Mutatiile genomice

Mutatiile genomice constau in modificarea numarului de cromozomi ai unui organism. Sunt de 2 tipuri: poliploide si
aneploide.
Poliploidia consta in multiplicarea nr de seturi de cromozomi al unui individ. Cauza poliploidiei este reprezentata de
nondisjunctia (nesepararea perechilor de cromozomi in timpul formarii gametilor prin meioza). Rezulta in acest fel gameti
neechilibrati genetic, care, participand la fecundatie vor da nastere la organisme cu diferite grade de poliploidie astfel:
2n=2x – diploidie
2n=3x – triploidie
2n=4x – tetraploidie
Aneuploidia consta in variatia nr de cromozomi al unui individ cu +- 1-2 cromozomi. Are drept cauza nondisjunctia.
Rezulta si in acest caz gameti neechilibrati genetic, care, participand la fecundatie vor da nastere la indivizi cu diferite grade
de aneuploidie de tipul:
2n disomie
2n +1 trisomie
2n-1 monosomie
2n+2 tetrasomie
2n-2 Nulisomie
Mutatiile cromozomale
Sunt modificare in structura si functiile materialului genetic ce afecteaza unul sau mai multi cromozomi. Se pot realiza prin
urmatoarele mecanisme:
- Deletie – ruperea sau pierderea unui segment dintr-un cromozom
- Duplicatie – dublarea unui anumit segment dintr-un cromozom
- Translocatie – schimb nereciproc de gene/segmente cromatidice intre cromozomii neomologi
- Impersie – modificarea succesiunii unor segmente dintr-un cromozomm

Mutatiile genice
Sunt modificare in structura si functiile unor gene. Cea mai mica mutatie genica este mutatia punctiforma care presupune
modificarea unei singure perechi de nucleotide. Se pot realiza prin urmatoarele mecanisme:
- Deletie – pierderea unei perechi de nucleotide
- Aditie – adaugarea unei perechi de nucleotide
- Substitutie – inlocuirea unei perechi de nucleotide cu o alta pereche
- Inversiune – inversarea unei perechi de nucleotide

Factori mutageni
Sunt agenti fizici, chimici sau biologici care pot determina modificari in structura si functiile materialului genetic. Factorii
mutageni pot fi reprezentati de radiatii ionizate (razele X), neionizate (razele ultraviolete) cat si variatiile bruste de
temperaturi. Acesti factori pot determina ruperi ale cromozomilor, modificari in structura acizilor nucleici sau pot avea efect
cancerigen sau teratocen.
Factorii mutageni genici sunt reprezentati de anumite substante genice (unele antibiotice, analogi ai bazelor asortate,
conchicina sau diferite substante utilizate in agricultura – erbicide, fungicide, insecticide sau aditivi alimentari). Acesti factori
pot determina blocarea fusului de diviziune, fragmentari ale cromozomilor, multiplicarea eronata a AND-ului, etc.
Factorii mutageni biologici pot fi reprezentati de diferite virusuri sau unele micro-organisme parazite, care pot determina
fragmentari ale cromozomilor, transformarea celulelor normale in tumorale, etc.

Genetica umana
Genetica umana este o ramura a geneticii care studiaza modul de transmitere ereditara a caracterelor umane, normale si
patologice. Cariotipul uman normal este format din 46 de cromozomi fara modificari cromozomale sau genice, determinand
caracteristici morfologice, structurate, functionale, normale.
 Aparitia unor modificari fie numerice, fie cromozomale determina aparitia si manifestarea unor maladii ereditare
compatabile sau incompatabile cu viata. In functie de tipul modificarilor/mutatiilor, maladiile umane se clasifica in:
- Maladii determinate de mutatii genomice
- Maladii determinate de mutatii cromozomale
- Maladii determinate de mutatii genice
Maladiile determinate de mutatile genomice
Mutatiile genomice pot fi de tipul poliploidiilor si aneuploidiilor. Poliploidiile umane sunt incompatabile cu supravietuirea.
Aneuploidiile umane sunt in majoritate compatibile cu supravietuirea dar pot determina aparitia si manifestarea unor
afectiuni, cunoscute sub numele de sindroame. Aneuploidiile umane pot fi atat autozomale cat si heterozomale.
Aneuploidiile autozomale umane
Sunt determinate de modificari ale nr de cromozomi autozomi. Au drept cauza nondisjunctia unei perechi/unor perechi de
cromozomi autozomi in timpul formarii gametilor prin meioza. Datorita acestui fapt, gametii rezultati au un nr diferit de
cromozomi fata de cel normal (22 autozomi + 1 heterozom), iar prin participarea lor la fecundatie vor da nastere la indivizi cu
un nr variabil de cromozomi (cu 1-2 cromozomi +- fata de nr normal). Cele mai frecvente aneuploidii autozome sunt
reprezentate de trisomii si monozomii. Dintre trisomii, o frecventa mai mare prezinta trisomia 13, 18 si 21.
Trisomia 13 determina sindromul Patal, caracterizat prin numeroase malformatii ale scheletului si sist nervos central.
Trisomia 18 determina sindromul Edwars, caracterizat prin inapoiere mintala, malformatii cardiace, ale fetei, la nivel
toracic, etc.
Trisomia 21 determina sindromul Down, caracterizat prin talie redusa, conformatie specifiac a fetei, inapoiere mintala,
malformatii cardiace si ale sistemului digestiv, etc.
Aneuploidiile heterozomale umane
Sunt determinate de nondisjunctia cromozomilor X la femeie in timpul formarii gametilor prin meioza.
Sindromul Turner afecteaza femeile care prezinta cariotipul 2n=45 (44+X0). Femeile afectate au talie redusa, diferite grade
de inapoiere mintala, sterilitate.
Sindromul Klinefelter afecteaza barbatii care prezinta cariotipul 2n=47 (44+XXY). Barabtii afectati prezinta diferite grade
de inapoiere mintala, afectiuni psihice, uneori obezitate, sterilitate, etc.
Maladiile determinate de mutatii cromozomale
Mutatiile cromozomale pot fi de tipul derectiilor, translocatiilor, etc si pot determina anumite manifestari de tipul
malformatiilor congevitale sau maladiilor ereditare. Una din maladiile determinate de o mutatie cromozomala este maladia
“Cri-du-chat” sau “tipatul pisicii” determinat de ruperea bratului scurt al cromozomulu 5. Indivizii afectati prezinta
microcefalide, inapoiere mintala, multiple malformatii ale fetei, laringelui etc.
Maladiile determinate de mutatii genice umane
Pot afecta atat gene din autozomi cat si gene din heterozomi. Mutatiile genice autozomale, dupa modul de manifestare pot
fi: dominante, semidominante si recesive. Mutatiile genice dominante pot determina maladii precum:
- Polidactilia – prezenta mai multor degete
- Sindactilia – prezenta unor degete unite
- Prognatismul – cresterea exagerata a nasului, barbiei, buzei inferioare, etc
Mutatiile genice semidominante determina maladii precum anemia palciforma, caracterizata prin prezenta unor hematii sub
forma de secera.
Mutatiile genice recesive determina maladii precum albinismul, caracterizat prin lipsa pigmentilor melaniei din piele, par,
iris.
Mutatiile genice heterozomale determina maladii precum daltonismul si hemofilia.
Daltonismul consta in incapacitatea de a diferentia diferite culori intre ele. Este determinat de mutatia unei gene recesive
dispusa in cromozomul X si notata XD. Se manifesta in mod diferit la cele 2 sexe astfel: (desen in caiet)
 Daltonismul se transmite in descendenta pe linie materna si numai catre baieti:

Hemofilia se caracterizeaza prin incapacitatea de coabulare a sangelui. Este determinata de mutatiile unei gene recesive
dispusa in cromozomul X si notata XH. Se manifesta diferit la cele 2 sexe si se transmite in descendenta la fel ca si
daltonismul.