Prof.

Munteanu Mariana
Școala Gimnazială Samarinești

PROIECT DIDACTIC

CLASA: a XI-a
Aria curriculară: Limba şi literatura română
Profesor: MUNTEANU MARIANA
Data: 19.10.2021
Unitatea de învățare: Perioada veche a literaturii române
Subiectul: Curente culturale în secolele XVII – XVIII: Umanismul şi iluminismul
Durata: 50 minute
Tipul lecției: mixtă

COMPETENŢE:
Generale:
- comprehensiunea şi interpretarea textelor;
- situarea în context a textelor studiate prin raportatea la epocă sau la curentele literare.
Specifice:
- Utilizarea strategiilor de lectură în vederea înţelegerii adecvate a textelor studiate ;
- Interpretarea textelor studiate prin prisma propriilor valori şi a propriei experienţe de lectură;
- Identificarea şi explicarea relaţiilor dintre opera literară studiată şi contextul cultural în care a
apărut aceasta;
- Dezvoltarea unei viziuni de ansamblu asupra fenomenului cultural românesc până la începutul
secolului al XX-lea;
- Identificarea unor conexiuni între literatura română şi cea universală;
- Utilizarea adecvată a tehnicilor de documentare şi cercetare a unei teme.
OBIECTIVE:
a) Cognitive: la sfârşitul lecţiei toţi elevii vor trebui:
O1 – să definească termenul de curent literar
O2 – să identifice caracteristicile generale ale umanismului în cultura europeană;
O3 - să identifice trăsăturile umanismului în cultura română;
O4 – să enumere reprezentanţi ai umanismului pe plan european si naţional.
b) Afective:
- să îşi cultive plăcerea de a citi şi gustul estetic în domeniul literaturii;
- să stimuleze gândirea autonomă, reflexivă şi critică, prin lectura textelor.
RESURSE EDUCAŢIONALE:
a) Capacităţile de receptare ale elevilor;
b) Timpul: 50 minute.
METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, expunerea, explicaţia, învăţarea prin descoperire,
problematizarea, analiza de text, discuţia frontală, observaţia.
MIJLOACE: rebus, manual, tabla, instrumente de scris, fişe de muncă independentă.
FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢII ELEVILOR:
- Activitate frontală;

1
 - Activitate independentă;
- Activitate pe grupe.
LOCUL DE DESFĂŞURARE A LECŢIEI :
- sala de clasă

MATERIAL BIBLIOGRAFIC:
- Programa de limba şi literatura romana pentru clasele IX – XII;
- Parfene, C., “Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală. Ghid teoretico-
aplicativ”, Iaşi, Ed. Polirom, 1999;
- Călinescu, G., „Istoria literaturii române de la origini până în prezent”, Craiova, ed.
Vlad&Vlad, 1993.

SCENARIUL DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢII DIDACTICE:

1. Momentul organizatoric (1 min.)

Notarea absenţelor şi crearea atmosferei propice desfăşurării lecţiei.

2. Verificarea temei şi reactualizarea cunoştinţelor însuşite anterior (5 min.)

Metode: evaluare orală

Se vor reactualiza idei şi problemă „ancoră” dintre obiectivele activităţilor didactice precedente
şi cele ale activităţii în curs de desfăşurare.
-Se trec în revistă oral și pe flipchart cu ajutorul discuțiilor frontale aspecte legate de apariția
primelor texte scrise în limba română.

Etapele discuțiilor:
1. -primul text românesc scris datează din anul..(1521)...... și se numește.(Scrisoarea lui Necșu).............
2. -textul este scris cu alfabet..(chirilic).......................
3. -textul scrisorii ne informează despre...(invazia turcilor asupra Moldovei și Țării Românești)
4. -care este procentul cuvintelor latine din text..........( cca 89%......................................................
5. -enumerați alte texte scrise în limba română.....( Versiunile româneşti au fost împărţite în două
categorii: Psaltirile coresiene – cinci texte tipărite de diaconul Coresi şi Psaltirile rotacizante – trei
texte, toate manuscrise.),( apar cronicele de curte scrise din porunca domnească; cei mai importanți
cronicari au fost: Macarie, Azarie și Eftimie.)

Pentru momentul următor și pentru a observa în continuare evoluția limbii și literaturii noastre va trebui
să descoperiți în rebus numele unui curent literar sub care cronicarii își vor lăsa amprenta.

3. Captarea atenţiei şi asigurarea momentului afectiv ( 5 min.)

Metode și procedee: conversația euristică, rebusul literar
Mijloace didactice: flipchart
Elevii completează un rebus din care va rezulta titlul noii lecţii: Umanismul.
1
U R E C H E
R O M A N E
C R O N I C A R
N E C U L C E
2
 L E T O P I S E T
C O S T I N
N E A M U L
P I R U
M O L D O V E N I
2
a. Primul autor al Letopiseţului Țării Moldovei;
b. Călinescu este autorul operei „Literatura ....... de la origini până în prezent.
c. Autorul unei cronici;
d. Autorul culegerii de legende „O samă de cuvinte”;
e. Cronică;
f. Al doilea autor al Letopiseţului Tării Moldovei;
g. Miron Costin este autorul tratatului De ...... moldovenilor;
h. A scris istoria literaturii române de la origini până în 1830; (Alexandru Piru)
i. Gr. Ureche, Miron Costin şi Ion Neculce sunt cronicari......... .

4. Anunţarea subiectului lecţiei şi enunţarea obiectivelor (1min)

Metode: conversația, expunerea
Mijloace didactice: flipchart
Se anunţă titlul lecţiei şi se notează pe tablă: Curente culturale în secolele XVII – XVIII:
Umanismul şi iluminismul. Sunt enunţate obiectivele ce vor fi urmărite pe parcursul activităţii.

5. Prezentarea sarcinilor de lucru şi conducerea procesului de sistematizare (30 min.)

Metode: expunerea, conversația euristică, lucrul pe grupe, exercițiul, învățarea prin descoperire,
analiza de text.
Mijloace didactice: fișa de lucru,table.

Profesorul explică conceptul de curent literar.

Se exemplifică cu reprezentanți ai diverselor curente literare. ( de exemplu : Romantismul-
Mihai Eminescu, Ion Heliade Rădulescu, Alecu Russo, Vasile Alexandri, etc : Modernismul : Ion
Barbu, Tudor Arghezi, Lucian Blaga,etc.)

Definiție : Curentul literar defineste o mișcare literară, care reunește un număr de scriitori în baza
unui program estetic și a unor înclinații comune, dintr-o anumită perioadă de timp.

Profesorul distribuie elevilor sarcinile de lucru : citate aparținând unor cunoscuţi umanişti pentru a
identifica cuvintele-cheie și ideile importante din text. Ei vor lucra pe grupe corespunzător stilurilor de
învăţare : vizualul subliniază cuvintele cheie, practicul identifică ideile principale, iar auditivul explică
întregii clase rezultatele. ( 5 min.-10 min.)

3
 GRUPA I
„Creatorul suprem... îl luă pe om şi-l făcu după chipul său, îl aşeză în centrul lumii ca să-ţi
permită să vezi mai bine ce se întâmplă aici. Nu eşti nici de origine divină, nici pământeană, muritor
sau nemuritor... precum propriul tău creator, te poţi cizela cum doreşti. Ai putea să decazi la nivelul
brutelor şi să renaşti într-o ordine divină, conform judecăţii tale.” (Pico della Mirandola)
1. Subliniaţi cuvintele cheie. (V)
2. Extrageţi ideile pricipale. (P)
3. Prezintă rezlultatele întregii clase. (A)

GRUPA II
Noua atitudine umanistă care impregnează creaţiile noii culturi în toate domeniile se
caracterizează prin dispreţul şi negarea întregului sistem de gândire dominant în Evul Mediu, prin
propagarea studiului limbii şi al operelor clasicilor greci şi latini, şi prin independenţa şi laicizarea
progresivă a gândirii; fapte care duc la consolidarea spiritului critic, ce operează în mod liber în toate
domeniile activităţii intelectuale.” (Ovidiu Drimba, Istoria literaturii universale)
1. Subliniaţi cuvintele cheie. (V)
2. Extrageţi ideile pricipale. (P)
3. Prezintă rezultatele întregii clase. (A)

GRUPA III
„Doresc ca omul nostru de curte să fie destul de bine instruit în domeniul literelor sau al
studiilor pe care le numim umaniste. Doresc ca el să fie familiarizat cu latina şi greaca, datorită
multitudinii şi varietăţii de lucruri care au fost atât de dumnezeiesc scrise în aceste limbi. Doresc ca el
să cunoască bine pe poeţi, oratori şi istorici şi, de asemenea, ca el să-i înveţe să scrie în versuri şi în
proză, în special în propria noastră limbă.
El va trebui în acelaşi timp să ştie să înveţe să sară, să alerge şi să arunce cu pietrele, căci, în
afara utilităţii acestor exerciţii pentru pregătirea de luptă avem nevoie adesea să arătăm abilităţi în acest
domeniu.
Nu aş fi deloc satisfăcut de curteanul nostru, dacă nu ar fi de asemenea muzician care, în afară
de înţelegerea muzicii, să cânte la mai multe instrumente. Căci, dacă reflectăm bine, nicio odihnă,
niciun medicament nu poate să arate atât de eficace ca muzica, pentru a vindeca spiritul.”
(Baldassare Castiglione, Curteanul)
1. Subliniaţi cuvintele cheie. (V)
2. Extrageţi ideile pricipale. (P)
3. Prezintă rezlultatele întregii clase. (A)
Aceestea vor fi discutate cu toată clasa şi sistematizate sub forma unei scheme, pe tablă.

4
 Schema tablei

Cuvinte –cheie Idei principale

Observație: Toate ideile și cuvintele-cheie notate sunt reprezentative pentru epoca numită Renaștere,
epocă în care curentul umanist a luat avânt.

Cu ajutorul metodei SVI, elevii discută despre curentul renascentist. ( 5 min.)

STIU VREAU SA STIU ÎNVĂȚ

Se prezintă RENAȘTEREA ,completând rubrica Învăț cu informațiile aflate.

Umanismul se dezvoltă în epoca Renașterii.

Se prezintă UMANISMUL. Elevii vor extrage verbal cele mai importante informații în timpul
expunerii și se vor nota în caiete.

I. Umanismul :
Definiţie – curent cultural apărut în timpul Renaşterii, mai întâi în Italia, care pune în centrul
preocupărilor omul şi problematica sa, idealul uman vizat fiind uomo universale.

II. Trăsături: pune accent pe faptul că omul este o fiinţă raţională , liberă, înzestrată cu
demnitate şi liber arbitru, orientarea învăţământului către disciplinele umaniste, sursele de
inspiraţie sunt creaţiile Antichităţii Greco-latine. Armonios dezvoltat fizic si cultivat ca
intelect, pasionat iubitor de cunoastere si de frumos, om de cultura si de actiune in acelasi
timp. Umanismul pune accentul pe ratiune, pe libertatea si deminitatea omului, opunandu-se
dogmatismului si fanatismului medieval.
III. Reprezentanți : F. Petrarca( Franța-venit din Italia), G. Boccacio, F. Rabelais( Franța), Th.
Morus( Anglia), Erasmus din Rotterdam( Olanda), William sau Dimitrie Cantemir.

Umanismul românesc – sec al XVII-lea prin cărturarii cunoscători ai limbilor greacă şi latină
şi monarhii luminaţi (Nicolaus Olahus, Despot-Vodă, Neagoe Basarab, Constantin Brâncoveanu)
Formarea conştiinţei istorice – se realizează treptat, începând cu preocupările umaniştilor din
secolele al XVI-lea – al XVII-lea, mai ales prin cronicarii moldoveni şi munteni. Prin natura studiilor
efectuate, cronicarii au sesizat o componentă esenţială a mentalului istoric: conştiinţa romanităţii
poporului român. Ei argumentează latinitatea limbii şi a poprului roman, aduc dovezi în favoarea

5
continuităţii elementului roman în Dacia şi constată unitatea de limbă, cultură şi teritoriu a românilor
din cele trei provincii.
Astfel de scriitori se numesc cronicari.
Cronică-vine de la latinescul „Chronica” care inseamna istorie pe ani. Cronicile sunt lucrari
istoriografice care prezinta evenimente istorice intr-o ordine cronologica. Aici descoperim primele
incercari de realizare a unei literaturi originale romanesti.
Cronicarii moldoveni : sunt boieri luminaţi, cărturari preocupaţi de consemnarea istoriei poporului,
fiind conştienţi de rolul său educativ:
Grigore Ureche-Letopisetul Tarii Moldovei de la origini pana la a doua domnie a lui Aron Voda –
1359”)
Miron Costin- Letopisetul Tarii Moldovei de la Aron Voda incoace” pana la domnia lui Dabija Voda)
Ion Neculce-Letopisetul Tarii Moldovei de la domnia lui Dabija Voda pana la a doua domnie a lui
Constantin Mavrocordat – 1743”)
Cronicarii munteni: Radu Popescu , Radu Greceanu, Constantin Cantacuzino

Sinteză a preocupărilor umaniștilor români

● originea latina a poporului si a limbii romane;
● continuitatea existentei acestui popor pe teritoriul romanesc;
● unitatea tuturor romanilor din provinciile romanesti;
● rolul civilizator al tipariturilor;
● forta educativa a istoriei;
● credinta in adevar si documente;
● dorinta de a salva oamenii de ignoranta

6. Atingerea performanţei ( 10 min.)

Metode: fișa de lucru pe grupe

Gr.I
„Valahii sunt încredinţaţi că sunt coloni romani. Argumentul acestui lucru este faptul că au
multe în comun cu limba romană şi se află în teritoriul lor foarte multe monede ale acestui popor, fără
dubiu, indicii mari ale vechimii stapânirii romane aici.” (Nicolaus Olahus, Hungaria)
Gr.II:
„Numele cel mai adevărat, autentic, de la primul descălecat prin Traian este rumân sau
romanus, care nume acest popor l-a păstrat întotdeauna... până astăzi, acelaşi nume este dat îndeobşte şi
muntenilor, şi moldovenilor, şi celor ce locuiesc în Ţara Transilvaniei. Rumân este un nume schimbat
la curgerea anilor din roman.”
(Miron Costin, Cronica Ţării Moldovei şi Munteniei)

Gr.III:
„Însă rumânii înţeleg nu numai ceştia de aici, ci şi din Ardeal, care însă şi mai neaoşi, şi
moldovenii, şi toţi câţi şi într-altă parte se află şi au aceasta limba... ce dară pe aceştia cum zic tot
romani îi ţinem. Că toţi aceştia dintr-o fântănă au izvorât şi cură.”
(Stolnicul Constantin Cantacuzino)
Gr.IV:
„Rumânii, câţi să află lăcuitori în Ţara Ungurească şi la Ardeal şi la Maramoroşu, de la un loc
suntu cu moldovenii şi toţi de la Râm se trag.”

6
„...de la râmleni, ce le zicem latini, pâine, ei zic panis, carne, ei zic caro, găină, ei zicu galena, muieria,
mulier, fămeia, femina, părinte, pater, al nostru, noster şi alte multe din limba latinească.”
(Grigore Ureche, Letopisetul Ţării Moldovei)

Cuvinte-cheie Idei principale

7. Asigurarea retenţiei şi a transferului:

Se comunică tema pentru acasă: fişa bio-bibliografică a lui Dimitrie Cantemir (pe coală albă,
pentru portofoliul personal). Elevii alcătuiesc și prezintă un scurt portret al cărturarului român din sec.
XVII-XVIII.

9. Fixarea cunoştinţelor
Se realizează prin întrebări privind curentul literar, umanismul pe plan european, umanismul în cultura
română, reprezentanţi.

10. Evaluarea lecţiei/ autoevaluarea profesorului.

7
REBUS

U R E C H E

R O M A N E

C R O N I C A R

N E C U L C E

L E T O P I S E T

C O S T I N

N E A M U L

P I R U

M O L D O V E N I
B

8
 I. Umanismul :
Definiţie – curent cultural apărut în timpul Renaşterii, mai întâi în Italia, care pune în centrul
preocupărilor omul şi problematica sa, idealul uman vizat fiind uomo universale.

II. Trăsături: pune accent pe faptul că omul este o fiinţă raţională , liberă, înzestrată cu
demnitate şi liber arbitru, orientarea învăţământului către disciplinele umaniste, sursele de
inspiraţie sunt creaţiile Antichităţii Greco-latine. Armonios dezvoltat fizic si cultivat ca
intelect, pasionat iubitor de cunoastere si de frumos, om de cultura si de actiune in acelasi
timp. Umanismul pune accentul pe ratiune, pe libertatea si deminitatea omului, opunandu-se
dogmatismului si fanatismului medieval.
III. Reprezentanți : F. Petrarca( Franța-venit din Italia), G. Boccacio, F. Rabelais( Franța), Th.
Morus( Anglia), Erasmus din Rotterdam( Olanda), William sau Dimitrie Cantemir.

Umanismul românesc – sec al XVII-lea prin cărturarii cunoscători ai limbilor greacă şi latină
şi monarhii luminaţi (Nicolaus Olahus, Despot-Vodă, Neagoe Basarab, Constantin Brâncoveanu)
Formarea conştiinţei istorice – se realizează treptat, începând cu preocupările umaniştilor din
secolele al XVI-lea – al XVII-lea, mai ales prin cronicarii moldoveni şi munteni. Prin natura studiilor
efectuate, cronicarii au sesizat o componentă esenţială a mentalului istoric: conştiinţa romanităţii
poporului român. Ei argumentează latinitatea limbii şi a poprului roman, aduc dovezi în favoarea
continuităţii elementului roman în Dacia şi constată unitatea de limbă, cultură şi teritoriu a românilor
din cele trei provincii.
Astfel de scriitori se numesc cronicari.
Cronică-vine de la latinescul „Chronica” care inseamna istorie pe ani. Cronicile sunt lucrari
istoriografice care prezinta evenimente istorice intr-o ordine cronologica. Aici descoperim primele
incercari de realizare a unei literaturi originale romanesti.
Cronicarii moldoveni : sunt boieri luminaţi, cărturari preocupaţi de consemnarea istoriei poporului,
fiind conştienţi de rolul său educativ:
Grigore Ureche-Letopisetul Tarii Moldovei de la origini pana la a doua domnie a lui Aron Voda –
1359”)
Miron Costin- Letopisetul Tarii Moldovei de la Aron Voda incoace” pana la domnia lui Dabija Voda)
Ion Neculce-Letopisetul Tarii Moldovei de la domnia lui Dabija Voda pana la a doua domnie a lui
Constantin Mavrocordat – 1743”)
Cronicarii munteni: Radu Popescu , Radu Greceanu, Constantin Cantacuzino.

9
 FIȘE DE LUCRU

GRUPA I
„Creatorul suprem... îl luă pe om şi-l făcu după chipul său, îl aşeză în centrul lumii ca să-ţi
permită să vezi mai bine ce se întâmplă aici. Nu eşti nici de origine divină, nici pământeană, muritor
sau nemuritor... precum propriul tău creator, te poţi cizela cum doreşti. Ai putea să decazi la nivelul
brutelor şi să renaşti într-o ordine divină, conform judecăţii tale.” (Pico della Mirandola)
1. Subliniaţi cuvintele cheie. (V)
2. Extrageţi ideile pricipale. (P)
3. Prezintă rezlultatele întregii clase. (A)

GRUPA II
Noua atitudine umanistă care impregnează creaţiile noii culturi în toate domeniile se
caracterizează prin dispreţul şi negarea întregului sistem de gândire dominant în Evul Mediu, prin
propagarea studiului limbii şi al operelor clasicilor greci şi latini, şi prin independenţa şi laicizarea
progresivă a gândirii; fapte care duc la consolidarea spiritului critic, ce operează în mod liber în toate
domeniile activităţii intelectuale.” (Ovidiu Drimba, Istoria literaturii universale)
1. Subliniaţi cuvintele cheie. (V)
2. Extrageţi ideile pricipale. (P)
3. Prezintă rezultatele întregii clase. (A)

GRUPA III
„Doresc ca omul nostru de curte să fie destul de bine instruit în domeniul literelor sau al
studiilor pe care le numim umaniste. Doresc ca el să fie familiarizat cu latina şi greaca, datorită
multitudinii şi varietăţii de lucruri care au fost atât de dumnezeiesc scrise în aceste limbi. Doresc ca el
să cunoască bine pe poeţi, oratori şi istorici şi, de asemenea, ca el să-i înveţe să scrie în versuri şi în
proză, în special în propria noastră limbă.
El va trebui în acelaşi timp să ştie să înveţe să sară, să alerge şi să arunce cu pietrele, căci, în
afara utilităţii acestor exerciţii pentru pregătirea de luptă avem nevoie adesea să arătăm abilităţi în acest
domeniu.
Nu aş fi deloc satisfăcut de curteanul nostru, dacă nu ar fi de asemenea muzician care, în afară
de înţelegerea muzicii, să cânte la mai multe instrumente. Căci, dacă reflectăm bine, nicio odihnă,
niciun medicament nu poate să arate atât de eficace ca muzica, pentru a vindeca spiritul.”
(Baldassare Castiglione, Curteanul)
1. Subliniaţi cuvintele cheie. (V)
2. Extrageţi ideile pricipale. (P)
10
 3. Prezintă rezlultatele întregii clase. (A)
Aceestea vor fi discutate cu toată clasa şi sistematizate sub forma unei scheme, pe tablă.

Gr.I
„Valahii sunt încredinţaţi că sunt coloni romani. Argumentul acestui lucru este faptul că au
multe în comun cu limba romană şi se află în teritoriul lor foarte multe monede ale acestui popor, fără
dubiu, indicii mari ale vechimii stapânirii romane aici.” (Nicolaus Olahus, Hungaria)
Gr.II:
„Numele cel mai adevărat, autentic, de la primul descălecat prin Traian este rumân sau
romanus, care nume acest popor l-a păstrat întotdeauna... până astăzi, acelaşi nume este dat îndeobşte şi
muntenilor, şi moldovenilor, şi celor ce locuiesc în Ţara Transilvaniei. Rumân este un nume schimbat
la curgerea anilor din roman.”
(Miron Costin, Cronica Ţării Moldovei şi Munteniei)

Gr.III:
„Însă rumânii înţeleg nu numai ceştia de aici, ci şi din Ardeal, care însă şi mai neaoşi, şi
moldovenii, şi toţi câţi şi într-altă parte se află şi au aceasta limba... ce dară pe aceştia cum zic tot
romani îi ţinem. Că toţi aceştia dintr-o fântănă au izvorât şi cură.”
(Stolnicul Constantin Cantacuzino)
Gr.IV:
„Rumânii, câţi să află lăcuitori în Ţara Ungurească şi la Ardeal şi la Maramoroşu, de la un loc
suntu cu moldovenii şi toţi de la Râm se trag.”
„...de la râmleni, ce le zicem latini, pâine, ei zic panis, carne, ei zic caro, găină, ei zicu galena, muieria,
mulier, fămeia, femina, părinte, pater, al nostru, noster şi alte multe din limba latinească.”
(Grigore Ureche, Letopisetul Ţării Moldovei)

Cuvinte-cheie Idei principale

11