GHEORGHE BOBOC inge Medicale ANOMALIILE DENTOMAXILARE Sa EDITURA MEDICALA ~ BUCURESTI 1971Coperts executats de VIOLETA COMSA. PREFATA Documentatia stimpificd in domeninl stomatologied se imbundtiqeste prin Incrarea doctorului Bobo Gh. ,Anomaliile dentomaxilare, autorst prexentind pe baza unci bogate experiente pe care « acumutlat-o tn lunge sa cariera didacticz, fapte originale, valoroase, deosebit de utile si practice. Stomatologia a inregistrat in fara noastrit progrese incontestabile pe toate planurile si nivelul la care a ajuns, in prezent ne indreptifeste si vorbim de 0 scoali stomatologicz roméneasci, cadvele care au infapteit sau care sau format lw aceastit seoalt elaborind lucrari in eare sint adus contribupii incontestabile la patrimoniut stintific al stomatologiei insti est sens, sint de remarcat publicatiile monografice, manualele si de singeadt tratind diferise aspecte ate speeialiatii, care vid dn numiiy din ce in ce mai mare lumina tiparulsi si completeax:t biblioteca studentilor si medicilor stomatotogi Problema ,,Anomaliilor dentomaxilare, care este tratatt in lucrarea de Jat, preaintz 0 mare actualitate avind in vedere jrecventa acestora $i in- Huenta lor asnpra desvoltarii generale a copiilor precum st in geneza ca- riilor si parodontopatiilor marginale — principalele afectisni stomatologice. Meritt 5% fie scos in evident Japtul ex este una dintre principalele Incrtvi aptirute in fara noastrt care abordeazt acest domenin si ci aisto- rul a structurat materialul astfel ineit si faci posibila o infelegere claré « notiunilor pentru practicianul din teren, dindi-i, in acelagi timp, posi- bilitatea instituirii sunei terapeutici adecoate in raport cu variantele elinice atie de diverse Pe aceasti linie sint prezentate metodele terupentice de cea mai larg milizare pe care autorul le-a verificat prin practica proprie si le-a tm. Iuniicigit, miirindwle eficienta Desi tebnica de lucrn proprin-cist nn a putut fi dezooltata ampla, totusi, cititorul giseste in lucrare indicayii si solutii care ti permit sit se 5angajeze, de pe positit scintifice, im tratamentul anomalilor dentomaxi- are, Tata de ce consider sun frumos ecoxe in mas strins al celor care se de luerarea doctorului Boboe Gheorghe va_gisi cereul 12 tilor si nw numai furor special oblemelor de ortodongic. Prof. dr, doc, VALERIAN. POPESCU tesatian TABLA DE MATERII Anomalile dentomasiare ew perturbiri ale deevolitit aparatului dentomasilar Anomalile dentare de numie si eruptie 2 Compresiunea de masilar (anomalile din grupat endo) 4 Odluzia deschisa Ockuria adines Geupaprognatior mandibulare (geupa peogeni 7. De Ia cama clinie la planul terapenti UibtiografieANOMALIILE DENTOMAXILARE CA PERTURBARI ALE DEZVOLTARII APARATULU! DENTOMAXILAR Notianea do AnDM... . 9 125. Formarea dinjior 4 Formarea si denvoliarca 136. Formarea outelor “mane” 1 ADD A 11137, Mecanismele crete dees Prime’ stadt un woltirt osouse Ww Peviaa de" ornare 128. Crestoreas rit, Greeti, coe anhalt. 2 » Formaren_ gui primitive, a 129, Fenomeneké denttet ‘3 Kimbii si suleturl 2 »momentele critice : ett Septire tala a eavitt ‘3 ovizon- mine 1B 1.1, Nofiunea de An. D.M. Dezvoltarea aparatului dentomaxitar (Ap.D.M.) este un proces it delungat si complex, care poate prezenta devieri, abateri de la normal ariabile in ceca ce priveste mecanismul de producere, manifestarile, mo mentul aparitiet i consecingele, Dintee toi termenii utilizagit pentru a cle- fini ansamblol twlburirilor de dezvoltare a Ap.D.M. considerim ca eel mai adeevat pe cel de anomaliile dentomaxilare (AmD.M.), deoareee are 6. sferX mai larg’, cuprinzind ansamblul modificirilor, atit. morfologice cit si functional. ‘Alte denumiri mai cunoseute: malochuti, dismorfoze, disgnati, gnaio-i hw__AnDM, fiind wlbur%ri ale procesului de dezvoltare, se instaleazi insidios, au o evoluyie lent, iar unele manifestiri apirute brusc — in special legate de fenomenologia evolutici dentitici — sint de fapt conse- cinja unor perturbiri anterioare, Modificiri de conformayie si rapoarte la niyelul diferitelor parti componente ale Ap.D.M. cu conseeinge asu- pra desfaguririi funegillor se_gisesc si in alara anomaliilor dentomaxi- lare gi anumet fn: malformayiile congenitale (cu cea mai mare frecventi se fntilnese despiciturile Iabio-maxilo-palatine), care sint wlburiri ale pe rioadei de organogenezi, precum si uncle sechele rezultare dupa trauma tise sau afectiumi inflamatori Anomalile dentomasilare de exle mai multe ori sie sezutatal n- tepitrunderii actiunii_unor factor etiologici generali (ereditari, n rr—O—s———— particulariciti ale comportamentului muscular, obiceiuri vicioase, modi- ficiri ale sistemului dentar etc.). An.DM, sint foarte rispindite si freeventa lor este im ercste exist deosebiri in eriteriile de apreciere (de diferenyiere a varia in cadrul normalului, de anomalii) toate studiile statistice scot in evidenya numirul mare de copii cu An.DM. Spre exemplificare dim datele_unor cercetiri personale pe lonuri de copii. La copii cuprinsi inure 3 si 7 ani, 18,4%/. prezentau. modificiri_manifeste, ce necesitau instituirea unui wra- tament de specialitate iar 23,4%/o aveau modificiri discrete, ce necesitau supraveghere. La copii de virste intre 7 si 14 ani, mai mult de jumatate (53,834) prezentau An.D.M. dintre care la 35.43% handicapul realizat de anomabie necesita instiirea unui tratament. Frecventa mare a An.DM, si variabilitatea manifestirilor se explicS: in primal rind prin. insist complexitatea fenomenologiei dezvoltirii acestui aparat; in al doilea rind prin poritia pe care © ocupi, fiind expus atit la actiunea factorilor in- teri, eft si la actiumea a numerosi factori externi; fn al reifea rind, da- torith participirii acestui aparat la desf¥qurarea mai multor functii, fo- losind aceleasi structuri, ccea ce denotd — pe Ting’ o mare abilitare de adaptare functional — si posibilitatea aparitici relativ wyoare a unor particularititi nefavorabile sau chiar deregli; in al patrulea rind, daco- iti aledtuirii sale: Ap.D.M. cuprinde yesuturi diferite ca origine, reactivitate si — aspect foarte important. — termene deosebite de atin= gere a ,maturititii® structurale si functionale (ex.: oase, dingi, muschi). Observasii_numeroase atest interconditionare strinsi intre dite ritele clemente ale Ap.DM., atft in conditiile dezvoltirii normale cit si in cadrul AnDM,, unde’la. acelasi caz clinic se intilnese de obicei mai multe modifieiri’ morfologice si functionale. Prezenga lor nu este in- implitoare, intre ele se pot stabili corelayi, por avea o ctiopatogenie » Esceptind deformirile inflamatori si tumoral 10 comund, se influengeaz’ reciproc. Rezulti cf se poate face un studi al aprecierilor, pot fi raportate 1a tablouri clinice de bazd. E posibil si se stabileasci apoi, care sint particulari:iyile individuale, ceea ce se adaugi Sout coea ce lipseye fay de un tablou clinic cunoscut, Actastl. metodi db alosdare permite 0 sstomatzas.« nogies, ual invenueara. cl nici indicind pistele, pe care trebuie c&liuziti examinarea si obligi Is etapa de sintezi de’ valorificare a datelor culese in vederea stabilirit Giagnosticulvi, in instituirea tratamentului, in aprecierea, prognosticub Se creeazi. totodats si cadrul ce] mai adeevar pentru ingelegereagra- Gulu de imteresare a. diferitelor structari ale Ap.D.M.? S-a constatat cd daci se face o analiza complex’ a cazurilor se ajunge Ja concluzia ea, fn practic’, se intilneyte un numir relativ Himitat de tablouri clinice de bazi, a ciror insuyire temeinicd constituie un ghid presios in activitatea cli- niico-terapeuticd, iar cumoasterea fenomenologiei formérii si dezvoltiei ‘Ap.D.M. este necesari pentru diferengierca normalului de patologic, pen- ‘tru injelegerea mecanismelor ctio-patogenice, pentru stabilirea cailor si scopului terapici 1.2. Date succinte privind formarea si dezvoltarea Ap. D.M. 2.1. Constituitea si dezvoltarca organismului uman poate fi impir- titi in doug perioade: prima (ocupind aproximativ primele 3 luni de viata intrautering) in care apar si se diferentiaz’ organele — este perioada de organogenezi, cireia fi suecede a doua perioada, cea de morjogenezit, c se intinde pind la macuritare (Lépoivee) si se caracterizeaza printr-o crey tere si perfectionare morfofunctionala a organelor si aparatelor®. Dup copulatia de pronuclei si formarea zigotului, incepe fenomenut de inmultire celulari, care, in prima faz’, se face prin segmentatie total 4 egal (dureazi pin’ Ia stadiul de 8 blastomere — Lépoivre) si apoi prin segmentatie totald si inegali, cezultind celule mari — macromere — si ce- Tule mici — micromere®!, Micromerele se dispun la periferie, vor favoriza nidayia si au un rol in asigurarea nutritiei embrionului, de aceca iau den:i- tmirea de trofoblaste, Stratul de trofoblaste delimiteaz’ o cavitate (eavi- » Dupis KorKhaus, cocxistenta detalilor este de netntoles dack cle sint anali- ate separat. Nu ponte {i euprinsi intreaga lor semaifieaie, decit dacd sint anali- zato In taportuile lor de reciprocitate, 2 Na exist o delimitare neta in timp intre cele douk perioade, ci cle se iw trepitrond intro animiti miu 9 Dupa Giroud si Lelivre, inci de la inceput ar exista 0 ujoani diferent Sntre celal. intatea mezoblastic#t). Mactomerele, adunate sub forma unui aglomerat, sint fixate intr-un punct de peretele trofoblastic aleatuind buconul embrionar, deoarece din el se vor forma jesuturile embrionare de baz: intr-o prime etapa numai doui (stadiul didermic). Procesu! se desfiyoari astfel: a) — stratul celular de la periferia butonului embrionar se intinde foarte molt in suprafayd, ia o forma concava din ce in ce mai accentuats, ajungind Si-si uneascd marginile si si inchid’ 0 cavitate: lecitocelu; b) — in masa celulari a butonulai embrionar se produce © dehiscemta, care se mireste tecprt formind de arena o cavitae — vesienla amioict Cele doo cavitati — Jecitocelul si vezicula amniotic’ — ajung si fie separate nu- mai de doug straturi suprapuse de celufe si din matertalul lor se va forma embrionul, Stratul care priveste spre lecitocel este entoblastul, iar cel care Privgste spre vezicula amnioticd este ectofepi)-blastul. Formatiunea ia lun aspect turtit — disc embrionar — usor alungit cu 2 polis unuil cranial si alta caudal. Cel de-al trilea fesut de bari =~ mezoblastul (mezoder- mul) — se formeazi ulterior prin transformarea unor celule din ectoderm sitvate fn profunzimea unor condensiri: nodulul lui Hensen gi linia pri- mitivd. Desi format mai tirziu (aparitia sa marcheari trecerea la stadia tridermic) mezodermul se dezvolti foarte rapid si se insinueazi ince ecto- sj emtoderm. Formarea intestinului primitiv. Mezodermul di in piryile later 2 prelungiri: somatopleura atayati ectodermului_ si splanchnopleuraata- ati entodermului, Ultima preseazi asupra entodermului, determinindu-l Si ia la inceput forma unui sant, apoi a unui wb (intestinul primitiv) {nchis Ja cele 2 extremitati prin cite © membran: 1.2.2, Perioada de organizare branbiala, Pe fata venteali a extremititii cefalice se schiteazi o depresiune indicind locul de formare a gurii_ pr itive (stomodewn), Caudal fat de stomodeum si tot pe faya ventral’ apar umflituri transversale (numirul lor variazi dup autori de la 4 1a 6) — areurile branbiale separate intre cle prin janjurile interbranbiate. lor (siptimina a 3-a) se explici prin’ trei, mecanisme: Gresterea accelerati a mezodermului in accasti regiune; — Invaginarea foiqelor acoperitoare; Procestl de fleniume al extromititceflice, Desi perioada de organizare branhiala dureari foarte puyin (pind la slinital siptiminii a 5-a, cind sanqurile dispar prin topirea ecto- si we pectiv entoblastului printr-un proces de mezodermizaie), ea prezini 0 sportangi mare, deoarece din material provenind din formatisnile bran: hiale se va, forma cea mai mare parte a Ap.DM., fetci i gituli 1.23. Formarea gurii primitive (cavitatea nazo-bucala) a limbii si musculatenit orofaciale. Stomodeum-ul este marginti Ia partea superioara de citre mugurele frontal, care emite prelungiri in jos: mugurele nazal intern — M.N.L. — (dupa unele opinii existi 2 M.N.I. sting gi dreps; dupa altele, un singur M.N.I. situat median si care prezinta tranzitoriu un sant vertical) si 2 muguri nazali externi — M.N.E. Din primul arc bran- hial provin + muguri: 2 maxilari — MM. Max. — si 2 mandibulari — — AM. Mand. — Mugurii N.E. se dezvolti mai puyin si M. Max, ceese fn directic amerioari, tree pe sub M.N-E. i se unese prin’ intermedil parti inferioare a M.N.I. Dect maxilaral’ superior se formeazi din M, Max.+-M.N.L5 iar mandibula din unirea celor doi M. Mand. Unicea diferitilor muguri — dupa ce vin fn contact —— se face prin desfiingarea foitelor epiblastice prim procesul mezodermizarii, La inceput exista 0 sin- guri cavitate nazo-bucali in care se formeaza (din material provenind din primele 3 arcuri branhiale si unele celule migrate din miotoamele cer- vVicale) si se dezvolta limba. : Epiteliul care acoperd fiecare din cele 2 arcuri maxilare formeazii 0 linie de densificare, care se invagineazi apoi ia profunzimea mezo mului, Accasti lami epiteliali: primitiva infundata tn mezoderm se des- pick formind un sany — vestibulul bucal. Paralel si legat de aceasté Separatie se formeazi si buzele, Incepaturile diferemtierii musculatori striate sint situate in siptimina a 7-a (Scott, J. H) ca funde_premuscu- lare (muschii mohilizatori provin din material din arcul 1 branhial, muschit mimicii din arcul 1 branbial). Structura tipici a librei musculare ar. fi atinsi in siptmina a 22-2.’ Pina in luna a 4-a, muschii se dezvoltd prin. diviziunea fibrelor (Smith L.) apoi prin creyterea lor in lungime $1 De. Septarea vertical si orizomtalt a cavitayit comune nazo-bueale duce la individvalizarea celor 2 cavitayi nazale sia gurii, propriu-zise Formazea boli palatine are tye in 2 etape, Formarea pala primar si a pari anterioare a cavititilor nazale are Joc prin activitatea conju gatia M. max. sia MN.L (siptimina 7-a dupi Giroud si Lelibvre). La partea inferioarX a M.N.L, apar 3 proeminente: 2 laterale (procesele sfobulare) una median’ (inbereutul median), MeMax,. care se dee rapid spre linia median i amerior, stabileste rapoarte directe cu M.N.L Ia nivelul procesclor globulare si sub presiunea lor MLN.I. isi orienteard dezvoltarea inainte dind nastere ridiedturilor narinare, Unirea muguriler 1 Ine M.NA, si MICE, se va forma placoda olfactivi (participarea MLN. find ‘mai_mare). Inire MINE, si M. Mat: placoda eristalinioni. si vericula optics. Ta. Snceput, aceste formatiani deupé © pozito laterald tn cadeul fofet st numa ulterior te deplaceazi spre linia mediana. Vericula auditiva (Care va da labirintul) se fo ‘mead ca material din primal sant interbronhial, far pavilion deriva din. arcurle T3111 brane 3 Activitatea musculard funetionalé apae in luna a T-a, clad se reulieans smaturizarea” plicit motor termine,se face prin indeprtarea peretclui dublu epitelial prin mezodermizare. ‘ind mezodermizarca lipseste sau este incompleti, rezulti dehiscenye se- cundare cu aparitia malformagiilor congenitale, Palatul secundar (sivuat posterior de cel primar) se formeaz din material ce provine din M. Max., Gass tot prelungint spre linia median ce tee deasopra Timbi (care ex Gcplasatt astfel in partea inferioari a cavititii) si se unese pe dian. De asemenea se face unirca cu palatul i 1.25. Formarea dintilor. La 6—7 siptimini e epiblastul stomodeal care acoperi arcurile mai sie ingusti fn form’ de potcoava — zona prezs fata de Tama epieiaa vi (care va duce 1a formarea ves si a buzelor). Epitelinl din zona prezumtiva se ingroase si se invagineazi devenind lama dentari.primit: ‘or forma mugusii pentru igual’ — lama dentard x permanenti, In cursul -duisy'a ans-uned'@ | uowagu wed-a | Tabetut 1 18 ine de ¥ c ap! 1 permanenti Intrauternd si-u=si 3 trofia orizontala « parod. © impirtire aseminitoare di si Fira P. (deosebirea consti mum i Logan si Kronfeld) Revumind fazele de dezsoltare, si de evolutie ale. dimtilor tempo faptul ca subetapele a, b etape). Aceste etape sint S| is L parcurse Ia termene diferite pentrw fiecare Jn tabelul nc. 1 sint # : ge, a Trecute pa dinte termenele pentru principalele momente, Su- ee a a, é a de exemplilicare pentru dintii temporasi anteriori, va EH 2 Fl § jntermediare: a an 2 ‘in siptimina a 8-a (embrion de 25 mm); |__| oS 2 de cupuld ia siptimina 9—10 (embrion de 40 mm); = 2 — stadiul de clopot Ia 3—+ luni (embrion de 169 mm). Hl ee os = ch la to4i ding at eee 3 marea ridicinii — ig, Bl BEE | S332 2, | G28, BE 1.26. Formarea oaselor maxilare. Inck aa 2a fiecare jumi- * | 334 | ¢ 258ed2 | o 58 £3 tate 4 arculu; mezodermal mandibular ae. mea sa cite o lami FGdh | £G4RSRE | 2 bs ee “4 15cartilaginoasi, care provine din condro-craniul primitiv, ca prelungire Snterioard. 91 inferior’ a blastemului audidv. Semnalatd dia’ 1819" de tre Sessel, este cunoscut¥ sub denumirea de cartilagid lui Meckel saw de cartiluginl primitiv al mandibulet, Prezim’ dou segmente nev deli- mitate: unul posterior denumit timpanic, din care prin osificare encon- drali vor rezulta ciocanul si nicovala si unul anterior — mandibular. Segmentul mandibular mu se transforma in os (cu excepyia regiunii anteri- oare, care ar contribu’ — dupi uncle pireri — la osificarea regiunii pa- rasimfizare). Osificarea mandibulei incepe foarte precoce intre a 30—40-a F (Lépaivre, Mugnier) si este al 2-lea os al economiei care se osificd (dup clovicoli), Osficarea s¢ face prin tansformarea direcui a esata cone junctiv in yesut osos (osificare desmali) si fncepe din 6 puncte — nuclee de osificare. (Rembaud, Renault): central — nomic si nuclew. prinepal apare primul —; ferior, mentonier, coronoidian, condilian si cel pentru spina lui Spix. Procesul se desfasoar’ astfel: in 'aceste puncte se produce 0 condensare celular’ io mirire a numirului de fibrile, Apar celle cu propritii noi —- oseoblsele — care secret oxcina ce se d= pune in jurul fibrilelor. Ulterior ca este jmpregnati cu siron minerale formindu-se travee osoase, Puneicle de osificare spar tw afara cartlajull lui Meckel i initial substanta osoasi se intinde ca o fois’ in jos pin’ aproape de marginea inferioark cind se reflect sub forma une) a 2-a foite, ce se sprifind pe faya extern a cartilajului lui Meckel. Cele douk foite formeazi astfel un jgheab care cuprinde formagiunile vasculare, neevoase si germenii dentari. Ulterior acest jgheab osos este septat. Prin apare un plafon. care separi pacheral vasculonervas inferior de av ‘osoasi (canalul Ind Serves), In timp, acit vena cit si canalul lui Serres dis par, Al 2-lea plafon apare intre pachetul vasculonervos inferior si regiue rnea mugurilor dentari, delimitind astlel canal! mandibular. Forma osului alveolar se face prin unirea peretilor jgheabului osos prin septuri care uve printre gormenii dentari, iar legitura cu ei se stabileste prin oF- ganizarea parodontiului, realizindu-se ansamblul functional osteodentar. ‘2 inceput, mugurii diniilor temporari si definitivi sint agezatiinte-o singuri cavicate (alveoli comun’). Separarea celor davi serit de alveole se face repede (Sillmann). La inceputul lunii a 4-a in sinul masci_ mandi bularo apar 3 cartilagii noi: angular, coronoidian $1 condilian. Primele dou au o existent’ scurti si un rol redus in osificarea mandibulet (dispar in luna a 7-2 — a 8-a iu. dar cartilagiul condilian (pus in evidenya de Charles 'W.) are un rol foarte mare in dezvoltarea mandibulei si este activ pins in jurul virstei de 20 de ani, in anumite An.D.M. putindu-si relua activitatea (Commissionat). Are forma unei carowe asczati oblic (cu_partea mare situati supero-posterior); se transforma in os Ia partea sa infero-anterioari si se regenereazi condrogenie Ia partea superzoari, 16 Mandibula cunoaste deci © osificare mixti fn care se intrick osificarea desmali_ si enconde j Osificaeea maxilla, superior este fn tovaitate de sip. lesmal. 1a fnceput at exista 3 puncte (Kollicker, Sappey): nazal, incisiv, palatin, tnaler si orbitonazal. Foarte repede nut se mai disting insi decte 2 zone Ue osifveare (Vallois, Cadenat): centrul premaxilar si central postmaxilar. Cele dou mase osoase se apropie rapid unul de altul, dar rimin foarte mules vreme separate deo fanti umpluti ea yesut”conjunctiv amor! ‘Recasti separatic este situati intre incisivul lateral si canin, 127, Mecanismele cresterii si dezvoltarit osoase, Majoritatea autorilor scot in evident’ faptul cl dezvoltarea Ap.DM, si feyei recultS din. actio- nea concomitemta a douk potentiale: cel ereditar si cel al_solicitérilor functionale. La acestia s-ar putea adiuga si alti factori generali, necredi- tan, Paralél cu cresterea dimensional au loc si fenomene de modelare petiferica si in profunzime (modified de forma st steuctura). Hellmann, M. Sistematizeazd ‘astfel fenomencle cresterii: a — erestere in volum; hy — fenomene de adaptare si ajustare (sub influenga factorilor de, mediv Rnconjuritor); © — fenomene de compensagie. La nivelul maxilarclor cresterea osoasi se realizeaz’ prin: ; TCregterea periostali are un rol deosebit penteu oasele de origine desmali. Un anumit aport periostal existi chiar in perioada de formare 4 piesed osoase. Activitatea osteoformatoare periostali continu ping la seal adult, Fag intern a pefotelst ene psa eu rind de os teoblaste care produc straturi noi de os periferic, ce se incorporeaza imim Haat cae so Ponderea creyeal periostale ese dfertd cele doug maxilare. Mandibula — raportat la volum — beneficiaza de o su- peafayi periostald mult mai mare decft maxilarul, care are legavuri rul- tiple cu oase_craniofaciale, . oS Modifies! de dimensinne, forma si rapoarte prin actiuni osteo transjormatoare si modelante (resorbjie si apozitie), Este 0 modalitate de activitate tot periostald, care se exemplifici foarte bine cu fenomenologia prin care se Hrgeste potcoava mandibular’ si se alungeste ramura orizon- Tali, Const dintr-o repartitie determinata a zonelor de rezorbtie si apo. zie soast si avume: fa ramura erizontal periostul determing reserve ‘ovoasi pe fafa lingual si apozitie pe cca vestibular’ iar arcul mandibular se drgeste. La ramura ascendenta determing resorbtie la nivelul marginel Anterioare si apozitie la nivelul margine; posterioare, ceea ce are ca re zultat o-alungire a ramurei orizontale — Cresterea sutiralé prezinta_o importants mai redusi pentru man- ibutd (unde singura’suturd, simfiza mentonieri se osific, repede — ta > ani st jum’ impagne) —- dar ercsterea poate fi observati i ulterior pind Ia 6—7 ani in regivnea alveolar (Firv), si mule mai mare pentra, maxilarul superior care prin intermediul suturilor este in leptons 2 Anomalies deutmaitare vx oase faciale si craniene (sutura maxilo-nazo-frontali, prerigomaxilari, maxilomalari, sutura mediani a boltii-+-sutura intermaxilard, unicea din tre surura medio-palatin’ i partea inferioari a vomerului si sutura pa. Jatomaxilari). Toate suturile ce au legituri cu, maxilarul sine suturi fibroase, de tip armonic. Suturile ,adevirate periosturi, de conjugare’ (Lebourg si Seydel) sine fertile in Genteu, unde s produce yesut fibros, si osifiabile pe versantele lor, mirind astfel succesiv piesele osoase pe care Je mirginesc. Cresterea se face deci perpendicular pe planal suturi Cum principalele suturi, care asiguré dezvoltarea faciala si rapoartele cut baza cranjului sine orientate in planuri similare ce privese de sus in jos si dinainte inapoi, rezulti eX prin activitatea lor Fata se mireste prepon- erent in jos st inainte in raport cu neurocraniul, Dup’ Gratiolet, suturile apar si se dezvoltt dela baza craniului spre periferie. Firu prezinta suturile de la nivelul fejei, bazei si bolyii craniene intr-un ansamblo unitar, continuarea unora cu_altele ia vederea explicirii eresteri in. toate sensurile si modificirile de ritm, Ritmul cresterit soturale (care scade ca virsta) este influentabil prin solicitirile functionale, Delairesubliniaz’ fn plus ci jocul suturilor poate asigura pistrarea unui echilibru intce faya si baza cranjului, Pentru pozitia feyei (si Ap.D.M.) prezint’ impor- tanta si sucueile de la baza craniului, Sincondroza stenoedmoidala este foarte fertili ping Ia 3 ani, se reduce mult citre 5 ani, iar la 7—8 ani cresterea este incheiati (Brodie, De Coster) si partea anterioari a bazei craniului, nemaimodificindu-se, poate fi luati ca reper pentru suprapuncrea. tele- radiografiilor. Sincondroza sfenooccipitali_are insi o_activitate indelan- gasi, pink in jurul viestsi de 20 ani, siminind principalul factor de slungire a bazei craniului. — Cresterea la nivelul cartilagiilor seeundare are loc la nivelul man- dibulei i a fost prezentatk anterior. — Activitatea osteogenic si osteotransformatoare a ligamentului al~ ceolodentar, Prezenta dintilor determing particularititi in primul rind pentru o anumiti parte a oaselor maxilare, aleituind aga numitul os bu- cal" al Jui Watry sau os alveolar (Lundstrém). Cresterea este atir ori- vontali cit si verticald’ si se face atft pe fetele Jaterale cit si la nivelul septurilor interdentare (Brash). Ligamentul alveolodentar determin’ pro- cese dirijate de resorbrie si apozitie osoasi. Activitatea sa este reglats in primul rind de influente functionale si se risfringe $i la nivelul restului structurii maxilare. Translajia inainte a arcadelor dentare fay de scheletul facial in decursul cresterii este in corelatic cu evolutia succesiva a molarilor, care 4 Pentru sutua medio-palating gi intermasilari, observatile terapeutice stut in cord eu cereetirile lui Kurliandski, Lebourg si Soydel, i ish pistreand ferilitaten entra o perioadi fndelungaté (pind In 18-22 ani) 18 | derermini erestere osoast a nivelul wherozitiyii si respectiv regiuni retromolare inferioare si miscarea de verticalizare a acestor dinti (in peri- ada de formare i au 0 inclinare meziali accentuati)!), Amploarea aces- tei misctiri reiese din urmivoarele exemple: a — la nivelul suturii maxilopalatine se giseste: : faya distal a molarului 1 temporar; — 17 ani: fata distal a molarului IT temporars istali a molarului de 6 ani b — gaura mentoniert se gisegt —"la 4 ani: sub partea mijlocie a molarului { temporars — la 7 ani: fntre molarii I si I temporaci. resterea: vitm, directit, corelagii. Cresterea Ja nivelul Ap.DM. feyei si extremitirii cefalice se prezinti ca un proces extrem de complex. In diferive perioade, anumite pirti au o dezvoleare mai accentuati, fn tim; ce in alte parti eresterea este incetinit& sau chiar opritf, ceea ce duce la schimbarea proportiilor dintre diferite segmente. Exist io largi varia- bilieare individualy, coca ce explicS in parte diferengele de date si concluzit incre studi In prima perioadt a vietii interauterine se dezvolti foarte mult nev- rocraniul. Ritmul cresterii faciale cunoagte o accelerare intre Iunile a 4-a sia 7-a cind inilyimea facial trece de la 37.5% Ia 47.7% din indlyimea extremititii cefalice (Scammon si Colkins). Dupa aceea ‘urmeazi 0 uyoara accelerare a cresterii neurocraniului. De la fasé se dezvoltd in primul ind fn regiunea orbitari, care ajunge si aibi Ia nastere 70% din dimen- siuuile de fx virste adult (Doth), Ea este in legicurd cu dezvoltarca orga nelor de simt. La nivelul maxilarelor modificirile de rium cele mai canoscute sint in sens anteroposterior, Pink la formarea boltii palatine, ‘maxilaral superior este mai dezvoltat decit mandibula (stadiul de prognat); urmeazi o perioadi de crestere accelerati_a mandibulei (probabil ca re- altar al supraadaugirii presiunilor functionale ale limbii deplasara de citre bolt in interiorul potcoave; mandibular) care depiseste inainte axilarul superior (stadia de progen). Urmeazi o novi perioadi de crey- © a maxilarului, care depiseste inainte eu mult mandibula (stadiud de Prognat), rapore intermaxilar prezent la nastere In timpul morfogenezei post-partum modiliciri selective de rtm se piistreazi in ceca ce priveste cresterea extremititii cefalice in raport cu restul organismului si a diferitelor pirti componente ale extremitiii ce falice, Astfel, craniul reprezinti din talie succesiv: 1/4 la nagtere, 1/5 la tun an, 1/6 la 8 ani, 1/7 la 15 ani (De Coster). La nastere, inaltimea fetei reprezinti 44,63 din iniljimea extremitiii cefalice (Sammon); dar vo- 4) Pentru rodresarea axulul, molar inforiort efectueaes © migeare fn sensul ace lor ceasomiculti, ar eet superior in sensu favers migedsi aeelor de ceasornic. eo 0lumul reprezint numai 1/8 (Forcep, Chiari). Cresterea mai accentuat’ a feyei face ca raportul volumelor si devin’ de 1/4 la 5 ani si 1/2 Ia adult Fata noului nascut se caracterizea7i printr-o proportie foarte redusi a etajului inferior mandibula ocup’ © pozitie posterioari faya de maxilar, tunghiul mandibular este larg deschis; ramura ascendenti. sj AT-M, sint abia schijates exist o libertaie mare de producere a miscarilor in ACT.M. Cregterea facial are loc in toate sensurile: a) Cresterea transversali. Dezvoltarea la nivelul diametrului_bizig matic se face cu rate medii anuale intre 1,35 mm (Davenport) si 1,7 mm (Berger, Fleming, Keith si Campion.) Dupi Schmith acciasi distaney, se ireyte de la 2 la 12 ani cu 14,08 mm; in timp ce intre punctele gonion eresterea este de 14,22 mm. Intre 3 si 7 ani am gisit o crestere a diam tului bizigomatic cu 8,63 mm la baieti si 9,42 mm la fete in timp diametral bigoniac a crescut cu 7,37 mm Ta baieyi $1 6,66 mm Ta fete b) Creterea verticalt. Dupi Schmith intre 2 si 14 ani fndlyimea feyei se mareste cu 23,76 mm (deci o dati si jumitate mai cresterea in Hirgime). Intee 3 si 7 ani am gisit 0 creytere in fs 11,25 mm Ia baieti si 10,82 mm la fete. Ca urmare a dinamicit diferite de restore in Kirgime si in inilhime, procentul distanyei Ophrion-G fay de Zygion-Zygion creste progresiv de la 88.34% la 91,38%. Dupi Irard, cresierea vertical’ a feyei se face la trei nivele: foscle nazale, 13- mura ‘ascendenti a _mandibulei, regiunea alveolodentari. Se produce in special o mirire a etajului inferior al fered. La etajl superior cresterca vertical ar fi ceva mai accentuatX in partea posterioari decit in cea anterioaré (Schwarr R., Miller). c — Cregterea atero-posterioaré a feysi este cu atit mai accentuat cu cit reperul pind la care se face misuritoarea ocupi 0 pozitie, mai inferioara 4i este dominati de cresterea mandiibulei insojitd de 0 inchidere treptati a unghiului sku (ajunge la 125—120° la adult — Izard). Un rol important in schimbarea proportilor fetei il prezinti cresterea osului alveolar eare so face prin mirirea transversal’ a primetrului, alungi- rea posterioari a arcului alveolar (corelati cu cruptia succesiva a dintilor) si prin cresterea in intlyime. Cresterea regiunié alveolare prezinti modifica de ritm si localiziei in legitur’ cu fenomenologia dentitie, influente mosculare si cresterea 1a nivelul oasclor faciale, Influentele dintre con plexul avcolodentar si structurile celorlalte zone osvase sint reciproce, Ci teva exemple: fiecare accelerare de erestere din ramura_orizontalé a mandibulei corespunde cu eruptia dimilor si este precedatd de 0 accee- ratie in ramura_ascendenti (Hellmann). Inclinarca linguala a incisivilor inferiori determina 0 crestere a mentonului (Tweed); cind ritmul de cres tere anteroposterior este egal Ja cele 2 maxilare se pistreazi gradul de supraocluzie, cind ritmul mandibulei este mai redus supraocluzia cre si invers (Reichenbach-Brikl}; organ‘zarea sistemului traectorial al strtc- 20 ... e turilor maxilo-faciale si evoluyia cavititilor pneumatice sint in legiturd cu fortele transmise de la nivelut unitagii dentoalveolare, 1.2.9. Fenomenele dentiici si ymomentele critice™ in stabilirea rela- tiilor intermaxilare, Erupgia dentara este un fenomen de seriatie, Diny temporari incep si erupt la 6—8 luni si continux la intervale de aproxi- mativ 6 luni in ordinea urmitoare: incisiv central, incisiv lateral, molar I, canin, molar II, © dati cu stabilirea angrenajului interaccadic, mandibula se stabilizeara inte-o pozitie mai anterioar’ (sa produs prima ,ymezializare™ ~ propulsie fiziclogica a mandibulei), Fa a fost pusi pe seama influen- telor functionale si in_ special a suptului la sin, Dar ea tine si de fenomeno- logia proprie a dezvoltirii Ap.D.M., deoarece 5-2 constarat ci s-a produs si la coptii care aw fost hriniti prin sondi de [a nagtere (Hoffer). Prin contactele molarilor temporari se produce si prima distantare stabil in- termasilars — prin inalyare Jisiologica aelsiek. Arcadele temporare sv caracterizeazi: printr-o forma de semicere (ti- pick Ia max. sup); dintii sint agezati fara inghesuire, fetele ocluzale ale tmolarilor sint orzontale, iar axele lor verticale (Ieard); planal de oclucie exe pyrtel cu planul pafounal (De, Coser, Prezena sau apariia so tillor intre dingit frontali (diastemele fiziologice) waduce 0 dezvoltare buna a masilarclor si existenja unor conditii Lavorabile pentru evol dinilor permanenti, Se pare ci pentru majoricata cazurilor cle apar de [a eruptia dingilor tomporari, Prin studii statistice am constatat ci ar cada emporar se Hirgete cu ora anal ce scl in joel a 0.5 mam, Abrasiunea fisiologicd (wrura demtars) apare de la virsta de 4—5 ani yi crebuiecorelatd co (9 fraptate, mat crests 4 dglor temporan, aflai in ultima perioadi de existengi pe arcadi (perioada de involutic). Prin tocirea cuspivilor molarilor si caninului, mandibula capita o liber @ de miscare in plus, Lipsa abraziunii unor dinti — in special a cani nilor — duce Ia aparitia unor contacte premature $1 mandibulei in povitii anormale, Trecerea permanenti se face intr-o perioadi indelungata, prin inlocuirea succesiva S dimilor de lapte de cite succesionalit lor si prin adiugarea molaclor (ingi aecesionali), Se produc schimbari de form’ ale arcadelor dentare, ale planului de ocluzie si ale rapoartelor de ocluzie, Dintit erup 1a inter- vale medii de un an, Clasie, ineeputul se face cu molarii de 6 ani, Sint insi frecvente cazurile in care ea este concomitenti chiar precedatd de erupyia incisivilor inferiori. Diferenqe fntre cele dow arcade existi in special in regiunea canin-premolari (la arcada inferioar’ dingii erup in Grelinea tn eave sine asezaHi pe areadi: le maxilae, eaninel erupe fe in intervalul de timp dintre cet doi premolari, fie dup eruptia premola- rului ID), Prin stabilirea contactuluj inte molarii de 6 ani se produce o now poritionare a mandibulei (cea de a 2-a ,onezializare” fiziologici) sivun sale in cresterea dimensiunit verticale a etajului inferior (cea de d 2-4tnalyare fiziologici « ocluaici). De obicei, in prima etap molarii de 6 ani se intilnese in pozitia de cuspid la. cuspid si ej intra fn angrenajul cunoscut (cheia lui Angle) ulterior — prin a 2-a imentie, Stabilicea unor eapoarte neutrale se realizeazi si este favorizati: cind molarli temporsti au planul post-lacteal in treapti meziali, cind Ia mandibuli exist’ dia stema primatelor* (spayii intre canin si'molarul I temporar), cfnd dife- renta dintre dimensivnile dintilor temporari si succesionalii lor din zona de sprijin este mai mare Ja accada inferioard (sitvayie inilnici freevent) si cind mandibula in voto" efectueaz’ cea de-a 2-a mezializare Fiziologica, © daci eu ceuptia molaritor de 12 ani gi a caninilor se produce inca o etapa (a 3-1) de 2 ANOMALIILE DENTARE DE NUMAR SI ERUPTIE pa 3. Tuciusia Gerestie ae ia 2, Naiesti 6 2 ig Ta Blugnaiend eee. 8 * a esa a B22, Foe clinic 168, Diagnostic in acest capitol, sint_grapate anomalii (foarte diferite fn csiopaogenie st manifestirt & n ciror caracteristicX com in faptol ci modificarea dominania apart in timp ee modificarea sistemulai oss este alori secundar’ perturbirilor dentate a =usebite pe care © prezinti dezvoltarea Ap.D.M. irr practici se pot intilni situagii foarte variate si partic st difer’ de Ja caz Ja caz, ano- malia dentari putind fi: fie primari, fie consecinga altor anomalii dento- maxilare si distineyia prezinta mare importangi pentru activitatea clinico- tcrapeutics ceste anomalii pot fi impatite in douk geupe ups cum perturba A) Numiral dinjilor (dint supranumerari, anodontil B) Fenomenul eruptied dentare si pozitia dentard (transporitia dentark rotajia dentard, incluzia deniara, reincluzia, ectopia dentard, di stema interincisiva), ~Nnomaliile dentare de numir si erupyie — singure sat in asociere ew alte AnDM, — se intilnese Ireevent si 0 mare parte din activitatca Clinico-terapcutick trebuie sé le i, Dupo statistic personals, in totalul pacientilor ce urmeaz un tratament ortodontic, 28,699) p' Fine anomalii dentare de numar sm de crupyie, repartitia pe tip anomalie Hind urmitoares: din supranunerat — 3.49%; anadoni Svat, Foray dentare izolaxe — 0.338%: transpovitie dent 45 incluvia (inclusiv. esinchuria) demtark — 2.733 cctopia canin "16,369, (in 10.908) ectopia este moditicarea ‘principal ia cadral tablouiui clinic, iar in 5.46% cctopia apare cao manifestare secun- nei alte An.D.M.); diastema tnverincisiva — 2.73% A. Anomaliile dentare de numar 2.A.1. Dintii supranumerari easti anomalie se caracterizeara prin existenta unui numir mai mare de dingi (erupti sau situayi intraosos) fai de numarol normal de ding n anumit sector al arcadei, Se utilizeazit si alti termeni ca: dinti suplimentari, hiperodontie, pleiodongie (cefinind excedentul de formativni dentare) sau meziodens — dinte supranumerar situat pe sau Tinga linia median’ —, paramolari, distomolar (definind in acclas timp si topografia. Adil, Freevenga oscileazi in jucul 2 3% din toralul subiectilor eu An.DM. (in statista a 2 lowuri am gisit o incident de 264%. si res- pectiv 3.49%). Se intiinese mai rar in dentatia temporari si mule mai Frecvent in cea definitiv’. Pot fi puse in evidens una sau mai multe for- matiuni supranumerare Ia acelasi subiect (tabel nr. 2). Pe sectoare dle ar- cade, este interesati in primul rind regiunea incisiva superioari, Aceasti predominent’ re7ult& clas si din tabelul nr._3, in care proportiile sint apropiate de cele din statistica lui Stafné — fcuté pe 5CO de dinti supra- 24 Tabelut 2 [a = = = sramunerst | Reg. inc. | Reg i | nee, neem: | 7 06 | 3 1 exceptional in literaturi (Lig. 1), AMA.2. Anatomie patologict. Dinyii supranumerari_pot fi surprinsi in diferite stadit de dezvolare. Un dinte complet constituit cuprinde toate fesuturile dentare. Sint autori care inglobeat in aceast enitate toate stade intr fncepind eu perla de smal. Pentru ca o for magiune si fie etichetati dinte supranumerar eswe necesari existenga a eel puin 2 qesuturi dure: smalt si dentind, Dintii supranumerari se poe dezvolia ex Cormayiuni cota indepen. dente sau in legiturd cu un dinte din seria normal sau chiar cu alt dinte supranumerar. Cind sint sudavi doi (sav mai multi dingi) » utilizeari termenul de dentes confusi (Lig. 2), cind clementele dentare sint de conformayi si dimensioni diferite si de dentes geminati ind sint uniti 2 dingi de dimensiuni si form’ oare (fig. 3). Sudura poate fi total sau partial (numai coronaré sau radicular’), Jn uncle caruri conerescenta.germenilor den- tari este atit de puternici si precoce, incit mu se mai pune in evident decit eventual un gig. sant, care indick limita dintre cei doi dingi. rar inclus in posite orn Uncoris Forman supranumrare se dey- tlt repre conn volta fn interiorul altui dinte (dens ir dente) eee neta ene si forma din- telui_din seria normali ling’ care’ se dezvoled (se intilnese in special la dingii supranumerarisituagl Ting incisivul lateral superior saw un inc Dinte supranume 23siv inferior), De cele mai multe ori, sint de volum mai redus, atipici si si care cuprindea pe o hemiarcadi 3 incisivi, 1 canin, 4 premolasi si intru-un stadiu_ mai tardiv de evolutic, La nivelul incisivilor centrali i 3 molari, Accastd teorie nu poate explica: mecanismul aparitiei caninilor superiori au o formi eonoidi (de yrus) sau policuspidac’, imitind con- formatia promolarilor. Cel mai adesea sint situagi oral fayi de linia si molarilor supranumeraris freevenga diferiti pe cele dovd arcade, pre cum yi coexistenta la acelayi subizee a dintilor supranumerari intr-un sector al arcadei (deci rcintoareerca lao formuli dentard ancestral’) $1 anodontia unidentard in alt sector al arcadei (eare este interpretati ca 0 trecere la o fosmuli dentari viitoare) ©) Teoria divizinnii mugurelui dentar, Un mugure dentar din seria rormoli ~ din motive nedeterminate -- se imparte in 2 parti ce evo- luca apo pe cont propriu, Daci mugurele dentar s-ar divide, ata init care rezulti ar urma si fie micsoraqi de volum in mod In realitate, dintele sepeanvmerac este de obicsi mai, ic int Hinga care crupe esce bine dezvolist, de micime gisvilor std Contos Jamantini 6 nyilor wmpoeasi 3i p : sk, Uni Ging, sprcsumoract indint por ff orem val iat 0 ; don: r Hanel de eric i eu coroans ve hava maxilarului “ coe a : ‘ lie nest creat abs Brabant) \ cert eveginit « eee 3 , 13, Eropetogenis, Moclilivirile ruacrice afe eingitor stat tulburiri fl Cha le one ‘Au font anise mgd aulte a ot = tatitlund 4°38 pesoade de progucte a ner (li Ushopora : wale : ee provi di’ lam jeg i Tama demart Na ces deea of in taste anon candor), ee Win sibral {anf ce lamele dantare normate, | de sain eve ; nal tarda Ta ding spanner tose eee fanting Meet orl (a ends cache U tii din seria normal, diel ar sparing unei perioade ulterioare ds activ ib forma upor ne et nd eae * sulfur oto sau ¥ omotoni) Ding sipranemerad pol Dar aceasd teorie nu poate explica aparitis, dinyilor supranumeradi, | iin cadrul unor formaqiuni wumorale saa poraind de Ta el sep ce insoyese dingii temporati, Se intilnese gi cazuri de dingi supranumerari dervolia formafiuni: tomorale, mai ales de neturié chisticg Pentru actial situngi vestibular, peecum si in stadiu mai avansat de calificare, atca_ clinico-terapewticd este important si. se fack clasificarea dimer b) Teoria atavict considers dingii supranumerari cao. tending supranumerari dup’ conseeinele, pe care lean cavizat la nivelul din roarcere la o formuli dentari strimoycasc’ in cursel filogenezci tilor din seria normal, Pot fj distinse dou forme clinice: dea) Dintié supranwmersri nu an oprit eruptia nicinnui dinte permanent. Dintele (dinti) supranumerar este erupt! si la stabilirea formule; dentare se constati un numar maj mare de dini, Tulburirile sine legate de loca- lizarea dintelui supranumerar. Datoriti spayiului insuficient, apare inghe- suirea cientari cu intreaga gama a malpozitillor; se incdutitesc conditiile de curitire si autocurigire Iocali (aparitia de cari la ding din serix nor- i fenomene inflamatorii_gingivale) Meviodens-ul poate determina deplasarea si rotarea incisivilor centrali cu aparitia diastemei interincisive (Lig. 6). Cel ma elt alatinal fata de linia arcade!, cova ce determin’ freevent blociti ecluzo- Arcada inferioara pitrunde jmire dintele supranss din seria normal de pe arcada antagonists. Uneori, misc malpovitii ale dingilor din seria normal’ deplasai de dingii supranomerari, In vimpul evoluyied intraosoase dinyii supra numerari pot resorbi ridcina unui dinte din seria normala. Diagnosticul se pune usor in aceasta forma clinic’, ei trebuivse diferenyiayi de ding temporari, care persist peste termentil Jor de eliminate ig, 4. — 2) Incisiv central sa: perior inelus prin dinte supre humerar (spatiul’ pe arcada este redus): b) Ja aeelast cx {ata ocluzaig a premolarului fare aspeetul a dol premolar! sudati. b) Dinjii supranumerari_an provocat incluaia (retengia) wnor inti din serig normala. Pe arcada se observi_lipsa unvia sau_mai_multor inti permanenti la 0 virsti, Ja care ar fi trcbuit si fie erupri. Spatiul pe arcada este ingustat prin’ migearca vecinilor (fig. 4, 5). Uneori poate 4) Mai rar diotele supranumerss este incus, Se pot inti eazusi de dati supea pamerari molt, dintye care wii sint erupt stall inclu 28 persista dintele temporar corespunziitor si din aceasti cauz¥ anomalia este descoperiti tardiv. Pot exista bombiri ale ceestei alveoare pe versantul vestibular, oral sau pe amindou’ produse de dingii incluyi, Pot fi puse fn evident’ si unele tulburiri mecanice, ca deplasisi ale dintilor vecini mortificsri pulpare, mobilitatea dentari produsi prin liz’ radicular’. Exa- a cazului din fig 4 trului aroadeh gh ei fractia dinteltt suprantimersr) mena radiologic este obligatoriu si el pune in evident’ (lig. 4): prezenta in nclusie a dintelat din sea normald'i » dined asprangcnae dines siunile aproximative, gradul dc dezvoltare, sensul cle evolusie. Din punct de vedere terapeutic prezimti mare important’ precizarea pozitiel vest bulare sau orale a dintelui inclus din seria normal, a dintelui suprant merar, rapoartele dintre ei si rapoartele cu ridacinile dingilor erupt? ALS. Condisita terspenticd, In prima form’ clinici, indicatia gene: ral este extractia dinpilor supramumerari, urmati de corectarea prin aps tate ortodontice a pozitiei dintilor din seria normal ce au fost deplassti sau rotagi (fig. 6). Numai in dou situapii clinice nu se face exteactia din Wilor supranumerari: a — in caz de microdongic, cind nu s-a creat nici modificare in alinierea dingilor si in rapoartele de ocluzie; b — cind un dinte din seria normali, algturi de care se giseste dintele supranume- tar, este compromis, In acest caz, se extrage dintele din scria normald $i Procedecle radivlogice sint expuse la 2.83.4aliniazi in locul siu dintele supranumerar, iar printe-o coroani de in- velig i se di forma dintelui pe care il inlocuieste, ‘In cea de-a 2-a forma clinici, pe prim plan se situeazi crearea condi- tiilor pentru terminarea evoluyiel dintelui din seria normali, aflat fm in- luzie. Succesiunea fazelor terapeutice este urmitoarca: a — mirirea peri- Fig. 6. Dini supranumerasi erup{l pe lina me Giana (meziodens) si malpoatflle consecutive; b) rezul~ ‘atu terapeuti. metrului arcadei_dentare cu ajutorul_aparatelor ortodontice pink la ob- tinerea unui spagiu suficient pentru alinierea dintelui inclus; b — interven fia chirurgicald care urmieste: extractia dintilor supranumerari; cliberarea Grumului de erupyie si eventual ancorarca dintelui inclus; am constatat e& fn cazul incisivilor existi multe sanse pentru o evolutie spontand; ¢— trac- tionarea lent pe arcadia dintelui permanent inclus cu ajutorul nor forte clastice de intensitate mic — daci a fost ancorat — sau (mai bine) menti- nerea drumului liber in celelalte cazuri (eventual aplicarea unor cape de caluloid pe inti). 2.A.2. Anodontiile Absenga. unor dingi (pin [a numérul total) ca rezultar al neformasii mugurilor dentari sau desteuctiei lor in stadil wwoltare se imumeste anodontie. Cind lipsese tori dingit dintr-o dentaie de pe un maxi- lar, anodontia este cotala, iac cind lipseste un numir limita de ding, — anodongie partial’, care la rindul ei poate fi redusé (absenja a 1—2 dingi de 30 pe o hemiarcadx) sau fntinsi. Prin termenul de anodontie uni aurori ingeleg absenja tuturor dingilor; in aceasti acceptiune — pentru a indica lipsa unui numir limitat de dinyi — se folosesc termenii de bipodontie sau oligodon- fe, Se mai utilizeaz termenul de agenezie pentru a desemna absenta din- yilor, pentru care nu au existat niciodatd muguri dentari, de anodontie Fig. 7, — Aspect facial sf al plului in ancdontii totale gt eubtotale (aisplazie ‘ectodermala) pentru dingii lipsi, pentru care au existat muguri, dar care s-au_pierdat fie in_urma unor interventii chirurgicale, fie prin procese patologice. Ma- olen clinie si conduit terapeutict varia éupi tninderes st sell anodontiei A2A, Anodontia totalt si subtotali, in etiologic, pe ling. predispo: zitia ereditari, au fost incriminace drept cauze bolile constituyionale, luesul congenital, rulburiri de nutriie, disendocrinii, velburiei neurotrofice (Ea- lee), alcootismul, viroze ale mamei in timpul gravidiayi. In anodontile totale q subtotale se inflnese freevent semne care teadue suferine ale sis temuluj ectodermal: piels uscats, Tragili sau one de_hipercheratorl 3 cseoriatii furfuracee; hipotricora cu par friabil (Fig. 7), absenga glandelor sudoripare (nu pot transpira si au tulburiri-de termoreglare), Nur sine «X- ceptionale modificir’ ale membrelor superioare gi inferioare, in. special hypodactlia i syndactlia, Anodongia apare astfel ca o manifestare 9 unci taladit de sistem — displazia ectodermala. La displazia ectodermal poste tncori si-o mezodermo-cisplazie, Dupi Hofimann, anodoni nilniteurmatoarcle.afectiuni: anhidror’ hipotricotica, anal utnodactilie, condroectodermodisplazia, disostoza acrofacial’, disostoza man- ibulofaciala, lipoidproteinoze, mongolism. Modificirile faciale sint ca- racteristice (fig. 8): etajul inferior al feyei este foarte micsorat, mentonul este retras, sangul labiomentonier este accentuat, buza inferioari este ris- frintd, La palparea atenti a contururilor mandibulare (maxilarul cel mai accesibil investigatici direete) se constati 0 hipodezvoltare osoasa. Crestele sint foarte reduse, jn special la arcada inferioard, unde deseori sint limi- tate Lao zond fibroasa ingusti (fig. 8). In anddongiile subtotale ding cxistengi sine de regula simetrici, tncori redusi de volum si atipici ca forma, ‘Tubburiile funetionale — foarte severe — nt in special eve masticatorii si fizionomice. Insist dezvoltarea general este intirziatk si perurbatt dacoriel ate afectiunilor de sistem, cig deficiengelor funcy bonale (masticatorii). Din punct de vedere terapeutic anodontiile subtotale si totale pun probleme similare edentayiilor de amploare aseminitoare, In plus sine particularititi agravante: — existenga unui organism in perioada de reste — existenta unui cimp protetic foarte defavorabil privind mengine- sea protezelor si transmiterea forjelor. Obieetivele prowezirii sint: obtinerea unei eficienje masticatorii care si asigure alimentarca subiectului in condisii obignuite; —obtinerea unei_dimensiuni verticale si a unui profil al etajului in ferior, care si imbundtiqeasci aspectul fizionomic. Trebuie avut in vedere faptul ci, aplicares unor proreze in jurul tilor libere ale maxilarelor le frineazi dezvoltarea. Din aceast cauzi se recomandi schimbarea periodic’ a protezclor. Tinind cont si de conside- fentul cd fiecare nous Iucrare protetici presupune o nouk readaptare a subieculi, interval, cel mai prope pentra inlocures provezelor este de aproximativ un an si jumitate, In anodontiile subtotalc, dintii prezensi vor fi folosigi pentru asigurarea stabilit3tii protezelor. In, vederea atenu- §rii forgelor, s-2 recomandat crearea unui ,parodontiu artificial” prin in- troducerea unui strat de acrilat elastic ew ‘rol amortizor. El poate fi aye vat intre dinti si baza protezci, in interiorul bazei intre 2 Jame de acrilat dur (realizare tehnica foarte dificila), pe fata mucozali a plicit (cipt- sire total’) \.2.2, Anodontia parpialt intinsi, Anodonyia invereseazi freevent anbele arcade, cu © topografe de obice smetrick, Din punet de etiopatogenic, cui cit numsrul dingilor absenti este mai mare, cu atit pre punct de vedere terapeutic anodontiile intinse pun probleme specific. Obiectivele si mijloacele terapeutice sint diferite, dupi siseste in perioada de dezvoltare a Ap.D.M. sau dupa terminarea i 32 Fig. 8. — Anodontie to 4) aspectul erestelor maxilare: D) pro teze aplicate la eopiti cu aceasta ana ‘alle; ¢) aspectul facial Tnainte si ime- lat dupa apticarea protezelor. sf subtotalsfament sint In perioada de dezvoltare, obiectivele de , — stabilirea unor rapoarte intermaxilare — stimularea dezvoltirii maxilarelors . = dirijarca eruptici dentare si realizarea de paralelisme si poziti avantajoase ale dingilor existengi, in vederea aplicirii unor lucriri protetice conjuncte sau adjunete definitive dup’ terminarea creyterii osoase. Dé accea tratamentul are un caracter de pregitire. In anodontiile in care lipsese un numar mare de dinti se aplici apa- rate mobile (plici) din mai multe fragmente unite intre ele prin arcuri sau gurubusi onodontice, cu rolul de a stimula dezvolsrea onslor maser Pentru deplasarea unor dingi in pozitii mai favorabile protezarii, se aplicd resorcuri auxiliare (arcurimici din sirm’, ce pornese. direct “din, baza plicii). De cite ori este posibil, este preferabili confectionaren sj, cimen- area unor guticre-punyi din acrilat (FrX a se face slefuiri ale dintilor). Gutierele cuprind numaj sectoare ale arcadelor pentru a nu jena crestecea ul or se obtine o fmbunititire evident fizionomick si a. eres 2 fine mandatory mires impo de masta in caz de necesitate, Ia gutiere se fixeaz arcuri (ca aparate fixe), care si Stimuleze deavoliarea une ageade sau si normalzezsrapoartele de och zie (de exemplu mirirea arcadei superioare si normalizarea rapoartelor de SSW putafectanca salut artcular in oelusa nv ra frontal ce insofeste frecvent anodonyiile partiale cx Iocalizare Ia arcada superioar’). Tnilfarea ocluziei prin gutiere trebuie Ficuti cu multi prudent, deoar chiar ding prezent por fi mai redus de volum ] evo mplantate nu p viguroask. De asemenea, marginile guticesi trebuiese bine preluerate, tb inal. In anodongi, deplasirile cite mezial, se fac greu, incom- parabil mai 5 alte anomalti, De aceen, dingi tucbuiese dicijati in directia doriti inci din perioada eeuptiet (prin arcuri sau planuri inclinate de ghidaj). A233, Anodontia partialt redusi!!, De obicei sint unidentare (fn, ra- port cu o hemiarcada) si intereseazi mai ales incisivii laterali superiori, incisivii centrali inferiori si premolarii II. Etiopatogenia (cu referie in special Ia anodontia incisivilor laterali superior) este corelat3, in primul rind, cu tcoria reducerii filogenetice a dimensiunilor si numiralui dingilor. De asemenea sint incriminagi frecvent factorii ereditari, Din punce de ve- dere clinico-terapeutic prezinti interes anodonsiile din’ seria dingilor per- manent. Ta examemul clinic atrage atentia Tipsa de pe hemiarcadd a unui dinte permanent sau persistenta corespondentului siy_temporar. Cind persist dintele temporar, trebuie ficut diagnosticul diferengial cu 4) Sa facut abstractio de lipsa molarilor de minte, care mu necesti interventit terapeutice 34 incluzia (prin examen radiologic); cind lipseyte si dimtele temporar, la din- gnosticul diferential trebuie avutd in vedere sicxtractia(precizare prin anamneza), in special la paciengii mai in virsti. Anodontia este de ce mai multe on sietrich, In unele cazuri se poate asocia anodoagia un ut nanisnmul dentar al incisivului lateral de Pig, 9 — Anodontie p tratament (re O situasie aparte o prezinti unele anodontii de premolari II, cind anoma. lia intereseazi o hemiarcaci la maxilar gi hemiarcada opusi la mandibutt sint yanodontii in diagonala si cle pun probleme terapeutice speciale da torit numirului inegal de dinti pe hemiarcadele antagoniste. Anodonjiil Ge incisivi Iaterali supetiori se insoyese freevent si de o dezvoltare ins ficient arcadei respective si de rapoarte de ocluzie inversi frontals Jn aceste situatii pot apare si unele modificiri faciale (procminenta mcr tonvlui printe-o antepozitie mandibular ) si_o inversare a treptci labiale, In anodontile incisivilor centeali inferiori, lipsind 2 dingi ali ati, rezulti 0 bresi mare, similar eu cea din edentatic (lig. 9). In anodongiile partiale reduse ale dintilor permanengi, deoarece «ke cele maj multe ori persist dintii temporari corespondenti, din punct de ve- Gere terapeutic se pune problema atitudinii fag de dingii temporae diferi dup localizare: — In anodontia incisivilor laterali superior! si 1 incisivilor centrali inferiori, indicatia categoric’ este de extractie a dinyilor Cemporari, care, cu cit este fEcuti mai precoce, cu atit ofer’ condi mai dune pentru migrarea meziali a restului dingiloz. Incisivii lateralj superi- a 6inferior! temporari sint dinti care diferi mule de cores- ates wv dalinidvi, ia sven oe e dimensiunile, forma, coloratia ransparenia iar pe de’ alti parte, desi persist peste termenul lor de c minare, au cotuyi 0 duratd seurtd, chiar in conditiile depulpiii,, Destii tarea broyei se va face nu prin protezare (cate ridicx probleme dificile in regiunca frontali) ci prin deplasarea corporali a dintilor citre linia me- diana (lig, 9). Rezultate sigure dau dispozitivele cu dirijare prin curse (2B.64. $1 fig, 27). b ~+ In anodontia premolarului II (localizarea cea mai Trecventi este la arcada jaferioard) se poate adopta o atitudine de expec- tativi fay de molarul Il termporar (dae nu prezinti leziuni carioase in- tinse si nici rezorbyia ridicinilor), deoarcce s-a constatat ci acest dint poate mentine pe arcadi in absenfa succesionalului siu, pind la vieste inain- tate (chiar 42—50 ani), Pe de alti parte, rezolvarea proteticd a unei edlen- tatii unidentare laterale se Face (3rd dificultave, Dac se exteage tows din tele comporar, trebuie asigurati (In funcyie de necesititile unei bune angre: iri interarcadice), fie deplasarea meziali corporal a molarilor permanenti ie pistrarea pozitiei molarului_de 6 ani prin mentinator de spatiu si ul- terior prin aplicarea unei punti. Uneori anodontia de pe 0 arcadi poate face necesar extractia unui dinte de pe arcada antagonists, pentru 2 putea realiza ulterior — prin aparate ortodontice — un echilihru inter areadic functional. B. Anomaliile dentare de eruptie 2.8.1, Rotatia dentaré Prezinté interesul vnei expuneri separate rotatiile dentare accentua\ cx misuciren dintelui de 99 sau aproape dle 90°. Rotatia intereseark dine tele in totalitate (coroani si ridacina); spre deosebire de torsiune, in care Fisucirea este numai coronard. B.A, Etiologie si aspecte clinice, Rotatia se poate datori unor tulbu- iri ce’ dateaz% din perioada de formare a dintclui (rotatie primar), dar cel mai adesea este produsi de 0 cauzi mecanic% (prezenta unui dince supranumerar, persistenta dintelui temporar, cicatrici, absenta spariului). Cu_o mare freeventi apar rorati dingii ce mirginese bresa in despicaturile Tabjo-maxilo-palatine (datoriti. cicatricilor si suportului os0s_deficitar) Tolburarile sint discrete efad roratia intereseaz’ premolarii si mult mai accentuate cind interescaza dingii anteriori (tulburari de ordin fizionomic si blocaje ocluzale). B.1.2. Tratament. Derotirile premolarilor sint necesare numai excep- tional. Un rezultat satisfieitor se obtine prin desfiinyarea prin slefuire 36 a contactelor premature, Tratamentul rotafilor accentuate!” ale dintilor anteriori se face greu, pe de © parte pentru ci dintele este refractar Ia actiunea de derotarc, iar pe de alté parte, rezultanil se mentine gre pxistind 0 foarte mare tendinsi Ia recidivi. Inainte dle a ineepe derotaes dintelui, trebuie creat un spatiu suficient intre vecinii sii. Pentru derota este necesari construirca unor aparate (preferabil fixe), care sX acti pe principiol cuphulai de forte, Dificultacea redresitii se explica prin forma ridicinii care are dimensiuni diferite in sens mezio-distal $i oro- estbulag,ceea ce foce ea fn impo ratamentuh dipmetel mage al 3 iicinii s¥ se suprapund pe diametrul mic al alveolei. Pe de alti parte, dxoriti faptului ci dintele este supus unci forte circulare (giratoril) ca se transite pentnt tot parodoniul sub form de, racine 5) ny msi poate fi pastrar echilibrul dintre apozitie si resorbyie®. La subieciii_ mar in virsti sau cind dintele prezint’ si leziuni coronare, trebuie examinats sioportunitatea unci rezolviri protetice (coroane de invelig sau substitutic). 2.8.2. Transporitia dentaré Transpozitia dentari este © anomalie caracterizati. prin. inversars-< Jocului pe arcadi de cite 2 dingi vecini, Dintele cel mai, imerosat de transpozitie este caninul, care igi inverseari locul fie cu ineisivul lateral, fie cu premolarul I N24. Eslopatogonis. Yo producctes apomalic, cars intercon sk regula dingii permanenti, intervin mai multi fnctoris pozigia (profunsi mea) de formare a diferitilor germeni dentaris eronclogia eruptieis mosi- fickri ale sistemului dentar temporar, La maxilarul superior, mugurele caninului_ se formeazi deasupra vecinilor sii. Premolarul I, care precsd: eruptia caninului eu aproximativ 3 ani, datoritS tendimed de me: spontand a dingilor, trece pe sub caninul perinancne si etupe in br Hisad de ciderea caninului temporar, firi a mai determina cidere pe arcada a molarului I temporar. Transpozitia incisiv lateral-canin s-2 produce daci in momencul eruptici incisivului lateral permanent persis corespondentul siu temporar si s-a produs pierderea precoce a canituli temporar. Incisivul lateral permanent evolueazi in locul lisat liber, iar caninul se va insinua intre el si incisivul central. Uneori fnelinarea ma si presiunea puternic’ pe care o exercith caninul asupea ridXcin vuluj central determina rizaliza si pierderea acestuia (fig. 10). Aspect ° Rotafille mici so corecteazh ugor, de obleci fa Uinpul tratamentolut eelolate ‘anomalit cu care s0 asociazl, 2 De Neviézb a propus chiar sectionaren lgamentului alvcolo-déntar de jurin- Prejurel rAddcinl, contind pe o reacolare a sa dupa corectarea rotates, 7sadiologice demonstreari insi ci trebuic Juati in considerare chiar even- walitatea formirii_mugurilor intr-un sediu inversat sau ocupind astfel de pozitii care si faciliteze evolujia ulterioari spre transpozitie, B.22, Forme clinice. Teansporitia este complet cind fiecare inte se aiseste alinint total pe arcad fn level seh Gin Tihurieile soe Fig. 10. — Teanspozitie canin | incisiy lateral. Beoarece caninul, in evolutia sa, a_ prods. rizaliza,incisivulu central; din ‘motive estetice caninul a. fost sietuit sl scopertt ‘eu @"eoroanafisionomica, dindu-i-se. aspect Ge aneisiv central, sninime, In transpozitia incisiv lateral-canin Ia areada superioar se pot constata vnele tulburiri fizionomice, eind caninul are cuspidul foarte ac- centuat. In transpozitia premolar I — eanin, se pot stabili contacte pre- mature intre nul, din cuspizii premolarului’ (in special cel palatinal) si arcada antagonisti. Transpozitia incompleti, se tnsoteste de modificiri mai accentuate. Cel mai adesea, cei 2 dinti sint sicuati unul in dreprul celuilale (fig. 11 a) Mai rar, unul dintre ei se giseste pe linia arcade, iar celalalt este situat ectopic vestibular sau oral. Mai frecvent, linia arcadei trece printre cei doi dingi. Transpozitia incomplets mai poate tmbrica si un alt aspect, inversarea interesind numai coroanele sau numaj ridicinile, De accea este indicat si un examen radiografic in incident’ ortogonal%. La trans- pozitiile incomplete se asociazi malpozitii ale dingilor vecini cu deficit de spatiu si cu dezcchilibre ocluzoarticulare consecutive) 2) Transporitia ta arcada inferioar8 pune probleme similare etiopatogenice, dlnice si terapeutice 38 B28. Tratamentl tn teanspozitin conplers incisiv Jateral-canin ¢ fn primul rind de ordin_fizionomic si consid din sleluiri: modelante cuspiduluj caninului, In fig, 10 este prezentari o reznlvare mai partic Tard, fiind asociara $i 9, edentatic prin pierdecea incisivuali central vevin Caninnl a fost slefint si prime o coroand de fnvelis (inna y | - incomplete poritie eanin | premolar b= aneponitie inelsiy tnezal ft ‘csv venta conformayia de incisiv central. Conduita terapentied in. transpozitiile complete deriv direct din raportul reciprocal apeswrilor celor 2 divti interesati de anomalie. Se va face deplteacea danvark care neces "> mai mick modificare a pozitici apexului, «lect lie in ordine normals, 1 jn teansporitie completa (urmati. eventval de slefuiri modelante ale ‘cus pizilor).. O exceptie pare indicat in transpozitia incompleta incisiv csa~ tral — incisiv lateral la arcada superioari, unde trebuie incercat’ alini- crea dintilor in ordinea lor normaly de pe’arcada. Existenga tnwi incisiv lateral intre cei 2 centrali la arcada superioari are un efect dezagreahil clin punce de vedere fizionomic, comparabil cu efectul pe care-1 dx un meziodens superior. 2.8.3, Incluzia {retentia primara) dentaré B.3.1. Terminologie. Prin incluzie dentari (sau retentie primar’) se fngelege iminerea unor dinti ia profunzimea osului, dupa ce termenul lor de eruptie a trecut, fri a avea tendinja sau posibilitatea si erupi 39cut cea a dintilor ce trebuie si se alinieze pe arcadi, adici intre contini- & stribitur osul, dar s-a oprit’in evolutia sa sub un acoperis de fibro- tor si continut. Consecinjele apar fa nivelul dinsilor ce erup ultimil in mucoasi, de obicei groasit si densi. Incluzia partial (inclavarea — Bra- sectoral respectiv de arcadi (canin superior, premolar II inferior, molari bant) detineste situatia in eare dintele a perforat mucoasa eu 0 mick parte de minte). din coroana sa gi s-a oprit in aceasti stare. In dentayia permanenti, in- eluzia “in ordine descrescind’ a freeventei: molarii de minte, caninit superior’, premolarii II inferiori, incisivii superiori. Pentru den- tatia temporari ‘au fost menjionate incluzii ale molarilor (greu de dife- rengiat de reincluzii). B3.2. Etiopatogenta, Dup: Se mai utilizeazi termenul de yincluzie submucoasi" atunci cind dintele formarea coroanci, paralel ew procest de edificare a ridacinif, dingii incep s se deplaseze intraosos — prin- te-un proces de resorbyie Iacunari — etre rebordurile maxilare, Aceasti deplasare poate fi opriti datoritd unor cauze si mecanisme diferite, care pot fi grupate astf a) Cauze cure fin de dintele inclus . , — pozitie foarte inalti de formare a mugurelui (In special penteu in dluziile de canin); i — conformatia anatomic’ defavorabil: coroani foarte globuloast (la canin, mola 12); ), angulayic coronoradiculary, curburk radiculark (fig, 12); a modificat fie sagital (in special mezio-inclinayit coronare ce pot \ merge pind la 0 povitie aproape orizomtal’), fie transversal (mergind pink | la un dinte agezat de-a curmezigul arcadei), fie — cel mai adesea ambele planuei; , — pierderea provizorie sau definitivi a porentialuhi de eruptie 2 \ dintelut. Am putut observa cazuri, in care caninul yi-areluat erupria spontan a vieste inaintate, precum gf cazuri de reluare’a erupyiel ia timp ce acyionau aparate ortodontice chiar pe arcada antagonist’. b) Existensa umor obstacole in calea eruptici dintelui. Ele pot fi_ im pirite fn doud catcgorii: in prima categorie intra persistenta caninilor Yemporais — exitenta de din supranumerari (ambelecazuf sin justate fn fig. 1); — existenta unor formatiuni tumorale: chist pericoronar, odon~ tom ete, Consecinge asemiinitoare are si scleroza osoasi si fibromatoza gin- givali, In a doua categorie situim absenfa sau reducerca spagiului necesar evolutic! dintclui respectiv. Este cauza care se intilneste cu cea mai mare frecventd, Maj multe eventualititi pot duce la deficitul de spatiu: — Macrodontia (existenta unor dingi prea voluminogi fn raport cv gabaritul os0s facial al subiectului); sou Migrarea meziati in grup a dinilor lateral (mezioporitile gene- ralizate)s — Dezvoltarea insuficienti transversal a arcadei dentare, In accastit ultima categorie de cauze, printr-un mecanism specific fieckreia, existi 0 neconcordangi intre dimensiunea insuficienti a suportului os0s, in raport 40 ©), Cauze generale (de exempl hipotiroidii, intoxicagii cronice my sint multiple gi simetrice, Big. 12 — Incisiv centvat supesior inelus ew torsiune coronoradiculara si deformare radiealara mare (camera ulpara are traseu! in forma literei §). a1 — aspectal ta Aiviogie initial: a2 — modificaren conformatiel dintelu fn timpul tratamentulus: b2 — dintsle aliniat pe ateada, dar torsional, inainie de aplicarea une: coroane fizio- n disostoza cleidacras ian, in unele ‘amentoase etc.), De obicef incluziile rnB33. Manifestiri clinice, Incluzia dingilor frontali (jn special La 2 cada superioard) este sesizati mai devreme de catre pacient; incluzia ci tilor din sectoarele Jaterale ale arcadelor este descoperits, de obieei, cu Scazia unui examen stomatologic. Se constati absenta de pe arcadi a unor Gingi, desi termentl lor de eruptic este de mult depisit. In incluzia din- filor succesionali (care ,succed” dintilor temporari) pot persista pe arcadit corespondentii Jor temporari, uncori cu 0 implantare foarte buns. Spatiul pe arcadi, rareori este pisteat, de cele mai multe ori este mai mult sm nai putin micgorat, vncori absent. Dini vecini prezintd axul inclinat spre hese Jn incluvia caninuh superior, incisivel lateral previnta o distoin- inatie accentuats, datoriea dintelut inclus in pozisie oblick mezial care presind asupra apexului incisivului Iateral, determin 0 basewlare a lui ew VirFul ridcinii spre mezial sicu eoroana spre distal (valoare de seman clinic patognomonic, intilaie in aproximativ 50% din incluziile de canin), In ao bombare osoast, care orien fului incluvici. In ineluzia dintilor frontali, 1a _pertue- "e se pot adiuga si uncle fonatorii (in special sigmatis- wrontinjarea suerati a fonemelor s, 7). Desi pot rimine multi vreine sa se manifeste prin alte semne, dintii inclusi dau uneori wulbu- iri locoregionale si refle respectiv se poate obse: cz sh asupra se rile fizionomi mou a — mecanice (de i, resorbyii_ radiculare)s b — nervoase (senzitive, motorii sau vegetative); € — complicapitinfecyioase (ati fsecsent la molarii de ovinte)y dd — degenerescenge tumorale (de obicei chistice, mai freevente la din- tii anterior) B.3.4. Diagnosticul diferential se face cu anodontia si edentatia. Exa menul radiologic este indispensabil. Cu ajutorul lui se precizeazi inclu incle din cauzele ci (cele privind dintele respectiv, eventualitates unui cobstacol tn calea eruptici), existenta unor complicatii, rapoartele cu dingit Yecini ict linia arcadei. La noi, au fost mai multe preocupari pentru 0 tchnicd radiografici in vederca precizisii sediului vestibular sat oral all ncluzici. Schlesinger A. (1956) aplic& un inel ortodontic pe wn clinte ve cin (in cazul incluziei de canin, pe incisivul lateral). Filmul este lipit orizontal pe marginea liber& a inelului, iar incidenja razclor X este in pre fungirea inelului, Pe film, imaginea dintelui inelus apare in_afara sau in runtrul Tinie} arcadei. Foarte usor de efectuat si foarte precisi este metoda cu 2 filme (eunnscuti sub diverse denumiri: Clark, Porderes), pe care introdus-o Ta noi in 1958 si care in ultimii ani se foloseste in multe ir. incipiul ei (fig. 13) este urmitorul: un observator priveste dou obiecte eunol in spatele celuilalt, Dack observatoral si cele dou obiecte sint pe acciasi linie, el le vede suprapunindu-se, Dac observatorul se depla- seazi, nu mai vede cele dowi obiecte suprapuse perfect, ci object! mai depirtat este vizut deplasat fay de cel apropiat si anume in sensul in care sa deplasat observatorul. Se fac 2 radiografii ale regiunii: cident’ ortogonali; cea de a doua in incidenta excentrick. Pe cele dou onstrind_ principal dew us radiogeafii s examinear% comparativ rapoariele dintelui inclus ew ri cinile dingilor vecini. Dac pe cel de-al doilea film, imaginea dintelvi este sleplasati in acelasi sens eu deplasarea conului, incluzia este oralis Ceplasarea este inversi, incluzia este vestibular’. B35. Conduite tcrapeutiet. Trebuie precizat dack sine posibilititi entra facilita evolutia dintelui spre linia arcadei si plarmul de och ack nu existi astfel de posibilititi, trebuiesc Iuate in consideragie: ev sractia dintelui eu indepirtarea sa; extractia dintelui eu transplartarea sas expectativa, Din punet de vedere ortodontic prezinti interes particular aducerea lenti pe arcadia dintelui inclus, prin mijloace com lackchirurgicale si ortodontice, metodi care asigueX o durabilitate a mentinerii dintelui pe arcadi, comparabili cu cea din evoluia spontand, daci au fost utilizate forye moderate, ‘Tratamentul cuprinde — in principiu — urméitoarele etape: — obsinerea spayiului necesar evolugiei dintelui incluss — descoperirea chirurgical& si ancorarea dinteluis tractionarea lenti si alinierea dintclui pe arcad. — Objinerea spatiului necesar — pe ling’ extractia corespondentului temporar — se realizeazi prin dovk cfs . 4) Marirea perimetrului arcadei. Se obyine ew ajuoril aparatelor or- todantice (a se vedea si 2.B.5). Se asociaz’ — daca este cazal — plasiri ale dintilor vecini migeati spre bresi. Ele necesiti multi prudenta pentru a nu declansa resorbrii radiculare, presindu-i pe coroana dingilor inclusi. In timpul tratamentului de marice a perimetrulu arcadei, sub i fluenta foryelor declansate de aparatele ortodontice, nu rarcori, dintit clusi ii reiau spontan evolugia, ceca ce uyureaza interventia chirurgical. b) Extractia alti dinte permanent. Optarea pent una din aceste oui solugii se va face numai dup analiza completi a cazului, reyinind pe cea care permite echilibrarca final cea mai favorabili pentru bolnav Cind unl din dingii vecini celui inclus este compromis, el va fi extras indiferent de resvl modificzrilor Ap.D.M. Descoperirea chirurgicali si ancorarea dintelui. Pentru dingit situati in inclizie submucoasi. este stificient o decapusonare largi, care si evite reacoperirea dintelui, Pentru incluziile intraosoase, sint necesare inter~ ventii chirurgicale mai mari. Calea de abordare este fie vestibulari, fie palatinali, dup’ sediul incluziei iar tehnica este cea descrisi pentru’ tractia dingilor respectivi inclusi, Dack cxisti obstacole fn calea erupt (dingi supranumerari, dingi temporari) sau este necesari si extractia unui inte vecin compromis, indepirtarea se face in acciasi seding’. Se rezecd capacul osos si se libereazi toati coroana dintelui, avind grije ca, sacri- ficiul osos si fie cit mai redus, si se evite lezarca dintilor vecini si s¥ se realizeze un jgheab osos pentru evolutia dintelui citre linia arcadei si planul de ocluzie, Nu totdeauna este necesari ancorarea dintelui, Din pot evolua si spontan, daci s-au indepirtat obstacolele gi se mentine liber ‘ptunelul de erupyie*. Aceasti tending se manifest mai pregnant la dingit inclusi prin dingi supranumerari, in persistenta dingilor temporari sau la Gingii cu un sac pericoronar mare, chistic (care va fi chiuretat), cind dintii ‘nu au modificdri de conformasie si sint inclusi fn pozitie vertical sau aproape vertical’. Pentra_mentinerea liberi a drumul eruptie am folosit: cape de celuloid cimentate pe dingii inclusi (la incisivi)s obwura- 44 toare de acrilat menjinute prin aparate ortodontice (la premolari, mai rar la canini), iar in ultima vreme obturatoare Facute din pasti de euge nat de zine — iodoformar amestecati cn filamente de vat. Cu acest amestec se plombeazi* tunelul, Obturatorul este deplasac de dinte pe Fig. 14. — Trei aspecte din timpul redreststi lupul eanin superior Inclus: a — ancorare pe- Hiisulara si traciune la o bard; b— modi- fiearea trac{iunit 1a un are etajat; ¢ — dintele allniat inisura_eruptiei. Acyiunea usor iritativi a cugenolului (care, accelereavit crupfia) este completati de actiunea sicativi si dezinfectant’ a iodotor mului, De cele mai multe oxi, dintele trebuie ancorat in vederea tractio~ nirli, operatiune deosebit de delicati. Sint trei modalititi principale: a) Ancorarea peritisular’, care consti dintr-o ligaturare circular a dinvelui tn jurul cotetului (fig, 14), este un mijloe sigur de ancorarc, care respecti integritatea morfologici a dintelui, dar insinuarea sirmei in jurul coletului se face greu si cere un sacrificiu osos mare, iar tracfiunea se 8aplici Ia jumitatea dintelui si componentele orizontale ale redresiii se fac mai greu, b) Ancorarea intratisulart consti din siparea unci cavititi retentive coroana dintelui (pe una din fefele proximale sau pe fata palatinals), se cimenteaza un eirlig. In fig. 15 se vede un ctrlig coafectionat Fig. 15. — Ancorare intratisularé cu clelig contee- fionst prin spitalare din sirma prin spiralare din sirmi de wipli de 0,7 mm (apar ca indicate sire tele pivotari inserate automat, utilizate pentru. reconsticuiri coronare}. Sacrificial de substansa dentar este redus, tractiunea se aplick la extre- mitatea dintelui, dar este posibild descimentarea cirligului, coea ce presu- pune reinterventia chirurgical, corarea transtisulard prin s¥parea unui tunel teanscor incisivi, canin), situat Ia jum&tatea distangei dintre mar (cuspid) si tavanul camerci pulpare (fig. 12, 16). Se realizeazi bine com- ponentele orizontale ale deplasirii si ancorarea este sigur, dar necesita un sacrificin mare de substangi dentari ce intereseazi si fata vizibild a dimelui, predispunind Ia dou accideme grave; lezarea pulpei dentare si Fracturarea cuspidului sax marginii incizale; de accea trebuie rezervaté hnumai pentru cazurile Ia care au se poate aplica ancorarea peritisulars sau intratisulari. Tractionarea dintelui. La 8—15 zile de la ancorare se incepe tractio~ area lenti a dintelui pe arcadi. Trebuiesc utilizate forje moderate, care sa stimuleze eruptia, nu si extrag’ dintele. fn acest scop am realizat un nar (la incizali 46 cu bucle multiple ,arcuri etajate", ceea ce le conferk 0 re $i o intensitats moderatk (fig. 14, 15). Pe parcurs para- cite planul de ocluzie se face si deplasarea difentelor etajat. Dintre toyi ding susceptibili de tratament asociat sistem do a amplitudin lel cu tractionai buele ale arculu e — (radiogra chisurgical si ortodontic, 0 atentie deosebiti trebuie acordatk incisivului central superior, care nu trebuie extras niciodati inainte de a se incerca pistearca si aducerea lui pe arcadi (fig. 12) 72.BA, Reincluzia dentaré (Retentia dentaré secundara) Jncluzie sau retentie dentari secundar’ s¢ intelege reintoarcerea, sau tendinga la reintoarcere in profunzimea osului a unui dinte care a fost initial, paryial sau total, erupt. Termenul de rcincluzie este sugestiv, deoarece separ fark echivoe reintoarcerea unui dinte in maxilar, de ne~ cruptia sa. Fenomenul interescaz in special molarul II temporar, mai rar molarul 1 temporar si molerii permanent BA.l. Manifest clinice | Reincluzia total « molarului I temporar, Prima observayie clinic ar apartine lui Edgclow (1887, citar de Izard), La examenul clinic se observa absenga dintelui de pe arcadi, (ari ca el 3X fi fost extras. Local este pistrat sau, de cele mai multe ori, redus prin inclinarea premolar, hu Ts a molarului T permanent, De obicei, pe creasti se giseste un orificia in mucoas’ prin care, dacd se pitrunde cu un stilet butonat, se fntilneste faja ocluzali a molarului IT temporar. Radiografia (Eig. 17) atk constant 2 imagini dentare in incluzie: molarul II temporar cit Hidicinile total sau in mare parte resorbite, iar deasupra sa, premolarel Prin Fig, 17. — Reincluzie total a molarului 11 tempo- rar superior, U, situat Gnale, cu ridicina iatr-un stadiu de dezvoleare corespuncitor ‘rstei, deci uneori_ comple format ‘Reinelicia partiala (retengia secundari partialé) a unui dinte tempo- rar, Se deosebe}te de cea totali prin faptul eX molarul remporar mai este 48 inci vizibil ew o parte de coroant, fata, sa ocluzali se piseye fas dis tanjatd de plane! de ocluvie, Descort tt procestl alveolae prezinté, la fees nivel, © denivelar, 0 mich infundacs. Dingt_wecini por fi inclinay gf reste asin corn dng sae Jn nian dae ai Unit eaparl in care exigany spat intre dings Pe saGiogeaie se observd Hzaliza in diferite stadt a molarior in infeapozie, iar uneorl zone he fmitaw (situate fn. special lx nivelul bifuredst radiculare) de anchilord fento-osoasic Dintele succesional este sitay in profungimea osul. (am inline cazuriasociate eu anodonyia dined soccesonal), Reincluria Post itt fsa ct al laa (ay nd obrorayi ochizoaprontinale, sem dingele 4, ficuse antetior erup= ti), Reincluzle molarlor wemporari trebuiese diferenfiate de inchvzi Crt primar), Sec de carding i seMecatenta tine! documentatt objective (modele,radiografi) pe care se pone observa final procesulut de reindusie (lig. 8)e mexistenta. mor obturatii Pent bruratiy indiferent de localiza ca inere reincozile totale are valoare pentru cele partiale numai dack A pin [a cofet una din fejele verticale ale dinteluis & § Fig. 18, — Modete suecesive care Slustreaz’ ed un molar temporar aflat chiar 1 suptapezitie (@) se poate Zeinclude (b)- Dupa cxtractia dintelul temporar, premolarul IT a evoluat spontan (e) — pentru reincluzia total, existenta unci cari (care trebuie si aihi spectul tipic al cariei, pentru’ a 0 diferentia de resorbiiile coronare lo. lizate, ce se pot fntilni la unit dingi inclusi)s ‘semn aproape sigur este raportul reciproc al celor 2 din, Daci smaginile radiologice ale molarului temporar si succesionalului siu sine itive adeasupra celeilalte, este vorba de reincluzia molarului, tem= ne situate una lingi cealalti, molarul I temporar este inclus (in retenyic primari). Dack premolarul a erupt, iar predecesorul su se giseste inteaosos este vorba de incluzic. Se adaugi aproape constant 2 mne: supuratia si rotatia premolaruls gu 90% (femnul premolar al Ii Gar ippe). Tendinga la reinelucie 4 molerilor permanenti. Incluzia (retentia primaxi) Se fntilneste cu mare frecventi la mo- larul_ de minte si mult mai rar {a Jari I si IL permanengi. Pentru reinclu zia molatilor permanenti, in literatura exist putin’ documentatie obiectivs terete fn 1940 si Wachsman fn 1 Pe radiografii succesive (fig. 19) sa putut observa fnfundarea ta. profunzi- mea osului a unui molar de 6 ani in- ferior initial partial erupt”. B.4.2. Teorii etiopatogenice (emise in special” pentru molarii temporari). — Teoria cauzelor mecanice (Vil- in G., Tzard, Dorian). Din cauze ne~ precizate, molarul II’ temporar nu Binnge la planul, de ocluzie, se opreste fn eruptie. Dupi eruptia molarului di 6 ani, echilibrul arcadei este rupt. si rg, 19. — Radhoatat seo componentle orizontale rezltae, din Yo. te a iaiogratit succesive forsale de masticatie inclina dintii_ ve artiind fendinja ta reincluzie a SR nolan dee ani inferior (acini; acestia la rindul lor vor presa ver~ fe observa rapoartele cintelui cu tical asupra molarului TT temporary osu, {nfundindu-l. In fig. 18 se vede reinclu~ via unui dinte care, la un moment dat, a fost chiar ta suprapozitie, Am fattlnit reincluzii de dinti, desi existaut spatii fntre ei si dingii_vecini. iz : Teoria anchilozei osteodentare (Nirenberg, Silver). La originea in- cluziei ar sta 0 suduri dentoosoasi. Accastii teorie se preteazi mai bine Ia explicarea incluzillor (retentiilor primare) partiale. Fste gre de admis, ci un dinte blocat prin anchilozi se mai poate infunda progresiv in os. ind ea se intilneste este mai mule 0 consecint’ decit 0 cauzi a rein- cluziei » Coz urmirit tmpreunt eu C. Marcovit 50 — Teoria lipsei de deavoltare osoasi sau a opririi in dezwoltarca vertical osoasté (sustinutS in special de Brabant). Molarul, dupi ce isi incepe eruptia, fie inainte de a atinge planul, de ocluzie, fie dup accea wpierde orice Ffacultate de a_provoca o reactie din partes osului” $i mt mai poate urma inilyarea ocluziei determinats de evolutia deatitie, Est greu de precizar insi, daci denivelarea alveolari precede sau este’ con secinya unel tendinge active a unui dinte la r:infundare, — In formarea si evolupi« sa, un dinte parcurge dou itinerarii: prinwl se face de la periferia maxilarului citre profunzimea sa (Formarca yi infundarea progresivi a lamei dentare). Cel de-al doilea se face din pro- funzimea maxilarului citre periferia Sa (dupa formarea coroanei si 0 dati cu inceputul edificirii ridicinii). Pentru uncle momente, cel putin, observatii care atesti ci ele ar fi determinate prin inducyit tisulare prin mediatori biochimici. Reincluzia dentari ar putea fi considerar’ ca © a 3a etapi — suplimentari si anormal’ — in care dintele intr-un anumit fel reface primul itinerariu. Retin atentia gf urmitoarele fapte: in reincluzia molarului IT temporar, suecesionalul, siu isi formeaz nor mal ridicina, desi probabil, este si el deplasat in profunzimea osuluis premolarul isi 2a intact potentialul siu de eruptic si tsi reia erup tia dup indepartarea obstacoluhii. Deci, pe de o parte un dinte igi poate forma ridicina fri ca el si efectueze o miscare de erupie, iar pe de i parte, fiecare dinte isi are potentialul siw de evolu. B.4.3. Tratament. In reincluziile molarului temporar se face extractia Sintelui respectiv’ si se asigued un wunel de erupyie cu ajurorul unui ob- turator pentru suecesionalil sin, Nu este necesari_ancoratea (care ar {i de altfel si foarte greu de realizat). Daca spatiul siu este redus prin mi- sgrarea vecinilor, el va fi mirit, alegind momentul propice si avind griji ca prin evennalele missin de basculare demtary idicnile lor i jeneze eruptia premolarului (fig, 20 4, 6). In reincluziile molarior perma i (ea gin incluziile acclorasi dingi) cel mai adesea nu poate fi evi lati extractia. dintelui (deformayii radiculare mari, inclinayii accentuate, ingi, pluriradiculari), Extracyia trebuie urmack repede de un tratament ortodontic, pentra inchiderea breyei prin deplasiri dentare care, fie sk menting, fie si restabileascd un ax normal pentru ficcare dinte, In eaat~ vile in care datoriti unor necesititi dictate de rapoartele intermaxilare bresa trebuie menginuti, se vor aplica mentinitoare de spayiu pin’ La confectionarea unei punti denta ?.B.5. Ectopia de canin B51, Terminologie, Prin ectopie dentari se intelege anomalia carac ‘crizati prin pozitia unui dince (complet sau partisl erupt), in afara sau iniuneral Tinie’ arcadei dentare (ectopic vestibular sau respectiv ectopic ' 51palatinaly, lingual), Mai este folosit si termenul de distopie, cu care este definit anomalia in general. Cind pozitia dintelui distopic este ves- tibular’ fat de linia arcadei, se numeste ectopie, iar cind este orali se numeste entopie?, Bvolutia premolarulul If ta cazul din fig. 17 (a, 6); reaultatului consiatata In 7 ani dupa tratament (0) 5.2 nja, Datoriti cronologici cruptici dintilor permanenyi, ectopia intereseazi in marea majoritate a cazurilor caninul superior. Desi cauzele care o determin’ por actiona cu mult inainte, anomalia devine manifest Ia 0 virsti relativ ridicatd, De aceea incidenta variazi in Func- sie de particularititile de virsti ale colectivititilor examinate. Tari de cxemplu la o colectivitate de copii cupringi intre virstele de 7—14 ani, a fost gisiti 0 frecventi de 2,743 cercetatk Ia aceiasi colectivitate se parat numai grupa de virsti 12—14 ani, freeventa devine 12.4%. Ectopia de canin — singuri sau in asociere cu alte anomalii demtomaxilare — se 9 Heterotopig defineste avomalia de gediu a wnut dinte care se formeazi in att pare deit eal sit normal (exempla: moar de mist ins, heterotopic 52 fntilneste aproximativ 1a 15% din paciemtii la care se instituie un trata~ ment ortodontic, In ceea ce priveste localizarea, am intilnic urmétoarea proportie: ectopia bimaxilar’ — 9%; ectopia superioari vestibular 619); ectopia superioar’ palatinali — 24%; ectopia inferioar’ vestibu- lark — 545 ectopia inferioari lingual — 1% BS5.3. Etiopatogeni, Rareori ectopia de canin este rezultatul wnci formiri a germenului in pozitie oblick inigialé. Cel maj adesea examensil cent pune in evidenyi existenta unui obstacol care a determinat devierea axuluj de eruptie. S-a demonstrat (Owerstin, 1963, in experieate pe clini, prin trepaniri_ selective ale tablei osoase vestibul in timpul eruptici, dintele isi modified axul in d ‘mai mici, pe care o intilneste, In eventwalitaten cbstacol,’ dintele fic se opreyte in evolutia sa (incluzie), fie {si schim directia ‘de eruptie (ectopic). Pozitia vestibular’ sau palatinali a ectopict depinde de nivelul vestibulo-oral Ia care se giseste dintele in momentul fntilnirii obstacoluhui iar in cazurile in care jena in eruptie este conse cinja unui spajiu insuficiens, de orientarea cuspidului caninului fay de un plan ce uneste mijlocul incisivului Iaveral cu cel al primulud premolar. Modlificarea directici de eruptie poate fi dati de: Persistenja caninului temporar, cu ridicina neresorbitx sau foarte ein rezistente) clei fn. calea sa apare un purin resorbicy ~ Existenta unui capac osos prea dens sau a fibromucoasei acoperi toare groasi si densi. De cele mai multe ori cle sine rezultatul unei ex tractii precoce a caninulat temporar, ce mai frecventi © consitue tad cedveeren sau abtenga spatiului de pe arcadi, necesar eruptiel dintelui, Aga se explica si predo minenga mare a ectopiel de canin superior, deoarece este ultimuldinte care fq face eruptia in zona de sprifin, Cind spatial dintre molaral prim permanent si incisivul {ateral este micjorat, premolarit — erupind fuse — vor ocupa acest spajiy in totaltate sau aproape in totalitate, iar inul cind va erupe, nemaiavind spati, fi va modifica axul de eruptic Micgorarea spatiului exprimi 0 neconcordangiintre suma_dimensiunler sneriodistale ale dintlor si suportul lor osos. Se poate ator 2) Volumului dentar creseue (macrodontie absoluti sau relat, din Sopranumerari — de objeel in regiunea,incisiv b) Bnet desvolir insuficiente “e masilarula, aga cum se tnilnese in compresinea ‘de maiar (nomlile din grep end), in seen Lig aceste anomalii pe ling’ ectopia caninulut s_gisese sh malpoziit ale sitor dinyi i modifiekel caracteriaice ale curburi arcades ©) Mesioposiviet generalize a. dinlor lateral, adici, migeeli_ meiale in grup a dimilor laterali (ig, 21), Cind se examninear un astel de v2 observed ci primal premolar ocupi o pozitie in vecinatatea incisivalus liseral, deci este mezializat, Distal de el — si cul contacte mezio-distale 58fntre ei — sint dispusi restul dingilor (premolar I, molar de 6 ani etc.) Dack vreunul din ef ar ocupa o pozitic mezio-distalX normal fay 1 trcbui si existe un spay ize el gi dintele situat mezial. Ne cest spasiu, rezuled cX to4i_dingii sine migragi mezial. C unilateral, meziopovitia generalizati (termentl de M.P.G. a fost intro- Fig, 21. — Mezioporitie genevalizata cu ectopie vestibu- lata de canin sim: nelsive eonsceutive: a) aspect nitiel; b= recultat terapeutie (ee it stabilives de Unita} Sanetionale si axul normal la nivelul tuluror din tito. dus de Chateau M.) poate fi obicctivari ugor eu sinetroscopul (0 plack de celuloid pe care sint trasate — la distange egale — Fini longitudinale si transversale). Se asazi sinetroscopul pe suprafata ocluzali a dintilor 54 fn aya fel fncft mijlocul lui sf se suprapuni pe linia median’ a boltii pa- latine. Privind repercle transversale, se observ pozitia mai anterioars a dintilor de pe 0 hemiarcadi in comparatie cu hemiarcada controlaterali. id MPC. este bilateral, puncren tn evidenta este mai dificla, Tre. buiesc coroborate datele obsinute printr-o anamnez’ minutioasa, misuri- tor de Iungime a arcade, completate eventual cu unele dae teeraioge ca pozitia mezializati_a molarului de 6 ani fari de dreapta ss (axa y) sau fats de lam Jui Zsygmondy, MLP.G, ese consecinga proceselor carioase localizate pe dintii temporari din zona de sprijin. Destructiile coronare si extractia acestor dinti favorizeaza mi- grarea meviali a molarului de 6 ani, urmatk de eruptia meziala ap: molarilor. Aproximativ 2/3 din ectopiile de canin sint determinate de M.P.G. (singure sau fn asociere). BSA. Manifestari clinice. Din cavza virstei la care isi face dintele ceruptia, ectopia de canin este 0 anomalie care devine evident. incepind cw o viesta relativ inaintatd (11—13 ani). Caninul poate fi situar_v: tibular sau palatinal fari de linia arcadei. Descori pozitia este modificati si fn sons meziodistal (cel mai adesea mai mezial). Dintele poate fi par {ial sau total erupt, Examenal complet pune in evident’, pe lin sdiu si cauzele care a determinat-o. Radiografia ad preciziri privind rapoartele dintre apexul caninulai i apexurile inci- Sivului lateral si, respectiv, primului premolar, structura osoasi a cres- tei in regiunea ‘respectiv’, grosimea fibromucoasci. Ectopia de canin di twlburiri_mari, Cele fizionomice sint evidente (deformarea regiumii labiale [a nivelul” respect, vizibilitatea dingilor in malpozitie — in ectopia vestibular’ —; aspectul de edentatie — in cea palatinali), Ar- cada dentari este imtrerupti in zona de trecere de la segiunea laterali in cea frontala si transmiterea fortelor tangentiale nu mai este compen- sati. In ectopiile palatinale, apar wlburiri ocluzoarticulare (de exemplu acienté fn viest de 32 de ani, un canin superior rimas inclus vvreme, sca reluat eruptia si, dup’ ce a produs resorbria si ci- incisivului lateral, a apirut intr-o palato-meziopozitie, Angrena~ jul invers a produs necrozi pulpark traumaticd Ia incisivul lateral si caninului inferior cu fenomene de parodontiti apical, Dupa tratamentul ortodontic. dintii inferior’ si-au consolidat implantarea, Reviizuti dupi 8 anj de la incheierea tratamentului rezultatul se menyine bun. Existenta unui spatiu Ja nivelul arcadei (uneori cu un trasew nere lac din cauza malpozitiilor) poate favoriza aparitia sigmatismului. Ec pile vestibulare pot determina uleeratii traumatice ale mucoasci juga 5.5. Tratament. Desi ectopia de canin apare tirziu, ea este ,anun tari" cu’ mule fnainte prin existenfa uneia sau mai multora din eauze Din acest motiv poste fi insiwit un tratament cu caracter preventiv, care si urmireasci inliturarea acestor cauze, precum si stimularea dev:voltirij arcadelor dentare, De 0 deosebiti importanyi (avind in vedere frecventa mare a MP.G) este tratamentul Ia timp (cu recons nnorfofuneignal « oroaneloe), al calor de pe dint smporari din zona de sprijin (caninul-+cei doi molari temporari). ‘Tratamentul curativ prezint particularitayi legate de: factorul virsti, persistenta sauna Obstacolului, de forma clinici a ectopiei (vestibular sau. palatinal) Fig, 22. ~ Are palatinal agregat bilateral prin gutlere otogratie st schita. a) Factorul virsti: datoriti perioadei de cruptie a dintelui, trata- mentul se instituie 1a 0 virsti relativ inaintat’, ceea ce a fleut necesari imaginarea mor aparate care si corespundi ceringelor estetice (in uncle situagii este obligatorie purtarea lor permanent) si care utilizeaz’ forte 56 b) Dac persist inci obstacohul, el va fi indepirtat neconditionst O dati cu extracti i temporar, excizim si zona de fibromucoas ce se giseste intre el si caninul ectopic: eind cauza este un eapuson fibros, se va face excizia lui largi (prezinta vending’ mare la reacoperite). Daca spatiul este insuficient, mérirea lui reprezinta primul obiectiv al planulu terapeutic. Pentru accasta exist mai multe posibilitiis ~ Largirea arcadei (dezvoltare transversa — Avansarea.geupului_incisiv. — Distalizarea ‘grupului_premolari-mola: Desi contestati de unii, admisi numai cu ajutorul aparatclor intra-e\- traorale de citre alti, distalizarea este posibila si eu aparate total intra rale, mai ales cind se face unilateral, 1n acest scop am imaginat 1 wc perijeric cue agregare mixti (gutiera pe hemiarcada relaciv normala si ine! pe hemiarcada pe care trebuie ficuti distalizarea — fig. 50). Est interesant faptul eX premolarii urmeazi_ in mod spontan’ distalizarca molarilor si caninol se incadreazi uneori spontan in arcada (Fig, 21). Tot ca aparate intraorale mai pot fi utilizare plac, la care distalizarea se objine fie prin sectionare si pozitionarea adcevati a. surubului, ie cu ajutorul unor resorturi liniare-}crogete semi-Schwarz, ce preseazi pe aga meziali a fiecirui dinte care trebuie distalizat — Combinatii intre metodele de mai sus, Utilizarea tuturor duce lao mirire a arcadei in toate sensurile (mirire radiara) si ea se ob- fine cu ajutorul plicilor cu baza din 3 fragmente (sectionate in. Y), 2¢ Wonate prin 2 suruburi ca aparate mobile ca aparae fix amy realizat wn are palatinal (tig. 22) agregat bilateral prin gutiere, care dezangrenea7 arcadele si pe masuri ce se produce spatiul se incadreazi si dincole ig. 23) — Extractia altvi dinte permanent. Sint vizayi in ordine: premolarul I incisival lateral ) premolarul Ist molaral 1 permanent, Ale gerea se face in functic de: starea de sinatate a dingilor vizayiy axul si Poritia apesulolcaninolus cess fizionomicis rapoarteleocluzoart- culare si anomaliile asociate. Cind se extrage un dinte veein pentra 0 redresare mai usoari a caninului, este bine si se excizeze in sedinta {i bromucoasa care-l separi si o parte din septul interalveolar. Extractia caninului trebuie evitati datoriti particularititilor morfofunctionale si implantirii deosebite pe care o are. Extractia sa poate fi luati in. con siderare numai in. situayii_ exceptionale (restul_ dintilor complet aliniati, £44 spayiu, caninul sitvat la distangl mare, deformat, rotat sau nu poste fi instituie un tratament activ de redresare) —

You might also like

• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (822)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (122)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2104)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1104)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (401)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4610)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1898)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (897)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1018)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2521)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Toibin

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1947)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (540)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1850)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (590)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3811)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5813)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4203)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (348)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1716)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (608)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brené Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1092)
• lp10 Part1 Anato

  

  Document20 pages

  lp10 Part1 Anato

  coco dorin

  No ratings yet
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (441)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (844)
• Curs 4 Chimioterapia

  

  Document5 pages

  Curs 4 Chimioterapia

  coco dorin

  No ratings yet
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (807)
• Ex Clinic, Model, Foto

  

  Document35 pages

  Ex Clinic, Model, Foto

  coco dorin

  No ratings yet
• Lp1 Anamneza, Analize de Laborator

  

  Document21 pages

  Lp1 Anamneza, Analize de Laborator

  coco dorin

  No ratings yet
• Lp10 Urgențe În Pediatrie

  

  Document22 pages

  Lp10 Urgențe În Pediatrie

  coco dorin

  No ratings yet
• lp4 Diabetul Zaharat

  

  Document13 pages

  lp4 Diabetul Zaharat

  coco dorin

  No ratings yet
• Lp2 Accidente Ale Anesteziei

  

  Document23 pages

  Lp2 Accidente Ale Anesteziei

  coco dorin

  No ratings yet
• Lp6 Hepatitele, Alergia, Pacienta Insarcinată

  

  Document16 pages

  Lp6 Hepatitele, Alergia, Pacienta Insarcinată

  coco dorin

  No ratings yet
• Lp8 Comunicarea Oro-Sinusală

  

  Document15 pages

  Lp8 Comunicarea Oro-Sinusală

  coco dorin

  No ratings yet
• Lp3 Hipertensiune Arterială, Endocardită Infecțioasă

  

  Document24 pages

  Lp3 Hipertensiune Arterială, Endocardită Infecțioasă

  coco dorin

  No ratings yet
• lp7 Hemoragia Postextracțională

  

  Document12 pages

  lp7 Hemoragia Postextracțională

  coco dorin

  No ratings yet
• Lp5 Coma Hipoglicemică

  

  Document16 pages

  Lp5 Coma Hipoglicemică

  coco dorin

  No ratings yet
• LP2 Anato

  

  Document23 pages

  LP2 Anato

  coco dorin

  No ratings yet
• LP1IT Anato

  

  Document42 pages

  LP1IT Anato

  coco dorin

  No ratings yet
• LP1 Anato

  

  Document42 pages

  LP1 Anato

  coco dorin

  No ratings yet
• POLIETERI

  

  Document11 pages

  POLIETERI

  coco dorin

  No ratings yet
• LP2.1 IT Anato

  

  Document59 pages

  LP2.1 IT Anato

  coco dorin

  No ratings yet
• Cursul 2

  

  Document30 pages

  Cursul 2

  coco dorin

  No ratings yet
• Colon Si Rect

  

  Document78 pages

  Colon Si Rect

  coco dorin

  No ratings yet
• Patolog Peretelui Abdominal

  

  Document65 pages

  Patolog Peretelui Abdominal

  coco dorin

  No ratings yet
• 7 Urgente Oncologice

  

  Document5 pages

  7 Urgente Oncologice

  coco dorin

  No ratings yet
• Pancreatita Acuta

  

  Document48 pages

  Pancreatita Acuta

  coco dorin

  No ratings yet
• Jejunostomia

  

  Document17 pages

  Jejunostomia

  coco dorin

  No ratings yet
• 1 Traumat Toracice

  

  Document38 pages

  1 Traumat Toracice

  coco dorin

  No ratings yet
• PERITONITE

  

  Document46 pages

  PERITONITE

  coco dorin

  No ratings yet
• Apendicita Acuta

  

  Document58 pages

  Apendicita Acuta

  coco dorin

  No ratings yet
• 3 San

  

  Document76 pages

  3 San

  coco dorin

  No ratings yet