Dr.

Virginia Bodescu
Şef de lucrări UMF Tg. Mureş
Medic primar pediatru
Locul de muncă al asistentului medical
În comunitate şi ambulatoriu:
 dispensar (urban, rural);
 policlinică;
 şcoli, grădiniţe, creşe, leagăne
 cămine de bătrâni;
În staţionar - secţii:
 interne,
 chirurgie,
 pediatrie,
 obstetrică- ginecologie etc.);
Inspectoratele de poliţie sanitară - igienă.
 Circuite funcţionale
Principalele circuite funcţionale din spital:
- circuitul bolnavului
- circuitul personalului medico-sanitar,
studenţilor şi elevilor practicanţi
- circuitul şi regimul vizitatorilor şi
însoţitorilor 
- circuitul instrumentarului şi a diferitelor
materiale utilizate în practica medicală
- circuitul blocurilor operatorii
- circuitul alimentelor 
- circuitul lenjeriei
- circuitul reziduurilor
 
Dezinfecţia şi curăţenia în unităţile sanitare

Fiecare spital are protocolae de dezinfecţie:

pentru curăţenie şi dezinfecţia saloanelor
pentru curăţenia şi dezinfecţia sălilor de tratament
pentru dezinfecţia şi curăţirea instrumentarului,
echipamentului şi aparaturii medicale
pentru gestionarea deşeurilor periculoase
Există mai multe soluţii dezinfectante pentru suprafeţe:

Jaclor tablete – pe bază de diclorizocianat de sodiu

Microzid - dezinfectant rapid pentru suprafeţe şi
dispozitive medicale, pe bază de alcool, fără aldehidă
Thor – dezinfectant concentrat pentru suprafeţe,
echipamente medicale, instrumentar, microflora.
Suprasept – dezinfectant pentru suprafeţe pe bază de
glutaraldehidă
Perform – dezinfectant pe bază de oxigen activ, sub
formă de pulbere, ce se dizolvă în aer.
Dezinfectante pentru instrumentar:
Suprasept: concentraţie 0,5%, timp de acţiune 10-30
minute.
Thor: concentraţie 0.5%, timp de acţiune 15-30 minute.
Gigasept AF forte: dezinfectant pe bază de derivaţi
cuaternari de amoniu, fără aldehide, cu efect de
curăţire. Timp de contact 30 minute – concentraţie 2%,
5% sau 0,75%.
Substanţe chimice pentru dezinfecţie de nivel înalt şi
sterilizare la rece:
Gigasept PAA – deznfectant de nivel înalt-sterilizant
chimic la rece, fără aldehidă, pentru endoscoape
flexibile, instrumente chirurgicale, dispozitive medicale
termosensibile.
 Substanţe antiseptice şi dezinfectante:

Polyiodine serub - săpun lichid dezinfectant,

Desderman N – soluţie alcoolică pentru
dezinfectarea igienică şi chirurgicală a mâinilor,
Kodan Tinctur Forte – antiseptic pentru piele cu
acţiune rapidă şi dezinfectant igienic pentru mâini,
Dexin – săpun lichid dezinfectant pe bază de
clorhexidină
Primasept med – preparat de spălare pentru
dezinfecţia igienică prin spălare a mâinilor şi
curăţarea pielii, pe bază de supunuri naturale, care
necesită clădire.
 Evidenţa şi mişcarea bolnavilor
Spitalul nu îngrijeşte decât anumite categorii de bolnavi,
ceea ce da caracterul specific al serviciului spitalicesc.
Astfel în spital vor fi internaţi:
Bolnavi în stare gravă, care necesită o îngrijire
permanentă, calificată, specială;
Imbolnăvirile rare şi cazurile atipice de boală, care se
diagnostichează greu şi necesită o observaţie atentă,
permanentă şi de lungă durată;
Bolnavii care necesită intervenţii chirurgicale sau alte
tratamente speciale nerealizabile în ambulatoriu;
• Bolnavii care suferă sau sunt suspectaţi de boli infecto-
contagioase, pentru a fi izolaţi de restul populaţiei
Spitalul cuprinde urmatoarele părţi componente
funcţionale:
Serviciul de primire;
Sectiile de spital;
Serviciile de diagnostic si tratament;
Serviciile administrative - gospodăresti.
 Serviciul de primire este filtrul principal al spitalului,
unde se hotăraşte asupra internării bolnavului

Sala de aşteptare;
Biroul de înregistrare a bolnavilor;
Cabinetul de consultaţii;
Camera de deparazitare şi baia bolnavilor;
Camera de îmbracare;
Camera pentru dezinfectarea şi deparazitarea
efectelor;
Magazia de efecte ale bolnavilor;
Magazia de lenjerie curată.
 Secţia de spital
este partea componentă înzestrată cu paturi care asigură
asistenţa într-o anumită specialitate a bolnavilor spitalizaţi.
Ea cuprinde în mod obişnuit saloanele de bolnavi, camera
pentru asistente, camera pentru medici, oficiul cu sală de
mese, toaleta, baia, holul, sala de tratamente şi alte încaperi
în funcţie de specificul secţiei (chirurgie, urologie,
maternitate etc.).
 Repartizarea lui va fi în funcţie de boala, gravitatea bolii şi
starea în care se găseşte, ţinând seama de interesele
bolnavului nou internat, cât şi de interesele restului
bolnavilor. Bolnavii inconştienţi, comatoşi, cu excitaţii
psihomotoare, cei cu incontinenţă de materii fecale şi urină,
precum şi cei suspecţi de boli infecţioase vor fi repartizaţi în
rezerve.
 Serviciile de diagnostic si tratament
laborator,
radiologie,
explorări funcţionale,
sălile de operaţii,
sălile de tratament,
ultrasonografie.

Serviciile administrative – gospodăreşti:

bucataăria, oficiul, sala de mese etc
 EVIDENTA BOLNAVILOR 
Condica de secţie. Bolnavii primiţi în secţie sunt
înregistraţi în condica secţiei.
Raportarea numerică a efectivului de bolnavi.
Foile de observatie

IESIREA BOLNAVULUI DIN SPITAL

Momentul plecării bolnavului este stabilit de medical
curant. Asistenta:
pregăteşte toată documentaţia pe care o va pune la
dispoziţia medicului de salon, în vederea formulării
epicrizei.
anunţă cu 2-3 zile înainte familia bolnavului data ieşirii
din spital.
aprofundează cu bolnavul indicaţiile primite de la
medic şi cuprinse în biletul de ieşire (în special
prescripţiile relative la regimul dietetic, şi asupra
modului de preparare a alimentelor prescrise).
înainte de plecare asistenta va verifica dacă bolnavul are
biletul de ieşire şi reţeta prescrisă.
 La transferul în altă secţie, asistenta:
pregăteşte documentaţia pentru medicului salonului,
pregăteşte rezultatele analizelor de laborator, pentru
a fi trimise împreună cu bolnavul.
Inştiinţează familia despre trecerea bolnavului în
cealaltă unitate.
Pregăteşte bolnavul pentru transport.
Scoate bolnavul din tabelul de regimuri şi condica de
medicamente.
Insoţeşte bolnavul până la secţia sau spitalul unde
acesta a fost transferat.
 DECESUL
Pregătirea documentaţiei pentru medic în vederea
întocmirii epicrizei şi a referatului de deces.
Completarea biletului de trimitere a cadavrului la
secţia de prosectură.
Anunţarea administraţiei spitalului în vederea
înstiintării aparţinătorilor.
Inştiinţarea prosecturii şi luarea măsurilor pentru
transportul cadavrului în vederea necropsiei, având
grijă ca totodata să fie trimisa şi foaia de observaţie
încheiată.
Scoaterea bolnavului din evidenţa secţiei şi din
comenzile de alimente, medicamente etc. - se face la
fel ca şi în cazul ieşirii obişnuite a bolnavului.
Metode de lucru. Comunicarea
un proces prin care una,
două sau mai multe
persoane îşi exprimă
gândurile sau
sentimentele şi îşi înţeleg
reciproc sensurile.
Scopul comunicării:
- înţelegere şi răspuns din partea interlocutorului.
Cheia unei bune comunicări constă în:
 conţinutul comunicării;

 înţelegerea mesajului;

 expresia verbală;

 comunicarea nonverbală.
 Comunicarea verbală
Bla, bla, bla..................
se realizează printr- şi bla, bla, bla...............
un control asupra deci bla, bla, bla...........

înţelesului cuvintelor
folosite:
 intonaţia vocii,
claritatea în
vorbire,
ritmul
conversaţiei
Comunicarea nonverbală
se realizează prin:
 prezenţă,
 poziţia capului,
 expresia feţei,
 folosirea mâinilor,
 atingerea persoanei,
 precum şi folosirea
distanţei corespunzătoare.
 Comunicarea terapeutică
se realizează între
asistenta medicală şi
pacient
este un proces dinamic
care include:
elaborarea,
transmiterea şi
receptarea mesajului.
Factori care pot influenţa comunicarea

 calea de transmitere
E R
Emiţător Receptor
 valoarea mesajului transmis - recepţionat;
 răspuns cu înţelegere la mesajul transmis;
 gradul de concentrare asupra mesajului şi asupra persoanei
ce transmite mesajul;
 nivelul socio-cultural care influenţează comunicarea verbală
şi nonverbală (nivelul de cunoştinţe)
 mediul adecvat în care se desfăşoară comunicarea (linişte,
fără factori ce pot perturba discuţia);
Comunicarea dintre nursă şi pacient se bazează pe abilitate,
simpatie, căldură sufletească.
Comunicarea cu
copiii necesită o
îndemânare aparte
bazată pe înţelegerea
cu pacientul la nivelul
lui de dezvoltare.
 Culegerea datelor
Culegerea datelor şi aprecierea lor constituie
primul contact al asistentei medicale cu pacientul
şi cuprinde următoarele etape:
 culegerea datelor prin interviu şi comunicare;
 validarea datelor;

 organizarea datelor;

identificarea celor legate de problemele de

sănătate actuală.
 Metodele şi sursele de culegere a datelor
(informaţiei)

interviu şi istoricul bolii (obţinute

de la familie, pacient, anturaj);
examenul fizic: subiectiv; obiectiv.

teste de laborator, diagnostic

medical, dosar de date.
 Examenul fizic

Subiectiv – simptome
observate de pacient sau
de apaţinători
Obiectiv – semne fizice
constatate de
medic/asistentă.
Simptom/semn
Respiraţia dificilă/crepitaţii
 Date variabile
 variabile (vizează starea fizică şi condiţiile psiho-
sociale);
 condiţiile fizice: ex. temperatură, eliminări,
capacitatea de mobi­lizare, prezenţa unor reacţii
alergice, oboseală, durere, lipsa de răspuns la stress
etc.);
 condiţii psiho-sociale: stress, anxietate, stări de
confuzie, stări de criză, adaptare la boală şi
infirmitate, schimbare de rol, capacitate de
comunicare, probe spirituale.
 Date relativ stabile
dau informaţii generale: sex, vârstă, grupă sanguină.
 gusturi personale: ex: alimentare, mod de petrecere a timpului
liber etc.;
 elemente fizice: ex. elemente de sprijin, elemente senzoriale;

 elemente biologice legate de sănătate: ex. boli anterioare,

sarcini, avorturi, accidente, intervenţii chirurgicale etc.;
 elemente caracteristice: ex. rasă, religie, limbă, ocupaţie,;

 elemente relaţionale (alergii, predispoziţii la anumite boli).