ana (say; PACOM RTI ¢ J, Tans eee gpd alpinum (Noy Plante ocrotite: Lare decidua (aricele eT : ott Late ru dom Horsch (Smirdarul), yt q CON). Frio ttn tea pestis Rhode ys callzonus (Barapa le oe Maris (a . rubra (singele voinicului; Narcissus st juli) te uch hue Mt cet Anima oro: Samo a fart PIN ge mune Cormiscorar egg (broasea jestoasa dobrogeana); Tetao wrogallis NTT | Gongarul); Egretta alba (egret Tho aha (ra) tonne (ity, Plate kevcorad (OPT eng) ete oe i Eee ALE SL ANIMALE ‘mare); Oris tarda (dropia); Lynx iyne (1 Jet cate 8 SEE ne, fg, sro (lostrita): Testudo graceg apra rup a VEGETAI T ESUTURI Passited * Tesutul este 0 grupare de cetule int Structura si indeplinese aceeagi functie Re aati Je formare a fest * Procesul de diferentiere celular gi de forma este histologic © Stiinta care studiaza fesuturile se numest TESUTURI VEGETALE * Se intinese in structura organelorplantelor ‘ Se intnese in structure ogaelo PANE ei Sunt foarte variate gi se clsificd dup urmatoarele erierii ~ dupa forma cluelr:euturparenchimatice sire (meristemag, = dupa gradul de diferentiere celulard: (4 ce, formative) si fesuturi definitives Ba rte tt ta de aprare» fandamentle, cOndnctay, imecanice, secretoare ee. SUTURILE EMBRIONARE (MERISTEME) . Surleasa ‘elem, ovoide, cu pereti subtiri i fard spatil intercelutare ing, ele. © Celulele meristemelor sintetizeaz4 intens substanje organice $i aU capacitatea de se divide continuu prin mitoza, + Se clasificd dupa urmatoareleerteri = dupa pozitie: meristeme apicale, intercalare, laterale; = dupa origine: meristeme primare sisecundare. * Meristemele apicale se gisesc in varfurile ridacinilor si tulpinilor. : * Meristemele intercalare se gisesc |a nivelul internodurilor tulpinilor articulate (griu, secari etc) ‘© Meristemele laterale sunt dispuse lateral fafa de axul central al ridacinii si tulpinii, ‘* Meristemele primare igi au originea in meristemele primordiale ale embrionului; sunt reprezentate de meristemele apical si intercalare si, prin activitatea lor, determina cresterea iy lungime a rein si tulpini * Meristemele secundare isi aw oriinea in jesuturi deja diferentiate ale ctor celul ig recap§t4 capacitatea de diviziune; apar atat in structura ridacinii cat sia tulpinii si sun reprezentate de meristemele laterale: cambiu si felogen. Prin activitatea lor genereazi tesutur secundare (lemn si liber secundar; suber si feloderm) care se suprapun peste cele primare determindnd cresterea in grosime a rdicini si tulpinii. ‘TESUTURILE DEFINITIVE ‘Sunt alcdtuite din celule diferentiate, specializate pentru indeplinirea unor funei specifice si care nu se mai divid. * Celulele fesuturitor definitive au forme si dimensiuni diferite, puyind citoplasma, pere celulari modificaji secundar si vacuole voluminoase. + Dup’ functia indeplinita se clasifica in: fesuturi de aptrare, fundamentale, conducdtoare, mecanice, secretoare ee. @‘ESUTURILE DE APARARE = auirol de proteetie; + sunt aledtuite din unul sau mai multe stratri de celule, a pat ieee nv ride celule, de regula, parenchimatice, se plsesc atit la exteriorul organelor vegetative dar gi in structura unora dintre ele; + se clasificd in: fesuturi de aptrate primare si secundare « Tesuturile de apsirare primare sunt repreze endoderm Epiderma + se intlneste Ia exteriorul organelor vegetative; ~ este formata, de regulf, dints-un singur strat de celule cu pereti subi sau usor ingrosati; + unele celule se pot modifica formaind perisor su i sau stomate Exoderma ind perisori sugitori, peri sau stomat ~ se intlneste in structura ridacini; - este reprezentata de primele rizoderma; ~ prezintA celule cu pereti uyor ingrosati, preludnd functia de protectie dupa ce rizoderma va fi distrusé, Endoderma ~ este stratul cel mai profund al scoarfei ridacinii situat la exteriorul periciclului (primul strat al cilindrutui central al ridaciniy; = prezinta celule cu peretii partial ingrosagi. + Tesuturile de apdrare secundare ‘si au originea intr-un meristem secundar ce apare in scoar{a ridicinii si tulpinii plantelor cu ingrosare anual: numit felogen.Sunt reprezentate de suber i feloderm. Suberul = este format din mai multe straturi de celule moarte, cu peretii ingrosati si mpregnati cu suberina; = este dispus circular spre exteriorul felogenului, asigurind © bund protectie mecanica si izolate termici, Felodermul + are dispunere tot circular la interiorul felogenului; + este format din celule vii, rotunjite, cu spatiiintercelulare. ‘TESUTURILE FUNDAMENTALE sunt cele mai numeroase gi sunt formate din celule vii, parenchimatice (sferice sau ovoid); = au rol de a produce sau depozita diferite substante; ~ sunt reprezentate de: fesutul asimilator, fesuturi de depocitare, fesuturi aerifere, esuturi acvifere ete. tate de epidermd, exoderma i (la radacina) 2.3 straturi de celule ale scoarfei, situate imediat sub Tesutul asimitator ~ are rol in fotosintezi (asimilatia carbonului); = este format din celule ce conjin cloroplaste; - se intlneste in toate organele verzi ale plantelor si indeosebi la nivelul frunzelor; in structura frunzei, {esuturile asimilatoare se gasesc in mezofil (miczul frunzei) fiind reprezentate de fesutul palisadic si fesutul lacunar. Tesutul patisadic : ~ este format din 1-2 straturi de celule prozenchimatice, dispuse perpendicular imediat sub epiderma superioara a frunzelor, 6ese ees: mere DMBIEE CM ig, ia neh Tesutal lacunar animate prez numero sti ier este format din cele paenchimal inte et eioa se giseste sub esutlpalisad, spre epiderma infer | Tesuturite de depociare : . i organice(amidon, lpie, protcne et). Tesutul aerifer ect care ~ este aletuit din eetule cu mumeroase spaitintereelulare im care S© Pot acum, mari cantitii de aer, - este intlnitindeosebi la plantele aevatice(nuft. Tesutul acvifer ~ est alcut din clue oe au capaitatea de a acumula + este caracteristc plantelorsuculente adaptate zoneloraride, ‘JESUTURILE CONDUCATOARE. au rol in conducerea sevelor in corpul plantelor, i ~ sunt alcdtuite din clule alungite denumite vase conducétoare; ~ vasele conduedtoare sunt de doud tipui: lemmoase i liberiene. mari cantititi de apa; secetoase (cactusi Vasele lemnoase(xilem) ~ conduc seva brut (apa si sirurle minerale dizalvate) = se clasifid in: ~ vase lemnoase imperfecte - trakeide- (fig33 a) formate din celule alungite, cu capetee ascutite si pereti despartitor inte ele; = vase lemnoase perfecte ~ trahee- (fig.33 b) formate din celvle alungite, £803 per desparitoriintre ele si care au aspectul unor tuburialungite. Majoritatea. acestora prezing ingrosiri ale perefitor de diferte forme: ince, sca, rejea ete, care asigurl 0 rezistenté maj mate a or. ~ vasele lemnoase se asociazi cu parenchim lems i fibre lemnoase constituind fascicule Jemnoase. Vasele liberiene (floem) - conduc seva elaborata (apa si substanfele organice produ prin fotosintezi), Fig. 33. Tipur de vase conductore ~ Sunt aledtuite din celule wi, alungite eu perei desparjtori transversal previzu cu numeroase orifci - ple ciuruite (fg.33 ¢); 6 5 ee__ se numese gi vase ci ite sau tuburi eiuruites ‘cu celule anexe, pat Seco nchim liberian 5 fibre liberiene constituind fascicule lieriene La plantele cu cresteri anuale apar structura ridécinit i tulpinit un meristem secundar nuit cambit libero-lemnos. Prin activitatea lui genereaza spre exterior liber Secundar gi spre interior lem secundar ce se dispun circular, de o parte gi de alta a cambiului prerminind cresterea in grosime ariddeini gi tulpini ‘FESUTURILE MECANICE, - au rol de sustinere si asigura rezistenja mecanicd a difeitelor organe vegetale; ~ sunt aledtuite din celute eu pereti ingrosai; ~ dupa tipul ingrosirilor se clasificd in: ~colenchim - aleituit din celule vi, cu perefi celulozi (fig.34 a); - sclerenchim - aleituit din celule moarte cu pere(iiputemic si uniform ingrosati (fig.34b). Fig. 34 Tesutur mecanice ‘TESUTURILE SECRETOARE sunt aleatuite din celule ce au capacitatea de a produce si elimina diferite substante precum: arome, uleiutieterice, risini,taninuri etc ~ se intilnesc in frunze, flor, seminge ete. ‘JESUTURI ANIMALE «# Se intalnesc in structura organelor metazoarelor (animale pluricelulare). ‘«Provin din diviziunile mitotice succesive ale celulei-ou sau zigotului si prin diferentierea acestora. « Sunt mult mai diversificate decat tesuturile vezetale gi se clasified, dupa functie lor, ‘in patra categorii fundamentale:fesuturi epiteliale, conjunctive, musculare si nervos. ‘JESUTURILE EPITELIALE « Sunt aleatuite din celule de forme si dimensiuni variate, ‘© Nu sunt vascularizate si se hrinese prin difuziune din tesutul conjunctiv adiacent de care sunt separate printr-o membrand bazal8, # Dup& fumctia indeplinita se clasified in: epitelit de acoperire, epitelit glandulare (secretoare) si epitelit senzoriale. Epitelite de acoperire = aw rol de protectie; = se gisesc la suprafata corpului (epiderma) sau c&ptugesc interioral organelor cavitare(mucoasele)trans unite fie ele, de forme variate 9 dispuse py sirdns u ’ sunt ale&tuite din celule sau mai multe stratus dupa numarul straturilor se pluristratificate. unistratificate, pseudostraticy, a Epitelii unistratifica ~ epitelii cubice simple: bronhiole; , de celule de forme diferite; (fig 38) pleura, pericard, peritoneu etc; tomacului,intestinului etc ».epiteliu cubic 4. epitoliu pavimentos Fig. 35. Epitelii unistratificate c.epiteliu eine Epiteli pseudostratificate ~ sunt aledtuite dintr-un singur strat de celule cu nucleii dispusi la Inalyimi diteie lind impresia de falsstratficare (fig. 36); = se intdlnese in trahee si bronbiile mari Epitelit pluristratificate ~ sunt aledtuite din mai multe stratui celulare; ~ dupa forma celulelor din stratulstraturle superficiale se clasificd - epitelii pluristratificate pavimentoase ch ‘mentoase cheratinizate (epiderma) necheratinizate (mucoasa esofagian’), See + epiteli pluristratificate cubiey - epiteli pluristratificate cilindrice Epiteliile glandutare = prezinti He epaitanlal Gesd Jeursli¢ @ produsilor care se pot varsa fie 1a exterior Bandele sudoripare, sebacee), fie in interioral unor organe cavia® 66(glandele salivare, gastrice ete.) = dupa forma epiteliului secretor se clasificd in (fig.37): tubuloase simple ( si ramificate (fig37b), acinoase simple (fig.37e) si ramificate( tubuloacinoase Glandele endocrine = nu prezintl canale de excrejie, iar produsii secretayi denumii hormoni se vars direct fn singe sau limf; - exemple: hipofiza, tiroida, suprarenalele etc. Glandele mixte ~ prezintl atat secretie exocrina cat si endocrind; = exemple: pancreas, gonade, or b. G 4 e. Fig. 37. Glande exocrine Epitelii sencoriale ~ sunt alcituite din celule ce au capacitatea de a receptiona diferite informatii 2 (etimuli) din mediul extern sau inter gi de a fe transforma in influx nervos; ~ se intdlnese in structura unor organe de sim (epiteliu olfactiv, gustativ etc). TESUTURILE CONJUNCTIVE Sunt foarte variate gi indeplinese o serie de functii precum: de sustinere, de hranire, de , de formare a elementelor figurate ale singelui ete. © Sunt aleatuite din: ~ celule conjunctive de diferite forme si dimensiuni, distanjate intre ele; «fibre conjunctive: de colagen, reticulin’, elastin’ “ substanfa flndamentalé care poate fizmoale, semidura si dura © Dupa natura substantei flundamentale se clasified in: = fesuturi conjunctive moi; - fesuturi conjunctive semidure; - fesuturi conjunctive dure. Tesuturite conjunctive moi substanga fundamentald este moale; = sunt foarte variate si se clasificd in: feswt cor elastic si bros. Tesutul conjunctiv lax: = prezinti cele trei componente (celule, aproximativ egale; insofeste alte fesuturi (fesutul epitelial); + ate rol trofic; Tesutul conjunctiv adipos: njunctiv moale lax, adipos, reticulat, fibre, substanya fundamentals) in propor oJule mari, ovoide ce acumulewzd central BFS impgy este format din celule mari, ovoid nueleul spre periferie ei) avind rol in termoreglare erm (stratul profund al piel at fathom kfpodrm ( at poi Pai mean in jurul unor organe (och, rinicl Tsuru connctv retical clin co foroenth o refea I och es, ~ prezint numeroase fibre fine de re © glsese celule din care se vor diferengia elementele figurate ale singeluj; tinct Remutopen de preduere a slementcor fits ale singeu Tesutul conjunctiv elastic . “comin predominant fibre de stings = STet In taica medi a vaelor de sng. = se intilneste in tendoanele muschilor si capsulele ce acopera diferite organg (rinichiul,ficatul), fesuturile conjunctive semidure (eartilaginoase): Te gute tesla eceak clon te comida impregnata cu siruri de Ca si Na; + califele cariloginoase ~ condrcte, sunt gopate cite 2-3 si sunt distribuite in cavitii ale substanjei fundamentale denumite condroplaste; > nu sunt vascularizate, hrinirea realizindu-se prin difwziune din_pericondry ‘membrana conjunctivo-vasculara ce acoperi cartilajul; - se clasifica in : jesut cartilaginas hialin, elastic $i fibros; Tesutul cartilaginos hialin: + prezinta fibre conjun tun aspect clar (hialin); ~ formeaza cartilajele costale, traheale, laringeale ete.; Tesutul cartilaginos elastic: ~ confine predominant fibre elastice; - se intdlneste in pavilionul urechii si epiglota, Tesutul cartilaginos fibros: 7 ate celule putin fiind foarte bogat in fibre care Ti confer o rezistent® foarte mare; ~ formeaza discurileinterverterale si meniscurile articulare; Tesuturile conjuetive dure : ~ sunt reprezentate de (esutul osos; ~substanfa fundamental este dura find puternic impregnata cu siruri de Ca gi P; ~ fesutul osos este alcatuit di ind moderat ive putine si foarte fine conferind substanfei fundamentale in: ~ celule osoase reprezentate de: + osteoblast -celule osonse tinere ce secrets oseind; sqalacite ~ celule osoase adulte de forma stelatt cu numeroase prelungit ‘adipostite in cavitaialesubstaneifunamentale denumite osteoplaste; ; ostenclaste - celule osoase gigant cu un puternic echipament enzimatic, ¢ au rol in procesele de formare a oaseor osteogeneza); - fibre conjunctive de colagen si reticulina: ~ substanta fundamental formata din doud componente: ~ componenia organicd 34% reprezenata de oscinds ; Component mineral 66% reprezentaa de siruti de Co gi Ps joprm impregnare cu struri minerale substania fundamental’ devine dud fi formeaza lamele osoase; 68= dupa modul de dispunere al acestora, fesutul sos se clasificd in fesu’ osos ‘compact $i fesut osos spongios; Tesutul osos compact - se giseste in diafiza oaselor lungi sila suprafaja epi = lamelele osoase sunt dispuse sub forma de cercuri concentrice in jurul unui canal Havers ce contine {esut conjunctiv eu vase de singe si nerv = un canal Havers cu lamelele osoase dispuse concentric si osteocitele din osteoplaste formeaza un sistem haversian sau osteon ( fig. 38 a) - unitate structural si funefionald a fesutului osos compact; clor, a oaselor scurte gi late; Tesutul osos spongios: «= se intilneste in epifizele oasclor lungi s a interiorul oaselor scurte gi late; = lamelele osoase denumite trabecule sunt dispuse intimplator si se intretaie delimitand cavitati numite areole in care se giseste tesut conjunctiv reticulat (fig. 38 b). lamele osoase (Wabecule) b. fosut spongios Fig. 38 Tipuri de fsut os0s ‘JESUTUL MUSCULAR '» Este aledtuit din celule specializate denumite fibre musculare ce au capacitatea de a se contracta sub actiunea unui stimul. ‘ Dupé caracteristicile structurale si functionale, jesutul muscular se clasifies fn fesut muscular striat, neted si cardiac; Tesutul museular striat intra in alcituirea mugchilor striafi reprezentagi, in marea lor majoritate, de muschii scheletic; arc aleatuit din fibre musculare striate ce prezintd urmatoarele caracteristc: + ara eelule afungite avand lungimea pana la 10-12 em si diametrul pin la 01 evant formate din: sarcolema (membran celular), sarcoplasma (citoplasmi) gi numerosi nuclei dispusi perifercs rane carcoplasma se intilnese pe ling orgaite comune si organite specfice reprezentate de miofibrile; c rofiriele reprezintS aparatul contact! al fibrelor muscular si se prezintt ub aor unor fibre dspuse paralcl cu axul lung al celule; contin flamente de ant facia (proteine contractile) dispuseordonat in discuri (benz clare si intunecat ©prezintd aspect strat datortdalternante imiofibrielor (fig. 39 9) Tesutul muscular neted ¢ se gisesc in structura organelor interne: ~ intra in aledtuirea muschilor netezi c um oes ie ~ este aledtut din fibre musculare netede ce prezintS urmito Merit ee ia 0,5 mm; és nd ~ sunt fusiforme aviind lungimes ps 5 ees = sunt alcatuite din sarcolemd, sarcoplasma si un sing FE dispys central; A a ‘nt e cdror filamente de miozina sige = in sarcoplasma se intilnese miofibrile al a ir fu mal Taras ‘ordonat in discur clare si intunecate, motiv pentru cae fi are aspect omogen (neted)\ fig. 39 b)- | discurlor Care 5 inner I Fig. 39, Tipu de esut muscular Tesutul muscular cardiac ~ formeazi miocardul (muschiulinimii); ~ este alcdtuit din fibre musculare striate eu dimensiuni mai mici decat fibrele stite scheletice, ramificate la capete si cu un singur nucleu mic dispus central (fig. 39). ‘TESUTUL NERVOS + Este aleatuit din neuroni si celue glial Neuronul ~ este © celul specializaté tn generarea si conducerea influxului nervos; ~ este aletuit din corp celular si prelungiri neuronale (fig, 40 a) Corpul celular: + formeaza substanta cenusie a sistemului nervos; ~ este o celui de forme gi dimensiuni variate format& din neurilema (membrana celular), neuroplasma (citoplasma) si nucleu; ~ in neuroplasma se intélnese org specifice reprezentate de neurofibr nite comune (Piri centrozom) si organié ile i corpusculi Nissl. Prelungirile neuronale sun reprezentate de dendrite gi axon « dendritele sunt prelungitiscurte, ramificate ce conduc impulsul nervos spre corp celular (aferent); = axonul este 0 prelungire unica, sub butoni terminal; este fnvelit de tre Henle; conduce inluxul nervos del ire terminaté cu o ramificaie previzuld & 1 teci: teaca de mielind, teaca Schwan si teat a corpul celular spre butoni terminal (eferen)- 0 i | a ee —neuronii comunicd intre ei cat si cu celulele efectoare prin structuri denumite sinapse. O sinapsi este alcituité din: componenta presinaptica (butonul terminal), fanta sinapticd §i componenta postsinaptic’ (corpul celular sau dendita neuronulu postsinaptic) (fig.40 b). = transmiterea impulsului nervos la nivelul sinapsei se face cu ajutorul mediatorilor chimici din veziculele butonilor terminali care sunt eliberati in fanta sinapticd i actioneaza asupra componentei postsinaptice. Colulele gliale (nevroglia) = sunt mult mai numeroase decat neuroniis au forme si dimensiuni diferite; - prezinta un numa variabil de prelungiriramificate; = indeplinese functii multiple: de susfinere, de nutri, de sintez’ a mielinei, de fagocitare a neuronilor morti et. neurofibrle corpuscul componenta vezicule Pee 8 © / tania ‘componenta postsinaptica b. Sinapsa ‘butoni terminali a, Neuronul Fig.40, Neuronul si sinapsaINDAMENTALE, 5 FUNCTIILE # STRUCTURA SI ‘UNCT u SRLSORGANISMELOR VE pri de Fanci + de mute, de rela | au trei puri i * Toate organismele vii Feproducere, ‘ YRITIE FUNCTHLE DE NUT aeeonul subsiantelor in organism si Se realizean nm Asi hranire, respi prelucrarea si transport su ie, cteulie gi excrete i vie rTRITIA IN LUMEA combinati ale carbonutu, toate organismelepreiau din mediu o sursd de carbon, In fine sursa de carbon exist in lumea vie dous modu fundamentale de nutrite ~ nutri autotrofas = nuttitieheterotroft; NUTRITIA AUTOTROFA * Const in sntezasubstanelororganice porind dela carbon anorganic, de la CO, * Dupasursa de energie liza pentru produceren substanfelor oFganice nitig autotrof poste : : = fotonutotroft = fotosintes - ste wilizatdenergia laminoasd; = chemoautotroft = chemosinteza - este uiliatd energia chimic8 reaukay din oxidarea unor substange anorganice din mediu. Fotosinteza * Reprezintd capacitatea plantelor verzi de a sintetiza substaje organice din substane anorganice ( CO; si H,O ) utilizand energia luminoasa. ‘* Ecuafia chimica a fotosintezei este Tumina CO; + HO + sAruri minerale ~-- —-- > substanfe organice +03 f clorofita « Fotosinteza se desfésoard in toate organele verzi ale plantelor si indeosebi in tesuturie asimilatoare - palisadic gi lacunar - din frunze. * Celulele tesuturilor asimilatoare con Pigmen(i asimilatori de dous tipur ~ Pigmenti verzi (clorofilieni): clorofila a $i clorofila pigmenti galbeni (carotenoizi): carotina si xantofila, fa smenti asimilatori eapieacd energia luminoasd si, sub influenja acesteia, ficat roleculd de clorofia elibereaza cate un electron; in acest fel energia luminii este macienea in energie chimicd, utilizatd - intr-un lant complex de reactii biochimice pentru sinteza de substante organice + Fotosinteza se desfisoa in cloroplaste care prezinta, la nivelul tilacoizilor, dou’ faze fizz de mind : ato oe tn grana cloroplesctor si presupune eliperarea de 0, dt , se ridicd eprubeta gi se introduce rapid ‘vrful unui ba de chibrit incandescent; se observa ci acesta se va aprinde (oxigenul intretine arderea) 2, Procedee bazate pe evidentierea consumului de CO;, ~ Int-o eprubetd cu apa fart si rita se introduce o ramuri de planta aevatics; - se expune la lumii si se va observa cd nu se degajé bule de O; deoarece, prin fierbere, a fost inliturat CO, din apa; ~ se introduce in apa din eprubeti o cantitate micd de carbonat acid de sodiu si se observa degajarea de bule deoarece , acum apa confine CO, rezultat din reactia : 2NaHCO; -~ > CO; + H.0 + Na,CO 3. Procedee bazate pe evidentierea substanjelor organice sintetizate. - prin fotosinteza se sintetizeaza amidonul care poate fi identificat folosindu-se iodul ca indicator; = se acoperai partial o frunza de muscata cu staniol si se expune céteva ore la lumina; se desprinde frunza gi se decoloreazd prin fierbere in alcool; = se introduce apoi intt-o soluie de I; in KI si se observa ca zona expusi la lumina se albastreste, la nivelul ci acumuléndu-se amidon prin fotosintezd, iar zona acoperiti mane decolorat NUTRITIA HETEROTROFA ‘ Consta in hrinirea cu substante organice produse de alte organisme. ‘# Dupa sursa de substante organice utilizatd nutritia heterotrofa poate fi: saprofitd si parazita. Nutrigia saprofiti * Organismele saprofite se hrdnesc cu substanfe organice preluate din organismele vegetale si animale moarte (aflate in descompunere). ‘*Este specifica unor grupe de bacterii, ciuperci inferioare si majoritatea ciupercilor superioare. ‘© Organismele saprofite absorb substantele organice dizolvate in apa prin membranele celulelor lor; pentru a putea fi absorbite substanfele organice cu. moleculé mare sunt taie hrana; -canini > rol de sfisiere a hranci; -premolati si molari > marunfesc hrana prin plire, forfecare, stivie. imba este organ musculos cu rol in prinderea hranei, masticaie, deglutiie gi cu rol senzorial, eceptionand stimuli mecanic, termici, gustativi, ete. * Transformarile fice constau in umectarea hranei si dizolvarea unor componente ale acesteia gi se realizeazi cu ajutorul apci din saliva, Saliva este un suc digestiv secretat, in special, de cele trei perechi de glande salivare mari: glandele submaxilare, sublinguale gi parotide. Are o compozitie chimicd complexa fiind ale&tuita din: ap8, mucus, toni mineral, lizozim - substanga cu rol bactericid gio singurd enzim digestiva © Transformarile chimice au mai mic importanfi ta nivelul cavitait bucale si sunt realizate sub actiunea singurei enzime din salivi, reprezentaté de amilaza selivard saw ptilina 1 a eee2 asupra amidonulu preparat pg cjionead Aveasta este oenzima gold (aioe) 9 cones i il degradeaza succesiv pani la stadii de dextrine si mal prialina maltoza dew wucale este transformare elu cavitati b 2 hr ivaie inate) tece din cavitatea boucata cai respirator). pot eso si ajtnge 8 Amidon prepara elor de lati * Rezultatl tuturor proceselor de Ia ni nt-un bol alimentar(coeoloy) care, pin deel faringe (locul de intersectare a ctii digestive $ stoma. Stomacul ‘Este segmental cel ae ile stomacului sunt variabile la diferitele grupe de mamifere, fir fel: este foarte voluminos la mania feterminate hranei si modul de nutritie at y . Togs ero) la atu I comvore sf ae dimensiuile cele maj mi sti gastre i tai voluminos al tubul digest, stun eavittea abdoming, omnivore oe ‘* Majoritatea mamiferelor prezinté un stomac wnicanerl, en exces bison rumegatoare care au un stomac tetracameral alcdtuit din: ierbar, clur, iB. Aceste inghitfrana nemestecats care ajunge in ear unde waiesebscterilsimbionte, sub sein, Jrora este degradat peretele celular de naturi pecto-celulozic’. Din ierbar brana trece in ciy unde foreach miei cocoloage care sng in gur unde sunt rimegate, De aici, bran egg reinghifiti, ajunge in foios gi apoi in cheag ~ stomacul propriu-zis. neta veh stoacta sme sit deport tempor sted mui ‘ansformari mecanice, fizice gi chimice (digest gastria). i * Transformérile mecanice constau in desfacerea bolurilor alimentare si amestecary acestora cu sucul gastric si se realizeaza sub actiunea musculaturii netede din peretele gastrie, * Transformarile fizice constau in umectarea si mai puternicd a hranei si sunt realizae sub actiunea apei din sucul gastric. Sueul gastric este un suc digestiv secretat de glandele gastrice din peretele stomacului, Are © compoziie chimicd complexa find alcatuit din apy, ‘mucus, ioni minerali, acid clorhidric, enzime, Acidul clorhidric are rol bactericid si in activarey unor enzime digestive, * Transforméirile chimice sunt realzate sub actiunea unor enzime din sucul gastic eae se clasificd in: encime protealitice si encime ipolitice. ~ Enzimele proteolitice actioneazi asupra proteinelor (lanquri de aminoacizi ée lungimi diferite). Sunt reprezentate de ~ pepsina ~ secretati sub form inactiva de pepsinogen gi activata in stomac sub actiunea HCl; actioneazi asupra moleculelor proteice mari pe care le CO;+H,0 + energie je desfigoari in celuli, la nivelul mitocondriilor care confin enzime oxido- reducdtoare, in doug etape si anume : ~ Prima etapa — glicoliza ~ se desfigoar’ in citoplasma, in lipsa oxigenului (anaerob) si consid in descompunerea glucozei in dowd molecule de acid piruvie si energie (2 ATP); = A doua etapa se desfigoard in mitocondrie, in prezenta oxigenului (aerob) si const intr-un lant de reactii chimice la finalul earora rezult& CO,, H;O si energie (36 ATPy; «© Prezinti urmatoarele caracteristici - oxidarile se fac cu ajutorul oxigenul - arderile sunt complete; - rezulti produsi finali reprezentati de CO, si H:0; reazi o mare cantitate de energie; - energia eliberatd este inmagazinatd in molecule de ATP; RESPIRATIA ANAEROBA, * Consti in oxidarea parila a substantelor organice, in lipsa oxigenului ‘* Ecuatia chimic& a respirafiei anaerobe este Este Substanfe organice —> produs intermediar + CO, + energie intalnitd la unele bacterii $i ciuperci, dar poate fi prezenta si in {esuturile plantelor superioare, © Prezi intd urmatoarele caracteristici - oxidirile se realizeaza in absenja oxigenului ~ arderile sunt incomplete; »4 ari ce mn conn ined ener rezult gi produsi intern nu rezult ap — cantitatea de energie eliberatl este ™ der ricroorganist pot fi ne se umes ferment fy fing *# Procesul de respiratie anaerob’ i, produsii care se formeaza, fermentatiile A. Fermentajia alcoolici Sate ie nCOn const in trans! rea glucozei in alcool fae proha sma ele din grup jilor (jE Ue ee, go, Vinulu ete); Inima(A.D) Iniml(V.S) serge oxige Mica circulajie