Viața și cariera[modificare 

| modificare sursă]
Marx s-a născut într-o familie cu vechi și ramificate tradiții rabinice: ambii lui părinți se
trag din familii cunoscute de rabini, unica excepție fiind o soră a mamei lui care era
căsătorită cu un evreu care era bancher (bunicul fondatorului concernului olandez
Philips).[26] Trier, mica urbe renană unde se va naște Marx, devine în 1815 posesiune
prusacă, fapt care a dus la excluderea tuturor evreilor din funcțiile publice.[26] În
aceste condiții, tatăl lui Marx fiind jurist, decide să se convertească la evanghelism
pentru a putea exercita meseria, și copiii lui vor fi botezați, soția acestuia fiind și ea
botezată aproximativ în aceeași perioadă.[26] Tatăl lui Marx era un admirator al
filozofilor Luminilor și nutrea convingeri liberale, fiind printre cei care au manifestat
pentru constituție în Prusia.[21] Tatăl lui Marx era un iluminist nereligios și s-a creștinat
pentru a scăpa de marginalizare socială.[27] Marx este școlit o perioadă în familie, mai
apoi într-o școală cu numeroși profesori și elevi cu vederi liberale, fapt care o făcea
să fie sub observația poliției regelui.[21], și care era condusă de un amic al tatălui său.
Marx citea cu plăcere poezie greacă și pe Shakespeare, fapt care l-a apropiat de
tatăl viitoarei lui soții, Johann Ludwig von Westphalen, un nobil cu vederi progresiste,
în orice caz, mai progresiste decât cele ale fiului lui cel mai mare, care va ajunge
ministru prusac de interne, și care îl introduce pe Marx în teoriile socialiste ale
contelui de Saint-Simon.[26][28] Din 1835 Marx va studia la Universitatea din Bonn și,
mai apoi, la aceea din Berlin, perioadă în care va schimba studiile în drept pentru
cele de filozofie și istorie.[28] În Berlin este admis în clubul postuniversitar al tinerilor
hegelieni, deși încă nici măcar nu absolvise.[29] Doktorklub-ul era format din
avangarda filozofică și politică a regatului Prusiei, ceea ce se concretiza prin critica
statului și a religiei.
Sub imperiul concepției hegeliene a progresului rezultat din lupta tendințelor interne,
teză împărtășită și de tinerii hegelieni, Marx începe să considere că sarcina rațiunii
filozofice este aceea de a critica tot ce există, fie asta instituții sociale, doctrine
religioase sau lumea ideilor, întrucât întotdeauna ceea ce există este limitat, parțial
rațional și potențial deschis schimbării; iluziile, auto-înșelarea, iluziile în masă, erorile
pur și simplu, trebuie arătate toate ca atare, pentru a putea fi corectate.[28]
Sperând încă o carieră academică, tânărul Marx își termină în 1841 studiile cu o teză
de doctorat având ca subiect o comparație a atomismelor lui Democrit și Epicur.
Tânărului doctor îi sunt însă rapid spulberate speranțele în privința unei cariere
universitare, de îndată ce mai bătrânul lui amic Bruno Bauer este dat afară din
Universitatea din Bonn, unde avea un post de profesor, din cauza criticii lui
seculariste a evangheliilor creștine.[30][31] Din această perioadă (1843) datează și
căsătoria lui Karl Marx cu fata baronului von Westphalen, vechiul prieten de
familie[28], considerată "frumoasa Trier-ului".[32] Relațiile tânărului Karl Marx cu părinții
încep să se deterioreze imediat după căsătoria acestuia cu Johanna (Jenny) von
Westphalen, aceștia reproșându-i că implicarea lui politică ca și studiile și mai apoi
doctoratul obținut în filozofie în loc de drept, nu reușesc să-i asigure un venit stabil,
așa cum era normal în opina lor pentru un bărbat care decisese să se căsătorească;
însă această incapacitate a lui Marx de a-și asigura venituri suficiente sieși și familiei
lui va fi o constantă și în același timp o dureroasă problemă a întregii lui existențe, și
aceasta nu va fi decât agravată de șubrezirea timpurie a sănătății filozofului, din
cauza exceselor "herculeene" în materie de efort dedicat pentru proiectele de studiu
care-l pasionau ca și pentru scrierile pe care le producea.[26]
În imposibilitate de a începe o carieră academică din motive ideologice, Marx se
orientează spre jurnalism; epoca și locul - Prusia militaristă, antiliberală și
antidemocratică - nu vor fi potrivite însă nici unei cariere jurnalistice, căci după ce
ajunge editorul ziarului liberal Rheinische Zeitung, cenzorul prusac îl închide.
[28]
 Începutul ca ziarist la jurnalul (Rheinische Zeitung) creat de un grup de oameni de
afaceri din Köln, a fost promițător, dovada că în scurt timp ajunge directorul editorial
înainte de interzicerea publicării ziarului de către cenzura prusacă. După ce ziarul a
fost închis de autoritățile Prusiei, acestea îi oferă lui Marx un post de editor în slujba
guvernului, fapt care i-ar fi asigurat, probabil, veniturile necesare pentru o viață
liniștită.[26] Își făcuse deja un nume, și pentru că era clar că în Germania vremii nu va
fi tolerat un jurnalism de opoziție, Marx acceptă mai degrabă, încrezător în propriile
capacități, un post în editura jurnalului germanofon de opoziție publicat în exil, anume
în Franța.[26]
La Köln îl întâlnește pentru prima dată pe Friedrich Engels, pe care îl va revedea la
Paris, în mica comunitate de exilați germani. La Paris, Marx scrie pentru scurt timp
pentru "Deutsch-franzoesische Jahrbuecher", și face cunoștință cu poetul german
Heinrich Heine, cu socialistul francez Pierre-Joseph Proudhon, ca și cu anarhistul rus
Bakunin.[28] În această perioadă, Marx ia, pentru prima oară, contact și cu mișcarea
muncitorească, implicându-se într-o organizație secretă comunistă, numită "Liga
celor drepți", devenind socialist și comunist[28]. În această perioadă citește economie
politică și scrie profundele și incisivele note care vor fi publicate peste un secol sub
titlul "Manuscrisele economice și filozofice din 1844".[28]

Influențe asupra gândirii lui Marx[modificare | modificare sursă]

Marx a fost puternic influențat de:

 Metoda dialectică și orientarea istorică a lui Friederich Hegel;

 Economia politică clasică a lui Adam Smith și David Ricardo;
 Gândirea socialiștilor francezi, în particular Jean-Jacques Rousseau, Henri de
Saint-Simon și Charles Fourier;
 Filozofia materialistă timpurie germană, în particular Ludwig Feuerbach;
 Solidaritatea cu clasa muncitoare a lui Friedrich Engels.
Marx s-a inspirat din dialectica lui Hegel, deși i-a criticat vehement concepția asupra
filozofiei istoriei, descoperă materialismul și critica religiei în lucrările lui Feuerbach,
adoptă ideile socialist-utopice ale lui Saint-Simon și se îndoctrinează cu economia
politică modernă dezvoltată de Adam Smith. În timp ce Hegel era un filozof idealist,
Marx a urmărit să rescrie dialectica în termeni materialiști.
Pornind de la aceste izvoare el elaborează treptat Materialismul istoric ca teorie
științifică a analizei istorice a societății (Teze asupra lui Feuerbach, 1845; Ideologia
germană, 1846; Mizeria filozofiei, 1847). Marx ia contact cu mișcarea muncitorească
și redactează împreună cu Friedrich Engels Manifestul partidului comunist (1848),
care are ca motto celebrul apel: "Proletari din toată lumea, uniți-vă !" Expulzat
din Germania, apoi și din Franța, se refugiază la Londra în Marea Britanie unde își
petrece timpul în special în sălile de lectură ale bibliotecii de la British Museum.
Acolo înmagazinează cunoștințe teoretice cu care își dezvoltă mai departe sistemul,
având totuși puțin contact cu clasa muncitoare, al cărei mentor avea să devină. Aici
scrie Luptele de clasă în Franța (1850), Bazele critice ale economiei politice (1858) și
începe redactarea lucrării sale fundamentale, Capitalul.
În 1864, Marx este principalul diriguitor al Primei Internaționale Socialiste, căreia îi dă
ca obiectiv abolirea capitalismului. Pentru Marx, istoria omenirii se bazează pe lupta
de clasă: pentru a se elibera, proletariatul, victimă a exploatării capitaliste, trebuie să
se organizeze la nivel internațional, să cucerească puterea politică și, în această fază
de dictatură a proletariatului, să realizeze desființarea claselor sociale, ceea ce, într-o
fază superioară, va duce de la sine la dispariția statului și la întemeierea
societății comuniste.
Doctrina marxistă sau Marxismul reprezintă ansamblul concepțiilor politice, filozofice
și sociale ale lui Karl Marx, Friedrich Engels și ale continuatorilor lor. Marxismul se
bazează pe materialism și pe socialism, el este în același timp teorie și program al
mișcărilor muncitorești organizate. Pentru marxiști, materialismul reprezintă baza
teoretică, opusă idealismului, considerat ca instrument speculativ în
slujba burgheziei. În doctrina marxistă, materialismul are două aspecte:
unul dialectic, care exprimă legile generale ale lumii exterioare și ale gândirii umane,
un altul istoric, care afirmă că numai realitatea socială determină conștiința
oamenilor. Dezvoltarea istorică a societății ar fi condiționată de contradicțiile
diverselor "moduri de producție" (primitiv, sclavagist, feudal, capitalist) și de "relațiile
de producție", adică de raporturile dintre oameni în procesul de producție. Aceste
contradicții se exprimă prin lupta de clasă, care este astfel motorul istoriei.
Marx a elaborat și o teorie a valorii: valoarea este expresia cantității de muncă
conținută de un produs. "Plus-valoarea" reprezintă diferența dintre valoarea creată de
muncitor în timpul muncii prestate și salariul primit, și reflectă astfel gradul exploatării
capitaliste.

Marxism și marxianism[modificare | modificare sursă]

Termenul de marxism se referă la ideile lui Marx așa cum au fost interpretate
de Vladimir Ilici Lenin și de ideologiile oficiale ale statelor socialiste. Termenul
de marxianism se referă la punctele de vedere ale lui Marx însuși, ceea ce ar fi
crezut și afirmat el însuși, fără distorsionarea produsă de către interpretarea
leninistă.
O anecdotă în această privință: după ce partidul francez al muncitorilor s-a scindat
într-un partid reformist și unul revoluționar, unii l-au acuzat pe Jules Guesde (liderul
celui din urmă) că ia ordine de la Marx; Marx i-a zis ginerelui său Paul Lafargue:
„dacă ăsta e marxism, atunci eu nu sunt marxist” (într-o scrisoare către Engels, Marx
l-a acuzat mai târziu pe Guesde de a fi „bakuninist”).[33]
Cercetătorul american Hal Draper remarca: „Sunt puțini gânditori în istoria modernă a
căror gândire a fost atât de distorsionată de cei care au interpretat-o, marxiști și
antimarxiști laolaltă.”

Citate despre români[modificare | modificare sursă]

 „Poarta renunță la Basarabia. Turcia nu putea ceda ceea ce nu-i aparținea,
pentru că Poarta otomană n-a fost niciodată suverană asupra țărilor române.
Poarta însăși recunoscuse acest lucru, când la Carlovitz, presată de poloni să
cedeze Moldo-Valachia, ea răspunsese că nu are dreptul de a face vreo cesiune
teritorială, deoarece capitulațiile nu-i confereau decât un drept de suzeranitate.”
(K. Marx, Însemnări despre români (Manuscrise inedite), București, 1964)
  „Limba română e un fel de italiană orientală. Băștinașii din Moldo-Valahia se
numesc ei înșiși români; vecinii lor îi numesc vlahi sau valahi…”
 „Moldova nu va plăti nici un tribut Rusiei (art. 2); Rusia nu se va amesteca în
afacerile țării și nici unui rus nu-i va fi permis să se căsătorească și să
dobândească moșii în Moldova…”

Apartenența religioasă și de clasă[modificare | modificare sursă]

Karl Marx s-a născut ca fiu de burghezi evrei și s-a căsătorit cu o aristocrată, dar a
trăit mult timp ca pauper, fiind susținut financiar de capitalistul Engels.
Marx se lăuda a fi inspiratorul și eminența cenușie a Comunei din Paris, fără a avea
însă merite reale în această privință. Guvernul german a cerut extrădarea lui Marx
din Marea Britanie, dar prim-ministrul britanic a refuzat cererea. Puțin a lipsit ca Marx
să fie asasinat de un agent secret german, în timp ce locuia la Londra.
Tatăl lui Marx a fost un evreu convertit la protestantism, fiind adept al Epocii
Luminilor.[34] Educația la vârste fragede a lui Marx a fost influențată de profesori de
orientare liberal-umanistă.[35]
„Religia însăși ne învață că Idealul către Care năzuim cu toții, S-a jertfit pe Sine însuși pentru omenire.
Cine ar îndrăzni să tăgăduiască această învățătură? Dacă am ales postura în care putem înfăptui
maximum pentru El nu vom fi niciodată copleșiți de greutatea poverilor, deoarece acestea nu sunt
decât sacrificii făcute pentru binele tuturor.[36]”

—Karl Heinrich Marx, Gândurile unui tânăr la alegerea carierei sale

Din punct de vedere religios, Marx a început drept creștin fidel,[36] iar idealul comunist
l-a îmbrățișat tot în calitate de creștin, devenind membru al Ligii celor Drepți, o
organizație comunist-creștină. Mai târziu a devenit ateu și a făcut Liga celor Drepți să
apostazieze de la credința creștină, rebotezând-o drept Liga Comuniștilor.

Note[modificare | modificare sursă]
1. ^ a b „Karl Marx”,  Gemeinsame Normdatei, accesat în  9 aprilie 2014
2. ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în 26 iunie 2020
3. ^ a b c d e f Carlos Marx. Biografía completa[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
4. ^ a b c d Karl Marx, Encyclopædia Britannica Online, accesat în 9 octombrie 2017
5. ^ a b „Karl Marx”,  Gemeinsame Normdatei, accesat în  10 decembrie 2014
6. ^ a b c d Маркс Карл,  Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]
7. ^ a b https://www.marxists.org/archive/marx/bio/marx/eng-1869.htm Lipsește sau este
vid: |title= (ajutor)
8. ^ a b c d Secret Re-burial of Karl Marx In London
9. ^ a b Karl Marx, SNAC, accesat în 9 octombrie 2017
10. ^ a b „Karl Marx”,  Gemeinsame Normdatei, accesat în  13 august 2015
11. ^ a b c d e f g h i j k Q56604985[*], p.  331 Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
12. ^ a b Q56605416[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
13. ^ Q56613113[*], p.  767 Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
14. ^ a b c d e f g h The Peerage
15. ^ Q56605560[*], p.  532 Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
16. ^ Q56599753[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
17. ^ https://en.wikipedia.org/wiki/Marxism_and_religion Lipsește sau este vid: |
title= (ajutor)
18. ^ „Karl Marx”,  Gemeinsame Normdatei, accesat în  2 aprilie 2015
19. ^ Q56604985[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
20. ^ Q56613113[*], p.  768 Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
21. ^ a b c "Karl Marx." Encyclopædia Britannica. Encyclopædia Britannica Online Academic
Edition. Encyclopædia Britannica Inc., 2013. Web. 15 Jul. 2013.
22. ^ "communism." Encyclopædia Britannica. Encyclopædia Britannica Online Academic
Edition. Encyclopædia Britannica Inc., 2013. Web. 15 Jul. 2013.
23. ^ E. J. E. Hobsbawm, ‘Marx, Karl Heinrich (1818–1883)’, Oxford Dictionary of National
Biography, Oxford University Press, 2004. Karl Heinrich Marx (1818-1883):
doi:10.1093/ref:odnb/39021. © Oxford University Press 2004-13. ("Soarta complicată a
voluminoasei colecții de scrieri a lui Marx și Engels după moartea acestora reprezintă un
capitol al tulburelui secol al XX-lea. "Ce lucrări?", se spune că a exclamat Marx, amar,
când a fost întrebat despre ele. Înainte de deces, erau puține succese de arătat după o
viață de sacrificiu în serviciul schimbării lumii. Și cu toate astea, cu greu vreun alt personaj
al secolului al XIX-lea, a reușit să lase o urmă mai adâncă în istorie atât ca gânditor cât și
ca inspirație pentru acțiune politică. Ca gânditor Marx era sortit să aibă un impact mai
mare decât oricare alt contemporan al său cu excepția lui Darwin, fiecare dintre ei
marcând istoria în mod diferit. Calitățile lui intelectuale și realizările lui - nu numai
originalitate ci și o capacitate intelectuală de cel mai înalt ordin (Schumpeter) - nu puteau
decât să-i impresioneze chiar și pe criticii lui. Un secol după publicarea Capitalului, Marx
apărea mai frecvent decât oricine altcineva în lista Enciclopediei Științelor Sociale, cu
referințe în fiecare dintre cele 16 volume. Cât despre impactul practic al lui Marx, în mai
puțin de 50 de ani de la moartea lui, regimuri marxiste stăpâneau o treime din umanitate,
fără a mai număra multele milioane care au trăit sub guverne ale partidelor social-
democrate, dintre care multe se revendicau marxiste.")
24. ^ Manifestul Partidului Comunist (Wikisource)
25. ^ "Marx, Karl." Encyclopædia Britannica. David T. McLellan. Encyclopædia Britannica
Online. Encyclopædia Britannica, 2013. Web. 4 July 2013. ("Marx n-a pretins niciodată că
a descoperit existența claselor sociale și a luptelor de clasă în societatea modernă.
Istoricii "burghezi", recunoștea el, le-a descris cu mult timp înaintea lui.") ("Marx never
claimed to have discovered the existence of classes and class struggles in modern
society. “Bourgeois” historians, he acknowledged, had described them long before he
had."
26. ^ a b c d e f g E. J. E. Hobsbawm, ‘Marx, Karl Heinrich (1818 - 1883)’, Oxford Dictionary of
National Biography, Oxford University Press, 2004. doi:10.1093/ref:odnb/39021.
27. ^ Durlauf, Steven N.; Blume, Lawrence E., ed. (2016).  The New Palgrave Dictionary of
Economics. Palgrave Macmillan UK. p.  384. ISBN 978-1-349-58802-2. Accesat în  19
ianuarie 2022.
28. ^ a b c d e f g h Titre : Marx, Karl. Source : Complete Dictionary of Scientific Biography. Vol.
15. Detroit: Charles Scribner's Sons, 2008. pp. 403 -417. Type de document : Biography.
COPYRIGHT 2008 Charles Scribner's Sons, a part of Gale, Cengage Learning.
29. ^ E. J. E. Hobsbawm, ‘Marx, Karl Heinrich (1818 - 1883)’, Oxford Dictionary of National
Biography, Oxford University Press, 2004. doi:10.1093/ref:odnb/39021. ("In Berlin, the
home of Hegelian thought, the undergraduate Marx was quickly accepted by his seniors in
the so-called ‘postgraduate club’ (Doktorklub) of Young Hegelian philosophers,
representing the philosophical and political avant-garde, that is to say the critique of state
and religion.")
30. ^ Titre : Marx, Karl. Source : Complete Dictionary of Scientific Biography. Vol. 15. Detroit:
Charles Scribner's Sons, 2008. pp. 403 -417. Type de document : Biography.
COPYRIGHT 2008 Charles Scribner's Sons, a part of Gale, Cengage Learning. ("If only
on ideological grounds, Marx was unable to begin an academic career . His friend Bauer
was dismissed from his teaching post at Bonn because of his secular critique of the
Christian Gospels, and Marx, seeing his academic hopes disappearing, turned to
journalism. He joined the staff of a liberal newspaper in Cologne, the Rhenished Zeitung;
became editor by October 1842; and resigned early in 1843, just before the paper was
closed by the Prussian censor.")
31. ^ E. J. E. Hobsbawm, ‘Marx, Karl Heinrich (1818 - 1883)’, Oxford Dictionary of National
Biography, Oxford University Press, 2004. doi:10.1093/ref:odnb/39021. (There was no
prospect of an academic career for a brilliant but philosophically (though by no means yet
socially) subversive young intellectual inclined to activism.)
32. ^ E. J. E. Hobsbawm, ‘Marx, Karl Heinrich (1818 - 1883)’, Oxford Dictionary of National
Biography, Oxford University Press, 2004. doi:10.1093/ref:odnb/39021. ("His daughter
Jenny, four years older than Karl, was the beauty of Trier, and was still remembered in the
town as such even in the early 1860s, as Marx noted with satisfaction when he revisited
his birthplace in 1863.")
 33. ^ David McLellan Karl Marx: His life and Thought. New York: Harper and Row, 1973, p.
443.
34. ^ „Karl Marx – Stanford Encyclopaedia of Philosophy”. First published Tue 26 Aug 2003;
substantive revision Mon 14 Jun 2010. Accessed 4 March 2011.
35. ^ Wheen 2001. p. 13.
36. ^ a b Richard Wurmbrand, Marx și Satan cap. I. Schimbare de credință, Scrierile creștine
ale lui Marx. Citat: „La început, Marx a avut convingeri creștine. Când a terminat liceul, în
certificatul său de absolvent, în dreptul rubricii «Cunoștințe de religie» erau scrise
următoarele cuvinte: «Cunoștințele sale despre credința și morala creștină sunt destul de
clare și bine asimilate. El cunoaște într-o oarecare măsură și istoria Bisericii creștine.»”
Sursa lui Wurmbrand pentru citat: Moses Hess, Rome and Jerusalem (New York:
Philosophical Library, 1958), p. 10.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]
 K. Marx, Însemnări despre români (Manuscrise inedite), București, 1964, p. 106.
 Wheen, Francis (2001). Karl Marx: A Life. Norton.  ISBN  978-0-393-32157-9.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

 Marxism

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Puteți găsi mai multe informații despre Karl
Marx prin căutarea în proiectele similare ale
Wikipediei, grupate sub denumirea generică
de „proiecte surori”:

Definiții și traduceri în
Wikționar

Imagini și media la Commons

Citate la Wikicitat

Texte sursă la Wikisursă

Manuale la Wikimanuale

Resurse de studiu la
Wikiversitate

 V. I. Lenin (1914): Karl Marx - scurtă schiță biografică și expunere a marxismului

 Karl Marx și Friedrich Engels (1848): Manifestul Partidului Comunist
 Karl Marx: Despre problema evreiască Traducere de Alexander Tendler
 Paul Lafargue: Determinismul economic al lui Karl Marx Traducere de Alexander
Tendler
 en Winston Churchill: Zionism versus Bolshevism
 fr Webpage du séminaire Marx de l'Université de Paris Sorbonne
 Fața nevăzută a lui Marx, 4 mai 2007, Marian Nazat, Ziarul de Duminică
 Părintele comunismului a trăit și a murit sărac, 5 mai 2012, Roxana
Roseti, Evenimentul zilei
 TISMĂNEANU: Karl Marx, la 125 de ani de la moarte, 15 martie 2008, Vlad
Stoicescu, Andrei Crăciun, Evenimentul zilei
 Actualitatea unui produs stricat, 17 aprilie 2008, Nicolae Drăgușin, România
liberă
 Fantoma lui Karl Marx bântuie iar România, 15 martie 2008, Andrei Crăciun,
Adrian Grama, Evenimentul zilei
 In vizita la Karl Marx, 9 decembrie 2006, Alexandru Mihalcea, România liberă
 Karl Marx și chestiunea evreiască, 29 august 2014, Nicolae Manolescu, Adevărul

 BIBSYS: 90051270
 

 BNE: XX949564
 

 BNF: cb11914934t (data)
 

 CiNii: DA00034578
 

 GND: 118578537
 

 ISNI: 0000 0001 2279 6570

 

 KulturNav: f790d039-2387-448b-ad61-8c6551d8b6a2
 

 LCCN: n79006935
Control de
 
autoritate
 LNB: 000042318
 

 MusicBrainz: 22aff6e2-a76c-4511-a116-1f0905272e6f
 

 NARA: 10580373
 

 NDL: 00449037
 

 NKC: jn19990005454
 

 NLA: 35331985
 

 NSK: 000100073
 

 The SBN id CFIV000882 is not valid.

  

 SELIBR: 205490
 

 SNAC: w6fr00h5
 

 SUDOC: 027329305
 

 ULAN: 500234949
 

 VIAF: 49228757
 

 WorldCat Identities (via VIAF): 49228757

Categorii: 

 Nașteri în 1818
 Nașteri pe 5 mai
 Decese în 1883
 Decese pe 14 martie
 Atei evrei
 Comuniști germani
 Comuniști evrei
 Economiști evrei
 Economiști germani
 Evrei germani
 Filozofi atei
 Filozofi evrei
 Filozofi germani
 Materialiști
 Oameni din Trier
 Absolvenți ai Universității din Bonn
 Scriitori marxiști
 Eponime ale asteroizilor
 Înmormântări în Cimitirul Highgate
 Teoreticieni marxiști
Meniu de navigare
 Nu sunteți autentificat

 Discuții

 Contribuții

 Creare cont
  Autentificare
 Articol
 Discuție
 Lectură
 Modificare
 Modificare sursă
 Istoric
Căutare
Căutare Salt

 Pagina principală
 Schimbări recente
 Cafenea
 Articol aleatoriu
 Facebook
Participare
 Cum încep pe Wikipedia
 Ajutor
 Portaluri tematice
 Articole cerute
 Donații
Trusa de unelte
 Ce trimite aici
 Schimbări corelate
 Trimite fișier
 Pagini speciale
 Legătură permanentă
 Informații despre pagină
 Citează acest articol
 Element Wikidata
Tipărire/exportare
 Creare carte
 Descărcare ca PDF
 Versiune de tipărit
În alte proiecte
 Wikimedia Commons
 Wikicitat
 Wikisursă
În alte limbi
 Български
 Deutsch
 Ελληνικά
 English
 Español
 Français
 Magyar
 Српски / srpski
 Türkçe