CUPRINS

1. INTRODUCERE fN LoGICA ~I
ARGUMENT ARE

1.1 Deflnirea logicii S

1.2 lmportanta logkil 6
1.3 Argumentarea~ struetura sa 7
1.4 Princlpille logicii traditionale •••• m·•·············· 9
2. ANALIZA LoGict A 2.1 Termenii
ARCVM.INTELOR. 2.1.1 Caracteriz.are geaeraJJ - 11
2.1.2 Claslftearea termenllor , ..,_, - 11
2.1.3 Raporturi loglce tntre termenl 13
2.2 Defmirea ~i clasificarea
2.2.J Deflnl!la fl structura acestela 15
2.2.2 Coreetltudlne Ill cleOnlre •.•.•. _ 15
2.2.3 Tlpuri de deOnlfle• ·--······-··· _ 16
2.2.4 Clasificarea: deflnlre ,; caracterl.zare generall -······ 20
2.2.5 Corectitudine tn clasUicare ,_,,_., - 20
2.2.6 Forme de clasiOcare* - - - - 21
2.3 Propozltfl categorlce
2.3.J Caracterlzare generall _,_, , - _ 24
2.3.2 Structura propozl!lllor categorlce _ 24
2.3.3 Tlpurl de propozllil categorice - _ 25
2.3.4 Raporturi loglce tntre propozl!llle categorice 26
2.4 Propozifii .compuse
2.4.1 Loglca propozltiUor compose -----·················-··-· 29
2.4.2 Funcpl de adevlr ·-··-··--······ _ - 29
2.4.3 Proprtetitlle prlndpalllor operator! propozl!JonaU• 32
2.4.4 Tlpuri de formule cu propozlfU compuse -··-- 32

3.1 Ratienamente
3.J.J Deflnire fl caracterizare generall 35
3.1.l Tipurl de raponamente - 35
3.2 Interente imediate cu propozifii categorice
3.2.1 Carac.terlz.are generatl - 37
3.2.2 Dlstribulrea termenUor - 37
3.2.3 Converslunea JI obverslunea - 38
3.2.4 Alte lnferente !mediate vallde* .•..- 39
3.3 Silogismul
3.3.1 Deflnire $1 earacterlzare generall ......--·······.. 40
3.3.2 Structura slloglsmulul ·--······..··-··-·· ..·-···.. 40
3.3.3 Figurl ti modurl sUogistlce---··-·-··--·· ...... 4 l
3.3.4 Leglle generate ale tUoglsmuluJ• ··--··--- .. 41
3.3.5 Modurl silogistice valide• ·---·-··--·- ....... 43
3.3.6 Metode de verificare a validltltii silogismelor 45
3.3.7 Forme speciale de argumentare sUoglstlcl • .••• 47

3
3.4 Demonstratia fl combaterea
3.4.1 Definire fi c..-actcrizare genera.IA 51
3.4.2 Structura dcmonstratJeJ ...·-·····--·······-·······--····51
3.4.3 Corectitudlne to demonstrare _ - 52
3.4.4 Tlpuri de demoartratle - 52
3.5 Argumente cu propezltlt compuse
3.5.1 Argumente deductive <11 propozltfl compose ......•. 54
3.5.2 Erori tn constructf• argumentelor cu propo7itli
compuse-·-·-·-·- .._.. .._..._,_ ...._.. _ ... SS
3.5.3 Metode de prebare a validititli argumentclor cu
propozifil compuse _ S6
3.6 Argumente nedeductive
3.6.1 Analogia: dcflnlre fl caracteriiare generall* 57
3.6.l Tlpuri de analog!e• 58
3.6.3 Erorl logice in constructla argumentului prin
analogle• 59
3.6.4 Rolul a.naloglel tn argumentare* - 59
3.6.5 Tlpurl de aq:umeotare ioduclivl 60
3.6.6 Metode de cercetare iodudivl* 6l

4.A.RGUMENTARE~ICONTRAARGUMENTARE
4.1 Evaluarea argumentelor. Sofisme ~ paralogisme
4.1.1 Ev1lu1re1 argumenlelor - 6S
4.1.l Soflsme fi paralogisme - 66
4.1.3 Ellmlnarea erorUor din argumeotare _, ,_ 70
4.2 Argumentare ~i contraargumeotare
4.1.1 Argumentare fl contraargumeotare - - 71
4.1.l Coostrulru uncl pozllil alternalive _ - 72
4.1.3 Argumente p contra.argumenteto comunlcare---·---73
4.3 Persuaslune ,1 'manipulare* ~ 75

SUGESTn $1 REZOLVARI- 77
Bil!UOGRAFIE ••.•••••.•.••••.•••••.•••••••••••.••••••••••• 80

4
 togice (care este opus! eelei mecanice ce se produce in absenta in!elegerit),
rontribuie la formare« mecanismelor logico-maJemadce ce coordoneaza
intreaga noastra aetivitate ~ comportaroentul (ioclusiv actuJ luilrii deeiziilor, chiar
dacli nu toate deciziile sunt rationale), coetribuic obiar la fonnarea ca/iJiifikJr ,/ Logid deoadci
glindirii (claritatea, coerenta, consecventa) #a limbajului, ea ajutiindu-ne sif ne
adaptiim, cat mai bi.ne, situajiilor concrete cu care ne confruntam, ../ Logki filosofici
• retorica # cu argumentarea: Retorica tniclcasa ca ansamblu de
procedcc ale expunerii oralc, in antichitate, urmareste convingerea
auditoriului prin maiestria argumentatiei, prin frumusetea stilului si a lirnbii,
trebuie sA se aplice enunturilor care sunt verosimile (nu neapllrat adevarate),
trebuind sll respecte legile logice, care se supun regulilor rationamcntelor
valide. Argumentarea, in\eleasli ca ansamblu de rationamente trebuie sA
respecte aceleasi rigori logice.
• domeniul juridic: fncll din antichitate logica a fost implicatll in
domeniul juridic si incepdnd cu anii '50, sub influenta lui Georg voo
Wright, a fost creata o logic4 deonticli care a permis formalizarea
rationamentelor cu privire la obligatie si interdictie, datorie $i drept.
• teologia: in Evul mediu, unii filosofi (care erau $i teologi) au utilizat
instrumentele lirnbii $i ale Iogicii pentru a justifica existenta lui Dumnezeu.
- medidnli Ji informatic4: Inell din secolul al II-lea, vestitul medic
Galenius utiliza rationamentul pcntru stabilirca diagnosticului medical. Astazi,
rationamentul medical apeleazli la instrumente matemarice (in cazuJ
probabilitatilor, teoria lui Bayes) si la diferite Jogici. Este vorba despre ceea ce
realizeaza, tn plan informatic, sistemcle expert tn decizia medicalli (ex.
MYCIN, 1976, se ocupli cu diagnosticarea infectiilor baeteriene ale sangelui).
• fdo!Wfia: Bertrand Russell (1872-1970) considera ell ,,logica
filosofica" priveste utilizarea logicii pentru a trata anumite probleme filosofice.
Logicile traditionale, extinse sau alternative propun defini\iile unor concepte SfiinhrlAH;t ~Tl' (1<4- <I 01
filosofice fundamentele (conceptul de adevar, de timp etc.) etc. E\ste cel 1ttu1 \·e\trl dJntre"'POnnf•··
Bisenc1i /anne. i11 Precbcl. l.'ct.area lut
1.3 ARGUMENf AREA ~I STRUCTURA SA Uunult:J.c:u. Cunr~iunl Tratetul
·~pre 1enar.: er(_ tllilce.a/1
Argwnentarea este prezcnta la tot pasul: acasa, la $CQall, in mass ur1t,'Umt'nte tog1~·e ~ntru 11 int.:rn<'t<l
media, In grupul de prictcni etc., insli teoria argumcntlirii a aparut ~i s-a ddewir11rilt! rehy,iei cre~tuu·
dezvoltat in ultirnele doull decenii ale secolului al XX-lea, ca urrnare a
formalismului excesiv al teoriilor logice contemporane, ce aveau o aplicare
redusA in practiea, astfel incat existenta unei diferente esenpale intro domcniul
teoretic ~i eel practic, a impus necesitatea crelirii unei noi logici a argumentlirii.
Logica anglo-saxona contemporanli suprapune tennenul de logica
celui de argumentare, ajungand sll identificc conccptelc fundameotale ale
acestora (rspoaamentul $i argumentul), Astfel, argumentul este prezentat ~
analizat ca ra\ionament, de aceea, inainte de a defini argurnentarea se
impune sli prezentam semnificatia termenilor de rationament ~i argument
in ccntrul analizei argumentarii stli rationamentul, deoarece orice
argurnentare este o organizare inedita de rationamente (argumentare

l
amp/Ii), existand ~i argumentliri care presupun un singur rationament
(argumentare sU,,p/li). _, Psft 'I ':
Rationameotul este operatia logicli pri!l intermediul clireia din propozipi pt mlw IIcca111aicullla111iele
date nwrute prern~e est~ de!l.va(! o ~tll _£~zipe nuniltll conc~e. In
structur« unui rafionament sunt inc/use premisa (premise/e) # conc/uzia.
Urmdnd definifia rationamentului, putem defini argumentul drept o
multime de propozitii, din care unele sunt nu.mite temeiuri (premise), care ,/ Alpmentare:
intemciazli, justifica o alta propozijie numitli tezJ (conc/uzie). temeturl .. ted
Termenul de arg11mentare poete ft definiltn moduri diferite:
1. Argumentarea cste procesul prin care dovedim, deroonstram ceva ., Argumentare simpli
cu dovezi obiective (temciuri sau probe) sau argumentarea este un proces
prin care incerclim sa determinllm pc cineva sl! accepte o idee sau sli fie de
acord cu noi intr-o anumitll problema.
../ Argumentareampll
De aici, rezultll ell teoria argumcntlirii se compune din doull parp: teoria
demonstra(iei # teoria argumenliirii ca art4 o ronvingerii, a persuasiunii.

7
 In domeniul cunoasterii'ftiin(ijice, mai cu seama, este utilizat primul
tip de argumentare numit demonstratie (respectiv combatere). Demonstratia
are caracter teoretic ~i nu depinde de interesele noastre imediate, chiar dacl
ulterior pot fi vizate ~i astfel de intcrese. In ~ia{a de zi cu ti, predomina arta
convingerll (persuasiunii). Ea are caractcr pragmatic (actional) ~i depinde
./ lntHlocutor de interesele celui care argumenteazli.
l. Argumentarea este o relape tntre doua persoane din care una
./ intemelere reall a
argumenteazli (numitll locutor) ~ ceatatta este persoana pentru care se
tezei argumenteaza (numitll interlocutor).
./ intemeiere aparenti De exemplu, elevul poate fi locutor, adicli inijintorul actului de argumentare
~ profesorul este interlocutor, adicll persoana peottu care se argumentea2l!.
a tezei
De aici poate ti dedusa diferenta intre argumentare ~i rationament, Desi
amandoull intemeiazli concluzia (teza), rationamenml intemeiaz.a teza pentru a
dovcdi caracterul ei adevarat sau fals, iar argumentarea intemeia71i teza pentru a-i
arata interlocutorului cA ea este adevaratll sau fulsli. intemeierea tezei poate fi:
a. reall, atunci cand eel care propune teza crede in adevarul,
respectiv falsitatea acesteia (ex. tezele din domeniul stiintific);
Obs: Argumcnt!rii i se opune b, aparentl, atunci c§nd eel care propune teza nu este convins de
contraargumcruarea, ca proces adevlirul sau de falsitatea acesteia (ex. in domeniul politic).
de respingere a argumentarii 3. 1ntrucat rezultatul procesului de argumentare sunt argumentele,
sau critica a unui argument argumentarea poate fi definitli drept un sistem de temeiuri, bine selectate ~i
organizate, astfel tncat sll poatli convinge interlocutorul sau auditoriul de
adevllrul sau de falsitatea unei propozitii numitll tcza,
Obs: Argumentarea, ca proces Argumentarea este necesarli atunci cand interlocutorului ii este
de justificare a unei propozitii, indiferentli o anumita tezli sau atunci cW!d nu erede in adevi!rul ei sau in
se subordoneaza urmatoarelor
falsitatea ei, tn caz contrar argumeotarea nu mai este necesarll.
reguli:
l. Orlce argumentare tn- 4. Argumentarea/contraargumentarea este o constructie rationalli
cepe cu o propozltie formatli din propozitii numite probe sau temeiuri care sunt utilizate pentru
afinnattvl (care este demonstrarea sau respingerea unei teze in temeiul relatiilor logice ~i faptice
confirmatl sau infirmatl) ce se stabilesc intre temeiuri $i teza.
fi DU cu o propozlfie De aici, rezulta arhltectur« structuralii a argumentiirii:
oegativi. I, teza (concluzia) care se sustine (se demonstreazli) sau se respinge;
2. Din oeiolinoarea uod 2. temeiurile (probele, argumentele sau prcmisele) care se aduc in
propoZijii DU decurge oJmic favoarea sau in defavoarea tezei.
cu privire la opusa el. Orice argumentare presupune:
3. Collftrmarea unel pro- 1. Contlnutul argumentlrii (teza ~i temeiurile);
pozilil negative se l. Tebnlcile de argumentare (organizarea propozitiilor cu ajutorul
realiuazA prtn lnter-
rationamentelor);
medlul uoor propozlfil
afirmatlve. 3. Finalitatea argumentlrii (adica organizarea continuturilor cu
ajutorul tehnicilor de argumentare) presupune convingerea auditoriului sau
interlocutorului cu privire la caracterul adevllrat sau fals al tczei.
0 problems legatli de continutul argumentllrii este aceea a identificarii
TERMENI CHEIE: tezei ~i a temeiurilor. Acest lucru se realizeazli cu ajutorui unor cuvinte
caracteristice numite indicatori ai argumentarii .
./ Contmutal ln funcfie de rolul propozipilor pe care le introduc, in argumentare,
argumeetlrii indicatorii argumentlrii pot Ii:
1. de premlsl, atunci c!nd introduc propozitiile temei (pentru ell,
,/ Tebnldde deoarece, fiindc!l, presupunand c!, datoritll etc.);
argumentare 2. de concluzie, atunci ciind introduc teza (rezultli, concbidcm, prin
urmare, in consecin\ll, deci etc.).
,/ Flnalitatea ,......,... I: Flllldi:t -fl Ill,,_,, ti .,,,_,,Ill_,,* l4'd"
argumentiril •a ;&...... ,_ t 7 I ... "" ........ ~

,/ Iodicatori de
premisa

./ Iodicatori de
concluzie

8
 Obs: FonnuUri de genul .,Dael
....... , atunci ", J)acl ~ numai
dacl ... ,, atunci ... " introduc o
Apilrlwe ..... concluzle din anumitc tcmcluri.

'hRMENJ Cmm::

1.4 PRINCIPULE LoGicn TRADITIONAL£

La baza Jogicii traditionale stau aoumite conditii formale numite .,, Priocipiul
,,principil Jogice" sau ,,legi de rafionare". Ele nu exprimli rationamcnre, ci identitltii
condifil generale ale ratienamenteler iodiferent de tipul de propozitii cu
care formullim inferenta,
Principiile logice au fost formulate pcntru prima daU! de Parmenide
(circa 515 - circa 450 i. Chr.), desi nu intr-o formli exacts. Caracterul de
.,principii" a fost pus in discutie nu o daU! in ultimele douli secole, odata cu
adoptarea limbajului §i a stilului gandirii matematice, iosli ele nu si-au
pierdut, in totalitate, utilitatea $i actualitatca, motiv pcotru care vor fi
prczentate in celc ce urmeazli.
Orice rati<Jnament trebuie sa respecte, simultan, urmlitoarele principii logice:
1. Principiul ideotititil presupunc ell orice obiect este identic numai
cu sine ios~i, in acelasi timp ~i sub acelasi raport.
A =11 A (Formula va fi citita: ,,A este identic cu A")
Reguli: Orice obiect este presupus neschirnbar in raport cu timpul §i
cu unghiul de vedere considerat, adicli ramane acelasi pe tot parcursul
rationamentului. f llc>\O{ anuc grrc i (_·IUJ~ "'CUI

. .•.
I. lapl. 'jiiiii'Al'iiit""iiilliiii111tiiiiilill'lllice palelllYadli ea-...& M

--hall
.. . .
tmoc 1'"''-' togicc P' car- nu le-a
aaeeom . e. cnim/ut t'xplit:U in Ji1.1Jor:unlt sa t
2. Lu11 •• -- ...... losic ,..., .... COllfbzii, lluri lolice in.oov sonsti I, T/l,!U 1,
dor pe C'1FC te-a utilr•1.11
c111.. uk.rundu~le dt• tu sine in(tth•re
r 1'~ -.:Jr -1.,. i
an• n· ... -.
Obs: Exisli o •ituali• cind
A =., B fi, anume. cind A ,; B

2. Principiul non-conrradletiel prcsupune ell un obiect nu poate fi in

acelasi limp $i sub acelasi raport §i A, $i non-A.
Notrun cu A = Acest fruct este mlir si A· • Acest fruct este portocala.
Potrivit acestui principiu, doua propozitii A $i A·, in care una afirmll $i alta
neaga acelasi lucru (proprietate ), nu pot fi tmpreuna adevaraie, dar pot fi
false in acelasi limp $i sub acelasi raport,
Formula: - (A & A') sc citeste ,,nu sunt simultan adevlirate $i A, §i A'".

3. Princlph1l terfulul exclus presupune ca sau este acceptata o

propozitie A, sau este respinsa dintr-uo sistem de propozitii, a treia
posibilitate fiind exclusa, ·
'If JI I 11111 .. '
cl .,11 I ' Iii{"- illiil'"--
el "T°' •• n .. nnillilr, 1 ...-
llla .,....,. .,, Prlndpiul non-
' F iU I I (,.tiJi 1_111 •i' .. wilwl fi • 1llli contndlqiei
--~-tllfie••' 7
...... 'All •• , _,, Princlplul terfului

...
cll1lia •"11a11•:t•1 llll,is.- - .. 11111 ,_..._I ... pl DDll I lillll e.1dus
od I
Pt' . "uilF,*"flH ..... I t a1 • r, .,' Prindpiul bivalenfei

L 9
 4. Princlpiul ratiunil suJicienle presupune c! penlru a accepla sau
pentro a respinge o propozitie trebuie sli dispunem de o ratiune suficienta sau
altfel spus, de un temei satisfacator. Existli urmatoarele tipuri de temeiuri:
1. nici necesare §i nici suficienle;
2. neeesare, dar nu Ji suficienle;
J. suficiente, dar nu 'i necesare;
../ Temeiuri necesare 4. necesare fi suficiente .
Spunem cl! propozitia p este un teme! necesar pemru propozitia q,
atunci c8nd tru! adevlirul lui p nu se poate dovedi adevlirul lui q, iar daca p
../ Temeiuri suficiente este un temei suficient pentru q lnseamna ci admitand adevlirul lui p devine
imposibil ca q sli nu fie adevarata.
1ts JI 11:

- "lie I jii . ' ,_,. COlllJli 1111

f'¥-m.r-+i ... , __ ._._,.,_,, ,. ,.,_.,. ... 'I

v·• .. -..- • ca r• ....a
2(Mll
fi bl .: • &• · fi •·• • pe er..,. 11 IL'lil ..AmiDile
Obs: Logica admitc ca logic- - .. lr•r').ilrl*'• ·192_....,... .. , _. ,. 1--r1-
corecte numai ultimclc dou! tipuri (diil -- co ,,,,._.,, k ... 11• pc a.... Ill .,Aminlirile din copillric". llUllCi
de tcmeiuri, primele dou! tipuri de cl c:i al bl \ NB) R.lllia de la...,.,; la 1 iM le tim.lmd llllli:I:
····~---------------~---_.,,
-
temeiuri fiind respinse ca ~~
insuficiente.

EVALUARE:
I Penmc fUr,an tip de argumentare. identifo;afi
indicatorii argumentilrii ti ,.,,,; retfo/i schematic
sl1UC/Uroacestcra:
a, DacA autobuzul cu care merg la $()081~ rAm!ne in
panli, atunci intirzii la ora de Logics ~i •
argwnentare ~iautobuzul cu care mergcam la
$C081A s,a blocat la gara.
b, DacA ninge, atunci p4rtia va fi bun§ pcntru schi.
c, Deoarece tofi oamenii sunt muritori §i Socrate
este om, rezultl ell Socrate este muritor.
d, Fiindcil trebuie sA citesc ~i sl rezolv problemele
la matematicil, rezultl ell am mull de lucru astazi,
1. Formati grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi.
Utiliz6ndlndicatori al orgumenuiri! odecvati. gdsifi
temeiuri care siijustlfice urmdtoarele teze:
a, Ploua,
b. Elevii bine pregatip sunt rllspl~li.
c. Uoele animate sunt pasari.
d. Oamenii sunt Iiberi,
I. Se dll urma(()ro/fragment din ,. Posa Hassan" de
George Cosbuc:
,,Mihai ti ~te si-alege vreo doi,
Se-ntoarce ~i pleaca spre gloatl,
Ca volbura toamnei se-nvarte et roata
$i intra,n urdie ca lupu-ntre oi,
$iz0 fringe degrabA §izO bate-napoi
Si-o v5.nrura toatil.
Hassan, de mirare, e negru,pAmint;
Nu $tie de-i vis, ori aieve-i,
El vede cum zboad fllc!ii Sucevei,
El vede ghiaurul cA,j suflet de vSnt
Si-n fa14,; puterile turcilor sunt
Tliriile plevei,"
Se eere si se:
a) identifice indicatorii argumentlrii;
b) specifice continutul celor doua argumentJl.ri;
c) construiascii argumentilri in ,,prozli" care sA
mentinll teza, cal 4i temeiurile acesteia, dar care sA
fie mai sugestive din punct de vedere argumentativ.
' Identificafitipurilede temeiuridin exempkle umliitoare:
a. AM este frig §i Popescu Radu este elev In cla.sa a IX-a.
b. Triungbiul ABC este echilateral ~i triunghiul ABC
arc toate ungbiurile egale.
c. IU<lu $i Cosmin tnvaia la acee~i $C08l5 fi Radu $i
Cosmin sunt colegi de banca.
d. Radu tl ajutA pe Cosmin la nnolvarca temelor §i
Radu $i Cosmin sunt vecini.
e. Dccebal §i preotul Deceneu au fost CODtemporani fi
preotul Deceneu 17'1 stlitu.it de mdte ori pe Decebal.
t Ana §i Mihai sunt colcgi de bancll ~i Ana $i Mlhai
sunt in ac~i cl3$!.
g. Ma§ina nu mai functionc~ §i ~na a fost dusl la
reperat
h. Vara trecutA am fost la Paris ~i am vlzitat catcdrala
Notre Dame.
S. Existli vreo situafie in care se poate spune ca A este
identic cu B? Docii riispu11$uleste afirmativ oferi/i 5
exemple sugestive.

10
2.1.1 CARACTERIZARE GENERALA TERMENI CllEIE:
Omul, in calitatea sa de ti intll, are capacitatea de a cunoaste, Obiectul
cunoasterii poare ti extern (real: animale, plante, substante chimice etc.) sau ./ Nofiune
intern (ideal: idei, numere, tiguri geometrice etc.), Cunoasterea doMnditl!
constl! tn caracteristici, proprie!Afi, insu$iri, inlelesuri etc., toate acestea ./ Termen
constituind notiunea obiectului sau a clasei de obiecte. Orice nopune are o
anumitl! eitpresie lingvisticll, constituitl! dintr-un cuvfult sau grup de cuvinte. Pe
de altl! parte, fiecare nopune di! seama de un gen de obiecte, respectiv expresia Obs: lntensiunca fi extcnsiunea
lingvistiell se aplicli anumitor obiecte, ceea ce inseamnJI ell fiecarei notiuni ti unu.i tcrmcm suot elemeote
corespunde o anumitl\ multime de obiecte. corelative, respectiv se afll lntr-un
Notiunea, expresia lingvistic.li ~ multimea de obiecte corespondente rapon de dualitate, evident prin
constituie un termen. comparareaaceston:
Un term en este un cuvAnt sau un grup de cuvinte prin care se lotmsiu:nea unui
e.tprimll o notiune, respectiv tntelesul termenului $i care se referll la termtn este co111UtuitJ dto
unul sau mai multe obiecte despre care se afirmll notiunea in cauzll. proprietlp1e obiectetor care
fonntul UltnJiunea ttrme-
In baza acestei definitii se poate afirrna ell structura unui terrnen nu.Jui..
presupune urmatoarele componente: Extt11JiuRta unui ter-
componenta lingvisticll: cuvantu; sau grupul de cuvinte; meo ate. formati din totalit•tn
components cognitivi: notiunea; obiettelor ale dror proprietili
componenta ontologici: multimea de obiecte. constituie inteasiuaea tttmtrau-
Este, astfel, evident ell tn plan mintal trebuie sll se vorbeasci de un anumit lul,
tnteles al termenului care constituie intensiunea termenului (numitl\ ~i
eontinut), iar tn plan real trebuie sll se vorbeasca de referinta tennenului,
adica de obiectele despre care se aflrma notiunea corespondentll, ceea ce
reprezintl!extensiunea termenului (numita $i sfenl).
iiiiiili''"llliiiir'.iiiiiiiil

CHRYSIPPOS (281 208 i Clu' )

GinditOf stoic, '50C0tit eel ll\iU mare
chal<cticlan al anti<.bitltii ~ptAristotel,
subfoiiazl ~ta logicn pcnbu
2.1.2 Cl..AslfJCAR.EA 1'£RMDo.Loll gindore. S1oiu1 ftind de ahfelprimii care
folosesc deoomirca de logicl rurcotul
Existenta unei multitudini de tipuri de termeni face necesara stoic are cooml>utii nnpcrterae la logica
tncercarea de clasificare a acestora. Cele mai evidente criterii de clasificare tmnerulor. subliniind cl gindirca nu
sunt chiar intensiunea $i extensiunea termenilor: fuoctionca2i nurnat cu semoe, ci in baza
UJ1()r semnofi.;alii
 1. Din punct de vedere intensional termenii sunt:
a. termeni absoluti sau termeni relativi:
Un termen este absolut numai daca se aplica obiectelor din
~ cxtensiunile lor~iderate izolat (plane/ii. obiect, culoare,
zdpadii etc.). Ta cazul In care termenul desemneaza o rela1!e"l
ce se stabileste tntre douil sau mai multe obiecte, atunci
~ Te.- termenul este relativ (unchtu; meu, mat mare deca, SOJ -
........... COllC"'1 sotie, sinontm. gen - specie etc.)
b. termeni abstract! sau termeni concretl;
~ Tcrmai Un termen este abstract numai daca el desemneaza tnsusiri,
pozitivilneptivi proprietati sau relatii ca elemente (e sine statatoare,
Indepelidente de obiectele cilrora le revin aceste tnsusiri
~ Tcrmcni ifrumusete, rdutate, roseaia, claritate etc.). ln masura tn
simpli/comp8'1 care termenul desemneaza obiect~ tnsusiri sau proprietilti
caracteristice acestora, relatii fntre obiecte, se considera ell
./ Tcnncni vizi/ncvizi este concret (numd.r,om, generos.frumos, rosu etc.).
c. termeni pozitivi sau termeni negativi:
./ Termcni Un termen este pozitiv numai in masura in care indica
singulari/generali JL~"E. anumitor tnsu$iri (coerent, prietenos, ~
moneda, presedinte etc.). ln cazul in care se indica absenta 1
./ Termeni U{)Or j>roprietiip, termenul este negativ (incorect, orb,
colectivi/distributivi imoral, schiop etc.)
d. termcni simpli sau compusl:
./ lo cadrul unui sistem de discurs, un termen este simplu
Termeni vagi/preci~i
numai daca define roluJ d~no?une primaia (autoturism,
manual, propozqie, punct etc.), ta baza acestor notiuni
--
primare fiind derivate a.J.te notiuni, respectiv termeni
eompust (auiotunsm de teren, manual de logica.propoziue
cognittva etc.)
2. Din punct de vedere extensional termenii sunt:
a. termeni vi.zi sau nevlzi;
Obs: tn general tnsl, se poate Un terrnen este vid numai daca extensiunea sa nu contine
ap<eeia cl ~•Ji rermen poate 6 nici un obiect (eel mai mare numar pnm, piitral rotund,
utilizat atit in sens colectiv, cil Ji irfractor nevtnovat etc. - logic vizi; centaur,sirena, ba/aur
in sens distn"butiv. cu sapte capete etc. - factual viz{), in caz contrar, termenul
• fiind nevid (ca/, caiet, sincer.frumos etc.).

-~:
0 bs: Potrivit delimitArilor reofimte,
se poote aprecia cl fiecare rcrmen
pool• 6 cousid<nil prin prisna -
Obs: in cazul termenilor ~
trebuie si se facii diferenp intre:
l. Nueleu: reprezintl pattea
precisl a extensiunii termenalui,
formatl din ooieete despre care se
poate afinna cu certitudine cl le
revio proprictlJile tn~rise in
intensiune;
2. M•rgine: format! din ~e
obiecte din ex.tensiuoea termeoolui
despre care nu se poate preciza in
orice condilii ci le revio
proprictltiledin intensiwte.
b. tenneni singulari sau tenneni generali:
Un tennen este singular numai daca el se refera (este
predicabiJ) doar la un singur obiecr (extensiunea termenului
este constituita dintr-un singur obiect: Liceul Teoreuc ,.J.C.
Bratianu" Hateg, Organizaua Nauumlor Untie, Mihai
Eminescu, Fran/a, autorul .,Amintirilor dm copiliirie" etc.).
Daca extensiunea termenului confine eel putin doua obiecte,
atunci termenul este general (oras, carte, creton, piidure,
televizor, gumd de sters etc.).
c. termeni colectivi sau termeni distributivi:
Un termen este colectiv numai dacll obiectele din
extensiunea sa sunt colcctii de obiecti:., ~ inciit
proprietiilile ce revin colectiei nu revin ~i fieclirui membru
al colec!iei (armata, piidure, bibliolecd etc.). fn mlisura tn
care fiecare caracteristicii din intcnsiunea tennenului revine
fieclirui obiect din extensiune, tennenul este distributiv
(pom, mamifer,canii,placere etc.)
d. termeni vagi sau preci$i:
Un tennen este vag numai dacA rw se poate decide cu
certitudine pcntru orice obiect dacil face parte sau nu din
extensiunea termenului (ttinlir, frumos, bun etc.). 1n ca:zul
in care existil posibilitatea deciziei pentru ori.ce obiect,
atunci termenul este precis (pdlrat,fotografie,perele etc.).

t2
 2.1.3 RAPoRTURILOGICE INTRE TERMENI
..
!ntre termeni, din punct de vedere extensional, se pot preciza
diferite tipuri de raporturi logice, delimitandu-se doua categorii: ,/ Raportde ldelllllllle
1. raporturi de concordanfl: dot termeni, A §i B. sunt in raporl
de concordanui numai dacii extenstunile for au eel putin un ./ Raport de ordon•re
element tn comun.
Studierea posibilitatilor de raportare a doi termeni, unul la celalalt ./ Raport de lncruclpre
atunci cand au in comun eel pupn un obiect, pennite delimitarea
urmatoarelor tipuri de raporturi de concordanta;
a. raportul de identitate: se realizeaza numai daca doi
termeni au to comun toate obiectele din ex.tensiunile lor, Obs: Raporturile e>ci.stente um
altfel spus au aceeasi exrensiune (om - animal capabil s!I tcnncni po( fi repru.entate grafic.
construiasca unelte, celibatar - b!lrbat nec!ls!ltorit, Ion Cea mai urlfizatl, in eceastl privirlll.
em metoda conceputi de L Eulrr.
Creang!I - autorul ,,Amintirilor din copil!lrie" etc.). Pottivit acestei metode, eoctensiunea
fieclrui tennen este repruemall
distinct printr-un cert, astfel lncit in
funcPe de modul de pozillooare a
cerruriJor se poate observa tn ce
misuri 1amellii au sau ru in comun
obiecte din eoctensiunea lor.

b. raportul de ordonare: se realiz.eaza numai dac!I oricare

obiect ce apartine extensiunii unui termen aparpne ~i
extensiunii celui de-al doilea, to limp ce eel de-al doilea are to
extensiunea sa ~i obiecte ce nu aparnn extensiunii primului
termen (manual de logicii - manual, pisica - mamifer, piersic
- porn fructifer etc.).

L<onanl [lTl.fR (1707-178}1

I ~
'
F~c cei care a l1sat nwnelc slu
nX>dalitltiide reprezentare prin cercun
a ptopo1J(iilor catcgonec, dq:iantenor

, f1
c. raportul de tneructsare; se reaJi7,eaz!I oumai daca Jui o metodi asemhitoareutiliuse
extensiunile a doi termeni au in comun eel pufin un obiect, Leibniz (1646 - 1716). flrl sl sqx>at,\
/
fiecare termen avand in extensiunea sa ~1 obiecte ce nu sustine cu sigurantl c.i Euler ar fi
apartin ex.tensiunii celuilalt term en. preluat metoda din scrierile acestuta
Excmple: roman - inginer, paslire - zburlltoare etc.

TDMINICUU::
~<5? ~ Raportde
contrartet.te

t 0f)
J. raporturi de opoiitie: doi termeni, A $i B. sum In rapon de
opozitie numai dadJ euensiunile for nu au ntci un obiea in comun.
Aceast!I categorie de raporturi cuprinde: ./ Raportde
a. raportul de cootrarietate: doi termeni sunt to raport de cootradicfie
I contrarietate numai dacii oricare ar fi obiectul acesta nu poate
apartine simultan extensiunii ambilor termeni, existand
posibilitatea de a nu apartine extensiunii nici unuia dintre ei
(Asia -Africa, campie- deal, galben - albastru etc.).

13
 b. raportul de contradictie: doi termeni sunt tn raport de
Obs: Un uoivers de discun
contradictie numai daca oricare ar fi obiectul acesta nici nu
repretintl un domcniu de refainll.
respectiv o categorie de obiecte de face parte, nici nu lipseste simultan din extensiunea ambilor
un anumit gen, geo epuizat de una tenneni sau termenii reprezinta unul negatia celuilalt, luata
sau mai multe speeii. sau nu tntr-un univers de discurs (legal - ilegal, om - non-
om, numar par- numar impar etc.).

Obs: Nu trdluie insl sl se

eonfundenegapa logic! cu negapa
lingvisticl, deoareoe chiar daci
tcrmeoi prccum n&D.ticamerl"•
..antigel". .,antimaterie" sunt
negatM din punct de vedere
lingvistic, ei sunt termeni Poz;tivi
din punct de vedere logic

EVALUARE:
I. Preazatt care din urmdtoarele cuvinte fi grupuri de autoturism electric, autoturism marca Renault.
cuvtne reprezmta termeni Ii care nu: J. Aranjo/I seritle de termeni de la exercitiul 4 in ordtnea
a. si, ~. numai, sunt, ~ frumusete, neseriozitate, crescatoare a extensiunttlor.
propozi!ie compusa, un, aoeastl egalitate;
6. Prectuui fi reprezentati grafic raportul logic existent
b, argument, total, pe, sub, mijloc, autoturism,
predicat logic, falsitate, miros, miros placut;
tntre 1uml11orli terment:
a. triungbi, plltrat; b. extensiune, intensiune; e, poet,
e, deci, post, placmt.ii, peste, datorie, selectie, care,
student; d. major, persoana in varsti de peste 20 ani;
cu, mformane, activitate;
e. anotimp, primlvarl.
d. punct, once, totalitate, unii, materie, toti, ciilarct,
sau, astfel incit, intindere; 7. Pe111ru ftecare dimre termenit de mat jos tdenuftcatt
e, scurt, inu-<>, cerin\i, ceva despre, s!nll.tos, rlitll.cire, al/i termeni astfel inc6t sli ilustra/i cele cine/ tipuri de
subiect, context, putem, ob~µ. raporturi precizatt: licbid; manual; nevertebrat;
1. Preazat: ttpul urmiitonlor termenl conformcriterttlor subsrantiv; anotimp.
ck clasificare: I. Ana/1zafimodiftcari/epe care le cunosc intenslunea41
a, l"C$edinta judetuhn Hunedoara, corect, planeta extenslunea unnatorilor termeni prin adaugarea
Pimint, siren8. grupa, ecbipi, contemporan, proprletli(llor preclzate: •
general de annatA, gol; a. inrelectual + roman; b. teren + agiieol; c. tren +
b. galeati, soldat, anul 2004, scund, elev, triungbi marfur; d. argument + corectitudine; e. tennen + vid.
drepumghrc, cal, alb"trealli, electron, ciung;
c. animal rational, manual, sclav, autohton, zgircit,
9. Fonna!i grupe de patru elevi sau lucrati pe perecbi.
optimist, adevll.r, Napoleon, biped, nemilos; Formulali exemple de termeni a caror reprezentare
d. localitate rural!, eentru industrial, taximetrist, grafica corespunde urmatoarelor situatii:
biblioteca comunalli, patrulater, poligon, strung, •. b.
marfa, sofer, trist;
e. relatie, formli logici, clasificare, seriozitate,cerate,
balaur, temei, univers, gramada, complexitate.
J. Analiza/1 intensiunea (I extensiunea urmdtorilor
termeni $1 arlita// cum acestea se condi(loneaz4
reclproc: disciplinll. de invi!Amlint; centaur; carte; c. d.
cabana de pe dealul vecin; $coala Generali .,Lucian
B laga" Deva.
4. Aran1aJiurmdton! termeni in ordmea crescdtoare a
intenstunii /or:
a. profesor de matematicli, persoani, cadru didactic,
profesionist; c.
b. animal terestru, funrA. animal, pisici, pisicli
persanli, felinll.;
e, porn fructifer, pom, planti. pron, pron de Bistrija;
d. persoanii, timisorean, inginer timisorean, roman,
european: I 0. Fom1D/1 grope de cdte patru elev/ fl ident!ficafi dtferen{ele
e, autorurism, mijloc de transport, produse tehnice, wsten1e &lire negafia lfngvls11clJ fl negaflalogiclJ.

14
 2.3
-
(>t~()f><JZITI
- ' I CATEGORICE
·- -

2.3.1 CARACTERIZARE GENERAU

Utilizarea limbii naturale presupune apelul in primul rand la
'fERMENI CHEU:: propozitii, Etimologic, cuvfultul .,propozitie" provine din latinescul
propositio care semnifica pe de o parte ,,infiit~are", ,,prezentare" (aspecte
"' Propozitii cattgorice proprii, tn primul rand, unei perspective gramaticale), dar pe de altli parte
.,idee", ,,premisii" sau ,,tezi" (io cadrul unci perspective logice).
"' Valori de adevir 0 scurta analiza a utilizarii propozitiilor in limba naturala. va pune in
evident! faptul cii exista o multitudine de tipuri de propozitii: declarative,
optative, imperative, interogative etc. Asa cum s-a subliniat deja, logica
generals se preocupa de propozifiile cognitive. 0 categorie importantli tn
cadrul acestora este reprezentata de propozitiile declarative (aspect
lingvistic) carora In plan logic le corespund propozifiile categorice (de la
grecescul kategorein = a predica), ca cele mai simple forme prin care se
afirma sau se neaga raportul existent intre doi termeni.
Propozitiile categorice sunt rormele logice in care se exprimli un
singur raport logic tnrre doi termeni, fiirl a pune in leglturl cu altceva
sau a conduiona acest raport de altceva.
Considerarea unor exemple precum:
(I) Multi dintre elevi sunt prezenfi
(2) Nici un om nu este nemuritor

BOETHn:s (480 -5~4)

B<"lf:ihi"sdI~tufXe c.·i1K1 tipun ~

-
ilustreaza acest tip de propozipi, fiind evident, de asemenea, cii asemanaror
f't'(>J>o:lfil (ora11<>flC_\') l. oeutnr
ckf"tWll\'<l (c.Je 11JgQm1n1e). :. oralu>
propozitiilor cognitive, propozitiile categorice pot avea valori de adevlir
(1 • adevarat, 0 • fals, ? • plauzibil).
tmperuuva. 3 oeauo 1nJerro;:ati\'tl., .J
orat1n vocauva. J ocatto enennanva .
logica are ca otvect
.. JI t·<ms1Jt·rci ca
urut10 emmnauva, deo(U11< e..ac:ea,\1d
2.3.2 STRUCllJRAPROPOZQDLOR CAlEGORICE
pttiJJeJi Ckkkiratti .!JQ11 .fuL'Jll ln cadrul unei propozitii categorice analiza termenilor ~i a functiei
tor tn propozitie aratli cA aceasta nu este identicii. Astfel, despre unul dintre
termeni se enunta ceva, ln ti mp ce celalalt termcn indicli ceea ce se spune
despre primul dintre termeni (o proprietate, o caracteristica, o tnsusire), Este
vorba despre diferenta tntre:

a. subiectul logic (simbolizat prin ,,S ..) = termenul despre care se

enunJa ceva;
b. predicatul logic (simboli.zat prin ,.P") • termenul prin care se
enun/if ceva despre ,,S".
TDMENI Oo:o::
,,, Subied lecic
tn excmplcle de mai sus termenii de ..elev" ~i ,,om" jucand rolul de subieete
logice, iar termenii de ,,prezent" ~i ,,nemuritor" de predicate logice (se poate
,,, Prediat logic
observa cii sub aspect logic nu este relevanta diferenta singular-plural).
Subiectul ~i predicatul logic nu sunt insli singurele aspecte ale unei
propozitii categorice. De fiecare data S si P sunt raportati tntr-un anumit fel
./ Calitatea propozitiilor unul la altul, posibilitatile privind afirmarea sau negarea lui P despre S.
cattgorice Este vorba de calitatea prepozitulor categorice, afirmauvd sau negattva,
,,, CopulJ
redata eel mai adesea prin intermediul verbului a fl. Cuvintele prin care S si P
sunt pusi in legliturll ~ prin care se precizeazli calitatea propozifiei constituie
I • cea de a treia componentli a unei propozitii categorice: copula.
... !

24
 In masura tn care predicatul logic este gllndit ca o tnsusire despre
care se spuoe ell apartine sau nu subiectului logic, se poate pune ~i problema TERMl:NI CHEU::
cantiti\ii prcpozitiilor categorice, altfel spus daca afirmarea sau negarea ,/ Cantitata
lui P se refera la intreaga extensiune sau doar la o parte a extensiunii lui S. propozijlilor
Cuvintele prin care este specificata cantitatea unei propozitii categorice
constituie cuantorul (tn exemplele de mai sus ,,multi" ~i ,,nici un"), Prezenta c1tegorice
acestuia nu este tnsa tntotdeauna explicita; ../ Cuantor: onivenaJ,
(3) Pisicile sunt mamifere
particular ~i
individual
dar o propozitie categorica confine obligatoriu (explicit sau implicit) unul
dintre urrnlitorii cuantori: Obs:
1. universal, introdus prin cuvinte ca .,top", .roate", ,,orice", I. Propozipa .Onli S sunl P"
.fiecare", ,Jlici unul", ,,nimeni'' etc.; este neuclusivl. deoarece
2. particular, introdus prin cuvinte precum ,,unii", ,,unele", sensul txprcsiei ,.unii S,. cste
.eel putin un S, posibil chiar
• ,,multi", .,existli eel putin un ... " etc.; to~ S".
3. individual, introdus pintr-un pronume sau adjectiv demonstrativ, 2. Propozipa .Namai nnii S
pronume personal la singular, un nume propriu etc. 11101" este uclusivl, deoarece

• Exemplul (3) presupune atunci, implicit, un cuantor universal: expresia ,..numai unii"
leazl eventualitAtea .posibil
anu-

(4) Toate pisicile sunt mamifere. chiar top" Propozipile exclu-

sive se transfonnl in propozipi
Prin urmare tn structura unei propozitii categorice se pot pune in nexclusive de calitate ioversi,
evident! urmatoarele elemente: dupl modelul:
Subiw logi< Pudicallogic

(5) u~ tf ~
elevi " performantl.
soortivi de
CualfltH Copula

3. Propozitia .,Numai S '""' P"

este uuplativl, deosrece
2.3.3 TIPURI DE PROPOZITll CATEGORICE sensul expresiei .;rurnai S"
inseamnl cl .,nimeni in afari
Calitatea ~i cantitatea propozitiilor categorice pot fi utilizate in de S DU poale 6 P, dar DU
neaplrat top S sunt P".
calitate de criterii de clasificare a tipurilor de propozitii categorice. Propozitiilc exceptative se
rransfonnl in propozitii
. - 1. Dupli calitate, propozitiile categorice pot fi:
- afirmative, atunci cand propozipa Jedli un raport de
univusalc de aceeafi calitate,
S 1i P scbimbindu-fi reciproc
locurile fi filoc!iile, du pl
concordanta tntre S ~i P: Tofi S sunt P ~i Unu S sunt P; modclul:
- negative, atunci propozitia reda un raport de opozitie tntre S
~i P: Nici un S nu este P ~i Unii S nu sunt P.

2. Dupli cantitate, propozitiile categorice sunt:

- universale, atunci cand P se enunta despre tntreaga
extensiune a lui S: Tot! S suni P ~i Nici un S nu este P;
- particulare, atunci cand P se enunlil doar despre o parte din
extensiunea lui S: Unit S sunt P ~i Unii S nu sun/ P;
singola re, atunci cand P se en until despre un singur element TERMINI CllEIE:
. din extensiunea Jui S: Acest elev este absent. Deoarece
extensiunea lui S este reprezentata de un singur obiect, se ,/ Propozlpiaftnnative
considera ell enuntarea lui P se face despre o clasa tn
intregul sau, asa tnciit propozitiile singulare pot fi eliminate ,/ Propozitil negative
din discutic, fiind tratate ca propozitii universale.
Aceste criterii de clasificare pot fi eombinate, asa tnciit vor fi obtinute ,/ Propozitii univenale
patru tipuri de propozi!ii categorice, fiecllrui tip fundamental de propozitie
categoricil corespunzandu-i un simbol, o formula si diferite rnodalitap de ,/ Propozitii particulare
reprezentare a raportului existent tntre terrneni:
,/ Propozitii singulare
••
.,11

l 25
 Rqg

u.....
"' ... A
SP•O

.......
U......U SeP Nici u S •• - P SP•O

I SIP U•ilS1.. t P.

......
Padc.-. 0 SoP U•USHIDmtP.
SP~O

Sprc deosebire de metoda Euler, unde bqurarca unei portiuei indic! faptul cl ecea porpune reprezint3 obiectul gindirii, In di&gramtle
V•nn pnn lla$Uratea unei suprafe1e se aratl cl ecea suprafa!I este vidi (nu conpne nici un element). Peetru a ati!JI cl o anumitl
porjilme este nevidl (conpne eel pu)in un element) se scrie on .;c" In aoea portiune.

ll4
r;O;:;b=s:=:;::Raportu=::;::rile==vize=azl=:..I
propoziJiile categonce care au ca
termeni ecdqi subiect p prcdicat
logic tn ~i pozipe, iar
e'<teO.Siunea tor nu este vidl. Ace$1:e
~
a !ft.~.
RAPOtmJR.I
......... ,.... I'
......,.,......,,.,,.,...,
D..l..b '\...A a tllo'"-'~L
LoGJCE

Analea tipurilor fundamentale de propozitii arata ell acestea,

concllPi vor fi avute in vedere in
prczen.tarca raporturilor. llri a mai
fl invocate de ficcare datL
OM: Raporturile Iogice llltre
propozitiile categorice bazate pe
palratul logic pot fi considerate
inferente imediate.
precizarea valorii de adevar a propozitiilor pomind de la valoarea de adevar
doar a uneia dintre ele. Astfel, pot fi delimitate urmatoarele tipuri de
raporturi logice:
raportate unele la altele, nu pot avea orice valori de adevlir. Spre exemplu,
(6) Top elevii sunt prezenti.
(7) Nici un elev nu este prezent.
nu pot fi imprcun4 adevarate, dar se poate concepe o situatie in care ar fi arnbele
false. Aceasta tnseamna c4 o tratare sistematiea a ~sibilitlililor ne pennite
delimitarea tipurilor de raporturi existente intre propozitiile categorice.
Sintetic, aceste raporturi pot fi redate printr-o schema numit4 plitratul
logic al propozithlor categorice, datorata filosofului Boethius (480- 524).
SaP contrarietate Se.P
s s
u u
b b
a
I •I
t t
•r r
e
n n
a
r •r
e
SiP subcontrarietate SoP
Existenta unor raporturi logice tntre propozitiile categorice permite
26
 1. Raportul de eontradlctie:
TERMENI CeEIE:
., Raportde
Doud propoti(ii categorice aflate In report de contradlctie
nu pot fl nici adevdrate # nici false, tn ace/a# timp,# sub
ace/a# raport.
Raportul de centradictie exist! pe de o parte tntre propozitiile contradicfie
universal afirmative (SaP) ~i propozitiile particular negative
(SoP), iar pe de al!A parte tntre propozitiile universal negative
., Raportde
., Raportde
(SeP) ~i propozuiile particular afirmative {SiP), adictJ lntre contrarietate
propozunle de calitate $i canntate opusa, ceea ce pennite
stabilirea urmatoarelor corelatii:

., Raportde
(1) (SiP • 1) -+ (SoP • 0) subcontrarietate
(2) (Sal' - 0) .... (SoP - 1)
(l) (SoP• I)-+ (SaP•O)
subalternare

J 2. Raportul de contrarietate:
Doud prQfJ(ni//icaJegt>rice ajlale fn rapo« de contrarietate nu
Obs: PTopozi\iile 1ftate tntr-un
astfel de raport se oumesc
fJ(JIJi adevdrate, dar potJifalse tn ace/a# limp /Isub acelflli rapon. propozitii coatrare..
Raportul de contrarietate exista tntre propozitiile universal Din adevlrul unei cooeare ruultl
aflrmative (SaP) ~i propozittile universal negative (SeP), adicli in mod neoesar falJitatea celeilalte,
in 9Chimb din falsitatea unei
tnire propozuiile universale de calilate opusa: contrare nu rezulti cu necesitate
(') (SIPcl)-+ SeP•O) nimie cu privire la valoarea de
r (ll)(!eP• I) ... (W•O) adevir a celeilalte (in l<leasti din
(U)(SIP • 0) -+ (!eP •?) ultimi situaiie vocn considera
contrara ca nedetcnninatl, intrucit
(!~~~CJ) .. ~~~- ~==::;;.""'~~::;;::;:;:=;;;;;;::;;; ea poatc 6 in unele cazuri falsl, iar
DD --- wniJ..,,.. _ lliiiliri" (SIP). .. mod - - in ahele adeviratl, depinz.ind de
...
.......cl .......
- -
.~(W). (wtti .. - ...... ci__ cl,..._
.)Id llD
starea de &pt la care se refcd) .

...,._.~~-""'!11!&-flllciwToli...--
(iil'),'.-cl
.......
.>Ww.•••oponiv"<Sd')m...,._
·!.....~ - -- "'~oli .... - ...... (W).

3. Raportul de subcontrarietate:
Douil propotiti! categorice ajlate In raport de
Obs: Propozitfile a&te intr-un
subcontrarietate nu pot ft false, dar pot fl adevllrate tn ace/a# astfel de raport se numese
timp ti sub acelasi raport. pr<>pozit:lisubcontrare.
Raportul de subccntrarietate exist! tntre propozuitle Din falsitAtea unei subcontrare
particular afirmauve (SiP) ~i propozitiile particular negative rezulti in mod necesar adcvlrul
(SoP), adicli fntre propozi/iile partrculare de calitale opusli: celeilalte, In schimb din adeviJul
uneia nu rezuhi cu necesitate nimic
cu privire la valoarea de adevir a
celeilalte ('in aceast1 din ultiml
situape YOIJI considera subcontran
ca nedeterminatl.

. 4. Raportul de subaltemare: Obs: in cazul acestui raport

Raportul de subaltemare IJU are o definitie propriu-zisa, dar in propozitfile egalate cu .r suot
masura tn care vom numi propozitia universala ,.,fupraa/ternll", iar propoziJii nedeterminate. prin •'
aceasta intelegand cl propozipa
propozitia particulars ,.,fubalternll" ~i~ vom cerceta situatiile tn care poate f in uncle cazuri adeviratl,
ele se pot glisi, vom putea pune tn evidenta urmatoarele corelatii; iar in altele fills:&, depinz.ind de
starca de &pt la care se refcd

27
t~
~'.._,----~-----------===
 Didi-
Obs: Cu exceppa raportului de
subalteroare, cclclaltc raporturi
sunt raporturi de opozitie.
-
EVALVARE:
I Prectzati 11pul fl formula pentru urmlitoarele
propozitiicategorice:
a. Oriee persoaoa care a proroovat examenul de
bacalaureat poatc SUS\ine admiterea la facultatc; b,
R.clativ multi clevi au lipsit de la ora de gcografie; c,
Nu existii cai inaripap; d. Existli mll$ini de culoarea
roz; e, Numai cei ce invaf! sunt premianji; t Existii eel
popn un elev care ~-a remlvat tema; • 'Numai numerele
pare sunt divizibile cu 2; It'. Ooar ooii
dintre muncitori
au intra! in grevi; i Nrtneni nu a fost absenl
2. Luera/I pe perecht. Pomlnd de la urmllloarele
propozi/11, aducefi propozl/ille lo forma standard de
exprimare /i formula/I celelalte /rel lipuri de
propo:tfti inftecore caz:
a. Nimeni nu estc nemuritor; b. Existli ~i filosofi
· romini;.c. Nu existA termeni cu intensiune vid!; d.
Oricare om moral este ecbitabil; e. Nu toate adevarurile
.unt evideote; f. Numerele pare sunt toate divi:z:ibile cu
2: &· Florile s-au uscat; b. ExistA spectatori care nu au
aplaudat; i. Nu toate rilele de februarie au fost reci; j.
Nime11.1 nu estc perfect.
~ Constderond urm6foare/e propozi/li adev6rate,
aducefl propozifllle loforma standard de exprimare,
formula/I celelalte trei tipuri <k prapozi/ii fi preclza/i
1•aloareafor de adev6r fnftecare caz:
\, IL Ex1sta plsiri care nu zboarA;, ~ Numercle impare
nu sunt dl\i>:ibrle cu 21 c. ExistA fiinte acvatiee care
nasc pu1 vii; d. Girafele au giitul lung; e. Nu toatc
manualele sunt manuale de logicA; f. Numai orele de
logici sunt plicute; g. Cei prez.c:np reprc7in~ doar o
parte dintre elcvi; h. Nu numai merii sunt pomi
fructifcri; i. Nu tot cc zboarA se mininca.
4. Prec1:af1 formulele urmatoare/or propazl/11 Jin6nd
cont ~i de caroclerul pnz1tiv sou negot/v al
termenilor:
1. Unii oameni fac acte nejustificate; b. Toti e)evii
au fost absen\i; c. Uncle zile nu sunt urate; d. Unii
oameor neserio§i sunr nesinceri; e. Cele maj multe
flori ou s-au uscat; f. Nici un om nu este necugetator;
It· Uncle acte ale noastrc Sun! iresponsabile; h. Nu
ex1sti planctc care sl fie stelc; i. Nu au fost vopsite
toate U$ilc.
Pom1ml de la situa111/e precizate ma1 jos, stabili/i
rapvrtul exutent:
a. Oaci intre propozifiile I ~ 2, respectiv 3 §i 4
existii un raport de contradic\ie, iar lntre proporitiile I
~i 3 un raport de cootrarietatc, ce raport va exists i.ntre
1~i4?
b. Dae§ intrc propozi\ille 1 ~j 3 existi un raport de
subaltemare. intre 3 ~i 4 unul de subcontrarietate, iar
28
,cl
intre 3 ~ 2 un raport de contradicjie, cc rapon va exista
intre I~ 2?
c. Daca intre propozitiile I $i 2 existli un raport de
contrarietate, intrc 3 si 4 un raport· de subcontra -
rictatc fi intre I fi 3 un raport de subalternare, ee raport
exis~ intre I fi 4?
d. Daci intre propozijiile I $i 4 existA un raport de
contradictie, iar intre 2 $i 4 unul de subaltemare, ce
raport cxistl intrc 2 fi 3?
6. Pomind de la adevdrul propozitttlor precizate, ar6ta/i
ce propozuti adeviirate se pat in/era in bozo
raporturilor loglce:
a. Unii clcvi sunt prezenp la ora de sport; b. Unora
dintre oameni nu le place sportul; c, Toate mamifcrele
sum vertebrate; d. Nici un elev ou a copiat la lucrare.
Pomind de lafalsitatea propozuulor preclzate, ar61apce
proptJ%tfit adev6rate se pot infera in baza raporturilor
logice:
IL Nici un om nu este atotputemic; b. Toti arl>orii sunt
pomi fructiferi; e, Uoii pomi fructiferi sunt vesnic verzi; d,
Uncle metale nu sunt buoe conduc3toare de electricitatc.
'· Pomind de lafalsitatea propozuutor pf.MiZate. ariita/1
ce propozttu false .te pol infera fn baza raporturtlor
logice:
a. Uoii studenti nu au promovat examenul de
bacalaureat; b. Uncle lnrreprinderi sunt falimentare; c,
Tuturor elevilor le plac vacantele; d. Nici un om ou
este invincibil.
9, Pomind de la adevdrul propoztuilorprectzate, ar61aJI
ce propo:lfii faire se pot tnfera in baza raporturilor
logic«:
a. Toti cei ignoranti sunt fericiti; b. Nici unul dintre
cei prezenti nu a votat lmpotriva proptqlCl'ii; e, Uoele
zile de iaroii sunt cilduroasc; d. Unii dintre eolegii mei
nu sunt serio'i
H Format: grope de 4 elev/ Sau lucrati pe perechi.
Exemplificap, raporturtle extstente intre o propozttie
oarecare universal negat1v6 (SeP) 11 propozttta
particular aftrmativ6 corespunzdtoare (SIP).
I/. Formati grope de 4 elew sou lucra,11. pe perechi
Plecdnd de la propozutt umversal negative fals«
(SeP). e)(empliftca/l pe de o parte, postbilitatea
contraret false, iar pe de altii pane postbslnatea
contraret adeviirate.
I 2. Formafl grupe de 4 elevi sau llJCra(1 pe perecht. P/ec/Jndde
lo propo:Ifi1 pomcular nt.'fl(Jt1ve 0<ln'6rate (SoP).
exempltjlca(I pe de o pane, pos1h1lttatea STJ/xx»11rare1
adeviirale, 1ar pe de alt6 pane pos1b1/i/a/ea St1bcontrarei
false.
 3.1~1
GENER.ALA
DEFlNIRE
~· CARACTERIZARE

lo raport cu tennenii sau propozipile, rationamentele (inferentele)

~
l'ERMENI CHEIE:

Raponament

reprezinta forme logice mai complexe si totodatll $i operatii logice cu ~ Condifii de raponare
propozitii, Ceea ce in logica traditionala se numestc rationament, in logica
moderns se numeste inferen/li~i argument sau tehnicli de argumentare In
logica contemporana (eel purin in logica anglo-saxona). Obs: Forma logicl reptel:inlll e
Rafionamentul este operatia logicliprin intennodiul clireia din propoziJii structuri proprie gftndUii umane
date numite premise este derivatll o altllpropozipeoumitl! cooclozie. care realizeail organizarea
Astfel, avem unnlltoarea structurii a rajionamentelor: gAndurilor noastre sub forma
tennenilor, propozitiilor Ji
(Piiiilii:'"·Unii 1111 """ Pl 7.ifilt: ~.:.-.--.""1tunc="'1
B.--. ralionammtelor sau argumentelor.
CHdula· Um1 P 1m IUD! S A este adevlrat

Obs: RaliODAmCDtele au la bazl! o

Peotru ca o sumll de propozitii sl! constituie un rationament, trebuie Jege logicl, dar nu once Jcgc Jogicl
indeplinite, simultan, conditiile: este o infcrentJ, ci numai acelea
1. Unele propozitii soot date (premisele care pot adevl!ratesau false); care se prczinlll sub forma
implicalici sau a ecbival01>tei
2. Din premise rezulti o propozltle noui numitli concluzle;
3. Premisele trebuie si constituie un temel suficlent sau necesar
pentru derivarea concloziei (nu mai este necesar nimic altceva peotru Obs:
derivarea concluziei); J. La baza tulu!Or ra\ionamentelor
4. Conduzla trebuie sli constituie conseelnta suficienti sau stl priocipiul ratiunii suficiente.
necesarl a premiselor, adicl concluzia trebuie sl! urmeze din premisele date. 2. Leg!tllnl dintrc premise ,;
coeclczic sc realizem pe baza
elementelor comune pe care. accstea
3.1.2 TIPURI DE RATIONAMENTE le contin.

1. Dupl dlreetla procesului de lnferenfA intre general fi Obs: In primul exemplu, concluzia
.particular, exlsti inferente deductive Ji inductive (nedeductive). este mai Putin generali docil
• Inferentele deductive sunt acelea ill care dintr-un anumit numar de prcmisclc din care a fost obJinutl.
'1
'~ premise este derivatll o concluzie care este la fel de generala sau mai pujin iar in al doilca exemplu, concluaja
generalll decdt premisele din care a fost obtinuta (concluzia nu spune mai este la fcl de general! ca premisele
din care a fost obfinutl.
molt decat spun premisele din care a fost ob\inutA).
Toti dlrii c'-111 IX-t1 stiu/iovi t&ciplJJM: Lofic4 $111rg•-n
P~11 CrUtbul ntt elnll i11 da!NI • IX-t1 I TE!t'\1ENI CHEIE:
°""""'
ldl llllMw(I sll/rJ lfflOmM
. y,,, #. •rr•~
~ Inferente deductive
!£!.i..!:!!!!..!~~--~--~~~-
lnferenfele inductive sau nedeductive sunt acelea in care concluzia ~ Infereute Inductive
este mai gcncralll decftt premisele din care a fost obtinuta ~i chiar dacll
premisele sunt adevarate, concluzia obJinutA, ramine, totusi, probabilll.

35
 Obs: lofcren1<I• imediate
rcprezintl eel mai simplu tip de
inferenie.

Obs: Logica modeml ClOnside.t cl ~ ~-·· ..

noi nu gindim pomind direct de la
"°""'"*· ci de la rcprezcnllrile
lor simbolice (fonnule, cuviete,
frazc etc.), Regulile de inferen\A
devin reguli de transfonnare a
$irwilor de simboluri, din premise,
!n $irul do simboluri din ClOncluije.
.• • . • •• ' . ·l
2. Dupl numiruJ premiselor din care se obpne concluzta,
inferentele deductive pot fl: Imedlate $1 mediate.
0 inferenfi deductivi este imediati daca §i numai dacli concluzia
este derivatli direct dintr-o singura premiss, flira nici un alt pas intermediar.

'IWIMIMQctr.:

"' .........
0 lnferentl deductivi este mediati daca $i numai daca concluzia
IJlf••te dedacdvl este derivatli din mai mult de o premiss (ex. silogismul $i polisilogismul,
care vor fi studiate in cadrul acestui capitol).
3. in funcfie de corectltudlnea logici, lnferentele deductive pot

"' Inference dedactlve Ii: valide fi nevalide.

0 inferenJA deduetiva este vaiidi atunci cand din premise
mediate
adevlirate se obtine o concluzie adevAiatl.
0 inferentl deductlvi este nevalidli atunci cind premisele pot fi
"' lnferente deductive
valide
adevarate, insa concluzia este falsii.

"' lnferenfe deductive

nevalide

Obs:
I. Un argument este concludcnt
dacA concluzia decurge cu
necesi1atedin anumite premise.
2. Un argument este occoocludont
dad! premisele nu reprezintl un lcmci
suficicnt sau occ:esar pco1ru o1J1inaea
coecluziei, adicl coocluzia este
irdewntl fi in ciuda aparenjei nu
decwge din premise (cbiM dacl 4. Dupli felul premlselor Iaferentele mediate pot fl: lpotetlco-
premiselc $i coocluzia SWll propozilii categorice ~i disjunctivo-categorice (acestea vor fi prezentate in ciidriir
adevlrsle). ~lu: Dael oriciM capitolului rationamente cu propozitii compose).
dotclle drq>tatoa $i oomenii foricip S. Dupli numlirul cazurilor examinate inferentele inductive pot
.wnt drepp, =iltl cl oricine don:fte
Ii clasificate in: lnductle completii Ji inducfie incompletli.
ftricirea.
3. Concluzia unui argument oevalid
poate fi adevlratl sau talsl tn lnducdve (nedeductlve) pot fl: tari slabe. ,1
6. in functie de gradul de probabilitate al eencluzlet, inferentele

Un argument nedeductiv este tare numai daca premisele sunt

funcpc de starea de fapt la care sc

:.u ht
adeviirate ~i concluzia are mare probabilitate sa fie adeviirata.
••
refcrl. indifcrent de valorilc de
adevtc ale premisclor din care a
fosc oblinutl. [l.t ::ttcb'llfth ! !'
Un argument nedeductiv este slab numai daca premisele sunt
adeviirate ~i conciuzia are micli probabilitate sll fie adev1irata.
lifliiJtlRllJjiilit;l•i1iiiJ
EVALUARE:
I. Fie urmdtoarele argumente nedeductive: media 10, In semeslrUI r, la diociplina Logjcl p argumentare.
L Detergentul X pc care I-am cuu.,ltat de la acest magazin d. Trei persoane din I 00 care au cumplrll piiine de la acest
este foane bun, tnse.amnA cl orice deteraent de la aoest magazin au fost foartc ncmultumitc de calitatca accsteia.
magazin este foane bun. Prin urmare, Ji cclelalte persoane sunt nemul)\lmite de
b, Baleoa este mamifer $i nu este animal z.bur!tor, prin calitatea painii cumplntte de la acest magazin.
unnare mamiferele nu sunl iburiltoare. Se••~slsc:
e, 90% dinlre elevii clasei a IX-a A au otipnut media 10, la a) Jt&bileasci daci reprezintl argumen.tetari sau slabe;
disciplina Logjdi Iiargumcnlaro, In sm-.:strul I. Prio unnaRl p b) in CllZUl atgUIJDllclor sbbe, sl se 3lllle ce ar trebui dugat
lOl.l<$CU Alcxandru,'*" este elev in c1asa a IX• A, a ob\irlut pcolru a mliri gndJI de probobiJiJ£ al oonchmci.

36
f'
3.2 INFERENTE
'
lIVIEDIATE CU
PROPOZITll
'
CATEGORICE

3.2.1 CARACTERIZARE GENERALA

Raporturile dintre propozitiile categorice, bazate pe patratul logic, ./ •••• eate lmedillte
constitute un prim tip de inferen/eimediate. Jntruciit, dupli cum am vazut,
propozitiile A, E, I, 0 se opun fie prin cantitate $i calitate (A,0 pe de o ./ lnferente !mediate
parte ~i E,I pe de al!A parte ), fie numai prin calitate (A, E pe de o parte ~i I, cu propozitll
O pe de aim pane), tie numai prin cantitate (A,I pe de o parte ~i E,O pe de categorice
al!A pane) acest tip de rationamente sunt numite inferen(eimediate c«
propozipi categorice.
Particularitatea inferentelor imediate cu propozitii categorice, consta Obs:
in faptul ell ele reprezlntl slngurul caz de Iafereate valide (corecte), in I. Infen:nfde imcdiatc bazalc pc
care din adevllrul unei propozitii putem infera falsitatea altei propozitii (spre conversiunc 'i obversiune fac part•
din categoria • raflonolfltJttelor
exemplu din adeviirul propozitiei SaP inferlim falsitatea propozitiilor SeP ~i dedMCllH, intrucit nivelul de
SoP), iar din falsitatea unei propozitii putem infera adevlirul alteia (spre gcneralitate al concluzici nu
exemplu din falsitatea propozitiei SaP inferam adevarul propozitiei SoP). d~~te nivelul de gencralitate al
.Jipurile fundarnentale de inferente imediate cu propozitii categorice premisei •
se bazeaza pe douli operatii logice distincte: eonversiunea~i 'obversiune». 2. RaJioruunentele (inferentele)
deductive SC dcosebesc de
Avind in vedere aceste noi observatii, denumirea completa a rationarnentele inductive, inttucit
inferentelor de care ne vom ocupa in continuare este Inferente deductive nivelul de generalitatc al concluzici

__ ,....
!mediate cu propozifii categorlce bazate pe converstune JI obverslune. depq~te nivelul de gencralitate al
fntrucat o asemenea denumire este incomoda, pentru simplificare, le vom premiselor.
numi, de aici inainte, inferente imediate bazate pe conversiune ,1
obversiune.

3.2.2 DJSTRJBUIREA TERMENlLOR

Faptul ell propozitiile categorice sunt cuantificate (au o anumitii
cantitate) arata, de asemenea, dacli subiectul Iogicdintr-o propozitie este
I

--
coosiderat partial sau in totalitatea sferei sale, ceea ce nu este insA la fel

-- - ---
de evident in cazul predicatului logic. De aceea, este necesar sA se
precizeze acest lucru pentru fiecare tip fundamental de propozitie
categorica, considerandu-se ell atunci ciind un termen este luat in intregul
sferei sale, el este distrlbult, iar daca este luat doaitntr-o parte a sferei
sale, el este nedlstribuit. Notand cu ,,+" distribuirea ~i cu ,,-"
...
Mardanus CAPELLA [sec. V)
\1'1rfic1t1us Capella {sec i? ore
nedistribuirea vom obtine urmlitorul tabel al distribuirU termenUor:
scrutor taun [oarte c1111oscu1d<1 •rit(r
opt-rf'I vale Sahncon rare cotum un
• r umat ul tuturor cunostinteivr
nmpuhu ,VUtn('$1t'propt>Zl/IU
afirmatil'ti aicntia, iar pe c. ea nt"got1va
n~ai1ba, introducand l'f'rbt It '
affirmarc ~' negare Troteara rt'g11Ji/,..
<''>n\'t·r, 11Jn11, .. onversiunca propriu-
zis« fund numit<i pnma c::on\CJ:->10. 1ar
Precizarea caracterului distribuit sau nedistribuit al termenilor C(n1tr"l"':i/iu f.«unda con,c:rsio
din cadrul unei propozitii se impune deoarece validitatea inferentelor
imediate bazate pe conversiune depinde lfe respectarea legii Obs: Conform ecestci legi oricare
ililffibuirii termenilor (tratarea acestei probleme se va dovedi utila ~i tetmen distribuit in coocluzie,
in cazul silogismelor). tn:buic sll fie distribuit 'i in pmnisa
din care provine. Leaea nu interzice
Potrivit legii distribuirii termenllor un termen poate apii!ea msll ca oricare tetmen distnl>uit in
tjistribuitin conclude numai daca este distribuit # in premisa. premisll sll fie ncdislribuit in
cbncluzic.

37
 3.2.3 CONVERSIUNEA $1 OBVERSIUNEA
Tt:RMENI CHEIE:
Un prim tip fundamental de inferen!ll'imediata este conversiunea.
./ Convenhme Denumirea acestei inferente este legata de operatia logic! care permite
derivarea concluziei din premisa.
./ Obveniune Cooveniunea reprmnti operalia logici prin care, in trecerea de la
premisi la coocluDe, se inverseazi ordinea tennenilor sau, altfel spus,
plecind de la o premisi de fonna S-P, ajuogemla o concluziede forma P-S.
Obs: Premisa se numeste Structura general! a inferentelor bazate pe conversiune poate fi
"conttrtendl•. iar concluzia se
numef(e ,,convtrsl". redatli de formula:
S-P~P-S
Apliciind aceasta formula general! pentru fiecare tip fundameotal de
Obs;
I. 0 jXimii analizl a 8CCSlllr formule, propozitie categories si finiind cool de cerinta legii distribuirii termenilor,
pune lb evideng! li!p(ul cl numai vom obtine urmatoarele inferenj:eval.ide bazate pe conversiu.ne:
propozi)iile de funna s.J', Sd' Ii $iP
:re pol conw:rti ...wd, lb titnp cc SaP~. '

)
propoziJiile de fixma SoP 11• se SeP~PeS _, • ._ ...
"""',,.,,,.., Wlli4.
2. Exisd. dooA lip<Jri de COOversilllle:
simpll (c:azul propozipilor E ~ I) fi
ce••• ..... -.. -•r--
_,,I

prin ot:ddml (cazul propoziliei A).

3. Propoizi!iile de fonna E se pot
convcrtiwlid sitq>lu ~ prin accident. in cazul convendunil simple premisa ~i concluzia sunt propozipi de
acee~i calitate ~i cantitate, iar m cazul conversiunil prin accident coocluzia
Obs: este de aceea~i calitate cu premisa, dar de cantitate opusl!.
I. in c:azul comwslllllllor vlllldt ,_. wrill:a.,. ..._ - - - mliza clleY& Clllllri, ............
~ pnmba \i ClOlldUJ:la au la Iopa dimillairii ~. relplCliv ,,_ ' - wmlllollele 1ezlO:
fototdeeu•• ..... ,..ao.re de
acle>'lr. in cazu1 t<llMnlunllor nlidt I. ile ,.,_ 8aP •• • pet _.... ftlll _.. prlll
prln oa:ldenl, aeest fll)l nu moi <* · 'deat,waua I 1 ... •p;sp 'tF ....... , ¥1';
posibll, ast!d, pe de 0 pQtt este J. p1ep J1• • ...._ SoP • 11e pat ce••llil ftlld lllcl lhaplll fl
~
lar ......... -. itu,,. tk ""'"°""'
.. prUlllsa sl lie odfMnd .M... • '1.C l• .. c:uftl'li valldl
I. ~ paCnl tm: pi6ji6Zllllle de ...._ SaP •• • pot
- pDJibil"" pmnifo t4 fe /""'6, Mu
conclll:itl tltkvhat4. Pcntru accasli cetnet11 .... dedt prlll acdz'ellf. -•••w
llmpll •
ullimii situa\ie, spre ~ ruand ca pup lllP..r SaP 1111111 analldl:
pnmisll .TOli OOIIIJlii ..-t..bkm:l'
1Sal'=<)), re2(ill!. convasa valid! prin
-conveniunea q11.s• aP" ~p· aS-, eete IM¥llBdl (se lncalci
~ .Unii blonzi SlllJL oamcni''
lesea distn'buiriitcrmmilor, P cate disln'buit In coacluziefi ncdillribuit
JEiS-1), &aU- ploc&ld de la p:emisa In Premisi);
,.N'ici Uri cm DU e&IC ll]Ul'il(lr" ~), - conveniunea priD -.ideaA,S' aP" ~p-;s-, - vlllldl (se
l'e'DJlli COOllCl'SI validli pcin accidenl
~ ... disttibuirii tennenilor). t=":-:":="""===~
,.Unii rnuriUIL OU j\lnl
~I). &mp.I iii """'1Sld ~
,..,,.,,.. -
oanxru~

foptJJ ai, iii """"

..........................
2. Np

. con-n.-
tue ....... -.:

liml'll. s-op•
jN
_.....(
p zl de ...,_

~p-os•. - _ ..... <se

s.r M 11 pet
):
1nca1c1
...-U

uof<'mifdor wlDtle bazoie pe

"""--'- ,;,,,p14 .... p,;,, ~ ...... dislribuirii lmlllellilor, S aMe dilbibuit In COllduzic ti nedillribuit in ,
- Otrposibil "" pl«4nd • "' 0 pnmid);
,,,.,,.. ~
condldefab'.
si ·- lo 0 - ...--...... prin accident, s- oP• ~ p• eS• . - en1llldl (se
2 Validita!ea inf<J'Clllelar imcdiale
..... ...... clillribuirii ......... s- dillrilluit tn 00 hrje ti aedillnlluit In
ba2ale pe convmiuoe se poaie probo
Ol/Jt CM oj111Dnd t1i48 ...... £1116, c8f
p CK ttjotonll t1i481""'dor Vmn. Se Uo al doilea tip fundamental de inferentli imediatAeste obversiunea.
\inc COOi de ~ cl pmtru prcmisl. ~itn cazul obversiunii, denumirea acestei infercnte este legata de operafia
diagrama se cilqle de la S la P, iar logicli care permite derivarea ooncluziei din premisa.
pmtru coocluzie, in onlinc in,,.,,;11, de la Obversiunea reprezintlioperatiJl loglci prin care, in trecerea de
P la S. In cazul ~ valide
pn:misa p concluzia vor avoa ~ la premisi la concluzie se scbimbl calitatea propozitiei, iar predicatul
rqirezm1= gra6ol. premisei este oegat in concluzle sau. altfel spus, plecind de la o premisli
de forma S-P, ajungem la o concluzie de forma S - P.
:a. Structura generala a obversiunii poate fi redatli de fonnuia:
Obs: Bara mare de dcasupraconcluziei
semnffidl f3ptul cl cooclutia - 0 S-P~s'.::p
propoziliedecalitlle ~ pmnisci, iar
hara midi, de ~ lui P, indd Aplicfuld aceasta fonnulll gencra!A pentru fiecare tip fundamental de
tiliJC>JI cl prodic:atulcoocluzici i:qxcWlll propozifie categorica, vom obtine urmAtoarele inferenj:e vlllide bazate pe
nqJalia prcdicatuluipmnisei. obversiune:

38
 TCJli S-P """""-+ Nici m Sm.- -.I' Obs:
I. Premisa se nw:rqte
NicimSau.-P ....J!...+ TCJ!iS--P -.obvertendl»? concluzia se
DUfDC$te ,.obvenl", iar cantitatea
SIP~ Unii s ... p....J!...+ Uni! s .. --p propozijijlor nu se sehimbl in
SoP....!!..+siP ir=rea de la pmnisl la conelu%ie
Uaii S DU - P ....J!...+ Unii S sum --p si, astfel, validitatea logict. a
obvcrsiwili o-u este legal! de
di.rtrihuirii
3.2.4 ALTE iNFE.RENTE IMEDIATE VALIDE*
respcctarca /~;;
termenllor,
2. in cazuJ inferentelor bazate
Ase dupa cum am afirmat, inferentele bazate pe conversiune $i pe obversiune, pre111is4 fi
obversiune reprezinta tipurilefundamenta/ede inferen(eimediate. Pe baza conc/11zia 1111 fntottk1111na
acestor doul! tipuri fundamentale de inferente imediate, pot fi obtinute o acuop valoar«tk adelldr,fiind
serie de alte inferente valide, cum sunt: conversiunea obvertlti, astfelec/tivalenfe.
3. Validitatea inferenpelor
contrapozitla parfiall JI contrapoz:ifia totalii, inverslunea totalii fl imediate bazate pe obversiune
lnversiunea parflall. se poate proba c11 11jutor11l
La aceste noi forme se poate ajunge plecand de la oricare din diagromelorVenn.
propozitiile A, E, I, 0 luate ca premise, iar in continuare se vor aplica, in
rood altcmativ 'i repetat fie operapile de conversiune $i obversiune, fie
operatiile de obversiune '1 conversiune. Yn acest mod vor fi obtinute
urmll.toarele noi formule valide:
SaP~PiS....l!...+
-- .......-- Obs: ~irul infercntelor se oprejte
tn momentul tn care se ajunge la o
SaP-£....+Se"fo....L+'Pes....J!...+PaS~SiP-£....+°SoP propoziJie 0, care ar urma sl fie

If SeP -r.s
0
-r.s- c-llP- 0 -llP --
eonvertita, ori dupll cum s-a
demonstra~ propozi\iilc de aceasta
forml nu au converd vahdl.

J.N. Keynes a sistematizat, sub forma uoui · tabel, totalitatea

inferentelor imediate valide, tabel care permite 'i precizarea denurnirilor
altor tipuri de inferente valide decat conversiunea ,; obversiunea:
Dem 1rit1 _,,,,,,, JI- ,,_,1#1
SaP SeP SIP SeP
CZbif11~ .;...:;;:;;::::::;:=.:= PIS
CG;miil ;jirtli~iiCideiit~i,==JF~ PiS.=;;=,;;.cc_~r;~~=-
ObWiil SeP SiP
\
\. PaS
N .... PiS
PIS 1'118 M

EvALUARE:
I Formatt grope de 4 elevi sau lucrati pe perechi.
Reprezentafi~jutoruldiagramelor Euler fiecare din
cele patru 11pJ!f; fandamentale de propozi/ii categorice
(A, E. I, 0). Anal'lta/ijiecare reprezentare /i verificati
dac4 legea distribulrii termenllor se conjinn4.
1. Plecdnd de lo premise adeviirate, construiti exemple
concrete de inferenfeimkdiate bazate pe conversiune,
far pentru fiecare din fonnule/e obtinute, verificat:
validitatea lor, atat cu ajutorul diagramelorEuler. ctiJ
fi cu ajutorul diagramelorVenn.
3. Yerificafi cu ajutoruldiagramelor Euler, cii.t 1i cu
ajutoru! diagramelor Venn. concluzia potrivit cifreio
propozitlil« deforma SoP nu au converse volidii.
1. Plecdnd de la premise adevdrate, construtti exemple
concrete de lnferen/e imediate bazate pe obversiune #
pentru fiecare din formu/ele ob/inure verificofi
validitatea lor cu ajutorul diagramelor Venn.
s. Utiliziind legea distribuirii termenilor verificati
urmdtoarele afirma/ii: a. propozitiile de forma SeP se
convertesc valid simplu fl prin accident ~i b.
propozi/iile de Jonna SiP se convertesc valid simplu,
conversiunea prin accident fiind nevalida.
Plectind de la propozitia "Toti oamenii sensibili sum
flinfe corecte", stabiliti: obversaconverse/, contrapusa
parfiala /i Iota/ii. precum /i tnversa parflalil # totalil.

L~- 39 • • •
 3.3.1
GENERAL\
In
DEFINIRE
~· CARACTERIZARE

maternatica ou se opereaza frecveot silogistic, iosA cunoasterea

C11111:: comuna $i ~tiiolific! utilizeaza silogismul,
OacA in cazul argumentelor imediate aveam de a face cu
deducerea unei propozitii din alta, tn cazul argumentelor propriu-zise, din
care face parte $i sllogismul, avem de a face cu deducerea unei propozitii
<F Argument medlat numita concluzie din doua sau mai multe propozitii numite premise. Se
produce un argument medial, astfel io cazul tn care coocluzia este
<F Siloglsm dedusa:
I. doar din doua premise se obtine uo silogism simplu categoric;
2. din mai mult de doua premise se obtin silogisme compuse sau
pollsllogisme.
Definitia corecta a silogismului trebuie sA precizeze felul ~i numarul
propozitiilor, astfel:
I. Silogismul este inferenta (argumentul, forma de rationare)
format! din trei propozitii (doua premise ~i o concluzie) ~i din
trei termeni (S, P $i M).
2. Silogismul este un argument tn care din douli premise (propozitii
categorice) care au un termeo comun (M) se deduce drept
concluzie o propozitie care uneste ceilal!i doi termeni, adica
termeoii necomuni din premisa (S, P).
3. Sllogismul este tipul fundamental de argument deductiv mediat,
alcAtuit din numai trei propozitii categorice, din care doua suot
premise, iar a treia este concluzia.

.\RJSl'OTEL 0114 322 i. Chr)

Con.rUkrimd eel raJtnnam<nle/e nu

rqJlflezilftti dt:oJ11"U(fu/ in <:Qrt,:
I

I
l':<ten/t'le /ucnmlor se i'nldn{Jlie unt'le
cu altete. Ari.SU)~/"" coMepe teona
33..2 S'IRUCTURA
S~IULUI
sllogmnului ea ilustrare pafutd o
I· acestt1i.nldn{llirl. De octta, inesa
centrata a doctnnei l-lUn~l la Aristotel
Structura silogismului sc determina plecand de la concluzie, astfcl:
I. Subiectul concluzlei (S), numJt termen minor, se regaseste ta
a ftXt t·<,,tndemttiodesea a fl teoria nivelul uneia dintre premise, motiv pentru care acesta se numeste
si/()gi.rhNf premlsl minorli;
2. Predicatul concluzlei (P), numit termen major, se regaseste la
Obs: Pcntru a vcri6ca valirutatca nivelul uneia dintre premise, motiv pentru care aceasta se
unui silogism, propozi~ile numeste premisil majoril;
oomponente trebuie sa fie *"*"'in
ordinea standard: premise majorl,
3. Termenil minor ~imajor sunt numifi _Rrmenl extremt,
premisa minori si concluzia. legarura diotre ei, la nivelul premiselor, reaii9idu-se cu ajutorul
unui termen comun ambelor premise, num¥ termeo mediu (M).
lat! un exemplu de silogism chuia u vom'stabili structura ~i,apoi, Il
vom reprezenta grafic utilizand metoda Euler:

<F Tennea major

<F Termen minor

'i <F Conduzie

i

• • 40
l
 1'ERMENI CHEIE:
./ F1gurl slloglstlce
./ Modu.ri siloglstice

3.3.3 FIGURI ~I MODURI SILOGISTICE

Silogismele se impart in patru clase dupA pozitia termenului mediu Obs: Figura 1 este coosldentl
In premise, clase ce sunt numite figuri silogistice: ngurl perfccd, dccerece in ca:
..
... :~ -:~-..::·~
'
I. pot fi demoastrate sub fonnl de
concluzie, oriee propo:cijie din cele
~ ..... ;:-/.·:~'- .. patru tipuri de propozitil categorioe;
2. tetme11ul mcdiu este gen pentru
.
f' ~
- .
"i"
tcrmcnul minor $i specie pentru
!n fiecare figurli silogistica se pot construi 64 scheme de tennenu1 major. ceca cc face ca
argumentare numite moduri silogistice, rezultand 256 modurl sllogistice nwnai in accastA figuril cei trei
termeni sl coresplllldl explicit
din care numal 24 sunt valide (cste 6 tn fiecare figurl silogisticli).
rolului lor in silogism.
Modurile silogistice se obtin combinand calitatea cu cantitatea propozitiilor
categorice in premiscle ~i tn concluz.iasilogismului.

t
3.3.4 LEGILE GENERALE ALE SILOGISMULUr" r\'(f'
KA.'T (1724-1804)

fi/mof.e:erman, outor al
I
Determinarea celor 24 de moduri silogisticc valide se poate realiza
Criticn ru/1unU purt• Considero ca
1111m<1t pr11trt1 !igllrd sllogis(U:ti este 11
I

1
prin verificarea respectarii legilor silogismului. ' leK1flmJ, deoarece cetelolte Jfiguri
rc.diJcn/lile lo prlltf(J 11pottn1
Leglle slloglsmului pot fi grupate in legi: fUffl
ctJ .. t<Y>pwl logicii ttU e ~6 incurre.
1. generale, exprima cerintele pe care trebuie sli le respecte orice , ·1 .fd .w>lut1one::e". rerulta ca oceste
silogism pentru a putea fi considerat valid; ftgun trebuie exciuse din logu·a
I'
2. speeiale, cxprima conditiile speciale pe care fiecare figura
silogistica trebuic sli le tndeplineascii pentru a asigura respectarea
tuturor legilor generale ale silogismului.
Leglle generale se refera la termeni, la calitatea si la cantitatea ., . -it-
propozitiilor categorice.
Legile referltoare termenl sunt: Tai• mC t 1:
I. Intr-un silogism valid exlstl trei fi numal trei termenl numtti
major, minor ,1 medlu (care apart fiecare de doua ori). ./
Aceasta lege se referii la silogismele redate in limbaj natural ~i nu
la silogismele redate schematic, unde existen(a celor trci termeni ./ Legl sped1le
este asigurata direct prin respectarea definitiei silogismului.
./ Legi referitolre la
termeni
'

41
 2. in eel putfn una dintre premise, termenul mediu trebuie si fie
'hRMENJ Cllt:o:: distrlbuit, in caz contrar silogismuJ este nevalld.
D I f l'lli...W .,,,..... ----
,/ ..... dlstrlbtdrll llal'·I .. ..,•........ ..
termenului media p TlllDmll ..... (M)..,_can t• lull ..
........................ opwipe
..... I .............. - .........

,/ Legea dlstribuirii de .... zilie olliawli .. "..--

termenilor extremi Ulilidnd _. '.R;Buis - ''llllilllli,
··-
.....

,/ Extindere nepermisi ~~;;;;;~~~fi;;;;;~~

railll m nipon
...._.......
IDCI • 1 e. ltap ' t
bu u1111c1 .... Mtil'
ipC1i, pnmi11 minaa11,
ab11Mlm c1 im. a ti M ailll • ....,n de cw' 1, s llilM1 ._
1Uboc1• ti ....... ·- <->. (b) .( ..).
Pn+iJ tt ~..,,.,. ,, R ' i11w la di-. S
Obs: Pentru cazuJ cxtindcrii
fiPpeC11e•tnblnlll-1.._llllf1iClt
_.,_..,.__.6ial: 6a1ij8i wplicl

ti 2. ..
--cl l.SaPdln
nepermiso (ilicito) a tennenului
...... (a) dia (b). Dlnalll I 3 - .... ......, ...... -
major, demonstrati• este ana.log!.
.. , ... Ir ..... cl 6) ···--- .. ...,.,,,,.;
...... cllr, tnlnncll. clia ~ - ....... pooibiJe
condazii 4'i!c lloP p SiP di .. npon do C le jio,
'*"'
jW(f IC

lelwlmedla_,..........,_, .. _......... ----

lg I cl eel palia - dillln • -

z.Mi!!o~llI-dlUIJ!Nl]ile 1:111.
Ml. ltaalll. dlCi, cl -=i
aclovlna•...,..oc11!1£ ·,

3. Oricare din terroenii extreml poate apirea distribuit to

concluzie numal dad el a apirut distribult tn premlsa din care
provlne, to caz contrar slloglsmut este nevalid (extindere
nepermisa a tennenului cu rol de subiect logic sau/~i de predicat
logic).
D ........... _.
et' CPI •r I (mdR) a
s 1W I I .c..n FH lllOdal .i.2 in
-S-di*81ait ID NWhnrje (lldlcle
- nil do ....... ... pupw:ilie
imi-.11) ti - 5 1 ibail In .......
5

._. (m:de ... rol do ...i.iect de

1==~....
~;;~. . fiil
.......
i-~~~
pslicolld).
lllia>IJ!I. I tllll el llllle 8 ti M
exid - npon
ollomollll cl lnlle P
wbodc1111 fllll • M
M
,.
titi_,_-....._
'"'· ........
• npon do GI 1J I, P Iliad .......
~
4iaa P8liliill (a),(') ti (e),
Din pozipa (1) noulll SeP, .,.... dain - ...... liJoPtic clot
pntinc!c cl • cleriva din pauisele NI fi SiM. In ..-..; limp din pozijia
(') iemlll SIP, - ce cl, Ill - CU, dlcl .... ...,..ue sunt
......._, _ ... llUliaa•ililU!ielnl-dillele•_. 0 CGlduDe fi:ld
·~ ... nl .
TERMENI CHEIE: Legile referitoare calltatea propozitffior categorice sunt:
,/ Leg! nferltoare la 4. Din doul premise afirmatlve rezu.ltl o concluzie alirmativi,
to caz contrar slloglsmut este nevalid.
.. calltatea
propozlfil)or D a IJ•fle: Diel.. . el - s ti p r.
p·· '
ai111•111P01ICllDILC I it Mrilldl 1Sadi'=IIl1leStiP
I - .. ,... ..

ea.a iiai ...... ~ IJ y• 11 lalllli -. ,. .. : \ hi -

I

1 wll: J Fll•Mll•P• Ill 111 .... dmp.

.. S. intr-un silogism valid trebuie si existe eel pufin o premisl

alirmatlvi, in caz contrar silogismul este nevalid.
~-----,
•

·1 6. Dlntr-o premisl afirmatlvi fl alta negativi rezulti o

• concluzie negativi, in caz contrar slloglsmul este nevalid.
42
 --.. \, .

D 111
- ..,.,(M-
................. ,

apartda ............

""lllM -
1111 · ilfinwli,.
Mfiaellllll __

adce ......
._ .....
., nport •

prin .... celPllll -

,,
-11oii41 llllle

17
1 I

I ......
..
...

1 ...
,,
TERMENI CHEIE:
Legl. referitoare la
,,...
_ ••• .-.
, ,
• ..,..
: • , v/ I
s ,•
- C I « lk5 .,; ..,... cxdua.
..,......_s.iP.i.cleci.Dll
111 •
cantitatea
propozitii)or

Legile referitoare cantitatea propozllfilor categorice sunt:

7. Cel pufin o premisii trebuie sli fie propozitie universalii, altfel Obs: oaca din doul premise
spus, dacii ambele premise ar fi propozlpi partfculare particulare am deduce o concluzie,
silogismul ar fi nevalld. am tncllct implicit eel pulfn una
din cele 6 legi admise p&\I acum.
D I 2 !11: P, ; cl pnmile - jNClpUif:IPI jWiiCiiliiii,
......... .. JM I ............. lliJul!ii;
1 ............ lmt p ; 'II pan ' .. nw,. Geel ce
k cl nicl -1 dia -
.. ... ft dilclillult .. pnmile. Prill-,
nici _, mediu 1111 ii'ft diltnllllil. In aici - c?inae pnmile, - ee
In .. ..,,, IEWlesiipaenle2fi1il•'1 d•fin9valic?. 1

2. _ ........... - 5 ............ cellllll-

.... 111 r ,......_ o ' m ?egii 6, condum er fi llOplM fi.
.ft dillribail ti rapeclliu leP ...-
7

deci, pNdicelul ci .. 3•
;...,... ca P Ill fie dillrilluil ti In praniw lllljorl, 11111, Ill nhelul pranilelor,
[ ··-

ma! .... cei lni dimilNil (eel ... rolal do pnidical In

....... llllllift). ,_., 2--IRbaie ..
tie chier M fi, cum H vim!, _...... llind lllll(IM. • adlai ca P II fie
dislnllait In lllljorl, Pllllt impwibil, decl sDopmul - nmlid prin
- .. • .. ?egii 3.
3 - In - CllZ, .. ti
............... &<!1111!!!1~
8. Dlntr-e premisl unlversalii fi alta particularli rezultii o
concluzie particularli, ill caz contrar sllogismul este nevalid.
D 7 •· Ltadlno• · • .-... .. w ....... n::zuillltnililllllii:
I. ....... ....... - llltwdte. In llCCll cu, le nivelul
pmnisclor, .., singlll' - ate dillribuit fi 111umc eel cu rol de subiect In
ptDll uni-=11. P-.. I iapeda lepa ......... 2 eceal - lnbaio II
fie M. - ee In-" c:i. la aivelul premioelor. IAlnllalU exllmli .,,... ca
nodiJ4ribuiti, l'emru I rapccla lepa pncnli 3, S p p !ldiuie II .,,.... In
c:onciuzic lol neclillnlluigi, deci. concluzia nu poatc fi decat puticu7ar

...
afirnmli\ll.
2 .• ,.... _ .. wlld,lllrcalalll-iioplh:l. lnac:atc:az. J. to/ , n 11n1rl rngle. autor
doi 1ama1i .,,.. dilln"bui!i. p mumo, suhierflll uni--1ei ti pocdi.calul <.; ruluJ: d¢ logJC· indu wl
popozigiei ~ Pcllllu a ""P"C'8 ..... .-..it 2, 1111111 dinlft ocqtia Jd . \l l/1143}. Crttkil "i"llUlffJ'i
bobuie Ii fie abiiploriu M. ilr penllU RlijlCda .. 7ep paenle 3, al doila r1Je11 !u u11 ~o.fLSm pcllr10
l<mleD dillnbuit nu pc>* fi cldl P, deolrece conform lcgii pnenle 6 '¥lJK. pll pen/rtJ ca
QdnoQn;/
<OllCluzio .... ncplM fi prcdicalul logic - dimibuiL Rczuhi cl, la prr:ml. et r 'onttni' deja udf. vdrul
niveiul pranilelor, S ale nodiRribui4 ,; penlnl a nu IDcllca legce gencnli 3 tu11,1 .. 1 (oncep/1a)u potn1.t
el IRbuie Ill rtmAni nedillribuit la nivelul coocluziei ti. prin urrnare. r an IUim:-'fftll 1 oga. m, 1·ir1<'
concluzie nu poatc Ii cldl pmticuler negotivt. 1,:ifabJI I-a condus la "l11J- '"o
3 ................ - .........
nmlid ~ hrilqe lqpi i"'="",,,ale=S
..._
r.. - c:az. 111.,.;.....i -
~~---'
ndM '1e1 P<~ntru drico~r ,...u
adt·•~r /u1 t

3.3.5 MODURI SILOGISTICE VALIDE*

Peotru a stabili cele 24 de moduri silogistice valide, ca ~i
reparti:wca !or pe cele patru figuri silogistice, se procedeazli astfel:
Pentru figura I:
I. Pen1ru ficcare figur.l in porte, se detennioll coodiliiJc spccialc pc care ea ircbuie sil le
indeplineasci pcotru a fi asiguratl respoc48rCa luturor legjlor generale ale silogisnailui. Accste TERMENICHEIE:
coodipj """' oumite .Jtci sp«iale" ale respectivei 6guri. PenlnJ accosta se scrie schema de
infererql a figurii respccrive~ se verilicii ~ lcgilor generale ale si!Qgjsmului,astfcl: .,.. Legile speciale ale
Legea geocrall I cstc rcspectat! prin definitia silogismului. silogismulu.i
PCDlru a ti respecWi legea ga><nli 2 cxisd OOWI varianre: a) majora sli fie
unlversall (deoaJece M are rol de subiect ~i ~ ci subiectul este
diSlribuit in propozi!iile universale) $i b) mioora si fie negativl
(deoam:e M are rol de prcdical $i $lim di predicatul cstc distribuit in
propozitiile negative).

43
 Dacii alegem varianlll b): minora oegativl, aceasta antrenem automat legea
gcneralii 6, adici eoncluzia va Ii ncgativl. Dael coneluzia este negativl, atunci P at fi
distribuit fi pemru a nu incilca legea genera!A 3, el trebuie sl fie distnbuit ~i in premisa
majort unde are rol de predicat logic, decl aceasta ar trebui sl tie negativl. Dael minora Ji
majora sunt negative, atunci ar 6 incilcall legea generalii 5 fi atunci singura solutie penlru
respectarea Jegii generale 2 ar ti:
a)-Jon univenall fib) mlaon lfinnadvl = leglleJt><dale lie llguril I.
2. Odat! stabilite legile speciale ale figurii, en ajutorul lor se decenninl combinaliile
de propozipi A, B, 1,; 0 ce pot aplllca ca premise/concluzie In figura respectiva.
Astfcl, in figura I majora csle univmall (A, E). iar rninora CSIC afin:nativl (A, l) ti. prin
urmare se V<1t oblille unnMoarelecombinatii de premise: aa-, ai-, ee-, ei-.
3. Odatll inabilite combinaµile de premise admise de o fip silosisticl, cu ajutorul
legilcr generale sunt detenninate conclu:ziile ce rezult! din aceste premise. Astfel. penlru
figura I, din combinapa;
I) aa-, conform legii gencrale 4, concluzia nu poate fi declt o propozipe afirmativl,
de tip a sau i;
2) al-, conform lcgilor generate 4 fi 8, conchaia este o propozitie particular
afinnativl de tip i;
3) es-, conform legii generale 6 ooncluzia nu peste Iideclt o propozijie negativl de
tip e sau o;
Obs: Tebni(a denurninlor 4) el-, conform legilor gcncrale 6 ti 8, concluzia nu poate fi declt o propozipo
maemoiehaice apare aproape particular ncgativl de tip o.
complet futall in lnlllltul lui Petrus R~d, tn figura I, se obtin urmiitoarele moduri silogistice valide care In Evul
llispanus, Summuloe logfcalt3, mediu au primit denumiri mnemotehnice:
ilustrind astfel existent• unui lung
prcces diclaetic fi al unor nevoi de lll!'l'lf:lR •
formulare ,; delimitare.

Pentru figura 2 se procedeazi astfel:

I. Plec4nd de la legile generale ale silogismului se delCrtninl legile spociale ale accstci
6guri. Legea general! I cste respec1311 prin lnsa$i dcfinipa siJogismului. Pentru a fi respectali
legea gcneralA 2 exisll doull variante: a) majora sl fie negatlvl Ji b) mlnora sl fl•
negativl (M are ml de predieat in ambele premise p se Jtie cii predicatul
este distribuit lo propozi\iile negative). Dael ambele premise ar 6 negative,
atunci ar Ii lnc!lcall lcgea gencralA 5 fi necesitatea rcspectlrii acestei legi
impune ca oumai una dintre premise s~ fie negativl. Dael o premisl
esle negativl (cealalt! esle obligatOriu afirmativli). atQOci este antrenat!
legca generall 6 f~lo accst cu, concluzia ar fi negativL Dacii concluzia estc negativl, atunci
predicatul ci este distribuit p, ca al8IC, neccsiUtca rcspectlrii legii 3 impDOe ea P sl fie
distribuit fi in premisa majorll undo are rol de subiect logic, deci premisa majort trebuie s1 fie
uoiversall.
Deci, tegilc speciale ale figurii 2 sunt: a) major• ute universall p b) o premisl
negalivl (In cll2lll In care majora este E, atunci premisa minort este obligatoriu afirmativl
pcnlru a nu incllca legea gcnerall 5).
2. Pe boza legilor spocialeale figurii 2 se determinl cc combinalii de PrQPOZi\ii A, fl, I $i
0 pot aplltca ca premise, objinlo<hH;etn aceaslll figurt oombinatiileao-, ao-, ca-, ci-.
J. Odat! stabilite combina\iilc de premise admise in MlWIA figurt, pc baza legilor
gcncrale, vor 6 determinate concluziile ce r=lt!. Astfel pentru figura 2, din combinaliiJe:
I) ae-, conform legii 6, concluziA va fi negativl, deci de tip e sau o;
2) ao>-, conform legilor 6 p 8. ooncluzia va IipartlCUlar ncgativl, dcci de tip o;

--
3) ea-, conform legii 6, concluzia va Ii negativl, deci de tip e sau o;
4) tJ., cooform legilor 6 fi 8, ooncluzia va Iipmticulllrnegativll, deei de tip o.
P£.:fRllS HISPAll;l)S (1226 • 12171 Rezumind, in figwa 2, se obpn Unniitoarele moduri silogistice valide:
"?i• .. ' ---
F\tt' gu11J11on,/ medieval de tu core:
nt u ramas unul dtmrc ct•lr ma1 bune ..
manuatr Jl' logu'ii elaborate de-o
lungul f.vului '-f,•diu
Pentru figurile 3 fi 4 se procedeazil analog fl se obtln
urmiitoarele moduri sllogisctce valide:

44
3.3.6 ME.TODE DE VERIFlCARE A Obs: In cazul exeenplclor de
VAUDff AT[I Sn.oGISM.ELOR silegism, inainte de a aplica una
dintre meiode, tstt obllgatom
aducerea sUogismu.htl la forma
ExistA mai multe metode pentru a stabili validitatea, respectiv standard de exprimare (poate fi
nevaliditatea silogismelor. Yorn prezenta metoda diagramelor Venn ~i necesar 4i sll se rcducii numarul de
metoda reduceri i di recte ~i indirecte. tcrmcni prin aplicarea conversiunii
1. Metoda diagramelor Venn consta dintr-o diagrama alclltuitAdin fl a obversiunii), Aslfel, argwncntul
silogistic dupl care •.Nici un om
trei cercuri intersectate, fiecare cerc reprezentand unul din cei trei termeni ai moral nu se lasl corupt penttu cl
silogiilmului. Sunt reprezentate grafic numai premisele (in maniera nici un om virtuos nu se Jasl corupt
cunoscuta) ~i daca din reprezentarea grafica a premiselor a rezultat automat $i orioc om moral estc virtues" ii
reprezentarea grafica a concluziei, atunci modul silogistic este valid, in caz corcspondc schema de infcrcn!l din
maijos:
contrar silogismu1 este nevalid, Nici un om virtues nu se lasi corupt
Orice om moral este vinuos
Nici un om moral nu sc lasa e<>Npt
MeP
SaM
. SeP

t'ERMENICllEIE:
~ Metode de verifklU'e
a valklitltfi
slloglsmelor

~ Metoda diagramelor
Venn

John \'ENI\ (1834 JQ.2))

l-u~1.1an i.:utt1c:tf:an: of4'rll o JtK1l»Ja
Jc rcprczentarc a propozJpl.lor Jl
,~,ulvr rnn figun ~ll'OO'letnte.
n1ctodacunoscuta sub nutncle de
.. dillgnUnele Veno.*

45
[

I 2. Metoda reducerii*. Asa cum s-a precizat anterior, modurile

siloglstice valide ale figurii I sunt numite .,perfecte", iar celelalte sunt
considerate .Jmperfeete". Se pune problema de a dovedi validitatea
modurilor silogistice imperfccte cu ejutorul celor perfccte, In acest seas,
pot fi utilizate doua mccanisme, numitc ,,reducerea directa" ~i
,.teducerea indirectli".
a. Metoda rcducerii dtrecte
Consideram admisa validitatea celor sase moduri silogistice valide
" Metoda reducerii din figura I si presupunem ell este pusa la indoialli validitatea unui mod
directe ,,imperfect" dintr-o altll figurl!. Dael! reusim sa demonstram ell:
l) din premisele modului ,,imperfect" decurg premisele unuia dintre
modurile "~.....
oerfecte":t
2) concluziile celor doua moduri sunt idcnticc sau din concluzia
moduJui perfect decurge concluzia modului ,,imperfect";
vom stabili ca concluzia modului ,,imperfect" dccurge din premiselc lui, deci
acest mod este valid.
,..,.,,., ._, j•1<.i..:iill.JAA Modurile silogistice sunt determinate de tipul propozitiilor
.
•tMfyu ....... ..-Tit I• 1,f
componente §i pentru a le retine mai usor, in Evul mediu, s-au introdus o

' " ' " ""

~~:!~~~~!!t!'~~r;.;·a
.,.,, ......,~ ....
..... <l•· seric de cuvinte mnemotehnice (Barbara, Cesare etc.) care nu au fost

I]
alese la intiimplare. Consoana iniJiall! (B,C,D,F) aratll modul din figura I
fl.U.f&(Jl'J<>
la care va fi redus, vocalele reprezinta tipul de propozitie (A,E,I,O), iar
VJ 61J.AM
TIV$.fi.t•
consoanele postvocalice din figuriJe 2, 3 §i 4 au semnificati ile urmatoare:
~,.,......,,.~·-··4'
- ..... ~ .. w
-""- consoana ,,.s" • indicll conversfunea simpll a propozitiei care este
_ ...... ~ .,_--r· reprezentata de vocala ce o precede; consoana ,,p" - indica converslunea
~--:.-: ~::~r:.:::.::
-
"""11~.-

_
·ri:--'"
......... ..,.
_.,.,..,,,.,..t
~~
_
·-·--"
_.....,;,"
-4 ....

'Wt"'"··+
~c_._....
prln accident a propozitiei reprezentata de vocala ce o precede,
consoana ,,m" - indica schimbarea ordinii premiselor, iar consoana .,c" -
indicll reducerca indirectll.

-
Fie modul silogistic eae-Z (CESARE). Dupll cum araUI inijiala C,
modul silogistic dat se reduce la modul CELARENT. Litera ,,s" aratli ell se
converteste simplu premiss care o precede, astfel:

.... ~
<Jrganonul lui Anjtotel In care - .!!!!!
a tratat problemanca ~1to;:;L smulu:

latli un exemplu de nxluccrc in care se cer convcrtite ambele premise

Obs: Se obscrvt cl penrru a aduce ale moduJui silogistic ,,imperfect". Fie modul silogistic cao-4 (FESAPO):
pc M tn pozi1ia caracteristica fig. I,
-----.
....
trcbuie SA convertim eele doui NI(
premise. Oupl cum aratA iniliala F,
modul sc reduce la FER.IQ, lilera
.;." atata cl se conveneste ••mplu w
premisa care 0 precede (&die!
PeM), iar litera •.p" arata cl se
, convcrteste prin accident premiss in exemplele anterioare, concluzia moduJui supus reducerii si cea la
care o precede (adicl MaS). care acesta era redus, erau identice. Acest lucru nu este intotdeauna necesar,
deoarece important este doar ca concluzia modului supus reducerii sa
dccurgli cu necesitate din cea a modului la care este redus. Iatll un exemplu
Obs: DupA cum aratl ini1iala 0,
mod\11 dat (DISAMIS} se reduce la in care vom converti simplu premiss majoia~i vom schimba (muta) rolurile •
DARil. Litera ..s" aralA cl SC celor do~ premise ale modului iai-3.
converteste simplu premisa care o
precede, adicl premisa major! MIP...........___.f/i8
(MjP), iar •.m" aralA cl se sclllmb6
ordinca prcmisclor. -
MaS---.: C8
PIM
SIP SIP
'
I
- ~
:=:;;;;;;;;;;;==::::Dl~SA}SlS~
(..Iii 3) ·DARB ( I,)

l'ERMENI CHEIE: b. Metoda reducerii indirecte sau demonstratia prin

reducere la absurd
" Metocla reducerii La dcull dintre modun1e valide ,,imperfecte":aoo-2 §i OIM>-3, nu poate 6
indirecte aplicatli procedura reduoerii directe, deoarece propozitiile particular negative nu
se convertesc si aducerea lui Min pozitia caracteristica pentru fig. I nu poate fi

r 46
I
v

realizata prin convertirca premisci de tip 0. Reducerea direct! nu poate

fi realizatli nici prin convertirea premisei A, deoarece acesta este
convertita numai prin accident ~i ar rezulta o premiss de tip I si dintr-o
premiss de tip 0 si I nu rezultli nici o concluzie (ar fi inclilcatli lcgea
generals 7).
Demonstratia validitlltii acestor moduri silogistice trebuie sl!
urmeze altl! cale. Aristotel, in ,,Analitica primA", a recurs la procedeul
demoostrativ cunoscut sub numele de demonstratle prio reducere la
absurd. Baza acestei demonstratii o constituie cele 6 moduri silogistice
valide din figura I. Pentru a demonstra ell un anumit mod silogistic este
.' valid se procedeaza astfel:
I. Se scrie schema de inferenta a modului silogistic a
carui validitate vrern sll o demonstram. Presupunem cii
modul siJogistic dat este nevalid, ceea ce inseamnli ell existli
o situatie tn care modul silogistic dat produce din premise
adevlirate o concluzie falsa (dacli lo fioalul demonstratiei
contradictoria tezei de demoostrat se dovedeste a fi falsll, in
baza raportului de contradictie, rezulta ell tcza initialli Aristotd. Scu/pturd pe 1111
este adevliratii). Astfel, presupuoem, prin ipoteza, ell poetot al Cotedratei drn
premiscle modului dat sunt adevarate, iar concluzia este Chartres. con.rrrvrtO lntre anti
J 145 1155.
falsli. Sc stabileste contradictoria concluziei ~i apoi, In baza
raportului de contradictie, acesta va fi adevarata. Fie modul
aal-3, caruia ii scriem schema de inferenta:
Presupunem prin ipoteza cA Maf.ol; MaS=I si Sip.,(). Stabilim
contradictoria concluziei, care este SeP si, in baza raportului de contradictie,
dacll concluzia (SiP) este falsa, atunci contradictoria ei (SeP) este adevliratli:
(SiP = 0) -+ (SeP = 1 ).
2. Contradictoria concluziei modului dat se combina cu una
din premisele modului silogistic dat, astfel incilt, sA rczulte un
mod silogistic din figura I. in cazul nostru, singura combinatie
posibila este ca SeP sll fie premiss majora, iar MaS sli fie
premiss minorli. Conform schemei de inferentli din partea
stilogli, S are rol de termen mediu, P arc rol de tcrmen major §i M
are rol de subiect logic, iar concluzia va fi negativa (0 sau E). Obs: La punctul 3, In locul
3. In baza ipotezelor asumate, se stabileste valoarea de adevlir raponului de conlradic)ie mai poate
a concluziei modului silogistic eao-I, despre car~ stim cA este valid Ii utilizat raponul de contrariewe
(fapt demonstrat anterior). in cazul nostru, concluzia noului mod (dou.l. propozipi contran: nu pot fi
silogistic (MoP) se aflli in raport de contradictie cu una din irnpreunl adevlratc, dar pot 6 false
In ace~ timp Ji sub ace~i raport)
premisele modului silogistic initial (MaP), dcspre care stim cA cste dad se alegea o concluzic universal
adevlirata, prin ipoteza: (MaP a 1)-+ (MoP ~ 0). ocptivt (E).
4. Se stabileste valoarea de adevlir a premiselor noului mod
silogistic eao-l despre care slim cA este valid, dar concluzia este falsa,
Conform definitiei validitlitii argumentelor, rczulta cu necesitatc ell eel putin
una dintre premisele modului dat este falsa, 1ntruciit prin ipoteza MaS = I,
atunci rezultli cu necesitate cA SeP = 0.
S. Finalizarea demonstratiei, Intrucilt SeP este contradictoria
propozitiei SiP ~i este falsa (SeP • 0) rezultli ell SiP e I, adica ceca ce
trebuia demonstrat din premise adeviirate, modul aai-3 nu produce deciit
concluzii adevarate, ceea ce tnseamna cA modul aai-J este valid.

3.3.7 FORME SPECIALE DE ARGUMENTARE

Sn..OGISTJcA * TERMENI Com:
Uneori pentru a justifica o teza (concluzie) nu este suficient un
siogur silogism, ci trebuie sli se recurga la mai multe silogisme, caz to care ./ Fonne spedale de
concluziile prelimioare formeaza, impreunli, o ratiune suficienta pentru a argumenlare
justifica concluzia. silogistici

47
r

PoUsllogismul este format din mai multe silogisme care participa la

TERMENI CHEU:: intemeierea unei propozitii (teze), caz in care concluzia primului silogism
devine premisa in eel de-al doilea silogism, concluzia celui de-al doilea
.I' Pollsllogbm silogism devine premisa in urmatorul silogism s.a.m.d. panli la ultimul
silogism, Ultima concluzie este numita concluzie finalli, iar celelalte conciuzii
.I' Prosilogism sunt numite concluzll intcrmediare. Silogismul care precede se numeste :;a-
m1m~te prosilogism. iar eel care urmeaza se numeste episilogism.
./ Episilogism Existli douli forme de polisilogisme: progresiv«ti regresiv«.
in pollsilogismul progreslv, concluzia devine premisli majorli in
./ Polisilogism silogismul urmator, iar in poUsilogismul regresiv, concluzia devine premisa
progresiv/regresiv minors in siiogismul urmlltor.

Obs: Fonncle analizate plnl acum

sunt exemple de silogisme To.lo a MB
eemplete. Atilt silogismele simple, Ta.le tierisiJe IUllt plult-Z c.A
dar ,; polisilogismele pot ti
elipticc, adicl silogisme tn care TM!e ferigile ....... pan ... I I c.a
li~le una din propozitii ,;
polisilogisme !n care lipscsc mai Tom phnlele care•..._ prtn .,.,., '"'.., 1i1fe BID
multe propo%ifii. To.ie fertajle 11e llllnelC pria I+ I Cd

Sorltul este un polisilogism eliptic (entimematic) irJ care concluziile

TERMENI CHEIE: intermediare sunt doar sublntelese, fund redatli explicit doar concluzia-
finala, ca in exemplul urmator:
./ Sorit
./ Sorit aristotelic

Soritul poate fi: arlstotellc ~i goclenlan, amJindouli fiind obtinute

din polisilogisme.
Sorltul arlstotelic este numit ~i analitic ~i poate 6 redat prin schema
de inferenta:

!Mfrl~!!!!!!~
BaC
CaD
Dlti
AaE .,._NC. - dia pna..
AID. La 8-11 lilasllai rth 1111 : • 1:1

toate celelalte
PlrrreGASSF."IDI (1592-1655)
fi/u.,·o/ ~t matematician franct".: a
comhiiftlt oristotelismui "''-O/Q.t,f1'-

Gassendi in tucrarea Syntagma

ph1losophlcwn considera logrca
$flinfa gOnJ1rii carecte Silogi.\mut
arc un rol important. el ne aratti
,,cum trebuie .\Jdeducemju.,,_ ·· 2. Ultima premlsa poate sli fie negatlvii, toate celelalte trebule sA
fie afirmative.

., 48
' -~-
 ~ Sortt pcle hn

Soritul goclenian sau slntetic (de la numele Lui (Rudolf) Goclenius I ~ Entimeml
care l-a descoperit in secolul al XVI-lea) uneste in concluzie subiectuh, •
ultimei premise cu predicatul primei premise. Schema lui de infercn1aeste: •' "' Epicbereml

SorituJ progresivgoclenian are doull regull:

I. Numai prima premisl poate sll fie ncgativi.
2. Numal ultima premisa poate fl particularll.
Entimcma este silogismul simplu din care este omisa o propozitie,
adicll una dintre premise sau chiar concluzia. Entlmema poate Ii de ordinul
intii (cand lipSC§IC premisa majora), de ordinul doi (eand lipseste premisa
minors) $i de ordinul trei {eand nu este exprimata concluzia),

=·-t'* - ;$
T-.'d I-·• ;,
Rudolph COCLE"ilUS
Epicherema este lantul de silogisme eliptice formate din entimeme ( 1547 • 162R)
sau polisilogismul prescurtat in care eel pufin o premisii este eotimema
Obs: PChtru a verifK:a validitatca
unui asemenea aigumcnt trcbuie sl
rclllcem polisilogismul In fonna lui
complet! fi apoi sl vcrificim
validitatea fiec!rui silogism,

EvALUARE:
/. Determlnati schemele de .inferen/a specifice oamcni virtuosi sunt fericjti..
urmatoarelor moduri sitogistice:'!!;i-1, -aai-2, ·~3,

-
eao-4, oac-s, iai-l , eae-2. iea4, aie-J, iai-3, aii-I.
2. Determinat! validitatea urmdtoarelor silogisme cu
ojutorul metodet diagromelorVenn: iai-1, aii-3, aeo-z,
aee-I, oae-s, eeo-s, eao-1, eao-2, aai-I, eee-z, eia-I,
ieo-2, oao-3, aai 3.
2
J. Fie urmiitoare/e argumente:
a. Uncle substame chimice DU SWlt baze, deoarece uncle
substutte chimice DU albastresc Mrtia de turnesol ~i
t. Toate meduzele sunt oevenebrate, dar din piicatc
uncle animale sum meduze ~i, deci, uncle animalc
nu sum nevertebrate.
d. Unii oameni sunt divinilnp, deoarece fiin!l
perfecta este doar divinitatca fi oici o fiin!l
perfcctli nu este om.
e. Omul este lltiritor de uncltc $i omul este animal,
rezultli ell uncle animalc nu lluresc unelte.
Se cere si se:

~~~~~~~~---
A. detennine schema de infen:uti specificl floclroi
toate bazcle alb3stresc hartia de tumesol silogism, prccizindu-sc modul fi figura;
b. Unii oameni fericifi nu sunt rAuflciitori, pcntru cli B. verifice validitatea silogismclor prin metoda diagramelor
nici un rfoflle3tor nu este om virtuos-ii unii , Venn.
...........
49
 4. Formulati concluzii valide (corecte) pentru
urmdtoarele silogisme:
a. Unii hop sunt pedepsiti de justitie
Toti hotii sunt duflic~tori
b. Nici un urs nu este reptila
Uncle rnamifere sunt ursi
c. Toti oamenii virtuosi sunt cinstip
Njcj un hot nu este cinstit
d. Toti delfinii sunt mamifere acvatiee
Nici un mamifer acvatic nu estc tigru
e. Toate mamiferelc carnivore sunt animate
Nici un animal nu este ferilll
5. Pormati grupe de 4 elevi sau lucrati pe perechi. Se
dau urmdtoarelepropozitil categorice:
a. Unghiurile B ~i C sunt coogrueote.
b. Unii oameni sunt fericip.
c. Uncle reptile nu sunt crocodili.
d. Unii oameni sunt cercetatori.
e, Nici un mamifer zburlitor nu este peste.
Secuesl se:
1. construiasca, pcntru fiecare propozili• catcgoricli, o
: argumeotare stlogisticil validl;
i.preeizeze modul ~i figura silogisticl cortSpUll2iitoare
6ec!rui tip~ argumentare silogistic! construit,
6. Lucrtind pe perech; determinaJi dacO urm®arele
silogismesum i>alide, utilitlindunadin metodelecunosaue:
a. Nici un delfm nu este mamifer zburator
Li!iacul este un mamifer zbudtor
Nici un !iliac nu este delfin
b. Unii medici sunt profesionisti
I2!Lmcdicii swit pecsoane cu srudjj superioarc
Uncle pcrsoanc cu studii superioare smt profesiooi¢
e. Uncle p3san migratoare sunt cocori
Nici un )trul african nu este pas~re mimtoare
Nici un strut african nu esle cocor
d. Unii copii sunt persoane sensibile
Toate persoanele sensibile sunt bolnave
Toate persoanele bolnave sunt cop ii
e. Top zimbrii ~i antilopele sunt fiintc
Toti zimbrii si antiloocle sunt bovidc
Toate bovidelc sunt fiinie
7. Fie urmdtorul silogism:
Toate mamiferele sun! vertebrate
Nici un vertebrat nu este bacterie
Nici o bacterie nu estc mamifcr
Determinati figura s/logisticii din care face pane
dacii acesta este valid
8. Plec/ind de la schema de inferen/o ial-B, alegefi
exemplul de silogism corespunzdtor:
a. Deoareoe uoii oameoi senstl>ili suot melancolici §i toti
omnenii SCllSibili sunt nerrultumili de sine, rezultl! di
uoii oomeni oemultumilide sine sunt melancolici.
b, Deoareoe toti oameoii sellSll>ili suot melancolici fi unii
oomeoi SCOS1.l>ili sunt nemulllJmi1i de sine, rezultl! di
toti oameoii nemultumili de sine suot melancolici.
I
c. Pentru cl unii oamcni mclancolici sunt
nemuljumiti de sine fi unii oameni sensibili suot
nemulturniti de sine, rezultii cl unii oameni
melancolici sunt ncmulllJmi~i de sine.
d. fntrucit unii oameni nemultumiti de sine suot
mclancolici fi unii oaroeni seosibili suot
melancolici, rezultl! cl to!i oamenii nemuljumiti de
sine sunt sensibili,
9. • Argumentul deductiv medial alciituit din doull
J
I
propozitit categorice care au rm termen comun din
care se deduce drept concluzie o altd propoziti«
categoricii formotll din termenii necomuni al
premise/or deftnefte silogismul.
•. a. ajutorul legilor ~ale silogismului. drterminaJi toore
mocb:ile silogisticc valide din 6gura 2 care au ca pranisl
mined 0 pllp(l(lipe negali.vl.
b. ConstruiJI pcntnl liccare mod silogiotic valid, cbpnu• la
punctula). tn limbaj na~ cite un cxcmpluadocvat.
e, Reprezentati modurile silogistice oblinute la punctul e)
cu ajuaorul rnetodei Venn.
JO. Fie urmiitoru/ silogism:
"Se poate spune cu certitudinecl nici un animal nu
cste plantl! fi ell toate mamiferele sunt animale, prin urma.rc
nici un mamifer nu este plaoti."
a. Cooslnli)i schema logicil a silogismului, precizind fi
figura clreia ii ap8J'lioe.
b. Prcciza)i explicit corespondent• diotre lermenii
limbajului natural ~i cei ai limbajului fonnal/logic ai
silogismului.
c. U1ili7Jnd uoa dintre mclOdclc cunoscutc, verificap
validitatca acestui silogism.
I I.• Argumentul deductiv medial alciituit din doua
propazi/ii categorlce care au un termen comun din
care se deduce drept concluzie o altll propozi(ie
categorlcii formatd din termenii necomuni ai
premise/or definefle ~i/Qgismul.
a. UlilizAnd legile generate ale stloeismului. demonstraJi cl
modurile silogistice valide din ligun 3 trebuie sa
respect• concomitent unnltoarele legi spcciale: I)
premisa minorl este afumalivll; 2) concluzia estc
panicularL
b. UtilizAnd metoda diagnunclor Venn, n:prezcntati grafic
modurile silogistice valide din figura 3.
12.*Fie urmiitorul argument eliplic:
,,Deoarecc unghiurile de la baza uoui triungbi isoscel sunt
congnicnJc, rczulta ~ ungbiurile B §i C sunt coogruellle."
L ReconstruiJi ariiumenrul ad!ugind propozitia care
lipsq1e. Cc tip de argumcna •ti obtinut?
b. Detenninati structura logicl a acestuie, prccizal>d
explicit corespondcnia dintre tmncnii limbajului natural
Ji cei ai hmbajului fonnaL
e. Utilizind una din mctodelc cunoscute, detenninali
validitatea argumcntului ob\lnol
13. • Demmrstraflcii dacii douii silogisme au o premisll
com111Ui, iar celelalte premise siml Ill raport de
contradiqie, ambeleconcluzilsuntpropozi/iiparticulare.
Ii
U. UtilizOnd metada diagrame/or Venn sa11 metoda
reducerii indirecte, determina/l validitatea
11rmatoarelor maduri silogistice: aeo-2, aai-3, aai-4,
aaa-2, aai-4,oao-3, eee·2 # eai-1.
I5. • Legea distribulrll termenilor extremi esle lnciilcalii In
silogismele urmiitoare:
a. MiP b.PaM c.MaP d.PaM
Mes SeM SaM M&S
SoP ScP / SaP SiP
19. Utilizdnd una dmtre metodele de verificare a
validitd/ii silogismelor, determina/i ce moduri
slfogistice sunt valide In figura 3:
a. aio $i iae; b. oai §i eai; c. aia §i eae; d. iai §i oao
1(). Utilmmd uoa diotre metodele de vcrificarc a validitApi
silogismelor, deteo:ninap in cc figurii silogisticA sunt
valide modurile silogistice aaa Ji iai:
a. figura 3 §i I; b. figure I Ji 3;
c. figura 2 $i 4; d. figura 2 §i 3.
50
 TUiaMO*Ut; 3.6.5 TIPURI DE ARGUMENT ARE INDUCTIV A
./

./
Leab--•· Frands Bacon (1561-1626) este oonsiderat a f tntemeietorul
loglcli inductive moderne.
Logica lnductivli se ocupli cu studiul raponamentelor de la particular la
Proprietlfile general, adica se ocupii cu studiul argumcntelor bazaie pe generali.7.are. Asa cum
argmnentelor s-a vlizut anterior, intr-un argument inductiv concluzia spune mai mutt (este mai
inductive generaU!) deciit prcmisele din care a fost obtinutll
.,/ lnduqie completi
.,/ Inductif incompleti

Din acest exemplu, pot fi observate proprletifile argumentelor

haltds BACO'< (1561-1626)
Canceler Q/ Angbe1 si filo.~of..n:rie
Escuri de nlOrall $1 polihcA. No\11m
Organum (16W) £1 c.'1f.•idmi cci
apc/11/ la uutoritate impiedica
progresul lltrnTei ... -on.ud-t:r,indcs
hgica de can: di.<pu'lea (log/ca
fannald, "61~ticd,1 ··"" est«
fo/011/oon pentru daroperirile
fliut.fifice .. ~ide oceea l-'a fonntt.la
pr111C"1p1Ue loglCii i"'*Klott. C<NUide.ra
logica f(l·urfa F1t1nhu11t/4ni coreae a
1nlel~tlulvi qr ron.stltu1ndo fliinfd
ma1 ohsrruc14 tkcUt once a/1(1 ~tiur{.6,
ohh•t:Ju.l ei ate ilutru1M1Jtul celorlaltt
1111n/B Ii eD U1Uleazd condifii/e
tuturor celorlalte 1trln1e
Inductive ~i anume:
1. Caracterul ampllficator a.I concluziei tn raport cu premlsele
din care a Cost obfinutli (in timp ce fiecare premisa vorbeste despre un
anumit mamifer care are proprietatea de a fi omnivor, concluzia este mai
generals decat fiecare dintrc premisele din care a fost obtinutll, afumand cii
toate mamiferele sunt omnivore).
2. CaracteruJ probabil al coocluziei in raport cu premlsele din
care a Cost obJinuti (chiar dacll premisele sunt adevarate nu putem fi siguri
de adevllrul concluziei, adicii premisele nu constituie un temei suficient
pentru ooncluzie, concluzia ramanand, totusi, probabila),
Principalele tipuri de argumente inductive sunt: inducfia completi,
inducfia lncompletl (amplificatoare), ioducfia prio simplA enumerare fl
inducfia ftiinlificl.
Inducfia completli este, in fond, o argumentare deductiva care
presupune ell:
1. Exist! o ctasa de obiecte al ciirei numar de elemente nu este
mare (clasa finita);
2. Fiecare obiect I element al clasei poate sa fie examinat
(individual);
3. Fiecare obiect I clement al clasei are o anumitll proprietate;
4. Se- conchide cii lntrcaga clasli de obiecte are respectiva
proprietate.

Obs: lndu<tl• completl are

nloare de tuno.A$kre redusl,
deoarece, dq~ concluzia, tn raport ~e~~~5-f;fi!iii~9~!:!!.,
.
w,.11e.-.:J@];lli:J:
,. (11}!!8~~ ~

...--,, ...• ,..I";-.a .....

ee ficcarc pmnisll din care a fost
obfinulll este mai gencrali, ea nu T.--r• 'I '•S · a,_.p
face declt s4 exprimc, intr-o form!
concisl ceca ce premisele au re<lal
anterior. Ea produce din premise
de-.,
.....
•-ti
wipe.
r • '
1 -
llll'pill .....
ic:t
a,•I'
r · , tc a -...-.i:,s a,, a4fl a,
adcvtrate numai concluzii
adcvlrate. In malcmaticli, inductia
(pltliomtl' .. ea
complclJ este utilizata atunci cind t ., • ..,.. ~·
cazul general nu pcere 6
dcmoostral dintr-e dati, ci eebuie
descomptJ$ tn clteva spccii (ex.
pentru a detcnninaaria triunghiului,
acesla trcbuic dcscompusi tn 3 (dt·O,)ajli\llrl · 1 P
specii: triunghiul ascu1itunghic,
dreptunghie $i obtuzunghie ,; dacl
leoreroa este adcvlrad pcntru
ficc:arc specie, atunci ea va 6
a~l ,i pentru cam! gcncral).

I lnducfia incompleti (ampliflcatoare) este fundamental deosebitli

l
de inductia completa, deoarece se trece de la un numllr finit de cazuri la un
numlir infinit de cazuri (sau chiar daca clasa de obiecte este finiUi, numarul
de elemente este prea mare pentru a putea fi cercetatli clement cu element ca
1n cazul inductiei complete). Acesta este motivul pentru care se numeste ~i
"inductie amplificatoare sau incompleta", deoarece presupunem ell numllrul
elementelor dintr-o clasa de obiecte dep~e~te posibilitatile noastre de
cercetare, vom examina un numlir fiillt de cazuri $i vom conchide ell intreaga
clasa are proprietatca P, argumentul avand urmatoarea schema de inferen\ll:

Obs: Aceastl scheml de infettnll

con:spunde primului exemptu de
argument nedeductiv, uncle s-a
ajuns la oooeluria ..Teare
mamiferclc sunt omnivore",

lnduetia incompletli este o modalitate de rationament ipotetic, deoarece,

d~i, premisele sunt adevlirate, concluzia rarnane totusi probabila, motiv pentru
care poate fi numitli ipote7A. Treeerea de la un numllr determinat de cazuri la Obs: I. ~ cum s-a vlzut,
toate cazurile ,,amplifiell" concluzia care rim§ne probabila, deoarece induc\ia concluzia indue[iei incomplete este
incompletll respectli principiul identitlipi, non-contradictiei ~ tertului exclus, probabilA Ji are careerer
amplificator, ea indcplinind
tnsA ea nu poate satisface in intregime principiul ratiunii suficiente (prin aria lor oondi~ile fundamenl21e ale
de cuprindere limi~ premisele, ~i adevarate, nu pot constitui un temei induqiei si, prin acesta, rcvcnindu-i
suficient pentru concluzie ). Un rol important ii au condipile care m!resc un rot important 'in cunoastere 'i in
probabilitatea concluziei. Astfel, simpla enumerare a unui numllr mic de cazuri practica argumentlrii, oricntind
demersurile glndirii d~ la particular
nu este suficienta pentru a descoperi conexiuoile existente, trebuie ca numllrul la general.
cazurilor studiate sli fie cit mai mare, caznrile nu trebuie selectate la mtiimplare, 2. In toate formele de induqie
ci trebuie alese eazuri semnifieative pentru fenomenul studiat. (J.E. Creighton) incompletl se realizeail trecerea de
lnducf.ia prln simplli enumerare estc cea -mai simplil fonnli de la unele cazuri cercetatc la toatc
inductie. Ea se bazeaza pe simpla treccre in revista a unui numllr cit mai cazurile existente,
mare de cazuri din care nici unul nu contrazice rezultatul spre care tindem.
lnductia prin simpla enumcrare are urmatoarca scbemll de inferenta:

Ioducpa prio simplii eoumerare este numitll $i ,,induqie populari",

atunci cind se des~ la nivelul cunoa,terii comune, tnsA ea se poate
desfasura $i la nivelul cunoa~erii Jtiiotifice. in primul caz, ea se bazeazll pe TERMENI ClmlE:
simpla repetare a unor constatllri $i pe absenta oricllrui oonrra-exemptu, Ea nu
urmareste dcscoperirea legaturilor cauzale si, de acoea, gradul de probabilitate al "' lllductie prtn limpll
concluziei cste foarte redus pentru ell existli situatii cand din premise adevlirate enumerare
sc obtin concluzii false. Uneori intillnim astfel de argumente: ,,La ora I 0,00 vid
strada plinll de elevi, asa ell elcvii chiulesc de la scoala" sau ,,N-am to!Alnit tncll °" Cunoa~ere comunl
un om care sli fie sincer cu dusmanii Jui, asa ell top oamenii sunt preflicup
(mincinosi) cu dusmanii lor", Eroarea care apare aici se numeste ,,generalizare
pripiti" $i este cea mai dispandi~ insli poate sli se produca $i eroarea numitli

61

./ lnduqle ftlintfflci
./ Observatie
./ Experiment ftilnfific
Charin Saackn Pf:IRCE
(1839-1914)
tnutor curentul de
f"tlo.'iof care a
gQnJ;r, cunotcut .rub nume/~ de
pragmatism. constdera ca metoda
)·t11nfiftcdc-umtJ din· I) detvoltorea
J...· l/>ntf'Ze. rare explK-cJ proNcmt'le:
derivareo de corun:lnft' din oceste
ipote:.• (d.. fuc(i•); J) contirmarea 'l>U
respingerca ucestor con."it:cin/e si.
prin ucc1.ula. $i a ipotezelor pr1n
cxpt•ru·n1a (1ncluc/it).
./ Conditil pentru
sistematizarea
faptelor
L 62
"tratarea simplei succesluni drept o relatle cauzalli" (ex. prejudecatilelegate
de cifra 13, de intAlnireacu o pisica neagra etc.),
Inductia $tllnpfici este o inductie bazata pe reguli bine
determinate, pe utilizarea observatiei riguros organizate, a experimentului
stiintific ~i a unor metode Speciale de cercetare inductivli (nwnite $i metode
cauzale). Ea tinde sli stabileasca cli ceea ce se repeta la fel intr-un numar mai
mic sau mai mare de cazuri este in acelasi timp $i necesar.
Observatia este un procedeu utilizat In cunoasterea $riinfificl\ ce
consta in contemplarea metodica si intentionala (lntr-un anumit seop) a unui
obiect sau a unui proces,
Vom distinge intre observatla intampllitoare ,; cea 'tiintlficl (pc
care am defioit-o mai sus). Observafia poate fi simpli (rcalizatll.cu ajutorul
organelor de simt) sau complexl (realizatll. cu ajutorul unor aparate care
prelungesc performantele organclor noastre de simt fi care sunt utilizate
pentru inregistrarea fi masurarea datelor). Fiecare etapa a observatiei trebuie
sli se incheie cu inregistrarea fi clasificarea datelor obtinure.
in cunoasterea ~tiio\ificA, observatia se imbioA cu experimentul
'ttin~c care consta in provocarea deliberatli a unor proccsc direct legate de
fenomcnul studiat. Existll.situatii in care folosirea experimcntului in sens
strict nu este posibila (ex. feoomenele cosmice nu pot fi provocate, ci eel
mult simulate, modela.te).
Dae! ne intereseazli eficienta cxperimentului in cunoasterea
ftiinpticli, acesta trebuie sl! satisfacli urmlitoarele conditii:
I. Se alege un grup (esantion) reprezentativpentru feoomenul studiat ~i
se Unpart:c in douli grupuri egale a $i b, unul dintre grupuri fiind grup de control;
2. Cele doua grupuri se formeazli inainte de debutul experimeotului
independent de orice prejudecati referitoare la ele;
3. Mijloacele utilizate vor fi adecvate scopului urmarit Ji tnsusirilor
celor doua grupuri; .·•;
4. Desfasurarea experimentului va fi l1fTllliritli pas cu pas,
Inregistrandu-se toate datele, acestea fiind clasificate fi analizate pentru
eventualele corectari in desfasurarea ulterioarli a experimentului;
5. Durata cxperimentului trebuie sli fie convenabila $i adecvatll.
scopului urmarit; ··
]) 6. Pcntru a fi concludent, experimentul trebuie sa fie realizat simultao
sau succesiv mai multor perechi de clase constituite dupli criterii diferite.
Yo cazul inductiei stiintiflce, plecandu-se de la premise adevlirate se
obtine o concluzie cu un grad mare de probabilitate datorita utilizlirii
metodelor de cercetare inductivA care sunt fundamentate ele insele pe
observatie ~i pe experiment ¢.intifi~.
3.6.6 METODE DE CERCETARE INDUCTIVA*
S-a putut observa cli cea mai importanta problem! in lcgAtura cu
argumentarea inductivl! se referll la gradul de probabilitate al cencluziei,
aceasta reprezentand un spor de cunoastere in raport cu situatia precizata prin
premise. Caracterul amplificator al rationamentelor inductive pune insA, de
asemenea, probleme legate de forma logica Ganditorul care a incercat pentru
prima datll. sli sistemati.zeze metode.le inductive fiind Francis Bacon in
Iucrarea sa Novum Organonum, indreptatll.impotriva Organon-ului aristotelic.
Acesta a arlitat ell cercetarea ~tiintificli trebuie sli inceapli cu colectarea
faptelor, gruparea aocstora $i cu inducerea concluziei. Sistematizarea
(gruparea) faptelor presupune dupli Bacon intocmirea a trei tabelc: tabula
presenlilll (consemnarea cazurilor cand proprietatea cliutatli este prezentll.),
tabula absenliae (cazuri asemlinatoare cu primele, dar din care proprietatea
cilutatli estc absentll.)~i tabula graduum (cazurile in care proprietatea cliutati
prcziotll.grade difcrite de intensitate).
Pornind de la cercetlirile lui Francis Bacon, John Stuart Mill va
concepe patru metode expcrimentale, incerc§nd sli transpunA inducfia in
figuri logice aseml\natoare figurilor silogistice, Metodele de cercetare
lnductivA reprezintli astfel tehnici de argumentare care incearcli sli punli in
evidenJ8 cauza unui fenomen (concluzia spre care rind este de genul: ,,X este
probabil cauza lui a"). ./ Metoda coocordanftl
Metoda ceneordantel
Metoda diferentei .

.
Consta in compararea situatiilor in care este prezent un anumit .I
fenomen a, din compararea cazurilor V, X, Y, Z etc. ce preced sau tnsotesc
fenomenul dovedindu-se cA o singura imprcjurare, sprc exemplu X, apare in

.
'."\,~,~·, :.··~ ·~
mod constant. De aici se conchide ell X este probabil cauza lui a.
,. ...
·~·~:.:: ,. .. . ~ • airr 5 C • li; t $'•cl

·=~·::·::·ntr~..i~lit~
•a , .....
I .I 9 diforile .. - Ol!llMilt
~ .. ,.lat __ 1 o
...._ Pr ; -
.1-~~~~~~~J~mliUID.w
Metoda diferenfel
Constll in compararea a douA situaµi, astfel tnciit dacll se constatli ell in Obs: Firt sl tie vorl>a ck
prima siruape fenomcnul a presupuoe "Unprejwiirile V, X. Y, Z, iar in a doua transformarea coeclaziei intr--0
situatie, in 1rnprejurarile V, Y, Z fenomenul a nu mai apare, se conchide ell certhudine, metoda diferen\ei
probabil X este cauzp lui a. conduce bl un gn4 de probabilitate

......... _. .....,.__
al coecluziel ma.i mare .
• Dlol• .....
...... clad ..
r ' ami-. ilr ..a c:lnd ma -
...... Iii ............
... _ .. cl .... " I I IWI&'" IO

Metoda reziduurilor

- -
Estc utilli atunci cftnd fenomenul studiat face parte dintr-o refea cauzala,
din care majoritatea eorelatiilor cauzale sunt cunoscute, exceptand Will singurA,

.,,,.
z........
asa incat se trage concluzia ell acea corelatie cau:zalli este probabil sli se realiz.eze.

V•f!lllllll.llll• llmlirMmlllldlll ti _...cl_.• -

l•iplll-•rlolicl*lal .. la>t! lit
re11e-w• - ........., _.. ,,_.
'i:ji;';i;"'.!j;-if;;jdjii'-'-
.• .-.... u el wa 111.tiict lllomlce, ca ....,.._
..., .. -. .. ..,. • , c •cl
I Ir cucm1c1&ri 111..,... _
...... ... JllOOW s b I I' Ip
; -• teridlci.q.l..,..._ aw Jobn Stu1rt MILL ( 5806·l8Jl)
,. .... , ,, mwl cl ..... di

-
S ""*''
...... -
dill -
.......
Ill - ._ (I')
docll .....
."1...·uJJc-te tnductive ou fost concepure
- I liimil ce I'• 'Ii d de John Stuart t(ill cu n duhld
ca funr (tune· tvristicd $; c.i<"tf'tonstro/n.'ti
£It! l)r trehtJl sU 1.Jfut' la descopt·r1N!u
Metoda variafiilor concomitente <JU-L't (.it.JU fl eft."'-'(u/ul) '"'ui Jtn11mPn
Coootli in compararea mai rnultor situatii (JI, X, Y, Z) in care apare {ltit ,·au lu a dt"mon~lrucJ u pr.:fln.HJ
fenomenul a, in Jiecare dintre aceste situaµi av3nd o altli iotensitate. Din compararea cau.:Uf..'Slt' \'tlU nu o cau:d.
acestor situatii rezult'i ell o singura imprejurare variaza in aoelasi mod cu a, iar ell
toate celelalte ~i variazil, variafia tor nu se realimi:zll in ace~i mod cu a.
I ••••• •••••••• ..
r,r,n ..
v.\'.;1'2'
~,z
..
..
ft •
lsjt
,. ,..,o,........,__
I w ii• fUr
'llCWllii ........
Iii -
Clw
•

x---•• m1f •
d
aautH.
11•
cl
~
....
11
di ...UU
IDdl•JIO*
w dollc1"4 i
jl&wde all J I...... ~ Q 0 W TERMENI Cm:JE:
Din cele precizate se poate conchidc ca metodele de cercetare ./ Metoda reziduurilor
ioductivli au in vedere acclc cazuri in care generalizarea decurge din observarea
unor concordante in prezenta, absents, aparitia ~i variatia unui fenomeo cu o
imprejurare (anwnite imprejurAri). Este evident ell astfel de generalizari nu sunt .I Metoda variafillor
proprii doar activitJitii stiintifice, ci sunt prezente frecvent ~i in activitatea concomitente
cotidiana, permipindu-ne sli acponam in baza unor concluzii intemeiate.

63
EVALUARE:
I. Construtti trei exemple de inductie prin simplii
enumerare la nivelu! cunoasterit comune, ln care din
premise adevdrate sd rezulte o concluziefalsa .rau
probabila.
2 • Analizafi critic valoarea unnatoarelor arguments prin
analogie, stabilind, in fiecare caz, daciJ este vorba de
un rationamentprin analogie sau este vorba despre o
analogie prin simpla ilustrare: In cazul argumentelor
prin analogie, realizatt schema de ieferen/d /i de
argumentare.
a. Alina a luat note mici la matematicl $i a fost
pcdcpsitll de plrinti. Alexandra, sora Alinei, a luat
note mici la matematicA, prin wmare $i ea va fl
pedepsitll de pArinti.
b, Cum omitorincul, caogurul 4i ariciul sunt
mamiferc care nu zboarli, rezultll eA 4i liliacul, care
este mamifer, nu zboarli.
e, Grupul de prie.teoi trebuie sA lie asemeoea
degetelor de la manA: toti pentru unu $i unul pentru
tofi.
d. Alina $i Daria sunt prietene nedcspartite. Alina a
obtinut rezultate bune la istorie, prin urmare ~
Daria o sl obi~ rezultate bunc la istorie,
e. ~a cum pestii IDU$CA din momeala din undita sau
cad in plasa (nA'lrodul) 1ntiosa de pescari, tot 3$8
boJii mU$cl momeala 4i cad in plasa intinsA de
politi$Ji.
f. lnirueAt planetele Pluto §i Pllmint fac parte din
galaxia noastrA $i planeta Pilm!nt este locuit!,
inseamoA eA 4i planets Pluto este locuita,
g. Numlrul 325 ~le divizibil cu S, iar numArul 627
se aseamAnA cu numArul 325 (a doua cifra este
idenlieA 4i arniiodoua sunt fonnate din trei ci fre),
rezultll cl $i numArul 627 este divizibil cu 5.
3. Luer/indpe perechi sau pe grupe construiti argumente
nedeductive care sil aibii drept concluziepropozititle:
a. Trifoiul cu patru frunze aduce ooroc. ' indelungat deciit cele lipsite de sens. S-a selectat
b. Alina o sl cii$tige la tragerea Joto din 49.
e, La petrecerea Alexandrei o sA ne distriim.
d, Probabil cA Andrei nu spune adevArul.
e, to
data de 13 sigur iJi va merge rAu toatA ziua,
r. Top oamenii slraci sunt damici.
4. Fie unnatoarele argumente:
a. Aurul este bun cooduclltor de electricitate
Fierul este bun conducAtor de electricitate
Cuprul este bun conducator de electricitate
Aurul fierul si curuul suot (unele) metale
Toate metalele sunt buoe cmducAloete de electricitate
b. ZahArul se dizolvl in apa.
c. Toti oamenii sunt muritori.
d, * Dael Daria fi Alcxaodru sunt frali $i lui Alexandro ii
place fotbalu~ tnseamoiicA ~ Darici Iiplace fotbalul
e. Ploaia abundentA produce inundati].
t. 2 este numAr par
4 este numAr par
2 $i 4 sunt unele numere prime
Toate numerele prime sunt pare
Se eere:
I. SA se determine despre ce tip de argument este
vorba pentru fiecare caz in parte.
64
2. Sl se precizeze valoarea de adevAr a concluziilor,
5. Construi/i elite trei exemple de induc/k comp/eta1i de
inductie incompletd $1 analizatl, apoi, valoarea de
adeviir a concluziilor obttmae pe baza scheme/or de
infere11/ilIi de argumenlare.
6. Fanna/i grupe de elite pallU elevi .fi concepefi
experimente prin care sd studia/i raporlurile existen/e
intre:
a. intensitatea motivatiei fi pcrfonnan~elc obfinute
tntr-o aetivitate;
b. intensitaiea aleoliei fi volun:rulinfonnaliei asimilate;
c.. motivafia pozitivA fi performan\ele obtinute intr-o
activitate;
d. existto13 uoor interesc pcntru uo aownit gen de
activitate ~ perfoonaoicle ob\inute in acea activitate.
7. Analiza/i experimentele concepute la exerci/iul
anterior ~i ariJta(i ce metoda de cerceton lnductlv6 a
Jost u1i/iza16. Compara/i modul in care concluzia se
impune in cadrul diferitelor metode de cercetare
inductivt'1 $i incerca/i sa aprecit1fi prin care din/re
metode concluzia are un grad mai mare de
probabilitate.
8. Precizafi metoda de cerce/are inductiv6 utilizata in
unniito11rele exemple:
a. Se prcsupune ell lucrul sau privitul timp indelungat
la ecranul unui monitor provoacl o obosea!A mai
accentuatA a ochilor deciit alte activitAJi. fn acest
sens s-a decis ca un grup de persoane sA desfli$oare
mai multe activitAji. egale ca duratA temporal!,
printre care fi activitatea consideratA de ipotezll. $.a
constat de fieeare datA cA gradul de oboseall era
mai accentual in cazul lucrului la calculaior deeAt
in cazul celorlalte activitAJi.
b. Se prcsupune ca iirurile de simboluri cu sens sunt
rerinute cu mai mare U$Urin\A Ji timp mai
astfel un grup de persoane cu rezultate diferite
privind activitatea 4t0larl, cedndu-Ji-se sA
memoreze doul $iruri de simboluri, diferenia
dintre acestea ·eonstilnd in faptul eA primul 4ir
continea simboluri cu sens, iar eel de-al doilea flirli
sens. Experimentul a fost repetat de trei ori pc
~iruri diferite de simboluri. De fiecare datA s-a
constat eA randarnentul memorlirii era net superior
in cazul 'irurilor de simboluri cu sens in raport cu
eel al celor flirli sens.
c.. S-a constat eA unii absolvenfi de liccu i$i identifi.eA
mai bine studiile universitarc potrivite cu
aptitudinile ~ intercsele proprii in raport cu alp
eolegi, ceea ce se reflectA in rczultatele obtinute
de-a lungul acestor studii fi dupa aceea in profesia
practicatli. Studierea imprejurArilor premergltoare
absolvirii studiilor licealc, a pcrmis sA se pun! in
eviden\l! cl factorul decisiv este constituit de
orientarea 4t0larl $i profesionala realizatA de-a
lungul aoilor de liceu.
9. Selec/ionlind douii echipe a parru elevi, realiza/l o
dezbalere prin care sa apdra/i fie o pozifie pro,fie una
contra utllitil/ii metodelor de cerceton lnductiviJ in
cu1JOa$/ere.
 ~ ~~::!!"
,._ -·~·
·'
-- -- .... ~--
•<••· .... ---·--- ~~~----
SU GEST 11 s .. RE.ZOLV ARI '
..
~--
··~··-·"·····
..-'1"'[ ~
~~····
'-'-~,_-
••
~-· ~If•.~ .. J ........

1. ANAuzA LOGICA A AM:l'l\UHTELOll 2.2 Definirea §i clasificarea

2.1 Termenii 1. d.2. b.J. d.4. «s. c,
I. a. nu reprczinti tenoeni: fi, numai, suot, un; b. nu 6. a. incorecta, regula adecvlirii (dcfinijia este prca largl);
repreziotii termeni: pe, sub; c. nu repreziotii termeni: dee~ b. corecta; e, incorecta, definitia nu estc afirmariva; d.
peste, care, cu; d. nu reprezintii termeni: orice, unii, to!i, incorecta, nu este clarii $i precisA; e, corecta; f. corectii; g.
sau, astfel iocat; e. nu repreziotii termeni: intr-o, ceva incorecta, regula adecvirii (definiue cstc prea larga); h.
despre, putem. incorecti, nu este afinnativii; i. incorecta, nu este clari $i
precisii; j. incorectii, este circular!; k. incorectii, nu este
2. a. refedin/o 1ude/ului Hunedooro • absolut, concret, afirmativii; L corecta; m. corecta; o. incorecta, regula
pozitiv, compus, nevid, singular, distributiv, precis. adecvlirii (este prea ingustii); o, incorectii nu este clari $i
'· a. persoanA, profesionist, ca(ku didaetic, profesor de precisA; p. incorecta, regula circularitiifii; r. corecti; s,
maccmaticii. incorecta, regula adecvarii (definitia este prca ingusti); t.
5. a. profesor de matematicA,cadru didactic, profesionist, incorecta, regula adecvilrii (definitia este prea largi); u.
persoanii. incorecta, definitia nu este afirmativii.
6. a. A c triunghi, B • pltrat. •. Definitie nominalii: Prio ,,substant! chimica purli"
fntre cei doi 1ermeni exist! un intclegem substanta perfect curata, a ciirei compozine
rapon de contrarietatc
, ramane nescbimbatii prin operatii fizice. Deflnitie prin
universul de di$CUrS luat in enumerare parjiali: Substantl chimica puril este
calcul (genul supraordonat) hidrogenul, cxigenul, apa distilati, azotul etc.
fund ,.figurl geometricl". 8 peotru ,,civilizat": manierat, politicos, amabil, rafinat,
7. a. .,licbid": fluid (raport de identitate extensionala); cizelat, subjire, avansat, inaintat, progresat, evoluat:
substan\i (raport de ordonare); substanfA dulce (raport de pentru ,.aplica": a practica, a Colosi, a Intrebuinta, a utiliza,
incruci$&fe); solid (raport de contrarietate); nou·lichid a se consacra, a se diirui, a se dedica, a se devota Ji pentru
(raport de contradicfie). ,,oevinovat": nestiutor, inocent, candid, oaiv, cinstit, cast,
curat, nepribinit, ingenuu, virtues.
9. C A • elev buCU<e$teaJI; 8 •
sportiv bucur~ean; C • I II. a. corecta, fliinti ficA, real! $i genenca; b, corecta,
bucu~ean; D • adolescen1. nefliiotificA, reali $i prin enumerare partial!; c, iocorectA
(nu este afirmativii), corecti, Jtiin{ificA,realii $i gcoeticii; d.
corecta, $tiinjifici, nomioalii, lexicalii prio sinonimie,
operajionata; e, ne,tiinjifici, nominali, stipulativil $i pnn
indicare; f. corecta, $tiio{ifici, nominalil $i operationala
s.a.m.d.
b. A - pu!re; B • zburltoare; c I::. a. incorecti, utilizeazii mai multe criterii de clasificare;
= vert..,._at; D ~ nevertebtat. b, incorecti, clasificarea este incompleta, dcoarece lasii in
c afara clasificiirii transporturile aeriene; c, incorecti,
utilizeaza mai multe criterii de clasificare, d. incorectA,
D B
utilizeazii mai multe criterii de clasificare,
15. e, corectii; d. incorecta, iocompleti, lipseste lupul; e.
t. corecta, a nu se confunda cu familia procyontdae din care
A • animal acvatie; B • (elinl,
fac parte ursuletel spalator, marele panda $i ursul cu
C • pisicl; 0 = vertebrat;E =
nevertebrat. trompii; f. incorectii, incomplcti, lipscsc gbepardul $i puma.
2.3 Propozifii categorice
I. a. Este necesar ca mai intii sl se identifice cantitatea
fi calitatea propozitiei, in funcfie de acestea obfinind-se
d. tipul propozitiei categorice, iar corespunzator acestuia,
A • pisicl. B • felin!; C = formula Jogica corespondenta Pentru ca tipul propozitiei
vert..,..at, D = animal terestru sA tie evident, uneori este necesari refonnularea
propozijiei in fonna standard. Astfel, propozifia de la
primul puoct se poate reformula ,,Toate pcrsoanele care
au susfiout examenul de bacalaureat pot sustioe
examenul de admitere la facultate", evident o propozipe
•• A • animal acvatic; B •
vertebral, C • ~crtebrat; 0 =
universala-ofirmotiv6, corespun.zitor fiind vorba de
formula SaP.
animal. 1. a. Pentru rezolvarea exercifiului cste necesarll mai
intii reformularea propozifiilor ,; ideotificarea tipului de
propozipe. Astfel, .,Nimeni nu este nemuritor" se
refonnuleazii ,,Nici un om nu este oemuritor" -propozijie
universall·ocgativi (SeP). Corespundtor se vor objine:

77
 ,.Tofi oamenii sunt nemuritori" (SaP); ,,Unii oameni sunt
I· 2 pol fi " " eca
nemuritori" (SiP); ,,Unii oameni nu sunt nemuritori" ildl DU le polle IUfine docit cl
1--+2
(SoP).
I· 3 ...,._..,.,,, nu pol fi imprcunl mci -~ .. nici
a. Precizarea valorii de adevar a celorlaltc trei falae. • lncit 111111 in nport de rwtr • fe
propozitii 1n ficcarc caz se realizeazA potrivit piitratului 1-+4;1-+5J
logic, respcctiv raponurilor existente lntre propozilitle 2 - J popozi1iie ... P" fi impeunl tiolae ... P" fi ...iew.-,
categorice. ,,Existli pasari care nu zboarii" = ,.Unele pAsari ceeaceb asliun...,....de••~•trxktate
nu sunt zburiitoare" (SoP); ..Toate piisArile sunt zburatoere"
2 • 4 ; 2 • 5 ; J - 4 raper& de llllleonlrllridlltc; J - 5
(SaP); ,,Nici o pasiire nu este zbun\toare" (SeP); ,.Uncle pAsiri
sunt zburatoare" (SiP). SoP = I -+ SaP = O; SiP = ?; SeP • l'!Jll!!tde1•bco9trarleute;~4~•~5~=;:;::::;::::~~>=;;;;
ACeit hp di exact!ii ae iiilizazi ~ dOui c8te
I.
a. Exereitiul presupune, dupii identificarea tipului de
propozitille propue fi urmirind mAsura in care poc fi
adcvirate "'sau false imprcuni. in misura in care se
propozitie categories, identificarea tennenilor negativi din
descoperi o •itua!ie deserid de unul dinlre l'lpOrtUrile
propozitie, pcntru simbolizarea acestora utilizandu-sc
log;ce. lllUllCI propozi!iile ae gisesc in ac;el raport. Daci nu
eSle cazul, se po8IC SIUdia exislcnfa unei implica!ii logice,
negatia, dupii modelul: ,,non-$" a S. Primul exemplu (Unii
care ac realizeazi in misura in care ae obline valoarea de
S suot non-P) are astfel formula: Si P .
adevir adevirat pe fiecare linie a combmaliilor de valon
de adevir imre rezultatele formulelor ( implicatia poate fi
a. Rezolvarca exercipului presupune identificarea
sludiati " de la dre8pta la slinga dar p de la stinga la
progresivli a propozitiilor care se glisesc in raporturile
dreaplll). Dd lncre propozitii nu exisli nic:i lDI ....,art de
precizate, Astfcl, este de preferat sA se inccapi, acolo uode
unplicare. allllle1 propozitiiJe sunt indepeodente din punct
este cazul, cu raportul care cxistli doar intre douii tipuri de
propozilii categorice. in exemplul de la punctul a. se poate de vedere logic..~---------~---'
incepe idenlificarca cu raportul de contrarietate existentintro
r.

a: ::1:: t11
propozitiile I 'i 3, ceca ce lnseamna cii este vorba de SaP ~i
SeP. fn mAsura in care se identifica I cu SaP ,; 3 cu ScP, I 3 4 5

~ .IJ!. ! .I. 1
atunci 2 este o propozitie SoP (rapon de contredictie), iar 4
este o propezitie SiP, in aceasts mAsurA intre I ,; 4 existand
un raport de subordooare, unde I este supraalterna, iar 4
subalterna. 10 I I 0 0 I 18 01 I I
t a. Exercinul se rezolva In baza definifiilor raporrunlor !!!... 0 0 0 10 II I .!
logice iotrc propozitiile categorice. Astfel, prima propozitie DoUI formule 111111 ec: Mlawc in mlsura tn c:are penllll
este o propozitie particularii afirtoativli (SiP), ceea cc fiecan combinafie de \'llori de lldnlr ele 1811 ~
ioscamnA cA poate 6 vorba de propozi tii adevarate doar in vabrc de 8de¥ir. AceaSla in1eamn1 ci I • 5 . z.2.=•..:!.4,___,.,
cazul raportului de subccntrarietate (SoP) - subcootrarcle
~ ~i fl. presupun utilizarea metodei matriceale.
pol Ii adcviiratc impreuoi. dar nu pol 6 false. Contradictoria
propozitiei este falsi, iar din adev!rul subalternci nu se
poate deduce cu certitudine adcv!irulsupraaltemei (raportul 3. TEHNIO Dt: ARGUMl'.NTARt:
de subqrdonare). 3.2 lnferente imediate cu propo.zilii categorice
, & , 9, Ill, II , 11. se rez.olvll pe principii asemWtoarc S. a. proporl\iil• de forma SeP se convertesc valid
celor de la ex. 6. simplu ~i prin accident conversiunea simpla,
2.4 Propo:iitii compuse s• eP• ~ p• es•,este validi (sc respect! legea
t. a. p-+ -q distribuirii tennenilor); conversiunea prin accident,
a.
l)liCi II 18 0 suljpri .ICiplioi Hmci ..
s•
eP• ~ p-os•, ..ite vatida (se respectli legea
distribuirii termenilor); b. propozi\iile de forma SiP ••
efti Ull .... tcmcimc pregltit, .... poii fi micar onlonat. convertesc valid simplu, connrsiunea prin accident fiind
(p-+ -q)&r
(p-+ -11)& r nenlidi: conversiunea simpla, s-;p- ~ p-;s· ,
I 8 11 I este validi (se respectli lcgea distribuirii tennenilor);
I I 11 I CODYCrsiunea prin accident, s-;p- ~ p+ aS-, este
I I 11 I Deoorece formula - adcvlrall penlN nevalidi (sc incalci legea distribuirii termenilor, P este
I I 11 I 111U111ite oo •I . •Iii Ii 11111 pm1n1 alte
ccimbiilllii .... 0 ....... 11 I 11•tl
distribuit In concluzie ~i nedistri.buitin premisA).
0 I 0t I
0 I 01 I
3.3 Silogismul
' a. aoo-2 valid, b. eio-4 valid, c. aio-1 nevalid, d. aei-4
8l tt I
• • • nevalid, c. aao-3 ncvalid.
./. a. Unii rAufacitori suot pedepsiti de justi~e, b. Uncle

...
.l. a. mamifere nu sunt reptile, c. Nici un hot nu este om virtuos
(prin subalternarc se poale obtioe ti Unii hoti nu sunt
2 5
...,, .... ... ..,. oameni virtuO$i), d. Nici un tigru nu este delfin, e. Nici o
ferigll nu este marnifer carnivor.
01 I II 01 .1 Observatie: nu existA o solutie unici. a. Unghiun1e B $i C
01 • 10 81 sunt congruenle, pentru cA uoghiurile de la baza uuui
10 I •• 18 triunghi isoscel sunl congrueote $i unghiurile B $i C sunt la
1 l baza uuui triunghi isoscel, aaa- I, b. Unii oarneni sunt fericiti

-
78
 pentru ci uncle persoaae care dispun de bani sunt fericite ~
top oamenii sunt persoanc care dispun de bani, iai-S.
6. a. eae-z valid, b. iai·3 valid, e, ice- I nevalid, d. iaa-4
oevalid, e, aaa-J oevalid.
II. a.
10. eae- I, e, valid
fl. a. silogism / lipseste ,,Unghiurile B $i C se afll la baza
unui triunghi isoscel", c. valid.
14. aeo-z- valid, aai-3 - valid, aai-4 -valid, eai-r- valid.
H a. d; I 6. d; I b.
3.5 A rgumente cu propozifii compose
I a.
biiiiiiilRI A - 1i09k1 iliii:I ii
wslv111rml. Ta· dMAm ...
t.cltb' gl••A•- rt'' 's U.
.• P-+•

... """
o.d: ~
Pr1a tc11ema•..., r . .,_., ... ftilllllt11-•
afaoec:a•-~&11 1l1w· • ·
3.6 Argumente nedeductive
1. a. argument prin analogie, concluzie probabilA; b.
argument prin analogie, concluzie falsl; c, analogie prin
simpli ilustrare; d. argument prin analogie, concluzie
probabilii; e, aoalogie prin simpta ilustrare; r. argument prin
analogie, concluzie probabilii; g. argument prio analogie,
concluzie falsii.
5. a. induc!ie incompleti; b. si c. inductie prin simpla
enumcrare; d. analogic; e. inductie prin simpli enumerarc; f.
inducjie incompletli; g. inducjie prio simpll enumcrare.
8. a. metoda variatiilor concomitcntc; b. mctoda variajiilor
concomitente: c. metoda diferentei,

4. ARGUMltNTARE ~l CONTltAAllGUMINTARE
4.1 Evaluarea argumentelor. SofJSme 'i
panlogisme
I a. argument deductiv medial, infercnf! disjunctivA,
croarca negBrii anteccdeotului; b. argument deductiv mediat, •
infercnli disjunctivi, croarea afirmiirii disjunctului etc.
1. a. eroare materiata, sofism de rclevanti, argumentum ad
ignorant/am; b. eroare materiali, sofism al circularitatii,
inttebare complexa; c. croare matcriali, sofism de limbaj,
amfibolia; d. eroare materialii; sofism al supozipei
neintemeiate, falsa dilema; e, croare material!, sofism de
limbaj, diviziune.
J. a. compozi)ia; b, amfibolia; e, echivocatia; d. amfibolia;
e. accentul.
4. a. lntrebare complexa; b. argument circular; e,
afirmarea repetatli; d. argument circular; ; e, argument
circular .
• 5. a. argumentum ad hominem; b. argumentum ad
hominem; c. argumentum ad verecundiam; d. argumentum
ad ignorantiam; e, argumentum ad verecundiam;
6. a. generalizarea pripitli; b, post hoc ergo propter hoc;
c. confundarea cauzei fi a efectului; d. confundarea cauzei fi
a efectului; e, generalizarea pripit!.

79