Ey LIMBA Sl @ LITERATURA ROMANA94 97 00 04 08 10 VARIANTA 1 ‘TEST DE EVALUARE INITIALA LA LIMBA $I LITERATURA ROMANA, Clasa a IX-a [Pentru rezolvarea corecta a tuturor cerintelor din Partea | si din Partea a ll-a se acorda 90 de puncte. Din oficiu se acorda 10 puncte. + Timpul efectiv de lucru este de 45 de minute. ~ {60 de puncte) Atticus parea sa alba nevoie de imbarbatere, Ma repezii la el, i imbratisa tare, cét puteam de tare, sH sérutal ~ Da sir, inteleg, il asigural cu toaté seriozitatea. Domnul Tate are dreptate. Aiticus se elibera din imbrajisarea mea si mé privi cu luere-aminte. — Ceveisé spui? — Pal, ar fica si cum ai vrea sé ucizi o pasére cAntétoare, nu-iasa? Atticus islIngropé fafa in parul meu. Cand se indrept i traversé veranda ca sé se mistuie in umbré, avea din nou mersul luitinerese. Inainte de a intra in casa, se opr in fata lui Bau Radley. — Arthur, ost! el iti multumesc, iti multumesc in numele copillor meil Cand Bau Radley se ridica in picloare, lumina de le ferestrele salonulut se asezé pe frunte, strélucitoare. Fiecare miscare e care o facea era sovaielnica, de parcé n-ar fi sigur ca méinile si picioarele ul pot intra in contact asa cum se cuvine cu objectele din jur. Tus cu tusea acsea horceltoare de spaimé, care parea @-l chinul atét de rau, Incét se vazu nevolt sd so ‘83¢z8 din nou. Scotoci in buzunarul de la spate, de unde scoase o batisté. Tusi in 8, apoi se sterse pe frunte. Eram prea obisnuita cu absenta luica sa nu mise paré de necrezutcé tot timpul fusese lang mine, prezent. Nuscosese niciun sunet, ‘Seridica din nou in picioare. Se intoarse cétre mine sini araté cu un semn din cap usa de la intrare, (Sé.ucizio pasére cantatoare, Harper Lee) Urmatoarele ceringe sunt formulate pornind de la textul dat: A Noteaza litera corespunzatoare réspunsului corect: 1. Sinonimele cuvintelor imbérbatare ssa se mistuie sunt: 8 puncte 8. cura}, si arda; b.jubire, sa distruga; . Incurajare, s8 dispara. 2. Fragmentul face parte dintr-un text: 8 puncte a.epic; baliric; c. dramatic. 3. Serie dou caracteristici ale genului literar ales, pe baza framentului citat, puncte 4 llustreaza, prin céte un enunt, sensul denotativ $i sensul conotativ al cuvantului_,2 ingropa”. 5. Comenteaza, In 3-5 randurl (30-60 de cuvinte), somnificatia fragmentulul,Eram prea obignulta cu absenta lu ca s8 ‘nu mi se para de necrezut ca tot timpul fusese langa mine, prezent’. 8puncte2 ¢ fost discutarea legii adoptaté in cele mai 10 puncte 2. Subiiniaza forma corecta a urm vinte: prim ministrutui / primulul ministru; p desiur paisprezece / patrusprezece: Parte a ll-a 30 de puncte) Citeste textul: @ vremea adolescentel si a tineretii, In Romania ceausista a anilor '70 si ‘80, eu puneam pe primul loc bilitatea pentru lectura. Eram convins ca intre cai care citesc si cal care nu cltesc se traseazé linia de demarcatie inte umanitate $1 contrariul ei. N-as fi luat cu mine in ruptul capulul pe o insula pustie o persoana nededata lecturi, macar de-ar fi fost Marilyn Monroe. As fi ales, in loc, 0 carte. Probabil si din cauza felului In care arata lumea in care Revolt sa traiesc si 88 cresc, mi se parea ca a te refuza cartilor inseamné sé ratezi unica sansa de a accede la sau ea ramane in umanitate...) in timp, m-am convins 0é exista si cameni cititi de o calitate jalnica si .inculti" admirabil. Eo crasa banalitate, pe care 4, avand o anumita formatie, o descoperi cu greu. Uneori, niciodata. Lectura nui dé nimic dee gata. Nue ocertitudine. Eo promisiune. O sans, (De ce (sa) nu citim!, Liviu Papadima, in Dilema Veche) Redacteazé un eseu de 16-20 de randuri in care sé It! exprimi parerea despre importanta lecturii in viata unui adoiescent, valorificénd informatille din textul dat, 1.Sinonii a 2. Fragm, a 3. Serie d 4.llustreeral VARIANTA 2 TEST DE EVALUARE INITIALA LA LIMBA $I LITERATURA ROMANA ClasaalX-a + Pentru rezolvarea corecté a tuturor cerintelor din Partea | si din Partea a Il-a se acorda 90 de puncte. Din oficiu se acorda 10 puncte. + Timpul efectiv de lucru este de 45 de minute. Partea | Citeste textul: Vine o vreme Cénd trebuie sa tragem sub no! Olinle neagré $$18@ facem socoteala, (Céteva momente cénd era sé fim fericit, Céteva momente cand era sa fim frumosy, Céteva momente cénd era sa fim genieli. 'Ne-am intalnit de cateva ort Cu niste munt, cu niste copact, cunniste ape (Pe unde or mai fi? Mai réiesc?). Toate acestea fac un vitor luminos - Pecare Lam trait. (O femele pe care am iubit-o Sicuaceeasifemeie care nu nea iubit Faczoro. Un sfert de anide studit Fac mai multe miarde de cuvinte tursjore, ‘Acéror infelepciune am eliminat-otreptat. $1 Insfarsit, osoarta Sicu inca 0 soarta (de unde-o mai fiiesit?) Fac doua (Seriem una si tinem-una, Poate, cine stle, exista si viata de apo). (Contabiltate, Marin Sorescu) Urmatoarele cerinte sunt formulate pornind de A Noteaza litera corespunzatoare raspunsului corect: 1. Sinonimele cuvintelor vine si luminos sunt: a. exista, impede; __b. soseste, patrunzator, c.apare, stralucitor. 2, Fragmentul face parte dintr-un text: a.epic; b.liic; c. dramatic. 3, Serie doua caracteristici ale genuluiliterar ales, pe baza framentului citat. rextul dat: (60 de puncte) 8 puncte Spuncte 8 puncteIn 3-5 randuri (30-50 de cuvinte) o figura de stil din textul dat. Spuncte __ 2. Precizeaza functia sintacticd a cuvintelor subliniate din textul urmator: 10 puncte Vine o vreme / Cand trebule 8 tragem sub noi / 0 linie neagr’ / $i s facem socoteala.” 20 a lla (30 de puncte) Citeste textul: Cee mai simplu decat sé te conformezi regulllor? Natura Insasi nu ne cere altceva. Pamantul ne invatai cé trebuie sé cupicioarele pe pamant, apete ne arata cé nu se poate curge in sus, vantul ne slleste sa ne supunem, De mici suntem |rvatati sa fim cumin, profesorii striga bancilor,liniste”, mai tarziu ni se explicd in ce fel si cénd se traverseaza o strada, ‘cand si cum poate fi contrazis un superior. Totul este stiut dinainte, totul e simplu, oranduit solid, si ideea unei tulburari 2 miscarii pare lpsita de sens $I revoltétoare. De fapt conformismul este un zelos paznic al bunurtlor castigate, un Gepozitar congtiincios at invatémintelor dobandite, iar Inversunarea cu care se manifesta nu este decat o forma de avaritie ‘@neamului omenesc. Orice gest inedite riscant si omenitea nu este dispusé sé alba emoti. Co s-ar intampla daca fiecare ar caica regulile? - se spune. Dar ce s-ar intampla daca nimeni nu le-ar catca? Ce s-ar fi intamplat dacd nimeni nu ar fi inventat genialul nu? (Adolescenta, Calitstea de martor, Ana Blandiana) dacteazé un eseu de 70-100 de cuvinte (16-20 de randuri), In care s8-ti exprimi opinia despre obligatia de a te ‘supune regulilor gi despre dorinta de a le incalca, valorificand informatil sau ide! din textul dat.VARIANTA 3 8B. TEST DE EVALUARE INITIALA LA LIMBA $I LITERATURA ROMANA ClasaaIX-a + Pentru rezolvarea corecta a tuturor cerintelor din Partea | si din Partea a Il-a se acorda 90 de puncte. Din oficiu se acorda 10 puncte. + Timpul efectiv de lucru este de 45 de minute. (60.de puncte) -- Jupan Dumitrache (seznd pe scaun): Heil la s4 vedem acum ce mai zice politica. Citisi ceva? Ipingescu: Bravos ziar, domnule! Asta stiu cd combate bine. aa Jupan Dumitrache: Apoi nu-/ zice (ul degeaba Vocea Patriotului National! Ipingescu (citeste greo' sf interpretalie): Bucuresti 15/27 Rapciune, Amicul sicolaboratorele nostru. Vent. unjune scriitor democrat, a cérui asinuitate o cunoaste de mult publicul cititor, ne trimite urmétoarea prefatiune a unui op al séu. 1 dam astazi locul de onoare, recomandand cu céldura poporului suveran scrierea amicului nostru, Republica gi Reactiunea sau Venitorele si trecutul. - Prefatiune. Democratiunea romana, sau mai bine zis tinta Democratiunil romane este de a ‘persuada pe cetéfeni, cé nimeni nu trebuie aménca de la datorile ce ne impunesolemnaminte pactulnostru fundamental, Part sfanta Constitutiune. Cite Jupan Dumitrache (multumit) Ei, bravos! Aici a adus‘o bine. L Ipingescu (cautand situl unde a rémas|:... mance... sfanta Costitutiune... dec. Jupan Dumitrache (cam nedomint): Adica, cum s-o manance? anit Ipingescu: Staisé vezi...c4 spune el... Sfanta Constitutiune, si mai ales cei din masa poporului... pert Jupan Dumitrache(nedomirit: Escrisadanc, Ipingescu: Ba nuriadanc deloc. Nu pricepl? Vezi cum vine vorba lu: sé nu mai manance nimenidin sudoarea bunioarda prop nuia ca mine $i ca dumnesta, care suntem din popor, adicé sa sazé numai poporul la masa, ca ele stépén. ale (Onoepte furtunoasa, |.L.Caragiale) Bott Urmatoarele cerinte sunt formulate pornind de la textul dat: La Red Noteaza litera corespunzatoare raspunsului corect: vale 1. Sinonimele cuvintelor sé vadem si nedomirit sunt: Spuncte 2.88 privim, neasteptat; . sa aflam, confuz; . 88 cunostem, treaz. 2. Fragmentul face parte dintr-un text: Spuncte a.epic; blir; dramatic. 3. Scrie doua caracteristici ale genuluiliterar ales, pe baza fragmentuluicitat. Spuncte 4. llustreaza, prin cate un enunt, sensul denotativ si sensul conotativ al cuvantului ,vorba’. Bpuncte 5. Comenteazs, in 3-5 randuri (30-50 de cuvinte), secventa: ,adicd s4 gaz numai poporul la masa, cé el e stépan". 8 puncte 08 }. Desparte in silabe cuvintele: Bucuresti, combate, dumneata, numal. 2. Precizeaza functia sintactica a cuvintelor subliniate din textul urmator: 10 puncte vezi cum vine vorba luk s8 nu mai manance nimeni din sudoarea bunioaré a unuia ca mine si ca dumneata, care suntem 4in popor adica sa gaza numai poporul la masé, c& ele stapan.” tortea a Ika 30 de puncte) biteste textul: Dragostea a fost (cu)prinsa in cifre de tot felul de speciallstiin sentimente si emoffi. Se zice cé nu pottiubi cu adevarat ject de trel orl In vial; co relatie are primul moment de criza dupa primele patru luni cd dragostea dureazé doer trei int; c& suferinta din dragoste dispare abia dupé trecerea a jumatate din timpul petrecut cu cel/cea lubit/a.. Dar ce rioada de valabilitate are, de fapt, dragostea? . Tragedia iubitil este ca nu reugeste sa depageasca dimensiunile temporale. Cand esti cu actuala iubita, gandul troprielindiferente fata de fostele iubite este de o cruzime deosebita. E ceva ingrozitor in idea ca persoana pentru care tal sacriica orice s-ar putea, peste cateva luni, s8 te facé s& traversez! strada (sau libraria) ca s-0 evi", scrie Alain de ton In Eseuri de indragostit intr-un capitol care se cheama Intermitentele inimii (Cat dureaza lubirea vesnica, Marius Chivu, in Dilema veche, februarie 2016) ledacteaza un eseu de 70 - 100 de cuvinte (10 - 16 randuri), in care s8-ti exprimi opinia despre dragostea eterna, blorificand informatii din textul dat.I. JOC $1 JOACA Literatura romana Competente specifice + Amintir din copilérte, on Creanga 1.5 utillzaree corecta si adecvata « formelor exprimati = Dupa metei, ton Barbu ‘orale si scrise in diverse situatii de comunicare; Literatura universal 2.2 identificarea temei textelor propuse pentru studiu; + Alice in Tara Miinuntlor, Lewis Caroll 3.3 argumentarea unui punct de vedere privind textele Realitare si fictiune studiate. + Homo ludens, Johan Huizinga in aceasta unitate, vei exersa: Evaluare + sh identifici tomole si motivele lterare; + Pururitanar infésuret in phell, Mircea Cértarescu —« s& explicifiguri de stit Proiect + sd argumentezi propria opinie; FISA DE LUCRU | lon Creangd, Amini din copilarie EXPLOREAZA/DISCUTA [.] Cand mama nu mai putea de obosita si se lasa cate oleacd ziua, 4 se odihneascé, noi, baiet!l, tocmai atunci ridicam casa in slavi. Cand venea tata noaptea de la padure din Dumesnicu, inghetat de frig si plin de promoroaca, noi Il speriam sarindu In spate pe intuneric, $i el, cat era de ostenit, ne prindea cate pe unul, ca la _ baba-oarba”, ne ridica In grinds, zicand: ,'tata mare!” si ne sdruta mereu pe fiecare. lar dupa ce se aprindea ‘opaitul, $i tata se punea s4 manance, noi scoteam matele de prin ocnite* si cotruta* si le flocaiam si \e smotream dinaintea lui, de le mergea colbut; si nu puteau scapa bietele mate din mainile noastre pand ce nu ne zgaraiau si ne stupeau’ [J La Craciun, cand taia tata porcul si parlea, si-1 oparea, si Invelea iute cu paie, de innadusa, ca sa se poata rade mai frumos, eu Incdlecam pe porc deasupra paielor si faceam un chef de mii de le’, stiind ca mie are sé-mi dea coada porcului s-o frig si besica so umplu cu graunte, s-0 umflu gi s-0 zuraiesc 22 S-2 usca; $-apol vai de urechile mame, pana ce nu mi-o spargea de cap! $1, sa nu-mi uit cuvantul! Odata, la un Sfantul Vasile, ne prindem noi vro cativa baieti din sat sé ne ducem cu plugul; céci eram si eu marigor acum, din pacate. Si in ajunul sfantului Vasile toata zius am stat ce capul tatel, ‘sé-mi faca si mie un buhai ori, de nu, batar un harapnic. — Doamne, ce harapnic t-oi da eu, zise tata de la o vreme. N-al ce manca la 22? Viet sa te busascd cel rnandralai prin omat? Acus te descalt! \Vazand eu ca mi-am aprins paie-n cap cu asta, am sterpeli.o de-acasa numal cu besica pore, nucumva sé-mi ia tata clubotele si s8 rman de rusine inaintea tovarasilor. : a nici unul din tovardsi n-avea clopot. Talanca mea era acasa, dar ma puteam duce s-0 'au? Im st em noi oe facem $1 solipuim* de colé 0 coasd rupta, de ici o carceie de tanjala’, mai un vatrar ou b= esce cea de pore a mea, si, pe dupa toaca, ne pornim pe ta case. $-0 luam nol de la pops O ool satuluidin sus, cu gand sé umblam tot satu... Cand colo, popa tala lemnela t cé ne asezam la fereastra sine pregatim de urat, a inceput a ne trage cateva nasterl indesate sia —De-abia s au culcat gainile, si vol atl Inceput? la stat! oleaca, blest . Noi, atunci, am parlt-o le fuga. lar el, zvarr!cuo scurt 2sipéclisit pope Zice popit:,Drele pe azice plugarii pe la Oslobanu. $i din spaima cee, am fugit noi mel ju podele si bureti pe pereti; cate pene pe cucos!, atatia copt casele ce nu primesc.) 8 s 9.ocnia adancitura intr-0 soba de zid, in cuptorul sau in peretii caselor taranesti In care se péistreaza difarite obiecte; frida, nis cotrufa vatra mica; parte sau colt din vatra, loc gol intre cuptor si perete; adancitura sub vatra astupi @ scuipa asclipui (reg) a strange cu greu ‘tanjal ui de projap care se folosaste pentru a prinde a doua pereche de vite in jug paciist ('9g.) morocdnos 1. Precizeaza semnificatia urmatoarelor expresil/ structuri din tes «am parlito la fuga” _ E + utidicam casa in slavi* +,am stat de capul tatei +amiam aprins paie-n cap" 2. Noteaza variantele literare ale urmatoarelor cuvinte: + cucos! + obicinulese 3. Selecteaza cate doud repere spatio-temporale prezente In textul dat. *repere spatiale srepere temporale 7 4. Transcrie, din primul paragraf, o structura pleonastica. 5. Extrage, din textul dat, secventele in care naratorul descrie felul in care copi obisnuiau sa se joace. ANALIZEAZA/INTERPRETEAZA 6. Selecteaza doua trasaturi morale ale personajului principal, aga cum apar In fragmentul dat. 9. Comenteazé, in 5-7 randuri, semnificatia secventei ,Odaté, fa un Sfantul Vasile, ne prindem nol vro .caiva bale}! din sat s4 ne ducem cu plugul; céci eram sieu marisor acum, din pacate.”10. Celi determina pe copii s2-51 inchele jocul? Reciteste fragmentul sl exprima-ti opinia avand in vedere acest aspect. F : T eee L c REDACTEAZA 2 11, Serie denumirea jocurilor la care obignuiai s iei parte in copilarie, i In funefie de urmatoarele repere: . vocuri de exterior ae D Jocuri de interior a 0 8 Jocuri pe calculator 12. intreaba-4l parintii la ce fel de jocuri obisnuiau sa ia parte in copilar aa regpulile unuia dintre ele, Scrie mai jos ce ti-au povestit. : ut PB s M in in D a si 13. Serie, in maniera lui Creanga (stilul oral), un text de maximum 6 randuri in care s8 descrii un joc . pe care Il practical in copilarie. 6. In st se 1 F 2F ARGUMENTEAZA 14, Exprima-{i opinia, in 10-16 randurl, despre importanta jocului in copilarie, 7 avand in vedere afirmatia: _-Dacé-4 copll, sa se joace: dacé-ical sé traget si dacé-/ popa, sé citeasca...” - a)FISA DE LUCRU 2 7 lon Barbu, Dupé melci a EXPLOREAZA/DISCUTA | Ca Vream s8 vad cum sedezghioacd Alba pleava; | Tot aga oda ar, Pui molatic, din ghioacs: Sicédeau si maruntel - Laun sfant prin Faurar \Vream sa vad cum iar invie Bobi de mei., Oita sfinti Mucenic| ‘Somnoros, din colivie, (Ningea bine, cu terme. | Tarla noastra de pitt : Inbordei Odihnea pe creasta, sus, Side lunguy, pe pamant Foc vartos manca napraznic — Eu voinic prea tare nus, Misrezal ou sees Ceara Retevei. Ruptdin fuga ~ +Mele, mele, Subto gluga Cotobelc, Pe coliba singur paznic De aluni pe buturaga Ghem vargat Mau lasat c-un vraf de pene... Odihnit Siferecat, Far, le culegeam alene: | sea Lasa noaptea din gaoace, Mosul lene Melcnatang, sifé-tencoace, Razbatea de prin polone | Vezi,atunci mia dat prin gand Nue bine sé te-ascunzi Sa-midea genele pringene. | Catot stand si alegand Sub pare grel si sunzi: Sitrudit, Jos pe vraful de foi ude Printre vreascuri cerne soare, Langa vatra prigorit r Prin lastar si vrejuri crude, Colti de lara pe razoare Privegheam prelung taciunil. Saar putea sé dau deel, ‘Auzvéenit, jar muguri noi Umbre dese, | Melcul prost, incetinel.. Pun pe ramura alto Ca paunil, | inungher adane, un gand Mele, mete, Imiroteau pe hornul sul | imi soptea ca melcut bland Cotobete, Leasa ochilor verzul, L Din mormant deol, pe-aproape ——larna leapada cojoace Simi ziceam in gand: Cheama Omul s8-\ dezgroape.. Situ, singur, in gaoae Dar, ol r Hai jest, Melcul prost incetinel? Sipomnilla scotocit Din cornoasele camesi! Tremurd in ghioaca, varga, le (Cunoroc, caci bam gasit 0 Nu cumya un vant sé spargas Era tot o mogaldesta Toata noaptea viscoll.. Roaga vantul s8 nu-lfure Ochi de bou, darcu albeays: Inca bine n-ajunsesem ‘$188 nu mai biciulasca r Inte ol si co: afar C4 porni duium, a vie Barbi de muschi obvaiide iasca, Strejula un zid de var. Ovitomita tarzie Prin padure. seveeeroueuel sea De Péresemi. Roaga vantul si se-ndure*, Sélarunc nu imi venga. vVantura, starind galeeava, 5 : 1. Indica intervalul temporal la care fac trimitere urmatoarele coordonate din text: 7 Faurar, sfingii Mucenici, Paresimi.4, identifica si transcrie structuri/ versuri care fac referire la varsta copilului. ANALIZEAZA/INTERPRETEAZA 7. Identificd o figura de stil si explica semnificafia aceste R 1 9. Noteazé doua trasaturi ale baladei pe care le identifici in fragmentul citat si sustine cu exemple din text. 1 + 1 1 2 11. Versurile , in ungher adéne, un gand / Imi soptea ca meicul bland’, Si pomnii la scotocit’ 3. _.Vreau sd vad cum se dezghioaca” ilustreaz curiozitatea si naivitatea copilului. 4 Ce legatura se stabileste intre aceste trasaturi si tematica unitatil?12, Precizeaza ce reactie are copilul la schimbarea vremil. La cine se géndeste? De ce: REDACTEAZA_ 13. Cauta si alte incantatii / descantece care vizeaza el Care este mesajul acestora? mente ale natu (fenomene, animale etc.). ‘14, Realizeaza un cvintet cu tema, Jocul”. Vel avea in vedere urmatoarele repere: + Primul vers sa fre alcatuit dintr-un cuvant tematic, exprimat printr-un substantiv; + Aldoilea vers s& fe aleatult din dous cuvinte (adjective) care sa arate Insusirea cuvantulul tematic; ~ Altrellea vers s8 fe aleatult din trei cuvinte(verbe la gerunziu) care desemneazé acfiuni ale cuvantulul tematic: ~ A'patrutea vers s fe alcatut din patru cuvinte (0 propoziie) in care 8a se afirme ceva esential despre tema; ~ Al cincilea vers sa fie alcatult dintr-un cuvant (verb) care sa sintetizeze tema sau ideea transmisd de cuvantul tematic. ARGUMENTEAZA 15. Redacteaza un text, de 10-15 randuri, in care s4 argumentezi incadrart in tematica jocului, plecand de ta fragmentul citat. textului lul fon Barbu 16. Demonstreaz8, intr-un text de 10-16 randuri, apartenensa textulul la specia literara balada,FISA DE LUCRU 3 Lewis Caroll, Alice in Tara Minunilor EXPLOREAZA/DISCUTA Alice is spunea ca in viata el nu mai vazuse un teren de crichet atat de cludat - tot numal movil si hartoape ~ cuarici in loc de ming’ si cu pasari flamingo vil drept clocane pentru lovit minglle; iar arcurile le alcatulau ostenit, indoindus! trupurie pana ia pamant si proptindu-se in maini. Cel mai anevoios i se part lui Alice, la inceput, s4-si manuiascé pasérea flamingo; izbutea ea sé-i vare trupul la subsuoard, cu picioarele atamnand in jos, ca s4 n-o stinghereascé, dar, de cele mai multe ori, de cum ilintindea frumusel gatul sise pregatea sé loveascd ariciul cu capul pasari, flamingoul se rasucea brusc si o privea in fata cu 0 mutra atat de aiurita incat, vrand-nevrand, pe Alice o pufnea résul. $i cand il impingea ier capul in jos si se pregatea sé Inceapa, descoperea enervatd oa, intre timp, ariciul nu mai sta ghem, ci se desfasurase si-si lua talpasita. $1ca sicum toate astea rar fi fost de ajuns, ori de cate ori tintea un loc unde sa lanseze ariciul, se ivea Incale cate o movilité sau céte o hartoapa;[.] Jucatoriijucau toti deodata, fara a astepta sa le vina randul, certandu-se intruns siuptandu-se intre ei pentru arici, Cat despre Regina, nu trecu mult si fierbea de manie; umbla incoace i incolo baténd din picior siracnind: ~Zburati-i capul éstuia! Zbureti capul asteial”. Alice incepu a se nelinisti de-a binelea, E drept, n-avusese deocamdata nicio ciocnire cu Regina, dar stia c& asta se putea intémpla din clipa in clipa...Ce 08 ma fac atune!? se intreba, ups cat le place astora sd tale capete, mai mare mirarea ¢-au ramas unilin viata!” Se tot ulta pe unde ar putea scapa si se intreba daca va izbuti care s-0 steargé fara s-0 vadé careva. Cand, deodata, observa ca se Iveste ceva ciudat in aer; o nedumeri foarte mult la inceput, der, dupe ce se uita bine un minut-doua, destusi c@ era Un ranjet sisi zise: ,Asta4 Pisica de Cheshire, Acum, cel putin, sa am cu cine sta de vorba.” um te descurci? 0 intreba Pisica, de indata ce- mijise destula gura incat s@ poata vorby [..) Am impresia c& nu joaca deloc corect - Incepua se val Alice - $1 se cearta tof, si fac atata térabo},c& nici glasul tau nu t-{ mal auzi. $1 par s8 n-alba pic de regull; sau, de vor fi avand vreunele, nu le respecta nimeni. Si ral idee cat te zapaceste cas toate vil. De exemplu, uite colo arcul prin care trebuia eu acum s&-mi trec mingea ~ poftim, a luat‘o Inspre partea ailalta a terenului. Si adineauri eram gata-gata sa ciocnesc ariciul Reginel, dar cand (a vazut venind pe-al meu, a tulit-o! 1. Noteaza part jpantii la jocul de crichet. 2. Indica una dintre: ificultatile pe care le are Alice in timpul joculut. 3, Noteaza doua structuri/ secvente care ilustreaza starea de spirit a lui Alice din timput Jocului de erichet. 4. Cauta informatit despre jocul de crichet si precizeazé doua aspecte care diferentiaza jocul obisnuit de cel deseris in fragmentul dat. ANAL 5.Cor Se 6.Pre 7. Exp REDA‘ 8. Prec 9, Exp! valo ARGU. 10. Ser (doANALIZEAZA/INTERPRETEAZA . Comenteaza, in 3-5 randuri, secventa: .-Se fot uita pe unde ar putea scapa si se intreba daca va izbuti oare s-o stearga fara s-0 vada careva.” 7. Exprima-ti opinia despre reactia Reginei care afirma: , Zburati-i capul astuia! Zburafi-i capul astoial”. REDACTEAZA 8. Precizeaza care este rolul jocului de crichet. Ce scoate la iveala? a, In 8-8 randurl, despre necesitatea respectarii regulilor unul joc, — 9. Exprima-ti oy valorificand informatii din textul dat. ARGUMENTEAZA. 10. Serie un text, de 10-12 randuri, in care s4 evidentiezi caracterul ludic al fragmentului dat. (doua trasaturi)FISA DE LUCRU 4 Johan Huizinga, Homo ludens (eeu) EXPLOREAZA/DISCUTA, : Jocul este mai vechi decat cultura, pentru ca notiunea de cultura, oricat de incomplet ar fi ee definita, presupune in orice caz 0 societate omeneascé, iar animalele nu l-au asteptat pe om ca sa le Invele SA se joace. Ba chiar se poate afitma, fra risc, c& civilizatia omeneascé nu a adéugat nicio caracterstica esentialé nofiunil generale, Animalele se joacd intocmai ca $i oamenil. Toate trasaturile fundamentale ale jocului sunt prezente si in cel al animalelor. Nu avem decat s@ urmérim joaca unor catelusi. pentru ca s& identificém in vesela lor zbenguiala toate aceste trésaturi. Catelusi se invitd unii pe alti la joacd printr-un soi de atitudini si gesturi ceremoniale, Respecta regula c& nu trebuie s8-i muste de urechi pe camarazil lor de joaca. Se comporta ca si cum ar fi inspaimantator de rai. Si mal ales: se vede cat de colo 8 toate acestea ii bucura si i amuza enorm. C.asemenea joaca a unor cétel care zburda nu este decat una dintre cele mai simple forme ale jocului animalelor. Exist altele, cu un continut mult mai elevat, mult mai dezvoltat: veritabile competiti, fermecatoare reprezentati date in fata unor spectator. Aci, este cazul s8 notam de indata un punct foarte important. Chiar si in cele mai simple forme ale sale, si chiar in viata animalelor, jocul este mai mult decat un fenomen pur fiziologic sau decat 0 reactie psihicé determinata pur fziologie. El depaseste ca atare limitele unel activitati pur biotogice sau cel putin pur izice. Jocul ‘este © functie pling de tale. In joc , intra In joc” ceva care trece dincolo de instinctul de conservare nemillocit, ‘ceva care pune In actiune un tale, Flecare Joc inseamna ceva. Daca acest prindipiu activ, care ii confora jocului esenta, Ilnumim intelect, spunem prea mult ar daca il numim instinct, nu spunem nimic. Oricum Lam privi, data cu aceasta ,intentie” a jocului se vadeste, In orice caz, in insasi esenta lui, un element material, homo ludens (lat) omut care se joaca 1. Explica modul in care autorul defineste jocul.ANALIZEAZA/INTERPRETEAZA 6. Incadreaza textul dat intr-un stil functional, oferind doua argumente. 8. Explicé rolul structurii ,se comport ca $i cum”, raportat la lumea jocului. REDACTEAZA ‘9. Propune, in maximum trei randuri, o definitie proprie pentru conceptul de ,joc”. 10. Redacteaza, in maximum 10 randuri, un text cu titlul ,,Lumea jocului“, In care s& prezinti beneficlile acestei activitati. ~ ARGUMENTEAZA r 11. Exprima-ti opinia, in 15-20 randuri, despre joc si joaca, avand In vedere urmato: afirmatie: _-Jocul este mai vechi decat cultura, pentru cé notiunea de cultura, oricat de incomplet ar fi ea definita, presupune in orice caz 0 societate omeneasc4, iar animelele nu Lau asteptat pe om ca sa le invete sé se joace’._FISA DE EVALUARE Seda textul: ‘Am fost Intr-o vreme, pe cand viata incepuse sa mise para atat de cenusie incat nu mai merita sa fe wait, un maniac al jocurilor pe computer. Timp de un an de zile am avut nevole de doza zilnica de virualitate: imi faceam toate treburile pe fuga, renuntasem la mancare si la somn $1 Imi tremurau mainile dupa tastatura $1 mouse. Intarziam le cursuri, pentru ca nu ma lasam pana nu rezolvam o situate difcila de pe ecran, incepusem sa visez peisajele artificioase din jocuri si sé vad sincer (ca Rimbaud altadata) In troleu, in drum spre Universitate, ,orci” vverzisi,,dwarfi" portocaliiin toc de trecatorll de pe strada. Cand imi priveam mainile aveam cateodata un moment de panica si tresaream: unde naiba imi disparuse arbaleta? Pe langa multe alte efecte de adanca alienare, jocurile de actiuni i strategie mau schimbat, in acea veme nu tocmal indepartata gi nici cu desavarsire incheiatd, insasl kdeea despre om, despre trup, despre felul cum arata sifunctioneazé bucata asta complicata de materie care asculta - partial - de vointa noastra. [ Corpul, In mal toate jocurile de strategie, de bear’em up sau de adventure este, in primul rand, cuantificat. Eroli cu care te identific sunt, de fapt, un summum discontinuu de parametri. Nu e important cum araté el - pozele Ihiarata cavalerl si cavalerite de toate rasele si mutrele - cl scalele valorice din spatele lor. Aide ales, de fapt, ntre abstractiuni cu punctaje diferite la diferite aptitudint fort, inteligenté, cura, initiative... ca si cand finte umand ar vani pe lume-cu un anume potential vital fix, ce se poate subimpantin variabile. Dacé vrei sé crestlinteligenta eroului tau, trebuie sé scaz! forta sau curajul cu acelasi numar de puncte. |.) Dar ceea ce deosebeste esential vietile noastre virtuale de cele reale este miraculoasa si binecuvantata putere dea da Save. , Salveazé, tat, salveaz8l” imi spune fiicd-mea, alarmaté, din doua in doua minute, de cate ori ma priveste jucandu-md, ,Jucéndu-ma"? Nu: traindu-mi viate virtuala, cea in care sunt erou, in care r-am nevoie do prietenie, dragoste sau fericire, cuo intensitate cum n-am traitniciodata in ,lumea cea comund’ inaintea fiecarei confruntari decisive ,salvez", Daca pierd, dau timpul inapoi de unde am salvat, s-mi indrept greseala, Altfel, rareori as putea Inchela un joc. Daca, vreodata, as fi consultat de Autoruljocului in care traim cu tofi siag putea 4 sugerez o singuré Imbunatatire a lul, asta ag Indrézni sa cer: ,Doamne, da-ne macar de céteva ori in viata, puterea de a folosi comanda <> !", de a da timpul inapol, de a sterge remusceree, suferinta, raul provocat altora, de arepara ireparabilul. |.) (Mircea Cértérescu, Pururl tanar, Infasurat in pixeli) 1. Rezolva urmatoarele cerinte 1. Scrie sinonime contextuale pentru urmatorii termeni: alienare, esential, Inchel. 6p 2. Transcrie trel termeni care apartin cémpului semantic al jocului virtual. 6p 3, Extrage doud coordonate spatio-temporale identificate in fragmentul dat. 4pn 6p 4p 8p 6. Prezinté doua trasaturi ale pasionatului de jocuri pe calculator, aga cum reies din fragmentul dat, 6p 6. Explica, in 3-5 randurl, semnificajia secventel, eOoamne, dé-ne macar de cateva ort in viaje, puterea de 2 folosl comanda <> I, de ada timpulinapoi, de asterge remuscarea, suferinta, ful provocataltora, dea repara ireparabiltul.” 20p 1. Exprima-tI opinia, In 8-10 randuri, cu privire la dependenta pe care o pot da jocurile pe calculator, valorificand informatii din fragmentul dat. 40p Se acordé 10 p din oficiu.PROIECT Formati echipe de trei membri si realizati un glosar cu texte literare care pot fi incadrate In tematica ,Joc si joaca”. Veti avea in vedere urmatoarele repere: + reelizarea proiectului in Power Point (maximum 10 pagini); + includerea e minimum 10 titlur, altele decat cele studiate in acest calet; + selectarea operelor atat din literatura romana, cat si din literatura universala; = fiecare opera trebule s’ fie insoyita de o descriere de maximum 10 randutiin care ‘88 explicati cum este tratata tematica joculul; + personelizarea materialului cu imagini, grafice sau orice considerati necesar pentru imbunatatirea prezentari. FS. Ca EXP. Satat vet casa séree ascu dract intur voc strag mb! atunc dee sorb tutat et si a lume nici cam odoa sediIl. LUMI FANTASTICE Literatura romané Competente specifice + Moara lui Califar, Gala Galaction 1.5 utllizares corecta si adecvata a formelor exprimarii + Sarpele Aliodor, Vasile Voiculescu orale $i sorise In diverse situatii de comunicare; + Planeta celor doisori, Horia Arama 2.1 aplicarea unor tehnict vizand injelegerea textelor Literatura universalé literare sau noniiterare; + Transgalactica, Philip Reeve 2.4 analizarea componentelor structurale sj expresive Evaluare ale textelor literare studiate sj discutarea rolului + Layiganci, Mircea Eliade acestora in tratarea temelor Proiect In aceasta unitate, vei exersa: + s& definesti fantasticul; +88 argumentezi incadrarea tematic; +88 comentezi simboluri; FISA DE LUCRU | Gala Galaction, Moara lui Célifar EXPLOREAZA/DISCUTA In Alautesti, In noptile de vreme rea, torcétoarele spuneau, inviind focul c& mos Califar igi vanduse sufletul Satanei pentru nu stiu cate veacuri si viet’; ca Ucigé-{ Crucea intinsese in lazul mori, sufletelor crestinesti, un lat ‘rajit sic& morarul procopsea’, cu bogatile cu care Diavolul spit pe Dommnul Hristos, pe oricine le poftea $i venea ca sale ceara, Dar latul diavolesc astfel se innoda pe sufletul celui ce ravnise procopseala necurata, cé acesta is sdrea din mini, Bunatatile cu care Il harazea Vicleanul erau atat de multe, si bucuria cu care il gadila era aga de ‘ascutita, c& nenorocitul indraznet, perpelinduse ca un caine incalerat de viespi si raznd smintit in fericirea lul draceasca, venee de-a rostogolul catre iaz, si oticnea” in el, lezul si moara lui Califar erau o nascocire a Intunericulul, Acest lez, in care moara se privee de veacur, nu era un iaz ca orisicare, pentru ca pe fafa lui nu se lzvodes’, niciodata, nicio unda. De-s purur, fata lui sta tinsa, impede, inghetata.[..] Moara sta, subinvelisulei cu strasina de un stanjen, ca un cap cu génduri rele, sub o palate trasé peste ochi. Nimeni nu vazuse moara in umblet. Morarul macina numai pentru stapénu:sau, Nichipercea' - si cine stie pe ce vreme. Se spunea insé ca, atunei cand Califar ridica stavilarul si slobozea pe scoc’ cimpoiul apei, apa fluiera cum fluiera un garpe incolfit de flaca. $i cate nu se mai spuneul Catt indrézneti, din sat si de pe aiurea, furati de minti, prostiti de Nalba si sorbiti de iazul fermecat, nu erau de pomenire gezatorilor din Aldutest![..] Printre cel voinic! ora si Stoicea. Stejar in port, ofel in brat, istet c&t vreat; ins4 copil din flor, biet Stoicea: nici tu tata, nicl tu mama, nici tu stare parinteasca.[..J De aceea Stoicea vedea bine ca nu se putea capatul in sat la et de mult vreme, gandurite lui pribegeau prin negura paduril spre moara tul Califa. -Adicate, ce ar fi sa fac 0 Incercare?... Ce am gi ce-0 8a pierd! Parinji nu, rude nu, drag nu sunt nimanui... in umea Intreaga, sunt eu de capul meu... De alta parte, slab de inger nu ma stiu; staf gi pricolici” n-am vazut niciodata, de atata veme de cand pasc eu cireada satulul, pe la Saele, pe la Cimitirul Vechi, prin Campul Parcalabulul s! pe unde vrel... Ce vorbal sa te smintesti cand ai vedea inainte-qi prapad de comori side ‘odoare. Numai sa le simt in mana, ca stlu eu cum s@ ma port sicu Califar sicu stapanu-sau..M-am hotarat: maine de dimineaja slobod cireada in lunca $0 iau razna, prin padute, spre moara lui Califar.”[.] — Mai bun tucru, mos Califare!— Mullumim dumitale, nepoate. Ce vant te-a suflat pe sub atata negureala de padure si te-a dat de-a dura pana la moard la mine? Mos Califare, am auzit c& esti un vraci cum nu sa dovedit, ca unul care procopsest! pe oricine vine sa te roage ca sé! procopsesti. fata pentru una ca alasta am venit si eu, ine, fétule, s8 te procopsesc. Ingadule-ma sa sfargesc de frecat aiasté piatra; mai am s@-i dau cateva clocane. Dar cum te cheama? $i trebuie sé-ti fie foame... Te poftesc sa mananci cu mine, ca nicieu n-am mancat, ‘Am ciorba de stiuca si o mamaliga aproape intreaga. (laté cé am sfarsit). Pana una, alta, fa de te spala, caci ai souturat pe tine toti painjinarii din padure... Vez, pe scara aceea. Stoices ddu spre iaz, sprijinindu-se in ciomag si intra in scara putreda ispitind-o cu luare-aminte din varful ciomagului si dintr-al opincii. [..] Dupa ce se spala pe mein, isi fécu pumnii gavane’, Ii cufunda in iazul rece | scoténdu:i plini de apa si de murmur il ezvatli in obra. A, ce vis intarziat! Stoicea sare de pe ipingea si intelege cum ca Lau desteptat picaturile reci ale unei ploi Vilelioase, ievodite pe neasteptate din soninul mintitor al zlei. .M-am pacalit cu socoteala mea: soarele, In ioc. ca sé-mi ajunga pana la ochi sis ma trezeasc@, a tras peste mine folul ist greoi si leorcait. Ce te faci acum? Sub stojar nu stau 68 e rau de trasnet. Incotro s-0 iau: inainte, spre moara lui Califar, orl inapoi spre sat? Pe ce vreme fi? Bre, ce vielie! Auzl cum se frang mosnegii padutli, Sé ma intorc spre sat ¢ s8 tai ziua de azi pe rabojul celor plerdute.” Dar Stoicea nu-si mai gsi urmele in padure si se ratéci. Cu cat da sa se indeparteze, cu atat se pierdea mai mutt, prin niste curpeni incalciti, prin niste viroage in care putrezeau copaci trasnit si printre niste gropnite din care legeau, cum ies coastele din stary, rédacini nalbite giintoarso. De alta perts, furtuna nu crépa deiocin ploaie sandtoasa, ol se oferea in spinarea gorunitor, cragnea, frangea si dadea chiote. Numai niste picaturi mari si rare fluierau prin frunze, ca gloantele, Stoicea mergea grabit, ingrjurat oleacd si incotro il mana vijelia. .) — Bre, ce tarla de flacaul..cact ce s-alzbit cu un pumn de apa inochi, imi cazu ca un boboc de gasca. Stoicea se ridica in doua picioare 1 holba Impreluru: niste ochi de smuls din somn gi de legit cin min Unde sunt? Ce s-au facut tatarii? Ce tatarl, nepoate? — Unde ma aflu eu?... Unde € casa mea? Unde sunt slugile mele? — Ce casa, ce slugi, nepoate? — Unde e nevasta mea, Tecls, fata boierului Rovin - copii mei, mosia mea, averee mea?... Vino-4lin simtir, nepoate Stoicea. Esti la moara lui Califar al venit din Alautesti ca sd te procopsesc. Stoicea asculta guré-cascata si cu ochi de tap: apol, apucéndu-se cu mainile de par, isi zgatana capulca pe tivaa, din care ai vrea sa scofi un gargéune. — Te-ai dezmeticit? Fu sunt mos Califar, situ Stoicea din Alautesti; al venit ca sa te procopsesc. Ce zici te-2m procopsit? Tecla mea! Copili mei! Casa mea! Averee mea! Val de mine si de mine! — Vez’ bine, toate aistee-s procopseala pe care mi-al cerut-o. Tram facut pe plac. Stoicea sfredelea in pamant cu ochii, In sfarsit isi cunoscu ciomagul rezimat In scar&, isi simti obrajii uz, sisi ranse mintlie- trantite de calul Necuratului, in cateva clipite, cat isl aruncase In obraz un pumn din apa fermecata, Diavolul il purtase in ga pe intinsul unui veac de om il maturase in furtund, iLintalnise cu Tecla si cu boierul Rovin,ilinsurase, il imbogatise, il bolerise... $i suflase in visul lui ca intr-o besica, nimicindu-t Stoicea se apleca sii lua ciomagul. Batjocoritor, morarul se infepenea pe stinghille podului ca o uriasé cucuveie sura. ~ Jiving dréceascé, vreau sé intru in iad, legat intr-un lemn cu tine! Ce pomans ti-a face! Sunt tre sute de ani de cand port in case o viata blestemata, sisunt afurisit: s& nu pot 88 mor decat omorat. Tine atuneit Creleril vrajitorului se steira pe pod. Stoicea se duse pe zagaz’ s|, cu capul inainte, spinteca adancul straveziu. 2.Pre 3.Ex 4.Fa ree(se) pricops!_ase alege cu un profit, a se Imbogati action! (pop) acades alse) zvodi (aici) ase contura, a aparea Nichipercea (pop) Dracul sc0c igheab pricolic! (in superstiti) duh rau in care se presupune cé se transformé unii cameni (mal ales dupa moarte) gavan (pop) scobitura, adéncitura afurisit blestomat zgaz stavilar, bara] 1, Eufemismul este un cuvant sau 0 expresie care, in vorbire sau in scris, inlocuieste un cuvant sau 0 expresie neplacuta, jignitoare, necuviincioasa sau obscena, respectand paralelismul de sens. Noteaza din text doud structuri care exemplifica acest concept. 2. Precizeaza motivul pentru care Stoicea decide sé mearga la moara lui Califar. 3. Explica in ce consta ,procopseala” pe care si-0 doreste Stoicea 4. Fantasticul este o categorie estetica caracterizata de intruziunea supranaturalului intr-un eadru ist. Transcrie structuri/ secvente care descriu moara ca spatiu al fanta: 5. identifica momentul care marcheaza trecerea in spatiul fantastic. 6. Noteaza doua trasaturi atribuite apei, ca element al fantasticulul. ANALIZEAZA/INTERPRETEAZA 7. Scrie dou trasaturi fizice si doud trasaturi morale ale tui Stoicea, oferind exemple din text.8. Realizeaza portretul lui Califar, valorificand informatii din fragmentul dat. 9. Comenteaza, in 5-7 randuri, semnificatia structuril: .— Bre, ce trie de fécaul... act ce s-aizbit cu un pumn de apa in och, imi cézu ca un boboc de gasca...” 14.Ex 10. Oferé doua explicat permita incadrarea in fantastic).13. Comenteaza, in 6-7 randuri, semnificatia secventei:, in céteva clipite, cat Is! aruncase in obraz un pumndin ‘pa fermecaté, Diavolut il purtase in $2 pe intinsul unui veac de om; I méturase in furtuné, lintélnise cu Tecla $i 7 cu boierul Rovin, il insurase, il imbogetise, il boierise... $isuflase in visul lui ca inti-o besica, nimicindu-l” L REDACTEAZA. 16. ,Moara” este un motiv des intalnit atat in literatura romana, cat si in cea universala. Enumera patru texte care aduc In prim-plan a alegere. ARGUMENTEAZA 16. Scrie un text argumentativ, de 15-25 de randuri, despre motivul visulul, plecand de la urmatoarea afirmatie: . Realitatea ¢ un adevar mai consistent. Visul eun adevar deo clipa*. 17. Fantasticul este o categorie estetica ce se defineste, la nivelul cititorulul, intre a crede sau anu crede cele relatate. Ofera doua argumente care sé ateste cele doua conceptil specifice fantasticului, valorificand textul dat. @®FISA DE LUCRU 2 Vasile Voiculescu, Sarpele Aliodor EXPLOREAZA/DISCUTA Intr-o noapte, era acum vara, dormeau toi, afara, pe prispa. Deodata, femela Incepu sa geama si sd se zbata. Sarpele se urcase pe pieptul ei si se tarase pana la gurd. Ii mirosise a lapte dulce. Ea se lupta, darcu toate opintelile nu-{ putes dezlipi. Sarpele se furiga ca pe o gaurd pe gatlejul ei in spasme, pana la pantece, unde se intinse coarda gi ramase cu dintil infipti in ranza’ el, Gospodarul, trezit de tipetele si zvarcolirile nevestei, 0 zgaltai si o destepta, — Ce visezi, femeie? o intreba el. — Nici un vis, striga Innebunité femeia. A intrat sarpele in mine, De acuma mor. $i, cu mainile inclestate pe pantece, se framanta in dureri grozave. De atunci a fost cu neputinta s-o mal Unisteasca cineva. ‘Siluctu ciudat, care il intérea spusele. Chiar din noaptea aceea sarpele a pierit si nu s-a mai git. L-au cdutat pretutindeni, |-au chemat, lau suierat copil ~ Parca a intratin pamant, spunee Pades. — Nu in pamant, ci in pantecele meu, tinea una, vaicarindu-se, femeia. $i se apasa cu pumnul sub furca pieptului, unde o vana Incordata se zbatea, neastampéreta si dureroasd, gata sd crape parca. Satul acum era, tot, impotriva sarpelul si olicaia’ pe biata femeie: ca intotdeauna lighioanei ii mirosise a lapte si se strecurase pe gura, ca de acolo sé alunece mai departe in stomac, ca intr-o scorbura, unde coada ise zbatea fara de ragaz. | s-au facut bolnavei descantece. A dormit nopti multe cu o strachina de lapte dulce la gura, ca sa ademeneasca jivina sé las afara. Sarpele venea panda la inghititoare si nu vrea sé urce mai departe. Sta pandind acolo, Bolnava baga degetele pe gat sé-! apuce si nu- ajungea. Spurcaciunea se cobora iar repede in ranza rascolité de varsaturi acre si galbene ca veninul. Au afumat-o, iar au otravit-o cu buruieni, pana ce, in sfarsit, Pades a chemat doctorul aflat in treacat pe la primarie, Acesta a ascultat, a intrebat, a pipalt sia spus cd @ o boala de stomac pricinuita de prea mult rachiu baut pe inima goala si de prea multa mancare de ceapa si otet. [..] \Valva cu femela care a inghitit un sarpe a facut astfel ocolul satului, al judefului si a ajuns inflorita de atatea guri in orasolul de resedinta, O gazeta locala a gasit bun prile] pentru un articol senzational in care sfichiula autoritatile vitrege cu sanatatea $I iglena satenilor de sub obladuiree lor. [. In cancelaria spitalului medicul le-a explicet ca nu poate fi vorba de sarpe. E probabil un ulcer stomacal sau mai degrabé un cancer foarte repede crescut si inoperabil. Dar la insistentele prefectului, fu al poporului, care auzise si el, acolo, in satul copilariei, multe asemenea povesti, medicul se invol sa faca 0 operatie de explorare. $i cum era un tanar nu numai cu stiinfa, dar sicu suflet, se hotdri sé purceada la o indoita operatie: una asupra stomacului si, in acelasi timp, alta asupra inchipuiril, asupra moralului bonavel, obsedata de géndul sarpelui. Era el insusl foarte curios de rezultat. Acautat, deci, sia procurat de la farmacist un sarpe din aceia tinuti in borcane cu spirt la ferestrele spitarillor, pe care La pastrat la iIndemana. La operatie a gasit, cum era de asteptat, un cancer. Insd, un lucru straniu. Tumora nu avea forma obisnuita de ciuperca inflorita sau de rac. Ci inchipuia aidoma un sarpe. O cordea crunta, care, dupa ce igi infipsese capatul mai rotund in stomac, se rasucea peste el si, incolacindu-| isi aducea coada subtire pana la ficatul tuat in pleasna. ‘Sub el aorta se zbatea deznadajduita. Medicul, Infiorat de infricosatele puteri ale inchipuiril, a cusut, fara sé se atingé de maruntale, pantecele |a loc. Dar cand femeia s-a desteptat, el i-a aratat triumfator sarpele din borcan. — lata! L-am gasit si ti Lam scos, Ii striga el. De acum trebuie sé te faci repede bine. 2.ile da nal at Si cauta 58 altoiascé adénc gandul insanatosirii pe amagirea cu sarpele strain, Era o incercare care merita steneale. Va vea spirit, Imaginetia, din nou putere asupra materiel, care macer sé usureze, daca numa putoa | 84 vindece, ravagiile cumplite ale bolii pe care o starnise? Femeia, dupa ce iesi din amorteela, lua de data asta fara nicio sila sarpele in mana $- privi cu luare-aminte, Dar, In loc sa se bucure, intoarse cu amaraciune capul, care se balanganea de gatul sublire ca otartacuta pe vre}. olecal_ (inv. si reg.) ase vaita, a se vaicari, a se tangui ranza_ 1. (pop.) pipotd. 2. (pop.) stomac 1. Consideri cé ceea ce sustine femeia ar putea fi adevarat? Justifics-ti raspunsul. 2. Completeaza tabelul de mai jos, respectand specificafille date. Explicagie fantasticd Element de continue | Explicagie {staroa de sanatate a ifemeli Forma tumor : 3. Raspunde la urmatoarele intrebari: a. Ce considera femeia ca is-a intamplat? 5. Care este explicatia data de medic cu privire la starea de sénatate a femel 4. Noteaza patru idei principale ale fragmentulul dat. 5. Unul dintre motivele prezente in text este cel al visulul, Transcrie o secventa care ilustr aceasta categorie. Ce semnificatie are pe parcursul fragmentului?ANALIZEAZA/INTERPRETEAZA 6. Indica, folosind un dictionar de simboluri, semnificatia termenului sarpe. 7. Explica, in 4-6 randuri, decizia medicului de a {i arata femeil sarpele in borcan. 8. Comenteaza, in 6-7 randuri, semnificatia interogatiei retorice: , Va avea spiritul,imaginatia, din nou putere asupra materiei, care mécar sd usureze, dacé nu mai putea sa vindece, ravagile cumpiite ale boli pe care ostémise?”, 9. Mentioneazé ce atitudine/ reactie au celelalte personaje cu privire la ceea ce i s-a intamplat femeil, completand spatiile libere de mai jos. + Padeg 10.P1 ARGL 12. prTLL 10. Precizeazd motivul pentru care femoia nu se bucura la vederea garpolui in borcan. REDACTEAZA 11 Redacteaza un text, de 10-16 randuri in care s& evidentiezi caracterul fantastic al textulu ARGUMENTEAZA, 12, Consider od femela $I-a inchipuit faptul ca sarpele ia intrat in corp? Ofer& atat un argument Pro, cat si unul contra pentru a explica ce j s-a intamplat acesteia,FISA DE LUCRU 3 ‘Horia Arama, Planeta celor doi sori EXPLOREAZA/DISCUTA _ Fusesem sfatuit sa evit planeta celor doi sort, asa cum faceau de regulé rétacitori solitar, dar tocmal aceasta ma decisese. Nu speram s4 inchei, in cursul unei singure viel, ocolul coloniilor terestre de la frontierele galaxiel, dat ovizité in plus nu era de lopadat. Despre Anra circulau tot soiul de basme, dar nimeni nu mé avertizase concret sipractic s&-mi aduc un sac de dormit. Din fericire avearn pe nava un culcus exemplar, astfel ca raul nu avea sé dureze.l..] Oragul era un savant conglomerat de lini curbe, Niciun bulevard nu era perfect rectiliniu, clade insesi evitau cubismul trecand pe esimtite una in cealalta, intr-un joc de [nil si volume perfect armonic, dar in acelas| timp lipsit de riaiditate $1 ostentafie. Acolo unde amploarea spatiulufriza grandiosul intervenea vegetatia, imblanzind prin solufll cat se poate de simple aerul metropolitan. ..| Lucru de mirare, aceste non-senzafit, in loc sa treacd pe Langa mine, mé ‘Umpleau de incantare. Cand am ajuns pe dana de verificare a navel eram remontat, ba chiar ugor eufori Aci luctul se desfégura cu folos, dar féré ca nimeni, om sau masind, s8 gafaie, sé trepidoze, s& se agite mai mult decat cra strict necasar. Mersul operatilor urmarea foarte Indeaproape graficul preliminar, astfel c8 ram putut cdecat 4 ma declar mullumit. Am reverit spre orag, purtand pe chip acea unica imbinare de riduri pe care atat de rar ‘aveam ocazia $-0 arborez in lungile mele Insingurari si care se cheama surds. Deodat, in fata mea s-a oprit 0 ‘copilé, o adolescent, poate o tanara. Experienta de rétdcitor ma invatase ca in tumile nol nimic nul mal greu de intuit ca varsta, Se oprise si ma privea dreptin ochl, Avea gatul de lebad, lar parul roscat.L.] A fost ozi de basm. Riluri- asa -am spus, fara sa gtiu de ce - m-a condus pe buleverdele cu fantdniarteziene, m-a insoyitin parcurile savant intocmite, dezvaluindu-mi sensurile ascunse in lini si forme, Am luat apol un pranz delicat si am vazut un spectacol cat se poate de placut int-o sala intima gi primitoare. Nimic strident, batator la ochi,nimic obositor in reprezentatio. Cateva inspirate pete de culoare, actori simpatici, melodil nesofsticate, dansurllrice, doua-trel ‘glume lipsite de trivialtate, un final agreabil. Am parasit sala destins, Impacat cu {umea, pactizénd parca, faré cuvinte, cu necunoscutti din jut, care, o simjeam, raiau acelasi sentiment, ..] Ce se patrecuse? Fusese ocupat ‘orasul in vreme ce dormeam? Cel pe care intalneam pe strézi erau total diferti de cel dinainte cu cateva ore. Figur dizarmonice, ochi exoftalmic, pér valvo}, expresiiexaltate. Ratacsau pe strazi ca drogati. Migcérile bruste, nehotarate, i faceau 64 se ciocneasca haotic inti-o adevarata miscare browniana. La flecare pas izbucneau altercatil violenjele verbale impuscate strident, find nu o data urmate de veritabile incaierari Nici costumatia localnicilor nu mai era cea de peste 2. Locul vesmintelor croite simplu fusese luat de asimetrio, de intentia de a soca, de abuzul de stralucire, ca side goliciune. Substante fosforescente in culori neobisnulte tatuau pe corputlinsemine misterioase, Pérul electrizat al unora, purtatvalvol, scapara...] Daca Ahra era o planeta ciudala, abrienii erau si mai cludati, Sub influenta celor dot sori, planeta capata doua foje. Soarele zilei actiona primul reier al ahrianului, creierul receptiv ia lumina, generator de frumusete gi armonie. La venirea noptil, aoest treler intra inte-un sol de moatte vie. Mai pracis: dormea. Se trezee in schimb celailalt creier. Dupa repausul de peste zi, acesta prelua omul de pe planeta contrastelor, dand frau liber instinctelor sale de care nici nu ra Constient. Anrienii nu cunosteau oboseala. Creierul noptiielibera insul de toate refularile de peste zi, Crelerul ‘ile’ alunga zaful tenebrelor din cele mal ascunse unghere ale organismulul, facénd corpul s acumuleze forte benefice de la soarele dlurn. {1 1, Noteaza cate un sinonim contextual pentru urmatoarele cuvinte: + solitar aa rigid as - a + preliminar + strident 4.1 5.Pr 6. Sf2. Serie patru structuri/ secvente care descriu atmosfera pe planeta Ahra, In viziunea personajulul. Soarele de noapre tinfluenta asupra Hocuitonitor planetet ANALIZEAZA/INTERPRETEAZA 7. Precizeaza doua aspecte care permit incadrarea textului dat in categoria celor stiinfifico-fantastice,9. Explica semnificatia titlului, in raport cu elementele de continut ale textulu 10. Expliea rolul interogatillor retorice din secventa , Cese potrecuse? Fusese ocupat orasulin vreme ce dormeam?*, in raport cu caracterul fantastic al textului. REDACTEAZA. 12, Scrie un text, de 7-10 randuri, care sa refiecte opinia ta des ARGUMENTEAZA 13. Exprima-fi opinia despre scrierile de tip SF, pornind de la afirmati 2 dei pentru lume, romenela SF creeaza lumi pentru ide. (Cristian Tudor Popescu) spre ahrieni si dubla lor personalitate. -Romanele conventional Acesti asterc Un 0 cole consti birou Unchi aduct gande An alate dar Ut| FISA DE LUCRU 4 Philip Reeve, Transgalactica EXPLOREAZA/DISCUTA ‘Ambersai ora o luna de mari dimensiuni. Discul de un galben murdar al planetei pe care o orbita veghea asupra strazilor aglomerate ca un ochi vigilent, dar nu pares niciodata sé bage de seama cénd Zen dosea mancare sau vreo bratara din pravalile deschise la strada. Uneori bagau de seama vanzatorit care il fugareau Improscand amenintari | agitand bastoane lathi, dar cei mai multi se dadeau bétuti dupa o strada sau doua si Intotdeauna exista o muljime in care sate faci nevazut. Bazarul vuia de activitate zi si ncapte. Nunumal cafenelele, barurile si magazinele de placer erau pline de viata, ci si standurile mestesugarilor si ale comerciantitor de metal. ‘Acestia ocupau un intreg district, vanzand ce scoteau [a suprafata instalatille miniere din spetiu. Centura de asteroizi a Abersaiulul era tot atat de bogata in metale proticase ca un colier scump. [.] Unchiul Gandaci nu era, de fapt, unchiul nimanui, Tehnic vorbind, nici macar nu era un ,el”. Era un calugar-0i © colonle de gandaci mari si cafenii cocojat! pe o armatura cu o forma aproximativ umana, pe care $0 construisera din bete, sfoara s! ase de pul. ,Probabll sunt cu milioanels",isizise Zen in timp ce statea in micutul birou intuneces din spatele pravalie), tinand colierul la vedere. De sub sutana soioasa din panza de sac a Unchiului Gandaci se auzi un fosnet. in umbra glugil se vedes o feta cu textura unui cuib de viespi-de-hartie $1 aducand cu o lipie cu trei gurl in ea: doi ochi si o guré zdrentuita, in a caror bezna migunau trupuri lucioase de géndaci. Vocea care iesea din gura era produsa de fricjiunea a o mie de picioruge zimtate. — Opiesa frumoasa, Zen. Mai buna decat gunosiele pe care mi le aduci de obice. Antene negre, lung, se intinsera catre Zen prin gaurile masti, Majoritatea célugarilor-oi si petreceau timput caldtorind pe kalea ferata in nesfarsite pelerinaje misterioase. Era ciudat sa dal peste unul care tinea o pravalie, dar Unchiul Gandaci se pricepea la afaceri: sia sa se targuiasca la fel de bine ca un om. — Doua sute, zumzéi el Asta Insemna cu cel putin o suta mai putin decat sperase Zen, dar era obosit si colierul nu t! mai placea. Asa cA Il puse pe tojgheaua unsuroasa a Unchiulul Gandaci, iar o mana rudimentara, facut dintr-un umeras rasucit siacoperit de insects, se ivi de sub sutana aspra sil ua. lesidin pravatie, numarand pe indelete bencnotele imprimate cu videoportretul zambitor al imparatulul. Apot se Indrepta spre casé, simfindu-se asa cum se simfea de fiecare data la sfarsitul unel tranzectit: ca si cum ar fi zburat liber pentru un timp si acum trebuia sa revina in coliva lu. Nu se gandi sa se ulte in spate. Nu vazu drona coborand din ceata luminata de neoane pe acoperisul Unchiulul Gandaci. Dupa o explozie de lumina si un zinganit scurt care rézbatu din pravalie, drona reaparu. Ramase afara, planand deasupra solulul, pana cand se ivi o fata intr-un impermeabil rosu, care isi ridica privirea spre ea, Drona isi rsorienta rotoarele $i porni pe urmele lui Zen, cu fata tindndu-se dupa ea pe jos. Familia Starling locula in acelan pe strada Podului,intr-un cartier ieftin, construit pe unul dintre lungile poduri suspendate din Cleave, Casele erau toate biocladiri din baobab modificat genetic. Se ghemulau una intr-alta pe pod ca niste elefanti demoralizati care planuiau sa isla zborul catre alte tar, mal calde, Multe se salbticisera: le crescusera balcoane la nimereala sau le aparusera mici excrescente bulboase inutile, Familia lui Zen ocupa ultimutetaj al unela dintre ele: cateva camera informe, care se deschideau pe neasteptate intr-un coridor serpuit. Loculau acoloca trei gandaci intr-o scorbura. Use de la intrare era o bucata mare de plastic (fostul perete al unui container), imprimata cu sigla unei firme de utilaje de transport feroviar din Khoorsandi. Zen impinse usa de plastic intra, O lumina difuza, galbule cadea pe covoarele spalacite si pe peretil parcé macinati de vreo boald. Intr-o vreme, sora lul, Myka, se straduise s4 Infrumusejeze locul. Facuse curafenie zilnic slincercase felurite holotapete, astfel incét sufrageria sa arate ca o plaja de pe Bucuria Verli sau cao paiiste din Muntii de Clestar, asta daca reuseal sa ignori muzica bhangra pe care o ascultau vecinil i al carei duduit se auzea prin podea. Dar pentru mama era totuna. Pe ea plajele sau pajistile 0 infricosau la fel de tare ca peretii gol.= as 4 7 | Cand Myka se apucase sé munceasca in ture suplimentare si nu mal avusese timp sé se ocupe de gospodre, Zen nu binavoise s4 ti prela el sarcinile, Farfurile se adunau In chiuveta, pervazurile erau presdrate cu muste | __moarte, iar tapetele se deconectasera cu mult timp in ura. A calugar-rol (na) colontile mobile alcatuite din gandaci-célugar sunt o specie extraterestra venta de pe una dintre lumile de la marginea Marit Retolo viespe-de-hartie specie de viespe care is] face culbul amestecand fibre vegetele si lemnoase cu saliva ei. Rezultatul este o substanté de consistenfa hartiol Khoorsandl (na) olund eflata pe 0 linie derivats minora ce pomeste din Galatava. La fiecare patru ani standard, orbita lui Khoorsandi o aduce atat de aproape de lurnee-mama, giganta (gazoasé Anahita, Incat fortele mareice provoaca intensificarea activitatil vulcanice. 8 ‘Aceasté efervescenté vulcanica si Festivalul Foculul care o Insofesfe constituie baza industriel turistioe de pe Khoorsanai. 4, Noteazi dol indici temporali gi dol indici spatiali. R 1 4, Transorie patru el 5. Noteazé personajele prezente in text. ANALIZEAZA/INTERPRETEAZA 6. Explic8, In 5-7 randuri, semnificasia titlului in raport cu elementele de confinut ate fragmentulul dat.darie, nuste - 7. Mentioneaza elementul care ajuta la interpretarea textului ca fiind unul fictional. 8. Transcrie cel putin patru elemente care tin de domeniul stiintifico-fantasticului. REDACTEAZA 10. Imagineaza-ti o vizita pe Khoorsandi. Scrie un text, de 10-15 randuri, In care sa descrii o zi petrecuta pe aceasta luna, cu ocazia Festivalului Foculul. ut | ARGUMENTEAZA 11. Argumenteazé, intr-un text de 15-25 de randuri, interesul adolescentilor pentru literatura stiintifico-fantastica.FISA DE EVALUARE Seda textut Era oincapere ale carei margini nu le putea vedes, c&ci perdetete erau trase si In semiintuneric paravanele so confundau cu pereti,Incepu sa inainteze, calcand pe covoare din ce In ce mai groase si mal mol, ca si cum ar fi calcat pe saitele, si, cu fiecare pas, bataia inimii se accelerd, pana ce li fu fried s8 mai inainteze, ¢ se opri. In acea clipa se simti deodata fericit, parca ar fi fost din nou tanér, si toaté lumea ar fi fost a lu, I Hildegard ar fi fost de ‘asemenea a lui. — Hildegard! exclamé el adresandu-ise fetel. Nu m-am mai ganditla ea de douazeci de ani, Afost marea mea dragoste, A fost femela vietil mele! Dar, intorcand capul, igi dadu seama cé fata plecase. Simtiatunci in nai un parfum sfios st exotic sl odata auzi batand din palme gi odaia incepu sa se lumineze Intr-un chip misterios, ca si cum perdelele ar fi fost tase incet, foarte incet, una dupa alta, tasénd sa patrunda treptat lumina dupa-emiezel de vara. Gavrilescu avu timp s& observe c@ nicio perdea nu se migcase, Inainte de @ da cu ochii de trei fete tinere care se eflau la cativa mete in fafa tu, batand usor din palme sirazand. (1 incerca sa se opreasca, sa se smulga din mainile acelea care invarteau in ures, ca intr-o hora de iele, dar iifu peste putinta sa se desprinda. Simjea in nari dogoarea trupurilortinere si parfumul acela exotic, departat,siauzea in el dar si in afara lui, pe covor, picioarele fetelor dantuind, Simjea de asemenea ca hora il poarta usor, printre fotoli si paravane, catre fundul incéperi, dar dupa catva timp renunta sé se mai impotriveasca si nu-si mai dadu seama de nimic. Trezindu-se, dédu cu ochil de fata oachesa si goala ingenuncheata pe covor, in fata divanulut si se ridica in -apul oaselor. — Am dormit mult? 0 intreba. Nici nai apucat sa dorm illinist fata. Doar ce-ai atipit. — Der ce Dumnezeu mi-af facut? intreba el ducandu-si mana la frunte. Ma simt cam amotit. [. (Mircea Ellade, Latiganei) |. Rezolva urmatoarele cerinje: 1. Preeizeaza rolul utilizarii cratimelor in structura: adreséndut-se. 4p 2. NoteazA sinonime contextuale pentru cuvintele: parfum, dogoarea, oachesa. 3. Noteaza persoana la care se realizeazé narafiunea si tipul de narator. 6p Se ac6. Explica, in 5-7 randurl, semnificafia secventel: .incerca sa se opreasca, sa.se smulga din mainile acelea care-| ‘nvarteau in lures, ca intr-o horé de iele, dar fu peste putin{a sase desprinda. ” 20p et |, Redacteaza un text de 10-15 randurl in care prezingi diferitele forme de manifestare ale sa fantasticului, valorificand textele literare studiate in cadrul unitatii. oi) 6p. ‘Se acorda 10 pdin oficiu. 6p 8p_PROIECT Lucreaza Impreuna cu doi colegi si realizati o cercetare cu privire la marturiile oamenilor despre intamplari/ experiente paranormale. Veti avea in vedere: + realizarea prolectulul in Power Point (maximum 12 pagini); +*notarea a patru experiente diferito; + Includerea detalillor semnificative pentru fiecare experienta in parte (timp, spatiu, Participant, relatarea propriu-zisa); + oferirea unel explicatil stlintfice, pentru fiecare experienta in parte; + materialul va fi personalizat cu imagini sau orice considerati necesar pentru imbunétatirea prezentari; + realizarea, a final, a unei schite de text fictional cu caracter fantastic, plecand dela una dintre intamplari (vei nota: tipul de narator, numérul de personaje, numele acestora, indici de spatiu si timp etc.).7 Il. DRAGOSTEA/ IUBIREA = Literatura rong + Vorbeste-ncet, Mihai Eminescu + Maitroyi, Mircea Eliade + Romanta fara ecou, lon Minulescu Literatura universal + Romeo $i Julieta, William Shakespeare Evalvare + Posma chiuvetel, Mircea Cartarescu Proiect =\SA DE LUCRU 1 “ihai Eminescu, Vorbeste-ncet XPLOREAZA/DISCUTA vorbeste-ncet, urmeazé inainte . glasul tau, izvor de mangaiere, Caci vorba te-i ca lamura de miere Siintelesul ei e prea cuminte. Sa pot sa te privesc in veci n-as cere vimica alta, 0, bun inger sfinte, Cand ochil tal imi spun fara cuvinte | _—_ Starata mila, dragoste, durere. Competente speciice 1.2 identificarea elementelor specifice din structura Uunor tipuri textuale studiate; 2.1 aplicarea unor tehnici vizind injelegerea textelor literare sau nonliterare: 2.6 aplicarea conceptelor de specialitate in analiza sj discutarea textelor literare studiate; In aceasta unitate, vei exersa: + sd identificl elemente ce privesc nivelul stilistic; +84 comentezi rolul parfilor de vorbire in textele literare; + sa stabileste relatii tematice; ‘Tuidol scump s/ dulcea mea lumina, Ramai in brajul meu Intotdeauna, ci tie sufletu-mi numal se-nchina, Vorbeste-ncet, priveste-ma intruna, De chipul tau viata mea e pling Pot fi minuni ca tine nut nici una 1. Noteaza patru marci lexico-gramaticale ale oului liric prezente In text.8. Completeaza spatiile de mai jos cu termeni selectasi din text, care fac referire la: + vocea iubitel__ e + dorinta indragostitului__ + sentimente/stari precizate_ 7, Observa structura poemului $i motiveaza faptul cd se incadreazé in categoria sonetelor, unul dintre tipurile de poezie cu forma fixa. lentifica si scrie din text: oenumeratio doud metafore 4 © comparatie 9. Transcrie versul/ versurile care ilustreaza faptul ca sentimentele indragostitului sunt impartasite. ANALIZEAZA/INTERPRETEAZA 10. Comenteaza, in 3-5 randurl, semnificatia unei figuri de stil, din cea de-a doua strofa.11. Explica, in 3-5 randuri, reluat sintagmei ,vorbeste-ncet”. 12. Indica sentimentele pe care le are eul ric, aflat in ipostaza indragostitulul, fay de persoana iubita. 13, Sorie un text, de 5-8 randuri, in care sa explici semnificasia titlului in raport cu elementele de continut ale sonetutul. 14, lubita este idolatrizata de catre eul liric. Valorificand aceasta informatie, ofera o explicatie pentru utilizarea versurilor: De chipul téu viafa mea e plind / Pot fi minunt, ca tine nu-i nicl una.”REDACTEAZA 18. Alcdtuieste un glosar de 20 de termeni specifici limbajului unul indragostit gis 10-16 rénduri, folosind 10 dintre acestia, ARGUMENTEAZA 16. Scrie un text argumentativ, de 10-16 randuri, despre lubire, plecand de la urmatoarea afirmati _lubirea nu 0 térg: to iubesc pentru ca ma iubestl.lubirea este o certitudine: te lubesc pentru ca te lubese (Liviu Rebreanu) C6)FISA DE LUCRU 2 Mircea Eliade, Maitreyi EXPLOREAZA/DISCUTA | inceputul acesta solemn ma irita Putin. Nu puteem scpa de luciditate. (Si o iubeam, Dumnezeule, cat 0 beam), Mise parea cé va fio scena din romane, din baladele acelui ev mediu indian, cu dragoste. legendare si emente. Purtam cu mine spaima gi superstitiile unel Intregi literaturi, pe care, daca nu ocitisem, o vazusem_ /oluand langa mine, in adolescenté si In cei dintal ani ai tineretli, Ma stingherea, ca pe orice civilizat (eu care credeam ca ma pot dispensa de clvilizatie, 0 pot dezradacina din mine), fiece gest solemn, fiece cuvant responsabil, fiecare fagaduinta. ‘Maitreyi continua totusi cu o simplitate care incepu sé ma cucereasca. Vorbea apel, vorbea cerului cu stele, | péduri, pamantulul Ii sprjini bine in iarba pumnii purtand inelul gi fagadui. ~ Ma leg pe tine, pamantule, ca vol fia lul Allan, si a nimeni altuia. Voi cregte din el ca farba din tine. $i, cum astepti tu ploaia, asa fi voi astepta eu venirea, si cum fi sunt tle razele, asa va fi trupul lui mie. Mé leg in fata ta ca uinirea noastra va rodi, ci mi-e drag cu vola mea, stot raul, daca va fs nu cada asupra lui - cl asupré-mi, cécl tam ales. Tu ma auzi, mama pamént, tu numa mintl, maica mea. Daca ma simti aproape, cum te simt eu ecum, sicu mane, $icu inelul, intéreste-ma sé-{jubesc tordeauna, bucurie necunoscuta lui sa-i aduc, viata de rod gi de | dau. Sa fie viata noastra ca bucuria ierbilor ce cresc din tine. Sa fie imbratisarea noastra ca cea dintai zia musonului. Ploale sa flo sérutul nostru, $i cum tu niciodaté nu obosestl, maica mea, tot astfel s& nu oboseasca nima mea In dragostea pentru Allan, pe care cerul -a nascut departe, gi tu maica mi -ai adus aproape, O ascultam tot mai fascinat, pana ce nu i-am mai putut intelege cuvintele. Vorbea 0 bengaleza de prunc, simplificata, aproape cifrata, Auzeam sunetele, ghiceam pe ici pe colo cate un cuvant, darimi scépa télcul acestei | tall, Cand a tacut, parcé mI-era teama s-o ating, intr-atét mise parea de fermecata, de inaccesibila. A vorbit cot ea Intal. (Ramasesem cu o mand pe genunchi sicu cealalta palma apasat’ pe pamant, parca ma logasem $1 2u, printr-o magle a gestutul) Noteaza cate un sinonim contextual pentru urmatoarele cuvinte:. * spaima dispensa + fageduinger _ 2, Numeste personajele textului si indica relafia dintre acestea. 3. Transerie, din textul dat, dou’ structurl care suger5, Noteaz8 doua idei principale ale fragmentului dat, respectand ordinea cronologica. 6. Indica doua elemente de naratologie (narator, perspectiva narativa, tehnici narative ete.) specifice fragmentului dat. ANALIZEAZA/INTERPRETEAZA A 7. Explled, in 3-5 randuri, semnificatia enunjului:, inceputul acesta solemn ma irita putin. Nu puteam scapa de luciditate. ($io jubeam, Dumnezoule, cat o iubeam ). ” 8, Precizeaza diferentele de mentalitate dintre Allan si Maitreyi, pornind de la urmatoarea secventa: .-Auzeam sunetele, ghiceam pe ici pe colo céte un cuvént, dar imi scépa talcul acestel incantati.” 13 10. Noteazé, In 3-5 randuri, importanta pe care o are natura si comuniunea cu aceasta pentru Maitreyi. Raporteaza raspunsul tau la elementele exterioare prezentate.a _ 71. Explica, In 5-7 randuri, semnificatia secventel Parca ma legasem $i eu, printr-o magie a gestului” Punand-o in relatie cu starile sufletesti ale cel lor dol indragostisi, fice - jelor care se desprind din secventele urmatoare: ‘an__,.Ma stingherea, ca pe orice civilizat (eu care credeam ca ma solemn, flece cuvant responsabil,fiece fagéduinga.” Pot dispense de civilizatie. EDACTEAZA_ "5: Redacteaza un text descriptiv, de maximum 10 randuti, in care sé real izezi o deseriore a cadrului mare are loc depunerea juramantului, asa cum {14 imaginezi,ARGUMENTEAZA 18. Ofera, intr-un text de 5-7 randuri, doua argumente care sa faca posibila incadrarea textului intr-un stil functional. 16. Scrie un text argumentativ, de 15-20 de randuri, pornind de la afirmafia ,Un amor care se sfarsest: cu amicitle, nu a fost amor” (Mihai Eminescu) 20 @) GQ)rr _) FSA DE LUCRU 3 on Minulescu, Romanja fara ecou EXPLOREAZA/DISCUTA _ lubire, bibelou de portelan, Obiect cu existenta efemera, Te rogasesc pe aceeas|atzlerd | Pe cate team asat acum un an., | b si muttumesct. Dar cum?... Ce s-a-ntamplat?... Ce sufiet caritabil te-a pastrat Intipsa mea, intipsa ei, intipsa noastra?... Ce demon atb, | Ce pasare albastra | Trastatde veghe-atata timp Site-angrijt | Denute-ai spart ‘$i nu te-ai prafuit?... lubite, bibelou de portelan, | Obiect de pret cu smaltul nepatat, | Ramal pe loc acolo unde esti.. | ‘Sanu te mist Si daca ne iubesti O1...daca ne tubesti cuadevarat - | Asteapta-ne la fel inca un a Un anmacar... lubire, bibelou de ponetan. | 7. Serle sinonime contextuale pentru urmatoril termeni: + efemerds + caritabil sveghe * nepdtat 2. Noteaza tipul de rima si masura versurilor in prima strofa,3, Noteaza masura versurilor in strofa a doua. Ce observila nivel prozodic? 7 1. ANALIZEAZA/INTERPRETEAZA 7. Precizeazé, in 3-6 randuri, rolut pe care il are reluarea primului vers de-a lungul textulul.rie un text, de 5-8 randuri, in care 4 explici semnificatia titlulut in raport cu elementele de ntinut ale textulut, DACTEAZA 11. Precizeazé, intr-un text de 5-7 randuri, impresia pe care ti-a produs-o textul dat. ARGUMENTEAZA 12. Esti de acord cu afirmatia ,Cei ce se iubesc au drept de viata si de moarte unul asupra celuilalt"? Ofera dous argumente pro sau contra acestel idei.FISA DE LUCRU 4 “ ‘W. Shakespeare, Romeo si Julieta EXPLOREAZA/DISCUTA _ ROMEO: De rani fac haz cel neranifi candva, ‘Julieta se iveste la o fereastra de sus.) ROMEO: Cuvanta: a ©, mal cuvanta, ingore! Caci tu Dar ce luming-acolo-n geam rasare? Esti slava astel nopti, plutind d-asupra-mi Sunt zori, da, si Juleta- soare! Precum un crainic aripat din cor at Te-nalta, soare, sirapune luna Spre care lumea ochii mari deschide, Z Pizmasa, cared lanceda de ciuda Cucapul dat pe spate, atintindu-t atu, fecioara ei, ontrect in nur: Cum trece calarind trandavi noni, N-o mai suji, de vreme cei pizmasa; Si pané-n miezul bolt lopateazs, 6.Tr Verzui si stins e straiusi de vestala, JULIETA: Romeo, ah! De ce estitu, Romeo? co ‘$1 poarté doer natangit tu, aruncad. Te leapada de nume side tata, Eee, domnita mea, iubirea meal De ce nu te:nduri,jubire jura-mi doar ~ O. dacarstica estel ‘Si-am sa ma rup de-ai mei, de Capulet = Vorbeste, totusi fara glas: ce daca ROMEO (aparte): tae Cuvént och, eu le voi réspunde, ‘SA mai ascult sau si rspund acum? Dar prea cutez, ea nu-mi vorbeste mie. JULIETA: Doar numele ce-| port imi e dusman. - Doi astride pe cer, din cei mai impezi, $i chiar de r-al fi Montague, tu esti 6. Ide Chemati alurea, roagé ochil ei Tot tu. Ce:nseamna Montague? Nici brat, ‘88 scaporen tarli pan’ s-orintoarce Nici man, nici picior nici chip, nici alta Pe bolts sochiii? Sielele-slaea? Bucaté dintr-un om. Alt nume ia ase Nu, astris-ar shi de strélucirea-i Co:i numele? Ce nol numim rasuri Ca un opait ziua! Ei vazduhul ‘Tot dulce-ar miresma, oricum le-am zice; (is tat Lar lumina ineat, uitand C841 noapte, pasaris-or porni cantand. Obrazul, vezi, sil sprijina in mang... ©, cum de nus pe mana ei manusa, ‘Sti mangai eu obrazul! JULIETA: Aht Lael 91 et: de nu-i mai chem Romeo, Tot fara de cusur si drag ramane ‘Statunci, Romeo, leapadé-al tau nume Céci nui crampei din tine si in schimb Pe mine la-ma toata, 1. Explicé rolul virguletor in structura ,£ es, domnita mea, iubirea mea’.3. Prezinta, in 3-5 randuri, utilitatea indicatillor scenice (didascallllor) din fragmentul dat. Transcrie secventele in care este evidentiata superioritatea Julietel in fata elementelor cosmosului.9. Mentioneaza, In 5-7 randuri, semnificatia finalului fragmentulul dat: .-Siatuncl, Romeo, leapéda.al tau nume /Caci nui crémpel din tine sin schimb/ Pe mine la-mé toata.” 14 REDACTEAZA_ : 12, Povestea de iubire dintre Romeo si Julieta este una dintre cele mai cunoscute. din literatura. Citeste piesa integral si rezumé, in 8-10 randuri, povestea. a ER reece eee Pec ARC 18. Redacteaza un text, de 10-20 de randuri, in care s4 propui un alt final, care sa il inloculasca pe ce 15. tragic.7 14. Realizeaza un plan (care s4 contina minimum 10 etape cronologice) pe care sa Il respecte orice indragostit care se pregateste pentru o Intalnire romantica. Nu ezita sa ceri parerea celor din jurul tau ARGUMENTEAZA, |pece| 15: Serie un text argumentativ, de 15-20 de randuri, despre schimbar societatea contemporana. statutului césatoriel inFISA DE EVALUARE Se da textul: Intro 2i chiuveta cazu in dragoste |ubio mica stes galbené din coltul geamulul de ta bucstario ‘Se confesa musamalei si borcanului de mustar se planse tacamurilor ude. malta zi chiuveta isi marturisi dragostea: — stea mica, nu scantela peste fabrica de péine si moera dambovita date jos, caci ele nu au nevoie de tine ele au la subsol centrale electrice si sunt pline de becurt te risipesti punandui auriul pe acoperiguri siparatraznete, stea mica, nichelul meu te doreste, sifonul meu a bolborosit tot felul de cantece pentru tine, cum se pricepe si el vasele cu resturi de conserva de peste te-au $i indragit. Vino, $iai sé scantelez! toata noaptea deasupra regetului de linoleum créiasé a gandacilor de bucatarie. dar, vai steaua galbena nu a raspuns acestei chemari acl ea iubea o strecuratoare de supa din casa unui contabil din pomerania si noapte de noapte se chinuia sorbind-o din ochi. 882 08 Intr-un tarziu chluveta Incepu sé-si puna intrebari cu privire la sensul existentei si oblectivitatea el siintr-un foarte tarzlu i facu o propunere mugamalei, +» candva in jocul dragostel m-am implicat gi eu, eu, gaura din perdea, care v-am spus aceasté poveste. ‘am iubit o superba dacie crem pe care nu am vazut-o decato daté.. dar, ce 88 mal vorbim, acum am copii prescolar sitot ce a fost mi se pare un vis. (Mircea Cértérescu, Poemachiuvetel) |. Rezolva urmatoarole cerinte: 1. Serle care sunt personajele prezente in text. 4p 2. Noteaza doua Ide! principale ale textului. 3. Precizeazé componenja,,cuplurilor” despre care se vorbeste in text. 8pFLL . Transcrle patru elemente care alcatuiesc decorul. 8p 8. Ofera dous argument, Insotite de exemple, care sa demonstreze incadrarea textului in tema dragostel. 12p - Exprima-i opinia, in 8-10 rénduri, cu privire ta modul in care a fost abordaté tema iubirii in textut citat. 40p 4py Se acorda 10 p din oficiu, 6p 8pPROIECT Lucreaza impreuna cu un coleg si realizati o prezentare numita »Cupluri celebre in literatura”. Vel avea in vedere: + teallzarea prezentaril in Power Point (maximum 10 pagi + prezentarea a cincl cupluri celebre (atat din literatura romana, cat si din literatura universala); *notarea, pentru fiecare cuplu, opera in care apare, statutul social, Prazentarea pe scurt a povestii de iubire etc.); + veti preciza daca a fost realizata o ecranizare a povestil de iubire (daca da, veti mentiona titul flmulud; » * personalizarea materialului cu Imagini sau orice considerati necesar h pentru imbunatatirea prezentaril, @®Literatura roman’ + Flind béiet paduri cutreieram, Mihai Eminescu + Romanul adolescentului miop, Mircea Eliade Literatura universalé + imparatul mustetor, William Golding + De veghe in lanul de secard, J.D. Salinger Evaluare + Memortile unel fete cumingi, Simone de Beauvoir IV. ADOLESCENTA Competente spectice 1.5 ulizarea corecta si adecvata a formelor exprimari orale $i scrise n diverse situatii de comunicare; 23 compararea ideilor si atitudinitor diferite in dezvoltarea aceleiasj teme literare; 26 aplicarea conceptelor de specialitate In analiza si discutarea textelorliterare studiate Protect In aceasta unitate, vei exersa: + 88 stabileste idelle principale; + 88 ilustreziipostaze lice; + 88 comentezi simboluri centrale; SA DE LUCRU | ai Eminescu, Fiind béiet paduri cutreieram ‘PLOREAZA/DISCUTA \¢ ballet paduri cutreieram ma culcam ades langa izvor, ‘ bratul drept sub cap ou mi-{ puneam. Saud cum apa suné-ncetisor: in freamat lin trecea din ram in ram Siun miros venea adormitor, Astfel ades eu nopti intregiam mas, 3land inganat de-al valurilor glas. 2asare luna.-mi bate drept in fata: untai din besme vad printre pleoape, >e campi un val de argintie ceata, Sclipiti pe cer, vapaie peste ape, in bucium canta tainic cu dulceats, Sunand din ce in ce tot mal aproape. e frunz-uscate sau prin naltul ierbi, Patea c-aud venind in cete cerbil. Alaturitelul vechi mi se deschide: Din et leslo tanara craiasa, Pluteau in lacrimi ochi-mmi ptini de vise, Cu fruntea ei intr-o marama deasé, | ‘Cuochil mari, cu gura-abia Inchisd; Ce-n somn incet-Incet pe frunze pasa, Calcand pe varful micului picior, Veni alatur, ma privi cu dor. $i ah, era atata de frumoasd, Cum numa-n vis 0 daté-n viaya ta Un inger bland cu fata radioasé, Venind din cer se poate arata; lar pari blond si moale ca matasa Grumazul alb si umerii‘ vadea. Prin hainele de tort subjire, fin, Se vede trupul ei cel alb deptin lustreaza, prin doua marci, prezenfa eului liric $i indica ipostaza In care apare acesta.4.Explica, in 3-5 réndurl, rolul punctelor de suspensle din versul:,Sundnd din ce in ce tot mal aproape...” 12 6. Noteaza patru figuri de stil diferite din textul dat si numeste-te. ANALIZEAZA/INTERPRETEAZA 8. Una dintre tomole textulul este aceasta afirmatic. birea adolescentina. Noteaza doua argumente care sa sustina 7 11. Folosind un dicfionar de simboluri, cauta semnificatia termenilor tel, (una, pédure/codru, alb. arena Noteaza, In spafiul de mai jos, doar aspectele adecvate pentru textul dat.2 Indica sentimentele pe care le are eul liric, aga cum rezulta din textul dat. ACTEAZA + Redacteaza, in 10-16 randuri, o scrisoare de iubire/declaraie de dragoste. CUMENTEAZA 5. Scrie un text, de 15-20 de randuri, despre importanja perioadel adolescenfei in dezvoltarea unui individ.FISA DE LUCRU 2 Mircea Eliade, Romanul adolescentului miop | EXPLOREAZA/DISCUTA ‘Trebuie sé ma cunosc. Trebule sa: 'stiu odata sigur cine sunt sice vreau. Am amanat mereu lucrul acesta, pentru ‘ca mi-era teama. Mi-era teama c nu vol izbuti s8-mi luminez. ‘sufletul sau ca (umina ce va aluneca asupré-i sé nu Al ‘ma Indurereze. Eumi-am inchipuit anumite | lucruri despre mine insumi. Ce se va ‘Intémpla daca acestea nu exist alevea? Daca ele n-au fost decat o parere? Ceva mai mult. Eu am céutat sé ma supun acestor trasaturi pe care le-am socotit parti din suftetul meu. Mi le-am impus $i mi le-am insusit. Ce se va intampla cu ele, daca voi sti c& 6. ‘nu sunt decat niste vestminte imbracate In sila? ‘Vol putea, oare, sd le parasesc fard sé ma copleseasca golurile ‘sufletului meu? Am hotarat de multe ori s& ma analizez pana la capat, sd patrund cat mal adanc ‘sicalm in suflet. Dar nam | _[zbutit Niciodata nu m-am putut concentra, N-am putut gandi asupre mea insumi, De cate ol incercam sa ma : analizez, ma trezeam intr-un intuneric desavarsit. De unde sa incep sé mA caut? Unde ‘ag putea fieu insumi? i ‘Ce cautam eu? Sufletul meu. Unde? ‘Si cum se putea recunoaste adevaratul meu suflet Intre mille de suflete 1 icra penne Daca m-as cunoaste... Atunci a fi atat de sigur de mine insumi: i de viata... Ag spune: asa mi-e suftetul siasa | vreau eu. Dar acum mi-e teamé de vitorul acela intunecat si ameninfator cdtre care ma Indrept calduzit de an suflet orb, Daca mai tarziu se va face. lumina si voi infelege ca am. apucat o cale gresita? Daca ma voi ‘simti strein in lumea pe care o socotesc acum Prietena? Voi mai avea curajul s4 ma intorc Pe aceeasi cale si sd Incep o alta a at, nou? $1 vol aves puter?., i De multe ori, incercand sé aflu cine: ‘sunt, m-am inspaimantat. Nu ma fecunosteam in multe fapte implinite: $i vorbe rostite. Mise prea ca a fost altcineva. | Inainte de a adormi, ma gandeam la ziua care se scursese, fara veste. Ma intrebam: care a fost sufletul meu?: ‘$i imi apareau suflete streine. ‘si ma Infloram, ..] Ma privesc. Privescin mine. Atdtea trasaturi streine, contradictorii... 1. Precizeaza tipul de narator $i perspectiva narativa a fragmentului dat. 9. Noteaza cate un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor urmatoare, + (oi) izbutt _ * desdvarsit 4. Intocuieste cuvintele subliniate ou sinonime astfel incat sa pastrezi sensul enuntulul:,De céte orf Incercam s ma analizez, matrezeam intr-un intuneric desavarsit.” ~| 5. Mentloneaza o trasatura a adolescentulul, asa cum relese din fragmentul dat. ANALIZEAZA/INTERPRETEAZA 6. Precizeaza dorinta adolescentulul s1 sentimentul dominant, 5. Selecteaza, din textul dat, patru verbe la conjunctiv. Noteaza, in 6-7 randuri, rolul utilizaril acestora 8. Explica, in 5-7 randuri, semnificatia enuntului Ma privese. Privesc In mine, Atatea traséturl streine, contradictori.. In raport cu ipostaza nehotarata a protagonistulul,REDACTEAZA FISA 10. Imagineaza-ti cé esti prietenul personajului din fragment. Scrie patru state acesta sa depaseasca momentul de incertitudine ‘care sa tl ajute pe Willic dorints putea colar pe —¢ Toa nevran 11. Noteazé patru momente concrete in viata unui adolescent in care este dificil pentru acesta sé iao =! decizi cer tidied, : Nici deoset Raly la stany Tac Nuera aly -? ‘sid vorbi 13. Redacteazé un text in care sa-i oferi un raspuns argumentat/ solutie La intrebarea Daracum mi-o —¢ teama de viltorul acela Intunecat $i ameniniator catre care ma indrept céléuzit de un suflet orb, Dacdmaitarzius? igi fur va face lumina givoi intelege ca am apucat o cale gresita?. 12. Ti-ai pus vreodata intrebarile pe care sl le pune personajul? in ce circumstante? ARGUMENTEAZA ~s 14, Serie un text, de 15-20 de randuri, in care sa iti exprimi opinia despre perioada adolescentei $1 adolescenti, pornind de ta afirmatia , Orice adolescent simte nevoia de a face 0 cura de imbatraniro”. Lucian Blaga) 41. PreciFISA DE LUCRU 3 Uiliam Golding, Imparatul mustelor EXPLOREAZA/DISCUTA Jocul de-a votatul era la fel de placut ca $1 cel cu cochilia. Jack incerca s& protesteze, darin harmaiaia iscata, orinta tuturor de a avea un sef se transforma in alagere, prin actamarea lui Ralph. Niciunul dintre baieti nu ar putea gasiojustificare serioasa alegerii, Doar Piggy déduse dovada de bun sim, in vieme ce faptele ildesemnau Clar pe Jack ca sef. Nemiscarea [ul Ralph le atrasese atentia: apoi inaltimee si aspectul lui placut.[.] - Cine ma vrea ca sef? Toate mainile, in afara de cele ale coristilor si a lui Piggy, se ridicara Imediat. Apoi Piggy o ridica gi el, viand nevrand. ~ Atunci eu sunt seful, numard Ralph. Cercut izbueni in aplauze. Pana si corul aplauds; pistrul de pe fata lul Jack disparura sub roseata jigniril. Se ridica, apol se razgandi si se asezé la loc, in imp ce vazduhul vula, Ralph Il priv, gata sé ofere ceva, Nici nu apuca Ralph sé termine cu suflatul in cochille, c& platforma se si umplu. intrunirea de acum se deosebea de cea de dimineeta, Soarele dupa-amiezii cadea piezis de pe cealalta parte a platformel si majoritatea copillor, simitind prea tarziu arsura razelor, isi pusesera hainele. Baletii din cor, care nu mal formau un grup compact si scosesera pelerinele. Ralph statea pe un trunchi prébusit, cu partea stanga a trupuluila soare. La dreapia lul se gasea grosul corulul; ‘ stanga baietli mai mari, care nu se cunoscusera inainte de evacuare; in fata, pe iarba, taneti ghemulf Tacere, Ralph ridica pe genunchi scoica trandafiriu-gallbuie so briza brusca imprastie lumina pe platforma. Nuera decis daca sé se ridice sau sé ramana Jos. Se uita la stanga, spre bazin. Piggy statea alaturi, darnu tl ajuta, Ralph isi drese glasul. Asa, 'sidadu seama cd putea sa vorbeasos fluent $is@ le spund ce avea de spus, Is trecu mana prin parul blond si vorbl: — Suntem pe o insula. Ne-am suit pe varful muntelul sam vazut apa de jur imprejur, N-am vazut nicl case, nicl fum, nici urme de pesi, nici barci si nici oameni, Suntem pe o insula nelocuita, fara alti oameni pe ea. Cu toate astea, ¢ nevole de o armata...ca sa vanam, It intrerupse Jack. Ca sé vandm porci.. — Da. Sunt porci pe insula. Tot} tel ncearca sa descrfe animatul roz.ce ge zbatuse in liane...) Jack infipse cutitul int-un trunchi si se vita in jur sfidator. Intrunirea se linisti — Asa ca, vedetl zise Ralph, avem nevoie de vanatori ca sa facem rost de carne, $i mai e ceva. [..] — Nu exist niciun om mare, va trebul sa avem singuri grija de noi. intrunirea murmura, apot ticu. — Silnca un lucru. Nu se poate s4 vorbim toti odata. Va trebui sa ridicam mana, ca la scoals, Tinu scoica in fata si se uité fa gura el — Am sa li dau cochilia celui care vorbeste. ..] $i nu il va intrerupe nimeni. Doar eu. ‘Jack se ridica in picioare. — Sa facem regullll Striga el nervos. O groazé de regull lar daca le Incalca cineva... 1. Precizeaza motivul pentru care copill au nevoie de un ef si cine este ales in detrimentul cul.2, Noteaza cuvinte/ structuri care descriu insula pe care se afla copii. 3. Precizeaza cum erau organizati baietii, valorificand fragmentul dat. RI 1 4, Mentioneaza oblectul care va ajuta la pastrarea linistii. 5. Indica starea de spirit a copiilor aflati pe insula pusti ANALIZEAZA/INTERPRETEAZA 6. Precizeazé doua atitudini obisnuite ale adolescentilor si doud aspecte ce depasesc comportamentul varstel lor, aga cum reiese din textul dat. 7. Explica, in 5-7 randuri, nevoia grupului de a avea reguli. 8. Mentioneaza rolul replicil lui Jack: , © groazé de regulli lar daca le incalca cineva..” 9, Rezuma, In 5-7 randuri, fragmentul citat.REDACTEAZA 10. Propune zece regull pe care ar trebui sa le alba copill pe insula pustie, 11. Scrie un text, de 10-15 randur in care s4-ti imaginezi o modalitate prin care adolescentii scapa de . pe insula. ARGUMENTEAZA 12, Exprimé-ti opinia, intr-un text de 16-20 de randuri, despre libertatea de a vota la o varsta frageda. 13. Ofera doua argumente care s4 permita Incadrarea textulul dat in stilul beletristic.FISA DE LUCRU 4 ial JD. Salinger, De veghe in lanul de secara au EXPLOREAZA/DISCUTA 5.8 De fapt, motivul pentru care nu ma dusesem la meci s-| urméream de aici, de pe Thomsen Hil era ca abla ma Intorsesem de la New York cu echipe de scrima, Cazuse beleaua pe mine s& fu céprtanul echipel. Paste © treaba foarte importants, Plecasem la New York de dimineata ca sa ne intalnim cu echipa scolii McBurney. 6M 'Numai ca intalnirea n-a mai avut loo. Am uitat toate floretele, tot echipamentul toate alea in pacetosul de metrou Dar n-a fost numai vina mee. Trebuise sa ma tot ridic dela locul meu, sé cercetez planulorasului, ca s4 stiu unde 7 ‘coboram, Deci ne-am Intors la Pencey pe la doua si jumatate In loc sa ne intoarcem seara. Siin tren, la intoarcere, 7.P\ baieyii nu mi-au adresat nicl macar o vorba, Int-un fel, a fost destul de nostim. ‘Aldoilea motlv pentru care nu ma dusesem la mec! era cd voiam sé ma duc 84 miiau ramas-bun de la batrénul Spencer, profesorul meu de storie, Avea grip& si asa mai departe si m-am gandit ca poate n-o sa mal am prileful sé vad inainte de vacanta de Craciun. Imi trimisese, de altel, si un bilejel, n care-mi scrisese c-ar vrea sé ma eds inainte de-a pleca eu acasa. Stia ca nu ma mai intorc la Pencay. ANA ‘Am ultat sa va spun, Ma dadusera afar imi spusesera s@ nu ma mai tore dupa vacanta, finda picasem la patru materi. Nu voiam deloc sa inval stoate celetalte, Imi atrasesera de multe of atentia sa flu mai stor ~ mai ales la sfarsit de trimestru, cand veneau parinfi sé discute cu batranul Thurmer - dar fusese in zadar. Aga c& mmvau dat afara, La Pencey nue prea greu sa te dea afaré. £0 scoala cu nivel foarte inalt. Zau ca dal ‘Asadar, cum va spuneam, era decembrie si un ger de crapau piatrele, mal cu seama pe dealul acela afurist Naveam pe mine decat impermeabilul r-avem manusi r-aveam nimic. Cu osaptémana inainte imifurase cinova din camera paltonul din par de cémilé cu manusilembianite in buzunar gi tot restul. Scoala era plina de hot. Erau acolo multi baieti cu parinti bogati totus! scoala era pling de hot. 0 scoala, cu cat e mal scumpa, cu atét : gasesti mai mul/hotlin ea, z4u, nu glumesc. Stéteam, prin urmare, nga tunul la nenoroct si utmaream meciul Aproape cami inghetase fundul, $i nici macar nu eram cine stie ce atent la meci. Stateam acolo pentru ca, intr-un fel, voiam sa simt cé-mi fau ramas-bun. E drept c-am parasit multe scoli si multe locurl fara s& simt ca le parasesc, Dar nu pot sé sufér asta, Nu-mi pasa dacé desparjireae trista sau neplacutd, dar cand pardsesc un loc ‘vreau 88 stu c8 plec. Altfel ma simt si mal rau : 9. 1. Noteaza cate un sinonim contextual pentru urmatoarele cuvinte: ae +38 cercetez i + nostim ca + ator WF 2. Noteaza explicasia personajulul pentru faptul ca nu a mers la meci.3. Precizeaza tipul de narator $i perspectiva narativa din textul dat. ANALIZEAZA/INTERPRETEAZA 8. Explica, In §-7 randuri, rolul utilizarii structurilor: , zau cé dal’, ,am vita... toate alea’, ,avea gripa sl asa mai departe’,.zau, nu glumesc” 8. Precizeazé care este atitudinea personajulul fafa de exmatricularea sa. 11. Redacteaza, in 5-7 randuri, portretul adolescentului.12, Comenteazé, in 5-7 randuri, semnificatia secventei_ E drept c-am parasit multe scoli si multe locuri fara s4 sim: 8 le parésesc. Dar nu pot sa sufér asta, Nu-mi pasa daca despartirea_e trista sau neplécuté, dar cdnd pérdsesc un toc vreau sé stiu c4 plec. Altfel ma simt $i malrau.” REDACTEAZA 13. Imagineazé-ti ca esti adolescentul din fragment. Redacteaza o scrisoare prin care sa le explic! parintilor tai situatia in care te afll. 14. Aledtuieste o lista cu activitati care sa il ajute pe adolescent sa descopere ceea ce $l-ar dori sa faca in viitor. ARGUMENTEAZA 18. Exprimé-ti opinia, intr-un text de 10-16 randuri, despre atitudinea rebela specifica oricarui adolescent. 16, Sorie un text, de 10-15 randuri, in care sa argumentezi caracterul subiectiv al fragmentuluiFISA DE EVALUARE Se da textul: [mi pierdusem tihna copilarie sinu céstigam nimicin schimb, périnii mei continuau sé se manifeste a fel de autoritar,situatie pe care o suportam din ce in ce mai greu odata cu desteptarea spiritului meu critic. Nu vedeam sensul vizitelor, pranzurilor de familie, in general. al tuturortipurilor de corvezi pe care parinti mel le considera obliga. Solictucinea mamet devenise apésatoare..] Ea actiona asa cum eredea de cuvinga, faré sé-5i puna Problema vreune|justiicari, motiv pentru care decizile ei imi pareau deseor arbitrare. Intre nol a izbuerit un scandal din cauza unel carti de rugaciune pe care iam facut-o cadou suroril mele cu ocazia ceremoniei de comuniune, [..] Am fost nevorta sa cedez, cu furie mocnita, jurandu-mi sé nu-|jert niciodaté ceea ce eu credaam afiunabuzde putere. .] ‘Am fost mereu siguré pe mine atata vreme cat tata ma aproba. Am fost laudata do ol, ani in sir. Dar, junsé la varsta ingrata, tam dezamagit tata aprecia la femei elegenta,frummusejee, Nu numal cé nu g-a ascuns deziluzia, dar @Inceput sa manifeste un interes sport fata de sora mea, care continua sa fie o copila fermecatoare. Cand ¢ vazut-oin rolul Frumoasel Nopti tata n-2 mai putut de mandrie. (1 A invajat-o sa recite fabule, exersdnd impreund cu ea diverse efecte. Sufeream nemarturist cand vedeam cat de bine se infeleg, si, ntr-un fol ji purtam picd surorii mele, Marea mea rivala rarmanea insa mame. [.] ‘Acest gest destul de ambiguu mia dat impreisa ca, in sinea lu, tata considera c@ uneorl mama era excesiv de autortaré; eram sigurd ca Inte els! mine existe o alianf8 tacuta,lluzia avea sa se risipeasc.int-o 2 in timp ce maneam de pranz, @ venit vorba despre un var mai mare, cam impréstiat, care spunea despre mama lui cd @ Proasta, opinie pe care, de altfel tata o Impartasea. In pofida acestui fapt a spus fara drept de apet: Copllul care vorbeste urat despre mama sa este un imbeleil. M-am facut stacoji gi, pretexténd c& nu ma simt bine, am plecat

You might also like

• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (822)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4610)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (122)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Toibin

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1946)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1104)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2521)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3811)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2104)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4203)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (897)
• Nutella Cafe Menu

  

  Document2 pages

  Nutella Cafe Menu

  Denis Ifteni

  No ratings yet
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1850)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1898)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (401)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (540)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (590)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (441)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5810)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1018)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1716)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (346)
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (608)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brené Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1092)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (843)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (806)
• Regulament - Specific - Olimpiada - Limbi - Romanice - Franceza - 2023

  

  Document31 pages

  Regulament - Specific - Olimpiada - Limbi - Romanice - Franceza - 2023

  Denis Ifteni

  No ratings yet
• GP-200 - Online Manual - EN - Firmware V1.3.0

  

  Document56 pages

  GP-200 - Online Manual - EN - Firmware V1.3.0

  Denis Ifteni

  No ratings yet
• Chih Lim Bar

  

  Document1 page

  Chih Lim Bar

  Denis Ifteni

  No ratings yet
• HD 458BT Manual EN

  

  Document35 pages

  HD 458BT Manual EN

  Denis Ifteni

  No ratings yet
• Aratai Coiu

  

  Document2 pages

  Aratai Coiu

  Denis Ifteni

  No ratings yet
• B1 Oral

  

  Document28 pages

  B1 Oral

  Denis Ifteni

  No ratings yet
• Literatura de Granita

  

  Document2 pages

  Literatura de Granita

  Denis Ifteni

  No ratings yet
• Info Tema

  

  Document1 page

  Info Tema

  Denis Ifteni

  No ratings yet
• 18 Ani

  

  Document3 pages

  18 Ani

  Denis Ifteni

  No ratings yet
• Nu Am Chef Azi

  

  Document2 pages

  Nu Am Chef Azi

  Denis Ifteni

  No ratings yet
• Ploaia El Negro

  

  Document3 pages

  Ploaia El Negro

  Denis Ifteni

  No ratings yet
• Ecole Recits Enfance Adolescence 2

  

  Document12 pages

  Ecole Recits Enfance Adolescence 2

  Denis Ifteni

  No ratings yet