Când tac Cuvinte moi să le îndoi Cu limba arsă de nesomn Când zac Palete stinse dinspre roţi Să tot găsim în linii morţi Când fac
Cărbune proaspăt, palma ta
Nimic din mine-n lumea ta
Argint, lumină-n chihlimbar
E Marea Neagră plânsă-n far Lumina asta cade strâmb Pământ ne cheamă sub pământ Nisip de fel şi fără rost cules
Găseşte-mi loc să nu mă pierzi
Şi calcă strâns pereţii verzi Din nou Ferestre albe să descui Cu clape albe prinse-n cui Mă-nddoi Nu am nimic să ţin in gând Sunt sticlă arsă din pământ În ploi
Argint, lumină-n chihlimbar
E Marea Neagră plânsă-n far Lumina asta cade strâmb Pământ ne cheamă sub pământ Nisip de fel şi fără rost cules