CT Td ROS Cnn Rese ce Ma ce ae ON acre cae LOCURI DE MUNCA SANATOASE PRIN MANAGEMENTUL SUBSTANTELOR PERICULOASESUMAR Editorial Info Cea de-a 74-a Reuniune Plenara a Comitetului inaltilor Responsabili cu Inspectia Muncii File din istoria Zilei Internationale a Securitati si Si Munca tii mn Imbunstatii securitatea s sinitatea tinerilor lucrstori Proiectul “Asta vreau eu” ~ inca un pas inainte Concursul national “Sti si aplic” ~securitatea si sinatatea in munca se deprind de pe bancile scolii Statistica accidentelor de mune E mai usor si previi Locuri de munca sanatoase prin managementul substantelor periculoase REACH—10ani Ce trebuie sa stim Evaluarea riscurilor biologice la locul de munca Despre autorizarea REACH Etichetarea si ambalarea substanfelor si amestecurilor periculoase Punereain aplicare a regulamentelor pentru clasificarea, sletichetarea amestecurilor sicu privirela autorizare Bune practici in control in Irlanda Obiectiv — revistl nationald de specialtate privind securitatea si sAndtatea Tn muncd Anul Lil + Nr. 1/2018 Inspector General de Stat: Dantes Nicolae BRATU Redactare: Elena IONITA Tiparit la: SC Cosmo Print SRL, www.cosmoprint.r0, Adresa: Str. Matel Volevod, nr. 14, sector 2, Bucuresti, cod: 021455, Tel./fax: 021-337.17.37; E-mail: obiectiv@yahoo.com ‘Cont Inspectia Muncii: ROB3TREZ70020E331600XXXX deschis la AT.C.P.M.B, Cod fiscal: 12335018; |5.5.N.: 1120-0611 Continutul materialelor publicate in revisté reflect exclusiv punctul de vedere al autorilor.EDITORIAL SA FOLOSIM iN SIGURANTA SUBSTANTELE PERICULOASE Campania “Locuri de munca snétoase prin managementul substantelor periculoase” a fost lansata oficial siin Roménia pe data de 27 iunie anul curent. Inspectia Muncii se implic8 activ participand prin organizarea de activitati care promoveaz’ securitatea si s8ndtatea la locurile de munc8. Actiunile organizate de Inspectia Muncii se adreseaza angajatorilor silucr&torilor din sectorul public i privat, inclusiv celor care activeazé tn intreprinderile mici si mijlocil; managerilor, conducatorilor locurilor de munc8, lucratorilor desemnati pentru activitatile de protectie si prevenire a riscurilor profesionale, serviciilor interne de prevenire si protectie; sindicatelor si reprezentantilor lucrdtorilor cu rispunderi specifice in domeniul securitatil si s’natayi lucrétorilor, servicillor externe de prevenire si protectie; organizatiilor patronale; asociatiilor profesionale; institutiilor cu atributii in domeniul securitatit si sdnatatiiin muncd sal asigurSrila accidente de muncé siimbolndviri profesionale; furnizorilor de servicli si de formare in domeniul securit3tisi sintatiiin muncé si comunitatilor educationale Campania se desfasoara pe parcursul anului 2018, trimestrele Il IV si tn anul 2019, iar actiunile din acest an se vor finaliza prin organizarea a patru simpozioane regionale, in judetele Tulcea, Brasov, Bistrita-Nasdud si lalomita, la care se vor prezenta bune practici in domeniul securitati si sAnatatli in munc8, ce pot contribui la imbundtatirea sndtatii si a vietii profesionale, precum si alte informatii de interes general legate de problematica substantelor periculoase. Simpozioanele regionale vor fi organizate in colaborare cu centre universitare locale. Avand in vedere faptul c& Sdpttimana European’ pentru Securitate si SSnatate in Muncé se adreseazi egal masurd institutilor cu atributii in acest domeniu si companilor, inspectoratele vor contacta intreprinderile din timp, le vor consilia sile vor antrenain evenimentele organizate la nivel local. ‘in perioada august - septembrie, inspectoratele teritoriale de munca vor organiza pe plan local actiuni de informare si constientizare referitoare la campania Agentiei Europene. in cadrul acestor actiuni se vor prezenta obiectivele campanii, motivarea, rezultatele actiunilor de control efectuate, instrumente practice gi de sprijin pentru managementul substantelor periculoase, inclusiv modul in care interactioneaza Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 privind inregistrarea, evaluarea, autorizarea si restrictionarea substantelor chimice (REACH), Directiva privind agentii chimici (CAD) si Directiva privind agentii cancerigeni si mutageni (CMD). Tot cu ocazia organizrii acestor actiuni vor fi distribuite materialele de informare puse la dispozitie de catre Punctul Focal al ‘Agentiei Europene de Securitate si Sanatate in Munc in Romania. Suntem in permanent conectati la preocuparile si actiunile care se desfisoari la nivel european in care sunt implicate inspectiile muncii din celelalte state membre. Pe plan european, exist un interes major pentru ‘imbunstdtirea politicilor si a practicilor in domeniul SSM, deoarece aceasta poate aduce beneficii tuturor, iar experienta si cunostintele acumulate la nivel european incercam, in timp real, sile aplicam sin Roménia. Dr. ing. Dantes Nicolae BRATU, Inspector general de statCEA DE-A 74-A REUNIUNE PLENARA A COMITETULUI INALTILOR RESPONSABILI CU INSPECTIA MUNCII in perioada 22-23 mai 2018 s-au desfigurat la Sofia, Bulgaria, lucrérile celei de-a 74-a Reuniuni plenare a Comitetului inaltilor Responsabili cu Inspectia Muncii (en.: SLIC) si ale Zilei tematice, organizate de autoritatea responsabils cu inspectia muncii din Bulgaria si Secretariatul SLIC din cadrul Directiei Generale Ocupare, Afaceri Sociale si Incluziune a Comisiei Europene. Romania a fost reprezentat de Dantes Nicolae BRATU, inspector general de stat, Flavia-lustina BOSNARI si loan Cosmin CONSTANTIN, consilieri la Compartimentul Relatil Internationale din cadrul Inspectiei Muncit Tin calitate de membré a SLIC, Inspectia Muncil are obligatia de a participa la reuniunile SLIC din Uniunea European’. Reuniunea plenard este organizaté bianual de Secretariatul SLIC, cu sprijinul Directiei Generale Ocupare, Afaceri Sociale si Incluziune din cadrul Comisiei Europene, si de corganismul national de inspectie a muncit din tara care detine presedintia Consiliului Uniunil Europene, in cazul de fat de Inspectoratul de Muncé din Bulgaria, Lucrarile reuniunii s-au derulat pe parcursul a dou’ zile la Palatul National de Culturd din Sofia, pe data de 22 mai 2018 ~ Ziua tematic’ a SLIC: Interventil de finete printr-o mai bund orientarea inspectieimuncit. Dezbaterile si concluziile Zilei Tematice Prioritatile Bulgariei pe durata presedintiei sunt dezvoltarea unei Europe deschise, in care mobilitatea si cooperarea joac8 un rol central. in acest context, cooperarea stransé intre autoritatile responsabile cu inspectia muncii din statele membre UE devine extrem de importants pentru a face fata cu succes schimbarilor din societate si de pe piata muncii. Corelat cu aceste priorit3ti, autoritatea responsabili cu inspectia muncii din Bulgaria, impreun& cu Ministerul Muncii si al Politicilor Sociale, a organizat Ziua tematic’ a SLIC cu tema Interventii de finete printr-o mai bund orientare a inspectiei muncii 2 In cadrul discutilor s-a incercat gisirea unor raspunsuri la 0 serie de intrebiiri dificile cum ar fi unde, cand si in ce fel trebuie s& intervina autoritétile responsabile cu inspectia muncil, care este perceptia societatii cu privire la rolul inspectorilor de muncé, rolul dual al inspectoratelor de munc§, dificultatile cu care se confrunta acestia, colaborarea cu partenerii sociali, modul concret. prin care se pot cuantifice rezultatele activitsti inspectorilor de mune’, rolul pe care il joact abordarea pro-activa (inclusiv analiza preliminar’ de risc) ete. Ziva tematicd a reunit experti, autoritati de reglementare, cadre universitare, inspectori, patronate si indicate. Acestia au abordat subiectul din diferite unghiuri, pornind de la viziunea de ansamblu, pnd la prezentarea unor experiente reale din domeniu. Participantii au luat act de exemple de bune practic prezentate de experti din Irlanda, Regatul Spaniei, Republica Elen’, Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, Regatului Tarilor de Jos si Austria, Concluzia la care au ajuns cei prezenti este cd toate inspectoratele nationale de munca se confrunté cu probleme similare legate de identificarea unor indicatori adecvati pentru a efectua 0 analiz8 preliminar’ de risc si de a cuantifica rezultatele activitatii acestora, iar unele inspectorate nationale de munca (de ex.: elen si spaniol) au integrat baze de date detinute de diverse autoritati pentru planifica activitatea de control. Majoritatea participantilor apreciaz’ ca inspectorul de muncé are un rol dual sic& prevenirea este 0 metodé foarte bund de a obtine rezultate. In acest sens, autoritatea responsabil’ cu inspectia munciidin Regatul Unit al Maril Britanii i Irlandei de Nord pune accent pe realizarea de campanii de informare. in cadrul zilei tematice au fost prezentate rezultatele unui sondaj de opinie desfésurat la nivel national in primavara anului 2018, cu privire la activitatea autoritatii responsabile cu inspectia muncii din Bulgaria. Conform sondajului de opinie,inspectorul de munci este vazut de majoritatea angajatorilor, angajatilor si a publicului larg ca un expert in domeniul su de activitate si un element cheie al bunei function&ri a unel societati moderne. La reuniune au fost prezenti i reprezentantiai unor 18ri membre ale Asociatiei Europene a Liberulul Schimb (en.: EFTA): Islanda, Norvegia, Liechtenstein si Elvetia. Moderatorii lucrarilor Zilei Tematice au fost dna Charlotte SALOMON, dl Georgi MILCHIN si dna Flavia-lustina BOSNARI Concluzii si propuneri S-a adoptat ghidul Principii comune pentru inspectorii de munca in ceea ce priveste evaluarea riscurilor legate de diversitate, in special in ceea ce priveste varsta, sexul si alte caracteristici demo- grafice la care a contribuit si Inspectia Muncii din Romania Reprezentantul Agentiei Europene pentru Sanitate si Securitate in Munc3 (EU-OSHA) a prezentat doua campanii de constientizare, respectiv campania denumita Substante periculoase si Afectiuni Musculo scheletice care se deruleazi in perioada 2017-2022 si campania denumit3 Locuri de Muncé Sanétoase care se va derula in perioada 2020 - 2021. Participantii au declarat c& este nevoie de o constientizare a publicului cu privire la aceste aspecte (substante periculoase $i afectiuni musculo scheletice) si s-a pus si problema corelarii, atunci cnd tema o permite, a campaniilor de constientizare ale EU OSHAcucele europene de control ale SLIC. Copresedintele Platformei Europene de Combatere a Muncii Nedeclarate (PUDW), dl Renars LUSIS (LV) a prezentat cele mai recente evolutil inclusiv pagina de internet a platformei, subliniind importanta colaborarilintre PUDW si SLICinclusivin ceeace priveste schimbul de informati. Jn urma discuyillor privind schimbul de bune practici, cu tema Controlul persoanelor fizice autorizate (in englez’ self emplyed),a reiesit faptul c3 in unele sectoare de activate anumite state membre au impus PFA-urilor conditionari in ceea ce priveste respectarea normelor de SSM. Secretariatul SLIC a anunjat c& urmitoarele reuniuni plenare ale SLIC vor avea loc dup’ cum urmeazs - in Republica Austria, cea de-a 75-2 Reuniune a SLIC, 8-9 octombrie 2018; dna Gertrud BREINDL a prezentat tema pentru Ziua Tematicd (Prevenirea si controlul expunerii la agenti cancerigeni si mutagen); jn Roménia, cea de-a 76-a Reuniune a SUC, in perioada 15-16.05.2019, cu tema Orientarea profesionala a elevilor dintr-o perspectiva a SSM. Reprezentantul OIM a prezentat plenului obiectivele OIM, respectiv planificarea strategic’, realizarea unor serii de ghiduri si metodologii si, totodat, a sustinut importanta dezvoltarii unei culturi de prevenire in ceea ce priveste securitatea si s&natatea in munc’, deziderat impartisit si de Inspectia Muncii prin actiunile sale la nivel national si prin propunerea temelor mai sus mentionate pentruZiua Tematic’ a Romaniei (mai 2019), Dantes Nicolae BRATU, inspector general de stat Joan Cosmin CONSTANTIN, r, Inspectia Muncii 3FILE DIN ISTORIA ZILEI INTERNATIONALE A SECURITATII $I SANATATII IN MUNCA La 28 aprilie 1996, la Natiunile Unite, in New York, delegati ai sindicatului Global Union au comemorat pentru prima data victimele acci- dentelor de muncé, promovénd in acest fel asigurarea unui medi de muncé sdnditos sisigur. De atunci, ziua de 28 aprilie a devenit ziua interna- tional a accidentatilor in muncé, zi recunoscuta si de guvernul romén. Scopul acestei zile este de a onora memoria victimelor accidentelor si bolilor profesionale prin organizarea, Ia aceasté data, de campanit de mobilizare si de sensibilizare la nivel mondial. In fiecare an, accidentele sibolile duc la decesul a aproximativ 1,1 milioane de oameni pe tot globul, aceasté cifré incluzénd aproximativ 30.000 decese rezultate din 250 milioane de accidente, care survin anual fa locul de munca. Multe din aceste accidente duc la incapacitate de muncé definitivd. Anual sunt inregistrate aproximativ 160 de milioane de cazuri noi de boli generate la locul de muncés, incluzénd boli respiratorii, cardiovasculare, cancere, surditéti, afectiuni musculo-scheletice si ale organelor de reproducere, tulburdripsihice sineurologice. Starea de séndtate a populatiei active din toate férile are un impact imediat $i direct asupra economiei nationale $i internationale. Accidentele si bolile profesionale sunt intr-o legéturd indes- tructibilé cu munca, drept consecinté, pierderile totale datorate acestora au un impact considerabil asupra evolutiei economiei mondiale. Ele intrerup ‘sau ingreuneazi desféisurarea procesului de muncé si afecteazd cel putin una din componentele sistemului de munca. Jar procesul si sistemul de munca sunt elemente fundamentale ale oricdrei microeconomii. Rezulté c& accidentul sau boala profesionalé deregleazd de fapt functionarea acesteia din urmé, producénd efecte asupra componentelor sale $i asupra relatilor dintre ele. Organizatia International a Muncil estima in 1997 c@ pierderile economice globale datorate bolilor profesionale si accidentelor de muncé au fost de aproximativ 4% din produsul intern brut Ia nivel mondial. De atunci au fost facute diverse estiméri 4 asupra elementelor care formeazé costul total; toti specialistii sunt ins de acord cu faptul cd existé costuri imposibil de cuantificat si anume cele ale durerii, suferintei, pierderii de vieti omenesti. Desi unele cheltuieli se pot masura, jar altele nu, este evident insé cé accidentele si bolile profesionale costé statul, societatea, lucrdtoriisifamilile lor. ‘incepénd cu anul 2003, la cererea miscérii sindicale, Organizatia internationalé a Muncii (OIM) 5a implicat in organizarea campaniilor din 28 aprilie, recunoscénd aceasté zi drept una de comemorare $i sérbétoare. In aceasté zi onordm lucrétoriiréniti si decedati in accidente de muncé, dar, in acelagi timp, actioném pentru ca accidentele 6 fie prevenite. Din 2003, OIM celebreazé pe 28 aprile Ziua international a Securitati si Sindtatitin ‘Muncé, valorificénd punctele sale forte traditionale de tripartism si dialog social. Cu ocazia sérbétoriri Zilei Internationale a Securitatil si Sénatatit in Muncé, Organizatia Internationalé a Muncii promoveazé crearea unei culturi a preventidomeniul securitdti i sénatatil in muncé, implicénd tofi actorii cheie din acest domeniu: autoritétile nationale, sindicatele, organizatiile patronale si specialistit in domeniul securitdtii si sénétatii in muncé. De 28 aprilie OIM actioneazé pentru a promova prevenirea accidentelor si bolilor Ja locul de muncé la nivel global, prin campanii de constientizare, destinate sd acorde atentie internationalé tendintelor emergente in domeniul securitéil si siindtati in muncd, Aceste campanii Campania Organizatiei Internationale a Munci ‘sunt menite sé promoveze crearea unei culturi a securitétii $i séndtatii, care sé contribuie la reducerea numérului de decese si raniri legate de muncé. OIM ti incurajeazé pe principalii actori (sindicate, organizatii patronale si reprezentanti ai guvernulul) si promoveze o culturé preventivé a securitajil si stindtati in muncéi pentru a-siindeplini obligatile si responsabilitatile, astfel incét lucrdtori ‘86 se intoarcé in siguranté la casele lor la sférsitul zileide lucru. pentru Ziua Internationala a SSM din 2018 — IMBUNATATITI SECURITATEA SI SANATATEA TINERILOR LUCRATORI jin acest an, Ziua internationala a Securitatii si Sanatatit in Munca (28 aprilie) si Ziua Mondiala impotriva Muncii Copiilor (12 iunie) sunt celebrate printr-o campanie comun’, cu titlul ,Generatia Securitate si Sandtate” (,Generation Health & Safety"). Scopul acestei campanii il constituie Promovarea de actiuni pentru imbunatatirea securitatii si sdn&tatii lucratorilor tineri si pentru oprirea muncii copillor. Campania vizeaz’ accelerarea actiunilor pentru atingerea tintelor obiectivului nr. 8 de dezvoltare durabil8 al Organizatiei Natiunilor Unite (SDG) ,Promovarea cresterii economice durabile pentru toti, a locurilor de munca si a conditillor de munci decente” si anume 8.8 ~ ,Medii de lucru sigure pentru toti lucr&torii pana in 2030” si 8.7 ~ »Stoparea tuturor formelor de munca a copiilor pana in 2025". Realizarea acestor obiective in beneficiul urmatoarei generatil de lucratori necesit’ © abordare concertata si integratd, care s8 includ’ promovarea unei culturi a prevenirii pentru securitate si snatate in muncd, precum si actiuni pentru eliminarea munci copiilor. INFOConform statisticilor OIM, la nivel mondial exist cca 541 de milioane de tineri lucratori (15-24 ani), care reprezint’ mai mult de 15% din forta de munc& mondial. Aceste cifre includ si 37 de milioane de copii implicati in munci periculoase. in Uniunea Europeans, lucratori tineri sufer’ cu 40% mai multe accidente de munca cu repercusiuni grave asupra sindtatii, decat lucrétorii adulti cu varsta peste 25 de ani. in urma analizei factorilor care pot creste vulnerabilitatea tinerilor fata de riscurile legate de securitate si sSnitate in muncé, constatim c3 cei mai important factori sunt stadiul lor de dezvoltare fizic si psihicd,lipsa experientei de ‘muncé silipsa de instruire, constientizarea limitat a pericolelor legate de locul de muncé si lipsa puterit de negociere, fapt ce determin8 tinerii lucratori si accepte sarcini periculoase sau conditii de munc& proaste. Campania Organizatiei Internationale a Muncii din 2018 abordeaz3 aceste provocari, evidentiind importanta critica a imbundtatirii securit8tii si s8n&tatii tinerilor lucratori, prin promovarea unor locuri de munca sigure si sdndtoase pentru tineri, cat si prin formarea unei culturi a prevenirii. Campania urméreste si conectarea eforturilor de combatere a tuturor formelor de muncé a copiilor, vizand in primul rand ‘muncile periculoase la care acestia sunt supusi. Factori tineri de risc specifici lucratorilor Factorii de rise care sunt specifici lucr8torilor tineri fac si creasc’ probabilitatea ca ei s8 sufere 0 vitmare datoritd pericolelor de la locul de munca. Acestifactori de risc pot fiinerenti varstei lor (stadiul de dezvoltare fzic’, psiho-social’ si emotional) sau influentati de aceasta (de exemplu, lipsa relativ de competente, experienta minimal si nivelul mai scSzutde educatie). 6 Stadiul de dezvoltare fii ica Lucratori tineri si, In special, adolescentil prezint un rise mai mare de a suferi accidente de muncé si boli profesionale datorité faptului ci organismul lor (inclusiv creierul) este in curs de dezvoltare, Sistemul lor reproductiv si functiile crelerului sunt deosebit de sensibile la pericolele care intervin Ia locul de munca. in plus, in cazul adolescentilor, frecventa respiratiei si ratele metabolice mai mari pe unitate din greutatea corporal determina corpul s8 absoarb& mai multe toxine si s8 experimenteze reactii extreme la efectele acestor toxine. Lobii frontali se numara printre ultimele zone ale creierului care se maturizeaz’ si nu se dezvolt’ pe deplin pnd in jurul varstei de douazeci si cinci de ani. Cortexul prefrontal, care este situat in partea frontalé a lobului, coordoneazi procesele cognitive de ordin superior si functille executive (abilitati necesare pentru comportamentul orientat spre scop, inclusiv plenificarea, inhibarea réspunsulul, memoria de lucru siatentia). O atentie deosebits trebuie acordata tinerilor lucratori care sunt expusi la pesticide, neurotoxine, perturbatori endocrini, alergeni sau agenti cancerigeni, in special in cazul lucratorilor adolescent ale céror organisme se dezvolta inca la nivel celular. in cazul adolescentilor, echipamentele de muncé, fiind de obicei concepute pentru adulti, le pot supune la eforturi mai mari organismulaflat in dezvoltare. Stadiul de dezvoltare psiho-sociala si emotional Lucrétori tineri tind sa fie mai putin capabili s& discearna consecintele actiunilor lor si sé evalueze riscurile in anumite situatii find mai susceptibili la Presiunile sociale si motivationale, inclusiv dorinta de a apartine, de a fi considerat atractiv si de a-5i obtine independenta, Aceste trisdturi afecteazi tinerit in procesul de luare a decizilor si pot genera riscuri pentru acesti lucratori. De asemenea, aceste trsdturi fl fac pe tineri lucratori reticenti in a vorbi despre dificultatile legate de munca lor sau cu privire la conditile fizice si psihologice periculoase in care lucreaz’. Trebuie avut in vedere modul in care comportamentul din timpul tineretii (si de pe tot parcursul vietii) este influentat de multiple interactiuni, incluzand dezvoltarea creierului, experienta, influenta périntilor, statutul socio-economic, cultura, starea psihologica, relatiile si interactiunile sociale. Abilitatile de lucru munca i experienta de Tinerilor le lipsesc de multe ori abilitatile si experienta de care au nevoie pentru munca pe care sunt repartizati si o desfasoare, inclusiv injelegerea pericolelor si riscurilor privind securitatea si sinatatea in muncé, asociate cu munca pe care 0 desfisoara. Conform unui studiu din 2013, riscul de accidentare al unui lucrétor este de patru ori mai mare in prime luna la un nou loc de munca, decat dup’ 12 luni la respectivul loc de munca, de asemenea, riscul de accidentare al unui tanar lucrator in prima lund de munca este mai mare decat cel pentru un lucrator mai in varsta Nivelul de educatie Nivelul de educatie al unui tanér lucrator joacs Un rol important in tranzitia spre un loc de muncd: stabil si decent. Nivelurile superioare de educatie si formare, experienta sau munca desfisurat3 in timpul studillor, tind s8 fac3 mai usoard tranzitia spre piata muncii, Tinerii cu nivelurile mai inalte de educatie sunt mai putin implicati in angajarea informala. Lucratorii cu un nivel scézut de educatie tind s8 ramand in acelasi loc de munc’ in ciuda unor conditii dificile de munca. Constientizarea securitati la locul de munca pare, de asemenea, 38 fie influentat’ pozitiv de educatie. Lucrétorii cu niveluri superioare de educatie au o mai bun’ intelegere a securitatii, respect procedurile si suferi mai putine accidente decét luerdtorii cu un nivel mai scézut de educatie Alti factori care afecteaza riscurile pentru securitatea si snatatea in munca lucratorilortineri Exist anumiti factori care, in combinatie cu varsta, cresc riscul accidentelor de munca sia bolilor profesionale la care sunt expusi tinerii lucratori. ‘Acestia sunt: sexul, gradul de handicap sistatutul de migrant. Baietiitineri au o probabilitate mai mare si fie angajati pentru munci periculoase si sa sufere mai multe accidente la locul de muncé decat fetele tinere, dar cifrele relevante pot fi partinitoare, deoarece tinerele fete sunt mai predispuse si lucreze la locuri de muncé informale, cum ar fi munca casnic& neplatit’, ceea ce le face “invizibile", din acest punct de vedere, in statistcile oficiale. Tinerii cu dizabilitit tind sd fie supusi unui rise mai mare de excludere, izolare, intimidare si abu si, de asemenea, au tendinta de a avea mai putine oportunitati educationale si economice. Dar, din toate aceste categorii de angajati, lucr3torii migranti au rata cea mai mare de accidentare profesionals. Persoanele cu varsta sub 30 de ani reprezinta aproximativ 70 % din fluxurile migratorii interna- tionale. Conform statisticilor, in 2015 peste 51 de milioane de migranti internationali aveau varsta cuprins& intre 15 si 29 de ani. Limitarile lingvistice pot creste riscul ca lucrétorii migranti si sufere accidente de munc’ si boli profesionale. Dac& muncitorii migranti nu infeleg limba vorbité sau scris8 a t8rii gazd3, pot avea dificultati in a se conforma normelor si procedurilor de securitate si sdntate la locul de muncd, sau pot intelege gresit avertismentele si informatie din etichetele de pe recipientele cu substante chimice. Atitudinile cuiturale si comportamentale, modul de angajare (cea mai mare parte a lucritorilor migranti presteaz’ munci temporare sau sezoniere) si importanta pe care o acorda veniturilor in raport cu toate celelalte aspecte ar putea Impiedica imbundtatirea securitatii gi sinatatii in munc’ a lucratorilor migranti in CERVICESCU, inspector de muncé, Inspectia Muncii 7INFO ZIUA INTERNATIONALA A SECURITATII $1 SANATATII IN MUNCA LA ITM BUCURESTI ITM Bucurestia sirbiitorit Ziua International’ a Securitsii si Sanatapii in Muncd pe data de 27 aprilie, printr-un simpozion organizat in colaborare cu Universitatea Crestina ,,Dimitrie Cantemir” in sala festiva a universitatii. La eveniment au fost invitati s& participe angajatori, specialisti in domeniul SSM, reprezentanti ai sindicatelor, elevi, studentiete. Inspectorul sef ITM Bucuresti, dr. ing Constantin BUJOR a deschis simpozionul salutand pe cei prezenti. Tema abordati in acest an la simpozion s-a referit la imbunatdtirea securitatii si sn&tatil in munca tinerilor lucrétori, din care cauz in public au fost invitati elevi de liceu, studenti, tineri muncitori, alituri de generatia experimentat8 in cémpul muncii, Mesaje de salut au fost adresate din partea universitatii Crestine »Dimitrie Cantemir”, in persoana dnei prorector Georgeta ILIE si a dnei vicepresedinti a senatului Valentina ZAHARIA, care au salutat calduros eforturile ITM Bucuresti sia Inspectiei Muncii in ce priveste implicarea in educatia tinerilor in materie de SSM, mentionnd c& tematica SSM este abordatd si in lucrarile de licents a absolventilor de la universitatea Crestina ,Dimitrie Cantemir”. Despre importanta imbunstatiril securitatii si sanatatii muncii tinerilor a vorbit si directorul Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Muncii ,Alexandru Darabont", Doru Costin DARABONT. DI OLARICA, care a reprezentat Casa National de Pensii Publice, a vorbit despre sistemul de asigurari de sinitate pentru accidente de munca i boli profesionale, 8 amintind c& sunt inclusi si tinerii in perioada de practica. Dna inspector Stela POPESCU a vorbit despre rezultatele primei etape din proiectul Formarea culturii educationale in domeniul securitatii si s8natatil in muncd ined de pe bancile scolti, pentru anul 2018 si a prezentat elevii participanti care au luat primele locuri la nivelul municipiului Bucuresti si urmau s8 participe in etapa finald la lasi. Elevii prezenti au fost foarte emotionati, dar optimist si au apreciat experienta acumulati in acest proiect. Dna Anca TEODOR, sef de birou CSM ITM Bucuresti, @ prezentat o analiza statisticé a accidentelor de munc& produse in 2017 la angajatori cu sediul social in Bucuresti, de unde aflim c& anul trecut in Bucuresti s-au accidentat la muncé 995 de persoane, iar 19 dintre ei au decedat. Si, deoarece 28 aprilie este si ziua comemoraril victimelor accidentelor de muncé, s-a tinut un moment de reculegere in memoria celor care nu maisuntprintre noi Lucrari pe tema simpozionului au mai prezentat, dl Constantin NEGRILA, sef serviciu CSSM ITM Bucuresti si dl Niculae NEGOITA, sef birou CSSM ITM Bucuresti. Simpozionul s-a finalizat cu discutii axate pe provocirile cu care se confrunt’ angajatoril si specialistii In domeniul SSM, dar si impresii ‘impairtisite de elevii si dascalli care au participat la concursul Formarea culturii educationale in domeniul securit8tii si sanat8tiiin muncd inc& de pe bancile scoli Elena IONITA, consilier Inspectia Muncil28 APRILIE — ZIUA INTERNATIONALA A SECURITATII $I SANATATII JN MUNCA LA ITM COVASNA Tn fiecare an pe 28 aprilie, Organizatia Internationalé a Muncii sarbatoreste Ziua Internationalé a Securitail si Sénéitagit in Muncé, 21 in care miscarea sindicala onoreazé memoria victimelor accidentelor de munca si 2 bolilor profesionele. in aceast zi sunt organizate simultan in intreaga lume actiuni pentru a atrage atentia asupra importantei prevenirii accidentelor de munca si a bolilor profesionale. in acest an, Ziua Internationala a Securitatil si Sanatatiiin Muncd (28 aprilie) si Ziua Mondiala impotriva Muncii Copiilor (12 iunie) sunt celebrate printr-o campanie comund, cu titlul ,Generatia Securitate si Sanatate”(,Generation Health & Safety”). Scopul acestei campanitil constituie promovarea de actiuni pentru imbundtatirea securitati si sinatatit lucratorilor tineri si pentru oprirea muncii copiilor. Cu acest prilej, Inspectoratul Teritorial de Munc’ Covasna a organizat actiuni specifice de informare si constientizare a tuturor factorilor interesati (lucratori, angajatori, reprezentantii acestora, parteneri sociali), deoarece numai eforturile comune ale partilor interesate de asigurarea unor locuri de munca sigure si sindtoase pot garanta ‘indeplinirea obiectivelor. Lajos ORDOG, inspector sef ITM COVASNA. ZIUA INTERNATIONALA A SECURITATII $I SANATATII IN MUNCA LA ITM GALATI In perioada 23.04-28.04.2018, la Galati, inspectorii de munca s-au implicat si au participat la San&t3tiiin Muncé. Tema campaniei deanul acestaa INFOfost ,imbundtatirea securitatii si anata in muncé atinerilor lucratori” sia avut drept scop promovarea de actiuni pentru imbundtatirea securitatii si sn&tatii lucr8torilor tineri, Strategia Comunitar’ in domeniul securitstii si sinatatii in munc& pune accentul, pe de o parte, pe nevoia de ,educare si crestere a constientizari din stadii timpuri” si, pede alt parte, pe faptul cd educatia si cultura de prevenire a riscurilor sunt factori cheie pentru imbun&ttirea calititii muncii La Galati manifestarile dedicate zilei de 28 aprilie s-au desfésurat cu participarea dlui Liviu MIREA ~ sef serviciu C.S.5.M. in cadrul Inspectiei Muncii, a dlui Viorel DUMITRU, inspector sef LT.M. Galati si au implicat un numa de 85 de participanti (angajatori, lucrétori cu atributii in domeniul securitatii si sinatatii in muncd, reprezentanti ai lucratorilor, angajati, reprezentanti ai serviciilor externe de prevenire si protectie etc.). Au fost prezentate materiale privind protectia tinerilor la locul de munc&, obligatii ale angajatorilor, aspecte ce fac referire la pregatirea tinerilor pentru protejarea snatatil si securit&tii in viata profe- sional, educarea pe toatd perioada activi a lucratorilor de toate varstele, dar si cresterea implicdrii sistemului de educatie initialé si continua inimbunatitirea starii de bine de la locul de munca Dinamica accidentelor de munca si exemplele de accidente prezentate au condus la discutii interactive, schimb de pareri, recomandari si promisiunea ca, in vitor, numarul accidentelor de munca sa fie tot mai mic, iar starea de bine de 10 lalocul de munca sé fie o certitudinein tot mai multe intreprinderi De asemenea, in cadrul intalnirii, partici- pantilor li s-au prezentat noutati legislative vizand supravegherea pietei produselor si, in mod special, Inspectorii de muncd au facut cunoscutd Strategia nationala in domeniul securit3tii si snatatii tn munca pentru perioada 2018-2020, strategie ce reprezintd un instrument-cadru prin care se asigura corelarea cu directiile strategice ale Uniunii Europene privind securitatea si sandtatea la locul de munca. Manifestérile dedicate campaniei de anul acesta au continuat la Arcelor Mittal Galati S.A., unde directorul general, dl Ribo BRUNO, a amintit participantilor la intalnire c& in ultimii trei ani compania nu ainregistrat niciun accident de munca. La Arcelor Mittal Galati S.A., lucratorii si-au schimbat considerabilatitudinea fata de siguranta la locul de muncé, compania realizind progrese importante in acest sens Viorel DUMITRU, inspector sef ITM Galati Marius MARGINA, sef serviciu C.S.S.M. a Mioara MOHONEA, insp. de muncé LumiGENERATIA ,, SAFE&HEALTHY” — IASI, 28 APRILIE 2018 Ziua internationala a securitatil si sdn&tatii in mune - 28 aprilie - 2 fost marcat& anul acesta prin organizarea, de cétre Inspectoratul Teritorial de Munca lagi, a unui eveniment la care au participat 200 de manager, specialisti SSM, reprezentanti ai administratiilor publice locale si ai firmelor, din care 150 de companil. in acest an, Ziua International a Securitatii si San8tatii in Muncd s-a concentrat pe imbunatatirea securitatii si sin8tatii lucratorilor tineri sia facut parte dintr-o campanie comund cu Ziua Mondial Impotriva Exploatarii prin Muncd a Copilului (marcat& la 12 iunie). Evenimentul s-a desfasurat in data de 25.04.2018 la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinars ,lon lonescu de la Brad” din lasi, in Aula Magna “Haralamb Vasiliu” si a avut ca obiectiv principal prezentarea proiectului campaniei "SafeDay", derulata la nivel mondial de citre ILO, sub sloganul "GENERATION — SAFE& HEALTHY”. La deschiderea evenimentului au fost transmise mesaje de bun venit adresate de Inspectoratul Teritorial de Muncé lasi prin intermediul inspectorului sef Andrei George ALBULESCU si a inspectorului sef adjunct George Daniel TANASIEVICI. Inspectoratul Scolar Judetean lagis-aaléturat actiunii organizate, prin intermediul inspectorului scolar general-adjunct Bogdan BARZOI, care a subliniat importanta majord a unei astfel de initiative de promovare a securitatii si s8natatii in munc& in randul elevilor - viitori tineri lucratori si, nu in ultimul rnd, modul cum noi toti dezavuim munca fortaté a copillor din intreaga lume. Prorectorul Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinars ,lon lonescu de la Brad” din lagi, prof. Vasile STOLERU, a salutat tema campaniei in contextul in care universitatea pe care o reprezintd pregateste specialisti in domenii precum agricultura, horticultura, zootehnia, medicina veterinard si unde riscurile de accidentare sunt 0 problems. Totodatd, a adusin prim plan problemele cu care se confrunta tinerii lucratori, cei care fac voluntariat si ucenicii, Directorul departamentului Securitate Industrial al Universitatii Tehnice “Gheorghe Asachi” din lasi, prof. Constantin BACIU, sia ardtat sustinerea pentru aceastd campanie si a subliniat importanta acesteia pentru mediul educational. in cadrul evenimentului, au fost prezentate date statistice ale accidentelor de muncé, ‘nregistrate la nivel international, national si local, dintre care amintim faptul c& in Europa incidenta vatiimarilor nefatale la locul de muncd a fost cu peste 40% mai mare in randul tinerilor lucratori, cu varste cuprinse intre 18-24 de ani, decat in réndul lucrétorilor in varst8. La nivelul judetului lasi, pentru accidentele de munca, in care victime au fost lucrétorii tineri (17- 24 de ani), s-a inregistrat 0 medie de 8 accidente in anii 2013, 2014, 2015 si 2017, iar tn 2016 s-au inregistrat 11 accidente de munca, Printre factorii de risc specifici lucriitorilor tineri, care cresc probabilitatea de a suferi o afectiune din cauza pericolelor de la locul de muncé, au fost evidentiati: stadiul dezvoltarii fizice si psihice, abilitatile de muncé si experienta de lucru, nivelul educational, genul, dezabilitatile, statutul migrational etc. Sectoarele de activitate recu noscute ca fiind cele mai periculoase sunt agricultura si constructiile. ITM lasi a recomandat angajatorilor sé acorde o atentie sporité consolidarii unei culturi de prevenire in materie de SSM, prin respectarea dreptului la un mediu de lucru sigur si sinitos la toate nivelurile. S-a insistat pe implicarea directa a lucratorilor tineri si a organizatillor lor in " INFOdezvoltarea si implementarea culturii de prevenire, astfel find posibilé abordarea preocuparilor tinerilor in discutiile despre crearea unei generatii de lucratori protejatiintegri) sisanatosi Agenda evenimentelor a permis expunerea de lucrari si puncte de vedere ale unor companii din judetul Iasi, selectate in raport cu numarul de angajati siponderea activitatilor desfasurate la nivel de judet, dar si dorinta de implicare. Florina DIACONU de la serviciul extern de prevenire si protectie IASISTING GRUP SRL a prezentat lucrarea Alaturi de tine pentru un vitor sigur”, in care a expus evenimentele si actiunile la care a participat IASISTING GRUP SRL si pe care le deruleaza in prezent, munca depusa, prin intermediul anga- Jatilor si voluntarilor sai, respectiv provocarile la care sunt supusiin materie de securitate si sdndtate jn munca. In toate activititile expuse a oferit un numitor comun pentru o buna desfasurare instruirea, un exemplu de bund practica si o reteta de succes, atat pentru angajator cat si pentru angajati si, nu in ultimul rand, a scos in evidenta importanta parcurgerii unui curs de prim ajutor pentru adult daripentru copil, compania derulnd unastfel de proiect Florentina CIORBA, sef birou SSM al companiei APAVITAL SA, a prezentat 0 lucrare cu tema ,Rolul lucritorilor in varst® si promovarea imbatraniri active la locul de muncd’, printre altele aratand modul in care APAVITAL SA lasi se implic, la nivelul judetului asi sal regiunii de Nord-Est, in derularea activitatilor si a proiectelor ce implic& sanatatea si securitatea in munc&. Cristian HEREA, reprezentant jn vanziri din partea firmei RENANIA a adus la Cunostinta celor prezenti la eveniment noile modificdri normative ale echipamentelor demuncé, in special a incditémintei de protectie, clasificarea acestora, pentru a face mai constient alegerea in 12 raport cu riscurile la care este expus lucritorul in cadrul firmei. Gabriela CALDARESCU, sef serviciu SSM, a oferit lmuriri legislative pe spetele ridicate sia oferit exemple acolo unde a fost nevoie de a intiri ideile expuse, de asemenea, s-a asigurat ca expunerile invitatilor sa se desfasoare intr-un cadru interactiy, incurajand intrebarile si interventile din sald Aceast& campanie s-a dorit a fi una de sensibilizare a angajatorilor si lucratorilor asupra tendinfelor emergente in domeniul securitatii si sanatatii in munca, precum si cu privire la dimensiunea globala a leziunilor, bolilor si a deceselor legate de munc3. Campania a avut in vedere constituirea unei viitoare generatii s&natoase prin eliminarea muncii copiilor, promovarea si asigurarea unei culturi sigure si sinatoase in muncé, in special pentru tinerii lucratori. Cu tofii cunoastem si recunoastem pasii importanti care s-au facut in ultimii ani la nivel national si international prin intermediul acestor actiuni de informare, cu prilejul unor astfel de evenimente, pentru ridicarea standardelor calitatii muncii iin vederea preintdmpinarii evenimentelor la nivelul firmelor. Avand in vedere interesul manifestat de angajatori fata de un astfel de eveniment, Inspectoratul Teritorial de Muncé lasi si propune organizarea si a altor intalniri de o asemenea anvergura, in care s8 prezinte modificdrile legislative, s8 analizeze evenimentele precum si exemplele de bund practic’ realizate la nivelul judetului lagi. George Daniel TANASIEVICI, inspector sef adj. ITM lasi Gabriela CALDARESCU, sef serviciu CSSM ITM lasi Laura Angelica FLOREA, inspector de munca ITM lasiZIUA INTERNATIONALA A SECURITATII $I SANATATII IN MUNCA LA ITM MARAMURES In data de 26.04.2018, la sediul ITM Maramures, cu ocazia Zilei Internationale a SSM, desfagurata in anul 2018 sub egida ,,imbunatétiti securitatea $i sénétatea tinerilor lucrétori”, a fost onganizata o intalnire la care a participat un numar de 56 de invitati, reprezentanti ai mediului de afaceri maramuresan, ai organizatillor sindicale, membri ai asociatiei serviciilor externe de securitate si sndtate in munc&. Cu aceast ocazie, inspectorii de mune’ de la ITM Maramures au prezentat expuneri pe tema securititii si s8natatii tinerilor lucratori, referindu-se, in mod special, la riscurile la care pot fi expusi acestia atunci cand se angajeaz in cAmpul muncil. De asemenea, a fost prezentata 0 analizé a accidentelor de munca in care au fost implicatittineri iar medicul de medicina muncii dr. Dorin TRIFF a prezentat o lucrare privind consecintele expunerii la substante periculoase 2 tinerilor lucrétori. Traian RAD TAUT, inspector sef adj. SSM. ITM MURES$ In data de 26 aprilie, ITM Mures a organizat, cu ocazia Zilei internationale a Securitatii si Sanatati in Muncé, 0 intalnire cu angajatorii din judet, specialistii in domeniul SSM si alte persoane Interesate. Tema abordatd in cadrul intalniril a fost traficarea tinerilor prin muncé. Ca invitati au participat dna comisar sef Cristina ZAHARIA de la Agentia Nationala a Traficului de Persoane, regiunea Tg Mures si dl Doru CONSTANTINESCU de la Directia Judeteana de Protectie a Copilului. in cadrul intdlnirii s-au analizat studil de caz ce aveau ca protagonisti copiltraficati, iar Agentia Nationalia Traficului de Persoane a pus la dispozitia celor " = prezenti un film educativ despre exploatarea prin muncd, S-au discutat mai multe cazuri concrete de copii $i tineri traficati din judetul Mures, depistate de inspectorii de la ITM si s-a tinut un minut de reculegere in memoria victimelor care si-au pierdut, viata in accidente de muncd. Concluzia general a participantilor la evenimentul organizat a fost c& 0 mai buna cunoastere a legisiatiei in domeniu si a drepturilor pe care le avem in calitate de angajati ar putea proteja tinerli, dar si alte categorii de persoane de pericolul traficdri prin munca Eva MAN, p. inspector sef ITM Mures 13 INFOINFO MANIFESTARILE DEDICATE ZILEI DE 28 APRILIE LA ITM NEAMT Inspectoratul Teritorial de Munc3 Neamt s-a aléturat si in acest an organizatillor internationale, institutillor si autoritatilor nationale care sunt active in imbundtatirea securit8tii si sanatatii in muncé, mai ales in randul tinerilor, preluand tematica campanici ,imbunditatiti securitatea si sdndtatea tinerilor lucrétori”, initiat’ de Organizatia Internationala a Muncii si dedicat srbatoririiZilei Internationale a Securitdtii si Séndétagii in Muncé. Preocuparile noastre au vizat abordarea noilor provocéri care pot creste vulnerabilitatea tinerilor fata de riscurile legate de securitatea si sinatatea in mune rezultand importanta criticd a imbunstatiri securitati si s&nat8tii in munc& a tinerilor lucrétori, prin promovarea unor locuri de muncd sigure si sndtoase, cét si prin formarea unei culturi a preveniril. Dintre proiectele concrete derulate de Inspectoratul Teritorial de Munca Neamt, care se integreazi campaniei din acest an, amintim proiectul “Valente culturale ale securitatii si in munca” adresat tinerilor dinlicee si coli profesionale. In cadrul acestui proiect, la data de 27 aprilie 2018, in sala de sedinte a institutiei, am premiat elevii de la Colegiul Tehnic “Danubiana” Roman, Colegiul Tehnologic “Vasile Sav” Roman, Colegiul Tehnic “Petru Poni” Roman si Colegiul National "Roman Vods” Roman, participanti la concursul judetean “Stiu si aplic” care a avut loc in ziua de 19.04.2018 sla care au participat 16 echipe (32 elevi), conduse de 12 profesori. Inspectorul sef loan POPESCU a inmanat diplomele alturi de inspectorul general scolaral|.s.J. Neamt, Elena LAIU si in prezenta presedintelui Camerei de Comert si Industrie Neamt, Mihai APOPII, a reprezentantilor Institutiet Prefectuluijud. Neamt, ai Primariei Piatra Neamt si ai asociatillor patronale si sindicale din judet (foto 1), Proiectul AVE - ASTA VREAU EU! este un proiect de educare privind securitatea si sanatatea in munc& si de orientare in carieré a elevilor, promovat de Inspectia Muncil. in vederea ‘mediatizarii actiunilor desfasurate in cadrul acestui proiect, la data de 27 aprilie 2018 la sediul Inspectoratului Teritorial de Munc Neamt au fost invitati partenerii implicati,respectiv Inspectoratul Scolar Judetean Neamt, Scoala Gimnaziala “loan Luca” Farcasa, Liceul “Mihail Sadoveanu” Borca si partenerul economic care sustine proiectul in 14 0 altd actiune dedicat8 Zilei internationale a Securitaii i Sin&tatiiin Munc& a avut loc pe data de 24 aprilie 2018, la sediul Complexului de Servicii “Elena Doamna” din Piatra Neamt, aflat in subordinea Directiel Generale de Asistenta Social si Protectia Copillor, cind a fost organizat o sedint de informare si constientizare a adolescentilor din cadrul acestui complex. La sedintd au fost prezenti 22 de tineri asistati social si au fost dezbatute aspecte legate de riscurile pe care le implicd munca f8r8 forme legale. Cei prezenti au fost consiliati cu privire la accederea pe piata muncii intr-un mod responsabil si informat. in cadrul activitatii desfisurate la Complexul de Servicii “Elena Doamna”, inspectorii de munca le-au explicat tinerilor caracteristicile contractului individual de mune, durata programului de munci normal si legal, varsta legal de activare in cdmpul muncii, c&i de rezolvare a conflictelor la locul de munca, conditi de munca legala in strainatate, vulnerabilitatea tinerilor fat& de riscurile legate de securitatea $i sndtatea si importanta criticd de @ actiona in sensul preveniri Inspectorii de munca din cadrul Inspectoratului Teritorial de Munc3 Neamf au promovat mesajul campaniei si prin organizarea altor actiuni. Astfel, ziua de vineri 27 aprilie a fost ziua portilor deschise si orice persoand interesatd a avut acces in sediul institutiel, a putut vedea modul de desfisurare a activititilor inspectorilor de munca. De asemenea, ‘am organizat o ntalnire la care au fost invitate 53 de persoane, reprezentanti ai unitatilor economice $i de invatamant din judet, prilej cu care s-a pastrat un moment de reculegere in memoria victimelor accidentelor de mune si s-a prezentat materialul _Ambundtatiti securitatea si sdndtatea tinerilor lucratori” (foto 3-6). loan POPESCU, inspector sef Vasile TRUSESCU, sef serviciu SSMINFO. PROIECTUL “ASTA VREAU EU!” - INCA UN PAS INAINTE Statisticile privind incidenta accidentelor de munc’ mortale ne ingrijoreaz’ si suntem, in permanenté, preocupati de gisirea metodelor prin care s8 educdm lucratorii si nu minimalizeze riscurile si s8 respecte normele de protectie a muncii. Un aspect important tine de schimbarea mentalitatii unei generatii, de aceea credem ci educatia pentru securitate si sinatate in munca trebuie si inceapa incé din scoala general, cand copiii Incep s8-si doreascé s practice tot felul de meserii, in acest sens, Inspectoratul Teritorial de Muncé Sibiu, compania Marquadt Sibiu si Inspectoratului Scolar Judetean Sibiu, au demarat, la sfarsitul anului trecut, prolectul intitulat AVE — Asta vreau eul, la care au participat ulterior inspectoratele teritoriale de munca din judetele Alba, Arad, Brasoy, Bihor, Dolj, Hunedoara, Galati, Tulcea, Neamt $i Bucuresti si care urmeaza sé fie implementat la nivel national impreuna cu inspectoratele scolare judetene si reprezentanti ai Universitatii “Lucian Blaga” din Sibiu. AVE este un program educational privind prevenirea in mediul de lucru si consilierea profesionala timpurie a elevilor din ciclul gimnazial. Proiectul pilot, care a fost derulat in anul 2017, a promovat, prin actiunile sale, valorile securititil si snatatii in muncé, oferind elevilor din scoala gimnazial8 un program educational destinat constientizarii elementelor de prevenire in mediul de lucru si programe de invatare la locurile de muncé organizate in cadrul unor companii si institut. In timp ce s-au familiarizat cu cerintele din domeniul securitati si sinatatii in muncd, elevii au experimentatin mod direct cele mai cdutate meserii si profesii, pentru a face o alegere informats a drumului profesional pe care il vor urma dupa absolvirea scolii. in proiect sunt implicati reprezentantii unor companii din aceste judete, cSrorali s-au alaturat reprezentantii Inspectoratului pentru Situatii de Urgent Sibiu, delegati ai altor autoritati locale si ai Academiei Oamenilor de Stiint& din Romania. “Lucr&m la metodologia de punere in practicd a proiectului, necesitatile de adaptare a legislatiei-cadru si mijloacele de promovare a proiectului.” — Dantes Nicolae BRATU, inspector general de stat. ‘ncadrul conferingei de la Sibiu din 26.04.2018, «Stadiul implementarii Proiectului AVE — “Asta Vreau Eu!”», gizduitd de compania Marquadt Sibiu si coordonata de Niculae VOINOIU, director la Inspectia Muncii, reprezentantii inspectoratelor au prezentat rapoarte despre implementarea proiectulut in judetele in care activeazi si au purtat discutii despre modul in care au colaborat cu inspectoratele scolare judetene pentru imple- mentarea programului educational in domeniul securitatii si sin&tatii in munc& pentru ciclul gimnazial. S-au analizat diverse aspecte practice legate de colaborarea institutiilor amintite mai sus cu agentii economici din cele 10 judete in care se implementeaza Proiectul AVE, despre modul in care intreprinderile au colaborat la consilierea profesional a elevilor din ciclul gimnazial si despre impresiile acestora din timpul vizitelor in intreprinderi. Un aspect important din cadrul conferintei a fost prezentarea bunelor practici si a dificult3tilor intémpinate in proiect. Acestea au permis realizarea unei analize detaliate asupra modului in care se deruleaz proiectul. La final, participant au tras concluzii despre modul in care a avansat proiectul si despre activititile viitoare ale acestuia. Inspectia Munci 15CONCURSUL NATIONAL ,,STIU SI APLIC” — SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA SE DEPRIND DE PE BANCILE SCOLII editia a VI-a, lasi 2018-06-26 Organizarea anuala a concursului national ASTIU $1 APLIC” - SECURITATEA $1 SANATATEA TN MUNCA SE DEPRIND DE PE BANCILE $COLII, a devenit o traditie, ajungand in anul 2018 la cea de-a Vi-a editie. Evenimentul organizat de Colegiul Tehnic “Gheorghe Asachi” lasi, in perioada 18 - 20. 05. 2018 s-a desfasurat sub coordonarea Inspectiei Muneii, a Inspectoratului Teritorial de Munci lasi si Participantii din anul acesta au sustinut proba teoretic’, proba care a vizat testarea nivelului de cunostinte al elevilor $i abilitatile acestora de alucra independent, pe calculator. Testarea pe calculator a permis concurentilor aflarea rezultatelor in timp real. Identificarea riscurilor si alegerea corect’ a echipamentelor individuale de protectie corespunzitoare, in cadrul probei practice, desi nua a Inspectoratului Scolar Judetean lasi. Editia de anul acesta a inregistrat, din punct de vedere numeric, cel mai mare numar de judete participante de pan’ acum (30 de judete si municipiul Bucuresti) concretizat prin sosirea la lasi a unui numar de 206 elevisi peste 40 de profesori coordonatori 16 fost dificil a evidentiat 0 crestere a nivelului de pregitire al elevilor si cresterea nivelului siexigentei la examinare. Examinarea elevilor a fost efectuat de inspectorii de muncé din Inspectoratul Teritorial de Mune lasi, la care s-au alaturat colegi din Inspectoratele Teritoriale de Munca Buzdu, Bacau, INFOBihor, Braila, Harghita, lalomita, Galati, Prahova, Neamt si Suceava. Inspectia Muncii a coordonat ‘ntreaga activitate prin actiunea ,Valentele culturale ale securitatii si sinatafii in munca” cat si pe parcursul celor 3zile. In paralel cu probele obligatorii din concurs s- au derulat si dou’ competitii optionale, o competitie de acordare a primului ajutor, ce a fost precedatd initial de o instruire fiind 0 demonstratie practici pentru elevii care au dorit si execute concret manevrele de prim ajutor, competitie organizata de S.C. IASISTING GRUP SRL in parteneriat cu scoala. Ce-a de a doua competitie a avut ca obiectiv echiparea elevilor cu E.1.P. specifice pentru anumite categorii de meserii si prezentarea echipamentului individual de protectie si a fost organizat S.C. RENANIA in colaborare cu scoala, Festivitatea de premiere s-a bucurat de gizduirea Universitatii Tehnice ,Gheorghe Asachi” din lasi, in Aula ,Gh. Asachi’, locatie aleas’ prin prisma inc&rcaturii sale istorice si academice, propice de altfel tematicii concursului, in contextul in care, universitatea tehnicd ieseana este mostenitoarea spirituala a traditiilor invit&mantului tehnic superior romanesc, ale cérul origini se leagi de prima scoald de inginerie de pe teritoriul actual al Romaniei. Conducerea Universititii, prin cuvantul dlui prorector prof. dr. ing, Eugen Neculai SEGHEDIN, a transmis un mesaj de apreciere pentru elevil participanti care au acceptat provocarea de a participa la un concurs cu © tematica legislativi, mai greu de abordat in contextul pregatirii scolare, care desi abordeazi o laturd practic’ sinecesar& pentruttineri elevi—viitori lucratori, nu se regiseste ca modul de studiu in invatdimantul preuniversitar. Inspectoratul Scolar Judetean, partener al acestei actiuni, s-a aléturat, prin intermediul dlui inspector scolar general adjunct prof. Bogdan BARZOI, mesajelor transmise anterior La deschiderea festivitati au fost transmise si mesaje de felicitare pentru elevii premianti, mesaje de incurajare si motivare pentru ceilaltielevi participanti la concurs, adresate de Inspectoratul Teritorial de Muncé lasi prin intermediul dlui inspector sef Andrei George ALBULESCU si dlui inspector sef adjunct George Daniel TANASIEVICI Premiile s-au acordat pe fiecare sectiune participant la concurs. Astfel, in cadrul sectiunii teoretice, ciclul inferior, elevii premianti au fost din judetele lasi, Bacau, Valcea, Vaslui; la sectiunea tehnologicé, ciclul inferior — lasi, Hunedoara, Galati, Vrancea; la sectiunea teoretic’, ciclul superior ~ Arges, Bacdu, Galati, Valcea; la sectiunea tehnologicé, ciclul superior — Hunedoara, las, Bihor, Satu Mare; la sectiunea scoala profesional ~ Doli, Buziu, Sibiu, Suceava S-au acordat si premii speciale pentru copiii care au obtinut rezultate bune sinu s-au regasit in primele categorii de premiere, acestia fiind din judetele Arges, Botosani, Célarasi, Bihor si Buzdu. S- au oferit premii si pentru elevii care s-au remarcat pe toat perioada concursului prin modul in cares au comportat sis-auimplicat. 17Conducerea Colegiului Tehnic “Gheorghe Asachi” lasi si a Inspectoratului Scolar Judetean, prin tenacitate si perseverent’, a demonstrat c& educarea tinerilor se poate face sitn acest domeniu, desi informatille furnizate nu fac obiectul unor discipline de studiu din curricula obligatorie, dar sunt extrem de necesare pentru fiecare ténar la ‘inceputul carierei profesionale. Agenti economici ieseni, precum Delphi Tehnologies, ApaVital lasi, Arcelor Mittal, BRD Groupe Société Générale, Chambon, interesati de absorbtia tinerilor pe piata muncii, au devenit parteneri ai Colegiului Tehnic “Gheorghe Asachi” lasi in dorinta de a contribui la prevenirea accidentelor de munca si/sau a imbolndvirilor 18 profesionale prin educarea acestora in domeniul securitatii si sénatatii in munca. Universitatea Alexandru loan Cuza” din lasi si Universitatea Tehnic’ "Gh. Asachi” din lasi, dou’ dintre cele mai mari universitai din tar, au sprijinitacest concurs si au apreciat efortul depus de elevi, profesori si inspectorii de muncin actul educational. Organizatorii concursului isi manifesta profunda multumire fata de toticeiimplicatiin buna desfasurare a concursului, contribuind astfel la constientizarea tinerilor participanti a concurs asupra importantei majore ce o are securitatea si s8ntatea in muncd in viata de zi cu zi si, cu atat mai mult, in cea de viitor angajat. George Daniel TANASIEVICI, inspector sef adj. Gabriela CALDARESCU, sef serviciuINFO STATISTICA ACCIDENTELOR DE MUNCA Jn anul 2017, Inspectia Munci a inregistrat urmatoarea situatie privind accidentele de munca + numicul total de accidentat: 4.804; + accidentati cu ITM (incapacitate temporara de munca): 4.632; + accidentati MORTAL: 172; + indice de frecventa* pentru TOTAL accidentati: 0,93%o; + indice de frecventa pentru accidentati MORTAL: 0,03%o; + total accidente COLECTIVE: 27; + total vietime in accidente colective: 111; * accidentati MORTAL in accidente colective: 15; * total accidentati pe traseu: 641; * accidentati MORTAL in accidente de traseu: 29; + indice de gravitate**: 38,0%o; + indice de duraté medie***: 52,3 + incapacititi temporare de mune: + incapacitati temporare de mune: + incapacitati temporare de munc heiate prin RELUARE: 3.662 heiate prin INVALIDITATE: 60; cheiate prin DECES: 31. Mai jos prezentim situatia accidentelor de munca sub forma grafic’: "EVOLLTIN ACCIDENTELOR DE MUNA "EVOLUII ACCIDENTELOR DEAUNCA MORTALE [nerenioane 313-20 I ranane 012-2077 “| i ‘ceoestaTt ANU AceapEstAT INANUL307 Repetare pe grape de vehi Ilo ema eae oa | aon RE : i _ _ 19ACCIDENTATI IN ANUL 2017 CAUZE DEPENDENTE DE SARCINA DE MUNCA Repartizare pe elemente cauzale ACCIDENTATI IN ANUL 2017 CAUZE DEPENDENTE DE MEDIUL DE MUNCA Repartizare pe elemente cauzale CCanze dependente de medinl |~ cawe de rath fiick Gemperatura ars, de munca ~ edi de munct | unidiates send, vel de tuminare seit) conuibut Ia produceres um Sel ae madam | mal bowel mcicdmatmeman | yy [gy |g ° reprecentinds3186, und (sobre sei ene de vaturk chinie (preotdeinhalare) nfo | a [iu ~ caacieal specal a weds 2 waned (sbeam, | wlio lo. aman acvase) ~ as eauss 2309 [oso | ss | 786 ACCIDENTATI IN ANUL 2017 CAUZE DEPENDENTE DE MIJLOCUL DE PRODUCTIE Repartizare pe elemente cauzale 20CE TREBUIE SA $TIM? EVALUAREA RISCURILOR BIOLOGICE LA LOCUL DE MUNCA Partea 1. Aspecte cantitative Introducere Prezentul articol este primul dintr-o serie de doua in care se va trata problema evaluariiriscurilor Aspect macroscopic 2 colonillr @ §! B-hemalitice centratia de agenti din mediu este importanta si de aceea legislatia actual prevede ca evaluarea riscurilor s8 se faci si in functie de nivelul de expunere ‘Aspect macroscopic 2 colonillr fungice biologice la locul de muncé. Este stiut c& evaluarea riscurilor trebuie s8 stea la baza masurilor de prevenire si protectie pentru toti factorii de rise identificati. Existé diferite metode de evaluare a riscurilor, unele dintre ele operand cu clase $i niveluri de rise (de exemplu, de la nivelul 1 la 5), rezultatul exprimat intr-o forms cantitativa putand fiusor de reprezentat, comparat si comunicat. Nu la acest tip de aspect cantitativ ne vom referi in acest articol. Intrebarea la care incercim sa rspundem este:in cadrul evaluariiriscurilor biologice conteazs tipul de agent biologic (aspectul calitativ) sau cantitatea de agenti biologici (aspectul cantitativ)? Spre deosebire de alti factori de risc, agentii biologici sunt fiinte vi, capabile de multiplicare. In cazul unor bacterii, acest timp este foarte scurt: Clostridium perfringens, care se genereaza la 10 minute, este una dintre cele mai “rapide” bacterii; Escherichia colitsi dubleaz’ num&rul la fiecare 20 de minute, in cazul altor bacterii timpul puténd creste and la 10-16 ore [1]. Prin urmare, este adevarat c& sidacé initial sunt prezenti in numir mic, unii agenti se pot multiplica rapid, dacé gisesc conditii propice de dezvoltare Conteazi la ce suntem expusi sau la cét suntem expusi? Raspunsul la intrebarea de mai sus este ci ambele sunt importante. Cantitatea sau con- Cespune legislatia? Hotararea nr. 1092 din 16/08/2006 privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agent! biologici in muncé precizeazé la articolul 8 c& “pentru orice activitate susceptibild si prezinte un risc de expunere la agenti biologici, angajatorul trebuie s8 determine natura, nivelul si durata de expunere, pentru a se putea evalua orice risc pentru sindtatea si securitatea lucratorilor si pentru ase putea stabili msurile ce trebuie uate” (2). Legislatia, insa, nu prevede valori limits de expunere profesionala pentru agentil biologici, asa cum prevede pentru alte tipuri de agenti, de exemplu chimici, fizici. Nu e mai putin adevarat ci pentru agentii chimici nu exist’ nici pe departe limite admisibile pentru toate substanfele existente pe piata (se poate estima c& exist’ limite doar pentru céteva procente din total), cea ce nu inseamna c& principiul reducerii nivelului de expunere nu trebuie respectat si in absenta unei limite. Absenta unor valori limita impuse de legislatie a creat unora impresia cd aspectele legate de nivelul de expunere nu sunt relevante. Aceast’ interpretare este favorizat8 si de faptul cla articolul 9 al Hot8rarii 1092/2006 se spune cd evaluarea se va face pe baza clasificarii agentilor biologici. De fapt, 21articolul 9 spune c& evaluarea se va face “pe baza tuturor informatillor existente”. Dintre informatille de avut in vedere, se mentioneazi o serie de exemplificiri, printre care clasificarea agentilor biologici este prima, dar nu singura. Nici nu ar putea fi singura pentru c& respectiva clasificare se referd doar la “importanta riscului de infectie pe care il prezint&” (articolul 5). Infectia este ins& numai unul dintre efectele pe care agentii biologici le pot avea, asa cum se vede si din definitia acestora de la articolul 4 al Hotararii 1092/2006, in care se spune c& acestia sunt microorganisme “care sunt susceptibile s8 provoace infectie, alergie sau intoxicatie”. Prin urmare, evaluarea riscurilor, numai pe baza clasificarii agentilor biologici, prezentata in anexa 3 a Hotdrarii contravine prevederilor articolului 8 si 4, ignorand o serie de alteefecte. Ce spune literatura de specialitate? Nivelul agentilor biologici este unul dintre indicatorii urmariti pentru a caracteriza siguranta biologic’ a unor spatii, cum ar fi cele medicale, sau din domeniile farmaceutic sau al alimentatiei Pentru aceste sectoare exist limite ale agentilor biologici in mediile respective, a céror respectare este obligatorie. ‘Au fost publicate i limite pentru incarcarea microbiologic’ a aerului in alte tipuri de spatii neindustriale [3], acestea putand fiutilizate ca limite orientative si pentru locurile de munca ce nu sunt in sectoare ce au limite specifice. Cei mai utilizati indicatori sunt numarul total de germeni mezofili, numérul total de germeni hemolitici si numérul de colonii fungice. Pentru toti acesti indicatori se pot asi limite recomandate de literatura de specialitate [3,4] Nivelul agentilor biologici in mediul de muncé, fie c& este vorba despre incércarea biologicé a aerului (aeromicroflora), sau c& este vorba despre ‘ncdrcarea biologica a diferitelor suprafete, este un indiciu asupra existentei unor surse de agenti biologici si asupra existentei conditilor propice de dezvoltare a acestora. Omul insusi este o sursi de agenti biologici, la fel si animalele, si plantele. Conditiile de temperatura si umiditate, precum si disponibilitatea nutrientilor sunt esentiale pentru supravietuirea si dezvoltarea microorganismelor. Masurile de igien& personala si a spatilor sunt importante in tinerea sub control a proliferarii agentilor biologic. Aceste masuri sunt asociate cu “nivelul de curatenie”, dar aceasta curdtenie nu scopin sine, ci este o masurd de reducere a nivelului expunerii. in plus, unele microorganisme genereazi compusi care sunt la randul lor toxici (exotoxine sau micotoxine) si a céror concentratie poate creste dati cu concentratia agentilor biologic respectivi ‘inmediu. Prin urmare, aspectele cantitative ale expunerii la agenti biologici sunt mentionate in legislatie si trebule avute un vedere la evaluarea riscurilor in mediul de muncd. Chiar dac’ nu sunt studii doz’ - efect ca in cazul altor agenti, aspectul cantitativ nu poate fi neglijat niciin cazul agentilor biologici Referinte: [1] http://www britannica.com/science/Clostridium petfringens [2] Hotararea nr. 1082 din 16/08/2006 privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agent biologic in muncé, publicat in Monitorul Oficial, Parteal, nr. 762 din 07/09/2006. {3]5.Ménescu icolab,“\giena”, Ed. Medical, 980. {4] European Collaborative Action/Report, No. 12/1993 Raluca $TEPA, Lab. Riscuri chimice $i biologice, luliana SCARLAT, Lab. Riscuri chimice si biologice, INCDPM “Alexandru Darabont”Drager X-pect® 8320 Ochelari de protectie Drager Noua generatie: ochelarii de protectie Drager X-pect® 8320. Au un design fantastic, o greutate extrem de mica si oferd confort maxim. Ochelarii de protectie X-pect® 8320 sunt disponibili si in versiunea de ochelari de soare. p= Material robust dar extrem de usor ‘Ochelari de protect X-pect 8920 au o virieré rezistenté in policarbonat pentru o duraté extrem de Indelungaté de vita ‘Avind © greutate de numai 21 de gram, reprezits categoria uoard de greutate din clasa lor ‘Suport nazal moale $i confortabil Echipati cu un suport nazal mosle si confortabil, ochelarii de protectia X-pect 8320 asiguré un confor ridicat Ia purtare — chiar gi In conc extreme, ca de exomplu caniculé sau tig, ‘Strat de acoperire anti-zgarieturi gi anti-aburire ‘Ochelari de protectie X-pect 8320 sunt echipati cu un strat de ‘acoperie ant-2gérictur gi ant-aburire — pentru o vedere claré in orice situate Brafe flexibile Ocholati de protectie X-pect 8320 au brate fexbile, care impiedies 0 singura lentil pentru un cmp vizual mare Lentil unica a ochelarilor X-pect 8320 asigurdi un cdmp vizual mare ce asigur8 un nivel ridiet de confort gi 0 acceptare mai rapid din partes utiizatorilr. CCurba de baza a vizierel 9,5 Cura de baz a isiersi de 9,5 a echolaiorX-pect 8320 {sigur protectie si oferconfort maxim la purtare. In plus, ‘cholar de protect se romared print-un design sporti gi modem gi se bucurd den grad ridicat de acceptant att In radu ulizatoror din domeniul industal si comercial, c8t gh medial privat, Protectie UV si cea mai bund clas& optic’ ‘Ochelai de protect X pect 8320 ofers cea mai bund protectie UV posibila, precum si cea mai bund clas opticd Pentru cchelari de protecte (clasa 1) pentru utlizare de ddurat. In plus, X-pect 8110 sunt cortfieati conform EN 166:2001 $i conform CE. Aceasta inseamna ci toll ochelari ‘corespund color mai inate ceringe de caltate os Ao Dréiger. Tehnologie pentru vialDrager Drager X-plore® 1300 Semimasca de filtrare a particulelor t Materialului fitrului CoolSAFE™ Porformante care fac diferenta: Moterialul itrului CoolSAFE™ fabricat din componente de fitrare de inal performants combina in mod ideal rezstenta ‘scdzuté ln rospirate gi performantole ridicate de fitraro intro singuré mased. Materialul dopageste, de asomenea, Ccerinfeleexigente ale testului cu praful de dolomit 1 ‘Sistemul de prindere pe cap VarioFLEX™ cu EasyStop por do fizat/indopaiat gi ajustat Pentru confort la purtare, fardniciun fel de puncte de presiune: Acest sistem de fare pe cap cu bucls continud este reaizat cu o banda robusta, din mata t Clema pentru nas flexbilé Asiguri o fuare adecvati, ‘in zona coa mai important de alte mgt, nu sunt necesare cleme se previn punctele de presiune neconfortabile gi reactile ‘lergice. Sietomul de prind pentru cap poate fi deconectat/ Indepartat usor si rapid gi frd a prinde parul. Multumita EasyStop, sistomul de prindere pentru cap posta fiugorajustat pentru a se pots in eazul a diferti purtator, find fat confortabil gi sigur. t lzolatie pentru zona nasulul laolarea sigur in zona cea mai sigue toate mastile sunt prevézute cu o izolatie specialé pentru zona nasulu ‘Aceasta absoarbe transpiratia, este Cconfortabili si cel mal important asiguré 0 izolare eficienta In jurulnasuli 1 ‘Supapi de exhalare CoolMAX™ “optional Respirati ugor gi confortabil cu rezistente la respiratie extrem de reduse. Supapa do axhalare CoolMAXTM special crests celibereazé aorul exprat cald si umicificat, prevenind acumularea de eadurd in Interiorul mgt gi mentinand, astel, ‘0 temperaturs adecvata in timpul Tucrrilor solicitante, Structur formaté a masti Dovedit, ergonomic, stabil: Decignul special gi forma struct mgt asigur8o frare confrtabils 4 sigur la nivel fel into varetate {So forme si mirmi. Magtio pot fi fixate rapid 1 gor. Volum interior asiguré ‘confor la putare gi comuniatifaciitate, in interior, seucturamagti este special tanforot, sigutind sate tabiltatea Autorizatia Acordata, Riscuri? Procedura pentru acordarea autorizarii Rolul Comitetelor ECHA in procedura de autorizare Comitetul Statelor Membre (Member State Committee - MSC), in procedura de autorizare, trebuie si solicite un acord unanim privind identificarea substantelor ca SVHC. Dacd nu se ajunge la un acord, problema va fi transmis’ Comisiei. Decizia final8 va fi apoi luat de Comisie. ECHA stabileste prioritatea substantelor din lista substantelor candidate, pe baza proprietatilor PBT / vPvB, sau, in cazul unor utilizdri cu larg’ raspandire ori pentru volume mari, pentru a fi incluse in anexa XIV REACH, cel putin o dat la doi ani. Proiectul de recomandare va face obiectul unor consultiri publice, MSC emite un aviz cu privire la proiectul de recomandare. ECHA va tine seama de avizul Comitetului Statelor Membre atunci cand recomand’ Comisiei substante prioritare care ar trebulinclusein anexa XIV, Comitetul pentru Evaluarea Riscurilor (Committee for Risk Assessment - RAC), in procedura de autorizare, oferd un proiect de aviz care include urmatoarele elemente: o evaluare a riscurilor pentru sanatatea umand si/sau mediu care rezult8 din utilizarea (utilizarile) substantei, inclusiv adecvarea si eficacitatea mésurilor de gestionare a riscurilor si, dacd este cazul, o evaluare a risct care rezultd din alternativele posible. Comitetul pentru Analizi Socio-Economic’ (Committee for Socio-Economic Analysis- EAC), in procedura de autorizare, ofer’ un proiect de aviz care include urmatoarele elemente: 0 evaluare a factorilor socio-economici si disponibilitatea, adecvarea si fezabilitatea tehnic’ a alternativelor asociate utlizril Obligatii referitoare la decizia de autorizare Numarul autorizatiei va fi plasat pe etichetele relevante; Figa cu date de securitate (FDS) va fi actualizat§, iar numéarul de autorizare va fi precizat in Sectiunea 2.2. Dosarul de inregistrare va fi actualizat dupa luarea deciziei, dacs este cazul. Pentru informati suplimentare, consultafi wedsite-ul ECHA: https://echa,europa.eu/fr/addressing-chemicals-of- concern/authorisation/apolications-for-authorisation: Drevious-consultations Pentru a consulta autorzarlie, vedeti website-ul COM: http://ec,europa,eu/DocsRoom/documents/21882 (C&talin CERVICESCU, inspector de muncs 31CE TREBUIE SA $TIM? ETICHETAREA $I AMBALAREA SUBSTANTELOR $I AMESTECURILOR PERICULOASE Regulamentul (EC) Nr. 1272/2008 CLP Regulamentul (EC) nr. 1272/2008 CL, intrat in vigoare la 20 ianuarie 2009, implementeazd Sistemul Global Armonizat de Clasificare si Etichetare a Chimicalelor, creat de ONU, sise aplicd substantelor si amestecurilor periculoase plasate pe piata Uniunii Europene. La 1 iunie 2017, derogarea pentru etichetarea amestecurilor puse pe piati a luat sfarsit.Clasificarea sietichetarea sunt instrumente pentru: + definirea pericolelor pentru substante si amestecuri chimice; + aprovizionarea, utilizarea sieliminarea acestorain siguranta. Continutul siaplicarea etichet Orice etichet, conform Articolului 17 CLP, trebuie s& contin cel putin urmatoarele informal ‘numele, adresa si numarul de telefon al furnizorului; BECHA + cantitate nominals; + identificarea produsului; + pictograma(e) de pericol;, + cuvant semnal; + fraze de pericol(H); + fraze de precautie(P); + informatiisuplimentare; + limba oficial a SM in care produsul este pus pe iat’. jin conformitate cu Articolul 31 CLP, etichetele trebuie sé indeplineascé urmatoarele conditi: +8 fie bine fixate pe una sau mai multe din suprafetele ambalajului; +88 poatd fi citite orizontal cind ambalajul este agezatin pozitie normals; + textul i fie usorde citit; + "Netoxic’, "Ned3unator”, “Nepoluant” sau alte afirmatii derutante NU vor fiutilizate. Eticheta poate fi completaté cu informatii supli- mentare, obligatorii sau neobligatori, plasate de-a lungulaltor elemente ale etichetei. Elemente de etichetare 200 32 aaa a rT Tae. DOOD |e jee seal ae | — em ER pc cues ates ato avon BD | ees, Sunenee ane Apia es neni tt dann wna sas |] asco “nmrais. Evia sdinspir prailbamalgaratccatal vaporispray ul Pura minus de recautle SS tae ee ete erat StS comer eraae eee Eos naan Se nominal ‘Contine substanta XYZ eee sn ne Identificares }. PRODUSUL AlInformatiile obligatorii sunt prevazute la articolele 25,32(6) sianexa Il - partea 1 si partea 2 din CLP. Pot contine si alte prevederi ale legislatiei UE (Regulament Detergenti, Produse Biocide - BPR, Directiva Compusi Organici Volatili - VOC). Informatiile neobligatorii depind de furnizor (ex. Instructiuni pentru utilizare) si nu trebuie si distraga atentia sau s8 contravind elementelor de etichetare obligatori Derogaride la cerintele de etichetare pentru cazuri speciale ~ sunt prevazute la articolul 23 si anexa |, sectiunea 1.3 din CLP: + ambalaje transportabile pentru butelii de gaz; *recipiente de gaz pentru propan, butan & GPL. (doar pictograme si fraze H si P pentru inflamabilitate); + aerosoli cu spray montat etans nu vor fietichetate pentru pericol—ex. H304: poate fi mortalin caz de inghitire si de patrundere in ciile respiratorii— nu vafipeeticheta; *metale in form’ masivé, aliaje, amestecuri de polimer (furnizoril trebuie s8 prevad3 informatil pentru utilizatorii din aval sau distribuitori prin intermediul FDS); + explozibili~ pentru efecte pirotehnice (pe eticheta apar doar cerintele pentru explozibili); + substantele sau amestecurile clasificate ca si corozive pentru metale, dar necorozive pentru piele si/sau ochi (in stare final, ambalat’ pentru uzul consumatorilor, nu necesita pictograma de pericol GHSOS pe eticheta). Exceptii de la etichetare si ambalare sunt previzute laarticolul 29(1) sianexal, sectiunea 1.5.1.: + pentru ambalaje foarte mici sau de o asemenea forma incat nu pot indeplini cerintele articolului 31, pot fi folosite etichete rabatabile sau legate si ambalajeexterioare; + eticheta oricéror ambalaje interioare va conjine cel putin pictogramele de pericol, identificarea produsului, numele si numérul de telefon al furnizorului substantei sau amestecului (anexa |, sectiunea 1.5.1.2) + nu se accept folosirea etichetelor rabatabile sau legate doar pentru afacilita intocmirea eticheteiin ‘mai multe limbi; + utilizarea etichetelor rabatabile sau legate este permis’ doar in cazurile in care ambalajele au 0 forma neregulat sau sunt atat de mici astfel incét eticheta nu poate avea marimea corespunzatoare pentruacontine informatille cerute Alte exceptii de la etichetare si ambalare sunt prevazute la articolul 29(2) CLP. Dac’ nu toate informatiile de pe etichet8 pot fi furnizate, acestea pot fireduse, dup cum urmeazs: *etichetarea ambalajelor al céror continut nu depaseste 125ml—in functie de clasificare; + nuseeticheteaz’ ambalajele solubile <25ml ‘etichete reduse pentru ambalajele interioare <10m|; * pentru produsele furnizate citre marele public far ambalaj(ex. ciment) Actualizarea informatiilor de pe etichetd este prevzutd la articolul 30 din CLP, Furnizorul trebuie s& se asigure c& eticheta este actualizat’, f8rd intarzieri nejustificate, in urmatoarele cazuri + atunci cdnd noul pericol este mai sever, sau + atunci cand noi elemente de etichetare supli- ‘mentare sunt necesare; + alte schimbarivor fi efectuate in termen de 18 luni; + produsele pentru protectia plantelor (PPP) si produsele biocide vor fi etichetate conform propriilor regulamente Ambalajele pentru chimicale periculoase (articolul 35 CLP) trebuie si fie concepute astfel inca: * confinutul acestora 8 nu se deterioreze sau si reactioneze in interior, astfel incat inchiderea si rém&ndintact&in timpul utiliziriinormale; + s8 nu trezeascé curiozitatea copiilor/s8 induc’ in eroare consumatoril sau s& aibi o prezentare sau un design asemanatoralimentelor. 33Interactiunea dintre CLP si regulile de etichetare pentru transport in interactiunea cu regulile de etichetare pentru transport, CLP respect urmatoarele principii de baz * eticheta CLP nu trebuie 58 acopere etichetarea cerut8 de regulile detransport; + informatille de pericol esentiale trebuie menti- nute pe straturile relevante ale ambalajului Etichetarea CLP este in mod normal necesar’ pentru fiecare strat interior si intermediar al ambalajului unei substante sau amestec; poate de asemenea si aparé pe ambalajul exterior. Etichetarea de transport trebuie s8 apar8 pe ambalajul exterior (de transport) al substantelor/ amestecurilor periculoase, dacd acestea sunt clasificate ca “bunuri periculoase” conform legislatiei internationale referitoare la transporturi Eticheta CLP poate fi omisd atunci cénd eticheta ADR se aplic’ pe ambalajul exterior. Ambalajele simple trebuie s& poarte atat elementele de etichetare CLP cat sietichetarea de transport. Dac © pictograma de pericol CLP de pe un ambalaj simplu sau exterior se refer’ la acelasi pericol ca sith regulile pentru transportul bunurilor periculoase, pictogramaCLP poate fiomiss. [") > Fisele cu date de securitate si CLP Furnizorul substantei sau amestecului trebuie s8 furnizeze beneficiarului Fisa cu date de securitate (FDS); aceasta trebuie s& fie intocmita conform Anexei II din REACH (ultimul amendament — Regulamentul (EU) 2015/830). Urmatoarele sectiuni din Fisa cu date de securitate fac referinte laclasificare sietichetare: SECTIUNEA 2: Identificarea pericolelor 2.1. Clasificarea substanteisau aamestecului Clasificarea substantelor furnizata in FDS trebule si fie in acord cu Anexa VI din Regulamentul CLP sau trebuie sa corespunda clasificarii din Notificare. 2.2. Elemente pentruetichet Pe baza clasificarii, vor fi furnizate urmatoarele elementeale etichetei: © pictograme de pericol © cuvintedeavertizare * frazedepericol © fraze de precautie * informatii suplimentare (Art. 25 & 32(6) din cLP) 34 2.3. Alte pericole, ex. PBT, vPvB, pericol de explozie a prafului, fototoxicete. SECTIUNEA 3: Compozitie/informatii privind componentii 3.1, Substante © Identitate Chimica * Nume ‘* Numar conform Anexei VI sau Inventarulul C&L = Numarcas 3.2. Amestecuri © Identificarea produsului © Denumireacomercialé © Identitatea chimic’ a tuturor substantelor din amestec care contribuie la clasificare (2 valorile limita) ‘© Concentratie sau intervale de concentratie Clasificarea substantelor periculoase, inclusiv clasele de pericol si codurile categoriei, precumifrazele de pericol Alte sectiuni ale FDSin legatura cu CLP Informatiile din aceste sectiuni trebuie si fie consecvente cu clasificarea substantelor sau amestecurilor chimice: SECTIUNEA 9: Proprietati fizice si chimice (date empirice despre substante si amestecuri; pericolele fizice trebuie s& fie testate si evaluate pentru substanta chimicd in sine, cu exceptia cazuluiin care exist’ deja informatii adecvate si fiabile (Art. 8.2 din cup). SECTIUNEA 11: Informatii toxicologice (descrierea diferitelor efecte toxicologice (de sinatate) si a datelor disponibile utilizate pentru a identifica aceste efecte) SECTIUNEA 12: Informatii ecologice (informatii care permit evaluarea impactului chimicalelor asupra ‘mediuluiinconjurator), SECTIUNEA 16: Alte informatii indicarea metodelor de evaluare a informatiilor utilizate pentru clasificarea amestecurilor si a altor informatii relevante). Informatii mai detaliate cu privire Ia etichetarea si ambalarea substantelor sunt prezentate in Ghidul privind etichetarea si ambalarea conform Regulamentului (CE) tr. 1272/2008 elaborat de Agentia European’ pentru Substante Periculoase ~ ECHA, disponibil in limba roman8 aurmatoarea adress https://www.echa.europa.eu/documents/10162/ 73036412/clp labelling ro.pdf/28267a7a-ccB4- 4405-ad67-46F491a484 Catalin CERVICESCU, inspector de muncdLOCURI DE MUNCA SANATOASE PRIN MANAGEMENTUL SUBSTANTELOR PERICULOASE Inspectia Muncii va efectua in perioada 02.07.2018 - 07.09.2018 actiuni de control ce vizeazé modul de respectare a cerintelor minime de securitate si sndtate in munc3 pentru asigurarea protectiel lucrétorilor impotriva riscurilor legate de prezenta substantelor periculoase. Campania european pentru locuri de munca sigure si sinatoase 2018-2019 - ,LOCURI DE MUNCA SANATOASE PRIN MANAGEMENTUL SUBSTAN- TELOR PERICULOASE” se concentreazi asupra substantelor periculoase, avand drept scop cresterea gradului de constientizare privind riscurile generate de substantele periculoase si promovarea Unei culturi a prevenirii Ia locurile de munca din intreaga Uniune European’, Deoarece riscurile profesionale pentru securitatea si sénatatea lucrétorilor sunt, in general, similare in intreaga Uniune, Comisia European’ are rolul important de a sprijini statele membre in abordarea acestor riscuri intr-un mod mai eficient si in adoptarea unor directive de stabilire a cerintelor minime in vederea imbundtatirii mediului de muncd si de asigurare a securit8tiisisén8tatilucratorilor. in cadrul acestei campanil se inscrie si actiunea de control pe care a initiat-o Inspectia Muncii Aceasta are drept scop prevenirea imbolnivirilor profesionale sia accidentelor de munca generate de substantele periculoase prezente la locurile de munc. Prin intermediul actiunii ne propunem cresterea gradului de constientizare cu privire la importanta prevenirii riscurilor prezentate de substantele periculoase, ajutand la disiparea neintelegerilor frecvente. inspectorii de muncd vor ajuta angajatorii si angajatiila cresterea nivelului de cunoastere a cadrului legislativ in vigoare si vor monitoriza punerea in aplicare a prevederilor legale europene privind asigurarea securit&tii i sin&tatil lucratorilor expusila substanfele periculoase. ‘in ultimele decenii, unele substante, cum ar fi azbestul (care cauzeaza afectiuni grave si, in unele cazuri, boli pulmonare letale) siclorura de vinil (care cauzeaza cancer de ficat), au fost interzise, restrictionate sau supuse unui control reglementat strict. Cu toate acestea, substantele periculoase continua si aiba un impact major in siguranta si snatatea la locul de muncé. ‘in a doua editie a Studiului european al UE- OSHA privind riscurile noi si emergente (ESENER-2), 35 UTILE38% dintre intreprinderi au raportat prezenta la locurile de muned a substantelor chimice sub forma de lichide, fur sau pulberi. Conform Sondajului european privind conditiile de munc8, efectuat in 2015, 18% dintre lucrStorii din Uniunea European’ chestionati au raportat cé sunt expusi la substante sau produse chimice pe durata a cel putin un sfert din timpul lor de lucru, Aceast8 cifrd s-a schimbat foarte putin din anul 2000. intreprinderile mari folosesc adesea mai mult de 1.000 de diferite produse chimice, cum ar fivopsele, cerneluri, cleiuri siproduse de curstat. Chiar iin intreprinderile mici, cum ar fi atelierele de reparatii auto, se poate folosi un numar ridicat de substante sau produse chimice. Pentru unele sectoare, precum domeniul constructiilor, sunt disponibile pe piata mii de produse chimice diferite pentru o mare varietate de utiliziri. fn functie de sarcina de muncé, un singur lucrator poate intra in contact cu citeva sute de substante chimice diferite. in plus, au aparut noi dovezi célucratorii din sectoarelein dezvoltare, cum ar fiasistentd social si san&tate, transport, tratarea deseurilor si industria de reciclare pot fi expusi la niveluri ridicate de substane periculoase. in toate sectoarele de activitate, exist’ locuri de munc ce implicd adesea expunere la substante periculoase, de exemplu prepararea hranei (cantine, catering etc.),curdtenie siintretinere, Majoritatea activitatilor economice implic’ utilizarea sau generarea de substante care pot fi daunatoare omului. Efectele asupra sénatatii pot varia de la relativ usoare, cum ar fi iritarea achilor, pané la boli grave cum ar fi cancerul. Efectele adverse pot s8 apar ca urmare a unui singur episod de expunere ridicat, de exemplu, expunerea la 0 substanta iritant, cum ar fi clorul sau dioxidul de azot; cu toate acestea, multe efecte asupra sanatatii pot aparea din cauza unor expuneri mai scizute, care apar pe o baz repetatd sau sustinutd. Prin urmare, lund in considerare expunerea, este adesea necesar si se ia in considerare nivelul expuneriisidurata fiecdrei perioade de expunere. Pentru substanfele care pot provoca unele dintre cele mai grave efecte asupra s8natatii, cum ar fi cancerul si bolile pulmonare obstructive cronice (BPOC), lucratorii pot fi expusi la niveluri periculoase timp de multi ani, f8r8 simptome evidente. Substantele periculoase pot fi in stare .ga20258, lichida sau solid; lichidele pot fi prezente ca vapori sau ceats, iar solidele ca pulberi, Acestea includ si produsele chimice obtinute in urma proceselor de fabricatie, substante generate de 36 proces, cum ar fi gazele de esapament sau praful de silice, precum si substantele naturale utilzate in procesele de muncé, cum ar fi titeiul sau praful de fain3. Forma fizici a substantel poate avea un impact semnificativ asupra risculul pentru sinatate sau sigurant pe care jl prezint’. Acest lucru este valabil in special in cazul nanomaterialelor (si al nanoparticulelor) care au proprietiti particulare (si prezinta pericole deosebite) din cauza dimensiunilor lor extrem de mici. In pofida unui rnumar considerabil de legis alte reglementiri care au drept scop protejarea lucratorilor impotriva actiunii substantelor periculoase, acestea genereaz’ inca riscuri majore la adresa sinatatii sia securitatii la locul de munca. in plus, deoarece pericolele sunt adesea invizibile sau nu sunt bine ‘ntelese (putand fi cauzate de vapori, de pulberi sau de expuneri accidentale}, ele nu pot fi combitute corespunziitor, de cele mai multe ori, masurile fiind luate prea tarziu. Riscurile pot fi mai mari in cazul lucratorilor lipsiti de experienté, neinformati sau mai vulnerabili din punct de vedere fizic, al celor care isi schimbé frecvent locul de muncé sau lucreazi in sectoare in care problema este putin cunoscuti sau al celor cu sensiilitat fiziologice mai ‘mari sau diferite (cum este cazul ucenicilor, tin saual diferentelor dintre barbatisifemei). ‘in cadrul acestei campanil, se considera ci 0 substan periculoasé la locul de muncd este orice substant8, tn forma gazoasé, lichid’ sau solid’, inclusiv aerosoli, fumuri i vapori, care reprezint& un risc pentru securitatea si sinatatea lucratorilor, Aceast categorie include nu doar chimicalele obtinute in urma proceselor de fabricatie, sau doar chimicalele care au miros puternic si produc efecte imediate, ci si substante periculoase generate de procesele de munc, cum ar fi emisiile motoarelor Diesel, fumurile de sudurd si pulberile, Aceste substante nu pot fi etichetate cu simboluri de pericol, iar informatii, cum ar ficele din fisele cudate de secutitate, nu sunt disponibile. C2 urmare, in aceste cazuri, angajatorul va trebui si caute alte surse de informatil, cum arfighidurile sectoriale sau instructiunile de securitate si sindtate in munci de lafurnizori.. © parere larg réspandits, dar incorectd, este aceea c& utilizarea substantelor periculoase a scdzut. Este adevirat cd expunerea la unele substante diunatoare binecunoscute (ex. bifenili policlorurati, azbest sau mercur) a fost redusi semnificativ, datorit& initiativelor politice si legislative, presiunii publice si masurilor luate deintreprinderi si parteneril social De fapt, lucratori dintr-o gama larga de profesii sunt expusi la o larg varietate de substante periculoase la locurile de mune. De asemenea, exist’ inci multe substante periculoase mai putin cunoscute. in 2017, in jur de 129.000 substante au fost clasificate conform Regulamentului CLP, De asemenea, in mai 2017, mai mult de 10,000 substante au fost inregistrate conform Regulamentului REACH, din care cca. 40% au fost produse sau importate in cantitati de peste 100 tone. Trebuie mentionat ci Regulamentul REACH nu acoper3 substantele periculoase generate in timpul proceselor de muncé, cum ar fi pulberile si produsele de combustie. Din punctul de vedere al punerii in aplicare Regulamentului REACH, anul 2018 are o semni- ficatie deosebitd. Pana la data de 31 mai 2018, intreprinderile care produc sau importa substante chimice in UE, Islanda, Norvegia sau Liechtenstein, in cantitati anuale cuprinse intre 1 si 100 de tone, au obligatia de a inregistra aceste substante la ECHA; trebuie inregistrate atét substantele chimice ca atare, cat si cele din amestecuri, precum si, in anumite cazuri, cele din articole. Dac’ nu exist’ informatii despre proprietatile periculoase ale unui produs chimic, ele trebuie completate, inclusiv prin schimbul de informatii cu ceilalti producstori si importatori ai aceleiasi substante. Toate informatiile trebuie consemnate intr-un dosar de inregistrare, care va fi transmis la Agentia European pentru Produse Chimice (ECHA). Dac informatiile generate pentru inregistrare justific’ acest lucru, este necesar si fie actualizate figele cu date de securitate pentru utilzatori. Tn cazul in care in intreprindere se folosese produse chimice, angajatorul trebuie s8 verifice dacé furnizorii au inregistrat substantele chimice pe care le folosese si daci modurile in care utilizeazs substantele sunt prevazute in fisele cu date de securitate actualizate. Angajatorul trebuie s4 aplice masurile de gestionare a riscurilor descrise in figele cu date de securitate si in scenariile de expunere, pentru ca utilizarea produselor chimice sd se fac’ tn conditii de sigurana. Venind in completarea legislatiei in materie de sanatate si securitate in mune, cerintele REACH vor imbunatsti protectia lucrétorilor prin sporirea sigurantei in utilizarea produselor chimice, reducerea expunerii la substante periculoase si prevenirea bolilor profesionale cauzate de acestea, jin concluzie, nici un sector nu este complet lipsit de substante periculoase; din acest motiy, este esential ca angajatorii sa evalueze riscurile cu care lucratorii lor se pot confrunta sis controlezein mod adecvat expunerea lucr8torilor la substante periculoase. Trebuie amintit c3, in plus fata de efectele asupra sinatapii, multe substante prezinté, de asemenea, alte pericole, cum ar fi inflama. bilitatea asociata cu acestea, care ar trebui luate in considerare la elaborarea unei strategii de gestionare a riscurilor. Este important ca toate riscurile legate de sinatate si securitate asociate substantelor periculoase si fie controlate in mod adecvat. Utilizind corect masurile de control al expunerii, munca poate fi efectuata chiar si cu substante foarte toxice, fara riscuri pentru securitatea si snatatea lucratorilor. Acfiunea initiatd de Inspectia Muncii se desfisoars in toate judetele la angajatori din toate domeniile de activitate care utilizeaza substante periculoase la locurile de munca. In cursul controalelor, inspectorii de muncé vor indruma angajatori cu privie la obligaille acestora conform REACH. Pentru cazurile grave de incdleare a prevederilor REACH, vor fi sesizate autorititile competente. Inspectoratele teritoriale de munc& vor organiza pe plan local actiuni de informare si constientizare referitoare la Campania Agentici Europene pentru Securitate si Sanatate in Muncd (EU-OSHA) ,Locuri de munca sanatoase prin managementul substantelor periculoase”. Incadrul acestor actiuni se vor prezenta si rezultatele actiuni de control ce vizeaz§ modul de respectare a cerintelor minime de securitate si sinatate in muncd pentru asigurarea protectiei lucrstorilor ‘impotriva riscurilor legate de prezenta substantelor periculoase. Tot cu ocazia organizarii acestor actiuni vor fi distribuite materiale de informare puse la dispozitie de citre Punctul Focal al Agentiei Europene de Securitate si Sinatate In Munca pentru Romania. Avand in vedere folosirea pe scaré largs a agentilor chimici periculosi, se va urmari cu precidere antrenarea in derularea acestei campanii a intreprinderilor din c&t mai multe domenii de activitate, prin constientizarea conducatorilor vizavi de importanta pe care o are efectuarea evaluarii riscurilor care decurg din prezenta acestor agenti la locul de muned. Catalin CERVICESCU, Inspectia Munci ispector de muncd 37CE TREBUIE SA $TIM? PUNEREA IN APLICARE A REGULAMENTELOR PENTRU CLASIFICAREA $I ETICHETAREA AMESTECURILOR SI CU PRIVIRE LA AUTORIZARE Regulamentul CLP Regulamentul EC) Nr. 1272/2008 CLPa intratin vigoare la 20 ianuarie 2009 si implementeazi Sistemul Global Armonizat de Clasificare si Etichetare a Chimicalelor, creat de ONU. CLP se aplic’ substantelor si amestecurilor periculoase plasate pe piata Uniunii Europene. Pe data de 1 iunie 2017 derogarea pentru etichetarea ames- tecurilor puse pe piat’ a luat sférsit. Clasficarea si etichetarea sunt instrument pentru: + definirea pericolelor pentru substante si ames- tecuri chimice; + aprovizionarea, utilizarea si eliminarea acestora in siguranta. Obligatii cheie privind CLP Principalele roluri ale unei compa REACH sunt urmatoarele : Compania poate avea roluri multiple. Aproape toate companille vor fi furnizori daca pun pe plat’ chimicale. Chimicale = substante si/sau amestecuri WW _ Roluri si obligatii + Producétor (Manufacturer - M): produce 0 substant’; + Importator (Importer - |): import produse chimice periculoase din afara Comunitati; * Utilizator din aval (Downstream user - DU); utilizeazi substante chimice, re-ambaleazi, re-import& produse chimice, formuleazi amestecuri; + Distribuitor (Distributor - 0): stocheazé / distribuie substante chimice, de exemplu, vanz3tor cu amanuntul 38 * Dac schimbS compo foloseste pe afurnizorulul ** Notificare citre Poison centre/alte organisme relevante. **** Distribuitorul poate folosiclasificarea unulaltactor. = dlasificare; daci nu, 0 Clasificare Art. 4, Titlulll din CLP, Obligati: ~ _identificd siexamineaza informatiile; - evalueazi informatille despre pericole si decide cuprivirelaclasificare. Identificarea siexaminarea inform: + companiile vor identifica informatiile disponibile relevante in scopul clasifica + companiile vor examina informatiile pentru a vedea daca sunt adecvate, sigure si valide din punct de vedere stiintificin scopulclasificdri Evaluarea sidecizia de clasificare: + companille trebuie s& evalueze informatille pentru clasificarea substantelor sau aamestecurilor; + crterille pentru clasficare sunt prevazutein Anexadin cup: + Partea 1: Principii Generale + Partea 2: Pericole fizice (16 clase) + Partea3: Pericole pentru snatate (10 clase) + Partea 4: Pericole pentru mediu (2 clase) *ParteaS:Pericoleaditionale(1clasi) AN + dacd substanta sau amestecul indeplineste criteriile pentru clasificare ca periculos, compania trebuie sail clasifice sis&fiatribuie: + categorii de pericol pentru fiecare clasa de pericol (ex. Acute Tox. 2); + fraze de pericol (ex. H310: Mortal in contact cu pielea). prt. din CP 4.13 din bP Clasificarea amestecurilor Companille ar trebui si utilizeze abordarea secventiala in clasificarea amestecurilor: 1. Date disponibile despre amestecul respectiv (Art. 9.2519.3) > 2. Principii de baza (Art. 9.4) art. dio uP 3. Clasificarea bazata pe pericolele si concentratile asociate fiecdrui ingredient individual (Art. 9.4). Cum etichetim siambalam corect? Conform Titlulu il silV din CLP aver urmatoarele obligati: = etichetarea substantelor si amestecurilor periculoase; ~ambalare conform cerintelor. Substantele periculoase trebuie etichetate si ambalate. Clementele etichetel snumele, adresa si numarul de telefon al furnizorului; in CLP + cantitatea nominal’; art. 17 3H + identificatori de produs; + pictograme de pericol; + cuvintesemnal; + declaratiide pericol; + declaratide precautie; informatiisuplimentare daca este necesar: + obligatoriu gin CP + non-obligatoriu art. 35 Cerinte pentruambalaj: sambalajele trebuie proiectate astfe! incat continutul periculos s8 nu poatd scipa; +materialul de ambalare nu trebuie sa fie susceptibil de a produce deteriorari prin continutul siu; + ambalajul trebuie si fie puternic si solid; +incuietorile inlocuibile trebuie proiectate astfel ‘Incat s8 poatd firefficute in mod repetat, f8r8 si scape continutul; satunci cdnd este vandut publicului larg, ambalajul nu trebuie s8 atraga sau sa trezeasc’ curiozitatea activ a copillor sau s& induc’ in eroare consumatorii, Figele cu date de securitate (FDS) si CLP prt. 33.69 React Furnizorul substantei sau amestecului trebuie s8 furnizeze FDS beneficiarului, FDS trebuie s8 fie {ntocmit’ conform Anexei tl din REACH (ultimul amendament - Regulamentul (EU) 2015/830). Capitolele FDS referitoare la clasificare sietichetare: + SECTIUNEA 2: Identificarea pericolelor + SECTIUNEA 3: Compozitie/informatii privind componentii + SECTIUNEAS: Proprietatilefizice si chimice + SECTIUNEA 11: Informatil toxicologice + SECTIUNEA 12: Informatiiecologice + SECTIUNEA 16: Alte informatii FDS Sectiunea 2: Identificarea pericolelor: + 2.1. Clasificarea substantei sau a amesteculu Clasificarea trebuie s fie In acord cu Regulamentul CLP. Clasificarea substantelor furnizat’ in FOS trebuie si fie in acord cu Anexa VI sau trebule si corespunda clasificdriidin Notificare + 2.2. Elemente pentru etichet8. Pe baza clasificari, vorfifurnizate urmatoarele elemente ale etichetel: + pictograme de pericol; + cuvinte de avertizare; + fraze de pericol; + frazede precautie; + informatii suplimentare (Art. 25 & 32(6) din CLP). + 2.3. Alte pericole: ex. PBT, vPVB, pericol de explozie a prafului, fototoxicetc, 39FDS Sectiunea componentii + 3.1. Substante. Identitate Chimica: + Nume + Numar conform Anexei VI sau Inventarului C&L + Numar CAS + 3.2. Amestecuri: + identificarea produsului: denumirea comercials; identitatea chimicd a tuturor substantelor din amestec care contribuie la clasificare (2 valorile limit); + concentratie sau intervale de concentratie; + clasificarea substantelor periculoase, inclusiv clasele de pericol si codurile categoriei, precum si frazele de pericol. Compozitie/informatii privind Alte sectiuni ale FDS in legatur cu CLP Informatiile din aceste sectiuni trebuie s& fie consecvente cu clasificarea substantelor sau amestecurilor chimice: + SECTIUNEAS: Propriet8tifizice sichimice + Date empirice despre substante siamestecuri — Pericolele fizice trebuie si fie testate si evaluate pentru substanta chimica in sine, cu exceptia cazului in care exist deja informatii adecvate si fiabile (Art. 8.2dinCLP); + SECTIUNEA 11: Informatii toxicologice + Descrierea diferitelor efecte toxicologice (de s8natate) si a datelor disponibile utilizate pentru a identifica aceste efecte; + SECTIUNEA 12: nformatiiecologice + Informatii care permit evaluarea impactului chimicalelor asupra mediuluiinconjurator; + SECTIUNEA 16: Alte informatii + Indicarea metodelor de evaluare a informatiilor utilizate pentru clasificarea amestecurilor si a altor informatiirelevante. Notificare siComunicare Articolele 40, 45 (Anexa Vill), 48 din CLP. Obligatii: ~ notificare cdtre inventarul C&L; + comunicarea informatiilor catre organele competente; = reclama pentru substanfe sau amestecuri periculoase conform CLP. Notificarea catre Inventarul ECHA de clasificare si etichetare (C&L Inventor P ( Me a0 ain CH + Dacd substanta poate fi inregistrat8 conform REACH sau clasifcat8 ca periculoasé conform CLP, producatorii/importatorii sau grupuri ale acestora (notificatorii) vor notifica catre Inventarul C&L urmatoarele informatii 40 * identitatea notificatorului; * identitatea substantei; * clasificarea substantei; + limite de concentratie specifice sau factorii M, dupa caz; + elemente de etichetare pentru substanta. Comunicarea informatiilor citre organismele responsabile (Poison Centers) - Anexa Vill din CLP: * pe 22 Martie 2017, Regulamentul Comisiei (EU) Nr. 2017/542 a fost adoptat, amendand Regulamentul CLP, prin adaugarea unel Anexe cu informatii armonizate referitoare la rdspunsul de urgentain sinatate; + sevaaplicade|la 1 ianuarie 2020; + importatorii si utilizatorii din aval care pun amestecuri pe piat& trebuie s& transmit& informatii astfel incat organismele responsabile (Poison Centers) vor avea aceste informattil, pentru: *+ a formula masuri preventive si curative; *+ analizd statistica, ov despre compozitia unui amestec (acelasi ID pentru amestecuricare aunume diferite). ag ain CLP Publicitateaconformcip: Att: + orice publcitate pentru osubstanti clasificat’ ca fiind periculoas’ mentioneaza clasele ori categorille de pericol avutein vedere; + companiile trebuie sé mentioneze tipul de pericol indicat pe etichet&, atunci cand fac publictate pe internet sau in alte medi pentru amestecuri periculoase, atuncicind publicul larg nu poate vedeaeticheta Armonizarea CLP Adaptarea la Progresul Tehnic~ ATP (Adaptations to Technical Progress— ATP) + Trei motive principale pentru ATP: + actualizarila Anexa VI(CLH)in urma avizului RAC; + aliniere bianuala la UNGHS; + altele, de ex. LDC, centrele de otravire, + ATP-urile nu sunt consolidate in EurLex dupa data deaplicare a acestora + APT-urile pot fi aplicate in mod voluntar odat’ publicate in Jurnalul Oficial CERVICESCU, inspector de muncé