Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Obiectiv Brosura A4 NR 2018 NR 3

    Uploaded by

    Ovidiu Pascu
    14 views52 pages

    Original Title

    Obiectiv Brosura A4 Nr 2018 Nr 3

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    14 views52 pages

    Obiectiv Brosura A4 NR 2018 NR 3

    Uploaded by

    Ovidiu Pascu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 52
    obiectiv POC Meme eee Ce Bote eee Sa ak /0 ae SAPTAMANA EUROPEANA A SECURITATII RN PWC UES Nie a PERICULOASE LA LOCURILE DE MUNCA SUMAR Editorial Sage a oe eae) Info Cea de-a 75-a Reuniune Plenard a Comitetului Inatilor Responsabili cu Inspectia Muni Protectia impotriva concedierii Conferinta regional organizata de ITM Tulcea ‘Saptém4na European la ITM Bucuresti ‘SAptém4na European la ITM Brasov ‘SAptémana European a Securitatii si SAnatatii in Muncd la ITM Bistrita-Nasiud Siptimana European la ITM lalomita Accidente in domeniul CAEN 47 comert cu amanuntul Ce trebuie sd stim Accidente de muncd in care sunt implicati agenti chimici periculosi Expunerea la agenti chimici in toxicologia ocupational’ Activitatea salariatului in regim de telemunc’ Metode de evaluare a riscurilor biologice la locul de munci Utile Micotoxinele Managementul transportului rutier de marfuri periculoase Bune practici Locuri de muncé sigure si snatoase prin managementul substantelor periculoase la FERRO PERFORMANCE PIGMENTS ROMANIA Obiectiy — revistl nationald de specialitate privind securitatea si sindtatea in munci Anul Lil « Nr. 3/2018 Inspector General de Stat: Dantes Nicolae BRATU Tiparit la: SC Cosmo Print SRL, www.cosmoprint.r0, Adresa: Str. Matel Volevod, nr. 14, sector 2, Bucuresti, cod: 021455, Tel./fax: 021-337.17.37; E-mail: obiectiv@yahoo.com ‘Cont Inspectia Muncii: ROB3TREZ70020331600XXXX deschis la AT.C.P.M.B. Cod fiscal: 12335018; |5.5.N.: 1120-0611 Continutul materialelor publicate in revisté reflect exclusiv punctul de vedere al autorilor. EDITORIAL DIGITALIZAREA MUNCII Recent, la Viena, in cadrul unei conferinte, s-au discutat probleme legate de calitatea muncii in contextul unor noi forme de munca, Acest subiect este important, deoarece Inspectia Muncii va organiza tn luna mai 2019 cea de a 76-a Reuniune Plenard si Ziua Tematicd ale SLIC, unde vom pune accent pe programe educationale in domeniul securitatii si snatayii in mune, pentru afacilta incluziunea vitorilor lucratori peo piata a munciiin schimbare. Unul dintre aspectele importante dezbatute la nivel comunitar este impactul pe care robotizarea si automatizarea pot 8 il aib& asupra pietel muncil. In viitor se vor automatiza chiar si operatiuni foarte complexe, astfel se estimeaza c& vor disparea anumite sarcini, aceasta ducand la disparitia unor meserii. Este evident cd disparitia unor slujbe va pune presiune pelucratori, dar si pe bugetele de asiguriri sociale. De asemenea, vor fi create o serie de meserii noi, fapt ce implic& nol cunostinte si noi provocari indomeniul securitatiisisanatatiiin munca. O alta tema de interes 0 reprezinta problematica aparitiel unor noi forme de munca nonstandard, respectiv munca prin platforme colaborative de lucru (de tipul UBER, MyHammer etc.) Exist o serie de avantaje in cea ce priveste activitatea desfésurata prin acest tip de platforme, cum ar fi: un echilibru mai bun intre viata profesionala sicea privat, posibilitatea de a lucra de acasi in unele cazuri(avantaj pentru persoanele cu dizabilitt fizice s.2.) siposibilitatea de 2 obtine venituri suplimentare (majoritatea lucrdtorilor de pe platforme au declarat c& au un loc ‘de munca stabil si folosesc platformele pentru a-si rotunji veniturile). Pe de alta parte, acest nou tip de munca ridicd o serie de intrebairi majore legate de riscurie la care se expun lucratorii (de exemplu, riscuri psthosociale pentru cei care lucreaza doar de acasi). Activitatea prin intermediul platformelor colaborative ridicd si cSteva ‘ntrebari substantiale la care trebuie s3 gasim rezolvare, precum faptul cd lucratorii nu beneficiaz’ de concediu de odin’ si concediu medical, deindernizatie de somaj side asistenté medical, nu au drept de asociere, deoarece activitatea este una independent’ Alt aspect care necesita atentie se refer’ la faptul c& lucrdtori prin platforme colaborative sunt urmariti de c&tre platforme in mod constant si activitatea lor profesionalii este evaluat nu de citre un manager, cide citre lientul final. Studiile au identificat trei tipuri de platforme colaborative: cele in care platforma directioneazi colaboratorii catre clienti (de exemplu, UBER pentru transport de persoane]; cele in care platforma pune in legitur3 clientul cu colaboratorul fir’ a-| directiona pe acesta din urma cétre un anumit loc (de exemplu, MyHammer care se preteazé pentru diverse tipuri de meseriasi) si tipul de platforma in care activitatea are loc exclusiv online (de exemplu, UPWORK, Mechanical Turk destinate in principal programatorilor, webdesignerilor, arhitectilor etc.). Pentru a contracara dezavantajele muncii in cadrul platformelor colaborative, s-au sugerat mai multe masuri, precurn modificiri legislative la nivel national si european, care s determine acordarea unor drepturi suplimentare acestor lucratori (acces la ajutor de somaj, la sinatate si drept de asociere); elaborarea nei noi directive europene inspirate din Directiva 2008/104/CE privind munca prin agent de munc temporar8, deoarece aceste platforme intermediaz’ fortd de munca Robotizarea, automatizarea si digitalizarea vor afecta invariabil activitatea inspectorilor de muncd, a angajatorilor sia angajatilorin viitor sitrebuie sd ne pregatim pentru a putea face fatd noilor provocéri, Totodati, trebuie si ne gandim sila vitorul rolaltuturor celor implicatiin procesul muncilintr-o piaf’ aflata in schimbare, Dr. ing. Dantes Nicolae BRATU, Inspector general de stat 1 CEA DE-A 75-A REUNIUNE PLENARA A COMITETULUI INALTILOR RESPONSABILI CU INSPECTIA MUNCII in perioada 8 - 9 octombrie 2018, s-au desfisurat la Viena, Republica Austria, cea de-a 75- @ Reuniune plenaré a Comitetului inaltilor Responsabili cu Inspectia Munci (en.: SLC) si Ziua tematicd, organizate de Inspectia Muncii din Republica Austria si Secretariatul SLIC din cadrul Directiei Generale Ocupare, Afaceri Sociale si Scopul reuniunii ‘in calitate de membr’ a SLIC, Inspectia Muncit are obligatia de a participa la reuniunile Comitetului Inaltilor Responsabili cu Inspectia Muncii Reuniunea plenard este organizatd bianual de Secretariatul SLIC, cu sprijinul Directiei Generale Ocupare, Afaceri Sociale si Incluziune din cadrul Comisiei Europene si de organismul national de inspectie a muncii din tara care detine presedintia rotativa a Consiliului Uniunii Europene, in cazul de fafa Inspectia Muncii din Republica Austria Lucrarile reuniunii sau derulat pe parcursul a dous zile in cladirea ,Austria Center Vienna” din Viena, dup& cum urmeaz&: 8 octombrie ~ Reuniunea plenard a SLIC; 9 octombrie Ziua tematicd a SLIC: Agentii cancerigeni: provocdiri vechi $i noi fa locul de munca”. La reuniuni au fost prezenti si reprezentanti ai tarilor membre ale Asociatiei Europene a Liberului Schimb (en.: EFTA): Regatul Norvegiei, Islanda, Elvetia si Liechtenstein. in deschiderea lucrarilor Zilei tematice, reprezentantul Comisiei Europene si cel al Mi- nisterului Federal al Muncil, Afacerilor Sociale, ‘S4natatii si Protectiei Consumatorului din Republica Austria, au prezentat interesul acestor institutiiin 2 Incluziune a Comisiei Europene. Delegatia Inspectiei Muneii a fost format din domnul Dantes Nicolae BRATU, inspector general de stat, domnul Catalin CERVICESCU, inspector de muncé la Directia Control Securitate si Sdnatate in Muncé si domaul loan Cosmin CONSTANTIN, consilier la Compartimentul Relatii Internationale. problema expunerii la agenti cancerigeni la locurile de munc8 si a modului in care inspectoratele de munc& din tarile membre administreaz problema {in dezbatere. Prima sesiune de prezentari, cu tema Cum incepem?” a fost moderata de doarna Elke SCHNEIDER, din partea Agentiei Europene pentru Securitate si Sanatate in Munci (EU ~ OSHA). in cadrul acestet sesiuni, d-na Katrin ARTHABER a prezentat Campania Inspectiei Muncii din Austria privind agentii cancerigeni, care este inclusa in Strategia in domeniul SSM a Republicii Austria pentru anii 2013-2020 si s-a desfasurat in dou’ etape. in prima etapa, inspectori de muncé specializati au vizitat timp de 6 luni 300 de intreprinderi, dintre acestea, mai mult de 20% au fost revizitate, fiind constatate in medie trei deficiente pe intreprindere, majoritatea find, totusi, minore. Comunicarea rezultatelor a fost efectuatd prin intermediul fluturasilor 5i pe site-ul web al institutiei. Etapa a Il-a este programatd pentru luna septembrie 2019 si va utiliza aceleasi resurse, dar se va concentra pe acele sectoare de activitate care au fost mai putin viitate. D-na Tiina SANTONEN, specialist-sef la Institutul Finlandez pentru Sénatate Ocupationals (FIOH), a prezentat Registrulfinlandez al lucrstorilor expusila agenti cancerigeni. Acesta a fost infiintat in anul 1979, pe baza Recomandarii OIM nr. 139/1974 privind prevenirea cancerelor ocupationale, in scopul identificdrii, evaluarii si elimindrii expunerit lucratorilorla agentiicancerigeni. Pan in anul 2014, erau inregistrati in acest registru 127.000 de lucratori. Ca urmare a punerii in practic’ a acestui instrument, la peste 73% din locurile de munc& inregistrate, expunerea la agenti cancerigeni a sc&zut prin reevaluarea riscurilor, masuri de substitutieete. A doua sesiune de prezentari, cu tema »Diverse abordari si bune practici” a fost moderata de doamna Charlotte SALOMON, din partea Inspectiei muncii din Republica Austria. Doamna Julie NARDIN de la Directia generala de muneé din Republica Francezé a prezentat ,Sistemul Inspectiei Muncii din Franta pentru controlul riscurilor generate de agenti cancerigeni, mutageni 51 reprotoxici (CMR]". Lucrarea a inclus provocérile ridicate de controlul riscurilor generate de agentii CMR, prezentarea sistemului francez de inspectie a muncii si a suportului tehnic necesar, modul de efectuare a inspectiilor la locurile de munc8, precum si rezultatele si limitele acestui proces. Sesiunea de prezentiri s-a incheiat cu lucrarea Utilizarea Fiselor cu Date de Securitate (SDS) si a altor instrumente REACH pentru tmbunatstirea securit3ti i sinétatiiin muncé”, prezentatd de d-na Diana MARTENS din Regatul Tarilor de Jos. Lucrarea a inclus prezentarea unor instrumente de lucru ale inspectoratelor din Regatul Tarilor de Jos, respectiv ntucrati in siguranta cu produsele periculoase? Verificati SDS pe site-ul SDS-check-nl” si, Instru- mente de autoinspectie pentru substante periculoase”. jn sesiunea de dupa-amiaz3, delegatia Roméniei a participat la atelierul dedicat silicei cristaline, in cadrul céruia a fost prezentat ghidul »Orientéri pentru inspectorii de munc8 nationali cu privire la abordarea riscurilor care decurg din expunerea lucratorilor la silicea cristalin8 respirabila (SCR) pe santierele de constructii” elaborat de Grupul de lucru pentru substante chimice (SLIC CHEMEX WG) in anul 2016 si tradus in toate limbile nationale ale statelor membre, inclusiv in limba romana, in cursul anilor 2017-2018. Participangii au fost invitati sa respire 10 minute prin intermediul unui tub de plastic, pentru a simula efectele expuneriila slice cristalind asupra lucratorilor. Apoi, au fost discutate chestiuni privitoare la expunerea lucratorilor la silicea cristalin’ si la implicarea inspectorilor de munc& in controlul locurilor de mune unde lucratorii sunt expusila silicea cristaling respirabild. Inspectorii de muncé au un rol deosebit de important in recunoasterea riscurilor generate de expunerea lucratorilor la silicea cristalin’ respirabil la finalul sesiunii dedicate Zilei tematice, reprezentanta Comisiei Europene a multumit, Inspectiei Muncii din Republica Austria pentru modul de organizare a intalniri dedicate celei de-a 75-a Reuniuni plenare a Comitetului inaltilor Responsabili cu Inspectia Muncii si Zilei tematice SLIC si a urat succes Roméniei, care va organiza cea de-a 76-2 Reuniune plenar8 a Comitetului Inaltilor Responsabili cu Inspectia Munci, precum si Ziua tematicd SUC la Bucuresti, in perioada 15-16 mai 2019 Concluzii si propuneri Anna RITZBERGER-MOSE, director in cadrul Ministerului Federal al Muncii, Afacerilor Sociale si al Protectiei Consumatorului din Republica Austria, a evdentiat succesul de care s-a bucurat Comitetul inaktilor Responsabili cu Inspectia Muncii (SLIC), care a permis fiec&rui organism de inspectie a muncii din statele membre s3 invete din experienta altor state, in mod deosebit din evaluarea sistemelor de inspectie. Vorbitoarea a acentuat importanta prevenirii cancerului ocupational, subiect al prezentei conferinte. Reprezentantul CE ~ DG EMPL a anuntat cele 3 organisme nationale de inspectie a muncii care vor fi supuse exercitiului de evaluare de c&tre SLIC in anul 2019, si anume: Danemarca, Cipru si Italia. Conducdtorul delegatiei Inspectiei Muncii din Romania, di Dantes Nicolae BRATU, a propus participarea Romanie’ la echipa de evaluare 0 organismului national de inspectie a muncii din Cipru. Au fost discutate viitoarele zile ‘tematice SLIC. In prima jumatate a anului 2019, Ziua tematicd va fi organizatd de Romania, stat care va asigura Presedintia Uniunii Europene. DI loan Cosmin CONSTANTIN, membru al delegatiei Inspectiei Muncii, a prezentat tema propusi de Romania: ,S8 ne pregatim pentru viitor ~ inspectoratele nationale de unc’ si rolul lor in educatia privind securitatea si sinditatea in munca”, care a suscitat un larg interes din partea celor prezenti la intrunire. In a doua jumatate a anului 2019, Ziua Tematica va avea locin Finlanda. Dantes Nicolae BRATU, inspector general de stat Catalin CERVICESCU, inspector de muncd loan Cosmin CONSTANTIN, consilier 3 INFO. PROTECTIA IMPOTRIVA CONCEDIERII Inspectia Muncii a participat, alaturi de reprezentanti ai organismelor de inspectie a muncii si ai autoritatilor privind egalitatea de gen din Grecia, Slovacia, Belgia, Malta, Cipru, Serbia, Suedia, Ungaria, Georgia, Danemarca, Germania, Polonia, Croatia, Portugalia, Franta, Lituania, Letonia, Republica Ceha $i Italia la Seminarul Protectia impotriva concedierii pentru o carieré in Europa: consolidarea legéturilor dintre organismele de promovare a egalitatii si inspectoratele de ‘muneé, organizat de DG Justtie si Consumatori in cooperare cu EQUINET (Rejeaua European’ 2 Autoritatilor privind Egalitatea de Gen). Seminarul s-2 adresat personalului organismelor de pro- movare a egalitatii si inspectorilor de muncd cu atributiiprivind discriminarea in timpul sarcinii si maternitatii, protectia impotriva concedierilor si concedille familiae in contextul echilibrului dintre viata profesionala si cea privata. Reuniunea a permis participarea specialitlor din diverse medi pro- fesionale, inclusiv juridice, politice si de comu- nicare. {in contextulInitiativei privind echilibrul dintre Viata profesional si viata privaté, adoptaté de Comisie la 26 aprilie 2017, Comisia European’ a identificat una dintre actiunile de imbunatatire a proiectului si care vizeazd o adoptare echilibrata, de c&tre femei si barbati, a concediilor familiale si a modalitatilor flexibile de lucru. Una dintre pro- blemele identificate este discriminarea pe piata muncii legat de persoanele in stare de gravidie si a celor care au in ingrijire alte persoane. Intr-adevar, protectia efectiva impotriva concedierii este esential8, inclusiv perioadele care inglobeazi sarcina si concediul de maternitate/familie, pentru femei si barbati. Unele rapoarte arat8 ci lucratorit ‘inc’ se confrunt’ cu un tratament defavorabil la locul de munca si evidentiazé o lipsd de informatii si sprijinin multe state membre. Seminarul se bazeaz’ pe nevoile si experie- tele organismelor nationale de promovare a egali- 18tIi pentru a sprijini mai bine persoanele care se confrunta cu concedierea discriminatorie in cooperare cu partile interesate, inspectorate de 4 mune, dar si alti actori, cum ar fi sindicatele. Seminarul este 0 oportunitate de schimb de experienta si de bune practiciintre organismele de promovare a egalitatii si alte parti interesate pe plata muni In urma retragerii propunerii Comisiei in 2008 de revizuire a Directivei 92/85/CEE @ Consiliului privind introducerea de mésuri pentru promovarea imbundtatirii securitatii si a sindtatii la locul de munca in cazul lucraitoarelor gravide, care au nascut de curénd sau care alapteaz’ (cunoscuta sub denumirea ,Directiva privind concediul de maternitate”), Comisia si-a anunat intentia de a pregati o noua initiativa ce ar urma 8 adopte o abordare mai larga care s8 tind seama de evoluttille societale din ultimul deceniu, Respectiva propunere de directiva face parte dintr-un pachet de masuri care vizeazi abordarea subreprezentirii femeilor in cAmpul muncii si sprijinirea dezvoltarii carierei acestora prin conditii mai bune care s le permit’ concilierea sarcinilor lor profesionale cu cele familiale. El are la baz drepturile si politicile existente, nu reduce nivelul de protectie asigurat de acquis-ul UE si salvgardeaz3 drepturile existente acordate in temeiul actualei legislatii @ Uniunil Europene. in plus, pachetul aduce imbundtatiri drepturilor existente i introduce unele noi, atat pentru femei, cit si pentru birbati, abordand astfel egalitatea de tratament si de sanse pe actuala pit a muncii, promovand nediscriminarea si sprijinind egalitatea degen. ual Ae Romania a fost reprezentaté la acest seminar european de CNCD (Consiliul National pentru Combaterea Diseriminéri, prin dna Silvia Marlena DUMITRACHE, si de Inspectia Muncii, prin subsemmata. Reprezentantele Roméniei au flcut parte din grupulde discuiicareadecbitut un cazde concediere ilegald legat de starea de gravidie, care avea si alte implicatii, Alte grupuri de lucru au dezbatut legalitatea si posibilitatea practicd a ingrijitorilor de a lua concediu si concedierea abuzivd a unui lucrator la intoarcerea din concediul paternal. Cazurile au fost analizate din perspectiva organismelor de inspectie a muncii (care primesc petitile legate de astfel de situatil sicerceteaza cazul din perspectiva relatiilor de munca sia conditillor de munca) sia autoritatilor de promovare a egalitatil (Ia care ajung unele dintre aceste cazuri in cele din urma) Trebuie mentionat faptul ci toate dezbaterile s-au purtat in contextul propunerii de directivé a parlamentului european si a Consiliului privind echilibrul dintre viata profesional8 si cea privat a parintilor si ingrijtorilor si de abrogare @ Directivel 2010/18/UE a Consiliului, de punere in aplicare a Acordului-cadru revizuit privind concediul pentru cresterea copilului si de abrogare a Directivei 96/34/CE (privind acordul-cadru referitor la concediul pentru cresterea copilului tncheiat de UNICE, CEIP siCES), Aspecte importante legate de activitatea de inspectie in Romania: - in indeplinirea obiectivelor generale, in domeniul relatiilor de muncd, Inspectia Muncii are printre atributii si respectarea principiulul egalitatii de tratament; - atributiile de control ale Inspectiet Muncii in cea ce priveste respectarea de citre angajatori a prevederilor legale legate de protejarea maternitatii lalocul de muned sunt inscrise in: * Legea nr. 202/2002, republicata, cu modificdrile si completérile ulterioare, privind egalitatea de sanse side tratament intre femel sibarbati; '* UG nr. 96/2003 privind protectia maternitatilla locul de muncé, modificatd sicompletati; ~ conform prevederilor legale (Legea nr. 108/199), inspectorul de munc& este obligat ,s8 pastreze confidentialitatea oricdrei reclamatii care semna- leaza nerespectarea prevederilor legale in domeniul reglementat de prezenta lege 5i sé nu dezviluie conducétorului persoanei juridice si persoanei fizice sau reprezentantului legal al acesteia ci inspectia a fost efectuaté ca urmare a unel reclamatii”. Or, avand in vedere aceasta obligatie de pastrare a confidentialitsti persoanei care a facut sesizarea, inspectorii de munca nu au instrumentele necesare de a aprofunda verifi- tile care, de cele mai multe ori, ar trebui si imbrace forma unei anchete pe persoana indi- vidual, asa cum este cazul Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii, care realizeaz’ investigatii sida aviz in functie de probe sau aplicd sanetiuni contraventionale, Cateva concluzii relevate de dezbaterile din cadrul seminarului - aflate in cutarea unui loc de muncé, jumatate dintre femeile insarcinate renunti, una din 3 find de parere c& nu are nicio sansé (ef. unui studiu efectuat in Marea Britanie, Tarile de Jos, Danemarca, Belgia); = femeile cu 0 educatie precara nu isi cunosc drepturile si nu pot beneficia de prevederile legale care protejeazé maternitatea; - mediul de muncé poate reprezenta un factor de risc sau unul de protectie, cu diferente legate de reprezentarea sindicala in companie, de mari- mea companiei, de faptul c& aceasta este una public’ sau privat, de faptul cS au mai multi colegi femei sau barbati, c& firma are o condu- cere masculing sau una femining etc.; - discriminarea este atat direct (concedierea abuziv’, evaluari negative, prejudicii de naturs financiara si/sau privind evolutia in cariers etc.), cat si indirect8 (incSlcarea dreptului la concediu de maternitate si la pauze pentru aliptare, neadaptarea conditillor de mune, tratament inegal sau defavorizantete.}; - in privinta femeilor care desfasoar activitsti independente, una din 3 este de parere ci gravidia nu face bine afacerii (cf. studiilor prezentate), concediul de ingrijre nu este plait, se resimte puternic injustitia legatd de riscurile la adresa snatatil, concediul de maternitate si sistemele nationale privind concedille etc.; ~ in sectoare economice specifice exist probleme specifice; ~ este necesar’ o mai bund protejare a femeilor insdrcinate care desfaisoara activititi indepen- denteete. Printre cele mai importante dintre concluziile seminarului sunt: aceea ci prevederile anti- discriminare din legislatia muncii de oriunde sunt, de fapt, drepturi ale omului si aceea cd maternitatea trebuie privitd ca un aspect de interes general, la nivelul intregii societati, iar nu unul individual si strict feminin. Flavia-lustina BOSNARI, consilier, Compartimentul Relatii Internationale Elena IONITA, consilier, Inspectia Muncii 5 INFO. CONFERINTA REGIONALA ORGANIZATA DE I.T.M. TULCEA La inceputul lunii octombrie, la Tulcea, cadrul manifestarilor prilejuite de Saptimana Europeand a Securit8tli si Sinatatii in Muncd, a avut loc Conferinta regionala “Locuri de munca sigure si sinatoase 2018-2019 ~ Managementul sub- stantelor periculoase la locul de munca’, la care au participat inspectori de munc& din 15 judete, angajatori sau reprezentantii acestora, servicii de prevenire si protectie. In sala de conferinte a hotelului Esplanada din Tulcea au fost prezenti delegati ai Ministerului Muncii si Justitiet Sociale, Inspectiei Muncii, inspectoratelor teritoriale de munci din judetele Bacdu, Botosani, Constanta, Covasne, Dambovita, Galati, Harghita, lasi, Neamt, Prahova, Sibiu, Suceava, Vrancea, Vaslui si Tulcea Din partea Ministerului Muncit si Justitiei Sociale a participat domnul secretar de stat Nicea MERGEA- NI, iar din partea Inspectiei Muncii au participat domnul inspector general de stat adjunct Bogdan DRAGOMIRESCU si domnul director Niculae VoINoW, Gazda reuniunii, Inspectoratul Teritorial de Munea Tulcea, a avut drept partener in realizarea obiectivelor manifestarii Universitatea Ovidius, alaturi de noi fiind rectorul universittli, profesorul dr. Sorin RUGINA, doamna decan conferentiar universitar dr. Laura Adriana BUCUR si doamna conferentiar universitar doctor Georgeta PAVA- LACHE, care a participat sila lucrarile conferingei. La deschiderea lucrarilor, au luat cuvantul prefectul judetului Tulcea, Lucian FURDUI, deputatul Anisoara RADU, membru tn Comisia pentru munc’ $i protectie social din Camera Deputatilor, vicepresedintele Consiliulul Judetean, Petre 6 BADEA si viceprimarul orasului Tulcea, doamna Andaluzia LUCA, care au urat bun venit parti- cipantilor la lucrarile conferintei. Domnul inspector general de stat adjunct, Bogdan DRAGOMIRESCU, a transmis mesajul inspectorului general de stat, Dantes Nicolae BRATU si a urat succes parti- cipantilorlalucrarile conferingel ‘n cadrul conferintei au fost prezentate lucrari care au adus in discutie problematica complex a riscurilor legate de expunerea lucratorilor la agentit chimici la locurile de mune’, dar si bune practici legate de gestionarea eficient a substantelor periculoase. Doud din marile societati care comer- cializeaz3 echipament individual de protectie, Ansell si Renania au realizat o expozitie cu echipament individual de protectie si au prezentat solu individuale de protectie chimicd. La inchiderea lucrarilor conferingei, care a avut loc in data de 5 octombrie, doamna conferentiar Georgeta PAVALACHE a subliniat ci problematica substantelor chimice este de o realé actualitate prin multitudinea ramurilor profesionale care implicd utilizarea substantelor chimice periculoase, iar lucrarile prezentate, dialogul si interactivitatea, au intarit mesajul adresat auditoriului, manifestarea fiind o contributie valoroasé, pentru cd se adreseaza ‘ntregului mediu profesional interesat de mana- gementul substantelor chimice periculoase la locul de muncd, Domnul director, Niculae VOINOIU a precizat c& temele prezentate au fost deosebite si, cu siguranté, isi vor gasi implementarea, iar bunele practici prezentate in cadrul simpozionului vor fi diseminate, astfel incat la finalizarea campaniei si fe rezultate palpabile care s8 vin in sprijinul inspectorilor de munc8, dar si al angajatorilor. Domnul inspector general de stat adjunct, Bogdan DRAGOMIRESCU 2 mentionat c& lucrérile pre- zentate in cadrul conferingei arat& déruirea celor care le-au pregatit si a reiterat faptul c& Inspectia ‘Muncii sprijind inspectoratele teritoriale de munca ‘in astfel de demersuri. in incheiere, domnul inspector sef, Ali IZET, a multumit tuturor celor care si-au adus contributia la realizarea lucrarilor prezentate in cadrul conferintei sia concluzionat c& aceast intdlnire si-a atins scopul. Un moment special |-a constituit inmanarea unor plachete omagiale, legate de Centenarul Marii Uniri, dlui Niculae VOINOIU si dlui Ali IZET de cdtre Inspec- ‘toratul Teritorial de Munci lasi. Multumim colegilor din cadrul Comparti- mentului Securitate si Sanatate in Munca din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncé Tulcea fara de care aceast manifestare nu s-ar fi ridicat la un nivel la care sa fie apreciat de toti cei prezenti. Credem ci intdlnirea de la Tulcea isi va aduce contributia la mai buna gestionare a riscurilor legate de expunerea lucratorilorla agentiichimici.. Constanta ARSENIE, inspector sef adjunct SSM ITM Tulcea SAPTAMANA EUROPEANA LA 1.T.M. BUCURESTI Simpozionul organizat de cétre ITM Bucuresti pe data de 10 octombrie, in parteneriat cu Uni- versitatea Crestind Dimitrie Cantemir, in Aula Magna a universitatii, se inscrie in actiunile organizate de catre Inspectia Muncii prin intermediul ITM-urilor cu ocazia Saptamanii Europene. Tema propusi de Agentia European’ pentru Securitate si Sindtate in Muncd fiind ,Locuri de munca sanatoase prin managementul sub- stantelor periculoase”. La deschiderea evenimentului, inspectorul sef 7 INFO INFO. al TM Bucuresti dr. ng. Constantin BUJOR, a salutat cAlduros pe cei prezenti la eveniment: colegi, fosti colegi, reprezentanti ai angajatorilor, ai servicilor interne sau externe de SSM, alti specialisti in domeniul snatatii muncii, profesori etc. Gazda evenimentului, dna prorector @ Universitatii Crestine Dimitrie Cantemir a vorbit despre parteneriatul dintre Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir si ITM Bucuresti care aduce plusvaloare tuturor celor prezenti la eveniment. Directorul Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Muncii ,Alexandru Darabont’, dr. ing. Doru DARABONT, s-a ardtat plécut impresionat de atentia acordaté de cétre cei prezenti temel dezbitute in acest an. Managementul substantelor periculoase priveste nu doar marile intreprinderi, ci include foarte multe activtati Este o tema destul de largé, a mai mentionat dl director. De asemenea, a recomandat celor prezenti ca surse de informare site-ul Agentiei Europene pentru Securitate $i S8natate in Munc8, inspectorii de muncd si, nu in ultimul rand, Institutul National de Cercetare- Dezvoltare pentru Protectia Muncii Alexandru Darabont”, Lavinia CAMPEAN, sef serviciu Accidente de Muncé si Boli Profesionale, CPMB, a amintit despre actualitatea problematicii asiguraril la accidentele de munca si a prezentat modificarile legislative din ultimulanin acest domeniu. Inspectori de munca de la ITM Bucuresti au prezentat o serie de comunicate pe teme precum: statistica accidentelor de munci, securitatea chimicd, modific’ri comportamentale generate de leziuni ale creierului datorate acc: dentelor de munca .a. La Intrunire au mai fost prezentate si exemple de bune practici. Doarna ing. Nicoleta FRENT de la societatea CARDINAL SRL a vorbit despre modul in care se aplicd prevederile legale in domeniul gestionarii substanfelor chimice periculoase la societatea pe care o reprezinta si care are ca obiect de activitate productia maselor plastice. Dna ing. Nelu DINA, dela SC FORNAX GROUP SRL a prezentat tuturor celor interesafi, echipamente individuale pentru protectia impotriva actiunii agentilor chimici, iardling, Florin TRUSCA, de la STRABAG SAa vorbit despre managementul substantelor peri culoasein santierele temporare si mobile. Simpozionul s-a finalizat cu discutil si coneluzii pe marginea subiectelor abordate si a tematicii substantelor periculoase, dar si a altor subiecte de interes pentru cei prezenti. Inspectorii de munca de la ITM Bucuresti au réspuns la intrebarile adresate de invitati, far in incheiere, inspectorul sef ne-a indemnat s& realizim activitatea cu maxima responsabilitate! Elena IONITA, consilier Inspectia Munci SAPTAMANA EUROPEANA LA 1.T.M. BRASOV Agentia Europeana pentru Securitate si SAndtate in Muncd (EU-OSHA) contribuie la 8 transformarea Europei intr-un loc mai sigur, mai snatos si mai productiv pentru munca. EU-OSHA desfasoard campanii pentru locuri de muncé sigure si snatoase, cu o duraté de doi ani, sprijinite de institutiile Uniunii Europene si de partenerii sociali europeni si coordonate la nivel national de reteaua de puncte focale ale agentiei. Campania 2018-2019, «Locuri de munca sénatoase prin managementul substantelor periculoase» vizeaza cresterea gradului de constientizare in ceea ce priveste riscurile prezentate de substanfele periculoase la locul de mune’, precum sipromovarea unei culturia preveniriiacestorriscur ‘Sdptména Europeand a Securitati si Sanatatii in Muncd a fost marcata si la Brasov, prin organizarea, in perioada 16 - 17 octombrie, a unui simpozion tehnico-stiintific, in colaborare cu Universitatea ,Transilvania” din Brasov. La Simpozionul tehnico-stiintfic, care a avut loc in Poiana Brasov, au fost invitati s8 participe actorii sociali implicati in activitates de prevenire a accidentelor de munca si/saua bolilor profesionale: de la reprezentanti ai diverselor institutii, cum ar fi Guvernul Roméniei, Institutia Prefectului, Consiliul Judetean, Camera de Comert si Industrie, Garda de Mediu, Inspectoratul Scolar Judetean etc., pang la angajatori, lucratori deserinati pentruase ocupa de activitatile de prevenire si protectie, lucratori si reprezentanti ai lucrstorilor cu rspunderi specifice in domeniul securitatii si snatatii in munca, reprezentanti ai partenerilor sociali ~ sindicate si patronate, Astfel, au rdspuns invitatiei Ministerul Muncii si Justitiei Sociale, prin prezenta d-lui Nicea MERGEANI ~ secretar de stat, Gabriela OPRIS si Mihai PETRESCU ~ subsecretari de stat, Institutia Prefectului Brasov prin prezenta d-lui prefect Marian lulian RASALIU, Consiliul Judetean Brasov prin prezenta d-lui vicepresedinte Adrian GABOR, dar si alte institut, cum ar fi: Camera de Comert si Industrie Brasov prin presedintele Silviu COSTEA, Garda de Mediu Brasov, prin comisarul sef Mircea PARASCHIV, Inspectoratul Scolar Judetean Brasov prin Inspectorul sef Ariana BUCUR si, nu in ultimul rand, reprezentantii sindicatelor C.N.S. Cartel Alfa, CNS.LR. Fritia si ai Confederatiei Nationale a Patronatelor din Romania, Jn cadrul simpozionului au prezentat luerir atét inspectorii de munca din cadrul Inspectiei Muni, inspectoratelor teritoriale de mune Arad, Alba, Arges, Brasov, Dolj, Gorj, Hunedoara, Mehedinti si Timis, dar si agenti economici din Brasov. Incd de la inceput, Adrian REIT, inspectorul sefal TIM. Brasoy, a tinut si precizeze de ce este util Un astfel de seminar: ,Managementul substantelor periculoase nu este un «domeniu de nisi», cum pare la prima vedere. Fiecare dintre noi interactionam cu substante mai mult sau mai putin periculoase. Sunt substante chimice pe care este bine si stim cum sd le utiliza sau s8 le manipulim, astfel incat s3 evitim orice probleme legate de snatatea angajatilor. In cadrul acestui seminar sunt. prezentate aspecte ce sin de elaborarea pro- cedurilor specifice in cazul manipula substantelor periculoase”, In acest context, mentionam cateva dintre lucrarile prezentate: Izabela HOLERGA, cu lucrarea _,Securitatea produsului — fise cu date de securitate si scenarii de expunere” a exemplificat une practici aplicate in cadrul_ S.C. Total Romania S.A. pentru gestionarea substantelor chimice, iar dl Petricé Muresan de la S.C. Consultia S.R.L. a prezentat lucrarea ,Aplicatie software privind optimizarea sistemelor de securitate si sanatate in munca specifice domeniului industrial”; re- prezentantul Ansell, Diana DRAGOI, a prezentat teva solutii individuale de protectie chimic& in contextul modificarilor legislative actuale, iar managerul de proiect Sorina BLEJAN a prezentat oferta de servicii de informare, cooperare in afaceri si internationalizare asigurate de Reteaua Enterprise Europe din cadrul Camerei de Comert si Industrie Brasov. La finele simpozionului, reprezentantul Uni- versitatil ,Transilvania” din Brasov, dl. prof. dr. ing. Teodor PISU-MACHEDON, decan al Facultatii de Stiinta si Ingineria Materialelor si presedinte al Comitetului stintific al simpozionului a apreciat lucrarile prezentate, subliniind totodat’ faptul c’ tema este generoasd si ci este important si fie organizate astfel de evenimente la care s8 participe toficeiinteresati Prezent la eveniment, presedintele Cartel Alfa - Filiala Brasov, Fanic8 GABOR, a precizat c8 prin acest eveniment angajatorii vor avea ocazia si afle care sunt riscurile pentru angajatii care manipuleaza diverse substante chimice. ,Orice angajator trebuie s8 le prezinte salariatilor toate riscurile, s8 Ti informeze si sa le explice ce au de fécut pentru a evita orice pericol de producere a unor accidente. Cred c& este nevoie de mai multe actiuni de acest gen, dar si pe alte teme”, a afirmat liderul sindical brasovean, Lica UNGUREANU, inspector de munca ITM Brasov 9 INFO SAPTAMANA EUROPEANA A SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA LA BISTRITA-NASAUD in perioada 17 - 19 octombrie 2018 s-a desfasurat in loc. Colibita, jud. Bistrita - NasSud, simpozionul tehnico - stiintific organizat cu ocazia manifestirilor prilejuite de S3ptémana Europeand pentru Sanatate si Securitate in Muncd sub genericul: ,LOCURI DE MUNCA SANATOASE PRIN MANAGEMENTUL SUBSTANTELOR PERICULOASE", campanie initiat’ la nivelul Uniunii Europene de ctre Agentia European’ pentru Securitate si ‘Sandtate in Munc EU OSHA. Evenimentul a fost organizat de inspectia Muncii prin Inspectoratul Teritorial de Muncd Bistrita - Nasdud, in colaborare cu Universitatea Tehnicé Cluj - Napoca, Centrul Universitar Nord din Baia Mare. La simpozion au participat Nicea MERGEANI, secretarde stat la Ministerului Muncii i Justi’ Sociale, Bogdan DRAGOMIRESCU, inspector general de stat adjunct SSM la Inspectia Muncii, inspectorii de munc& Dumitru BANICI, Catalin CERVICESCU $i Alice OLTEANU; Nicolae UN- GUREANU, decanul Facult8tii de inginerie, Universitatea Tehnic’ Cluj-Napoca, Centrul Uni- versitar Nord din Baia Mare si alti invitafi. De asemenea, au fost prezenti reprezentatii in- spectoratelor teritoriale de munc& Bistrita-Nasaud, Bihor, Braila, Caras-Severin, Cluj, Maramures, Satu Mare siSalaj La deschiderea oficial’ @ simpozionului s-au aldturat oficialititile judetene si locale: Ciprian OPREA-CECLAN, subprefectul judetului Bistrita- Nasud, Vasile PUICA, vicepresedinte al Consilului Judetean Bistrita-Nasiud, reprezentant ai primariel comunei Bistrita Bargaului si, nu in ultimul rand, reprezentant ai angajatorilor din judet precum si at 10 serviciilor externe de prevenire si protectie. Reprezentantii ANSELL si RENANIA au organizat 0 expozitie de echipamente individuale de protectie. Doamna Otilia BERBECAR, inspector sef al Inspectoratului Teritorial de Muncé Bistrita-Nasud a deschis lucrarile simpozionului salutand clduros Prezenta invitatilor si a subliniat importanta manifestirilor prilejuite de Saptimana European’ pentru Sindtate si Securitate in Munci. Domnul Nicea MERGEANI si domnul Bogdan DRA- GOMIRESCU au transmis mesaje de bun venit invitafilor si au urat succes participantilor la simpozion, domnul Nicolae UNGUREANU a subliniat importanta temei lucrarilor stiintifice, inainte de inceperea prezentirii lucrarilor pregitite de inspectorii de muncd, lulian TOFAN, reprezentantul Ansell a prezentat lucrarea: ,Solutii individuale de protectie chimicd in contextul modificérilor legislative actuale”, iar lonel MURESAN de la Renania a vorbit despre ,£.1-P. ‘impotriva substantelor chimice”. lat& céteva dintre lucrarile prezentate in cadrul simpozionului: ,Bune practici in reducerea expunerii lucratorilor la plumb", autor Sergiu Mario CRETIU, S.C. Rombat S.A; ,Locuri de munca snatoase prin managementul substantelor periculoase la S.C. CRISTIRO S.A.”, Ciprian CONSTANTINESCU; ,,In- formarea si instruirea lucratorilor expusi la agenti chimici periculosi ~ Exemplu de bune practici in COMELF”, Adina RATIU, S.C. COMELF S.A; ,Acci- dente de muncé in care sunt implicati agenti chimici periculosi”, C3talin CERVICESCU, Inspectia Muncii; »Evidenta riscurilor expunerii ocupationale la noxe chimice. Rapoarte ale serviciului de medicina muncii”, Dorin TRIFF, Spitalul Judetean de Urgent “Dr. Constantin Opris” Baia Mare. Lucrarile prezentate in cele doua zile de desfésurare a lucrarilor simpozionului au trezit interes, dezvoltand dialoguri interesante pe marginea materialelor prezentate. La finalul simpozionului au fost felicitattoti participantisilis auinmanat diplome de participare. Otilia BERBECAR, inspector sef ITM Bistrita-Nasaud SAPTAMANA EUROPEANA LA 1.1.M. IALOMITA Campania Agentiei Europene pentru Secu: ritate si San8tate in Muncé «Locuri de muncé s&ndtoase prin managementul substantelor periculoase» a fost inclusa in Programul cadru de actiuni al Inspectiei Muncii pentru anul 2018, dar si in Programul de actiuni al Inspectoratului Teritorial de Muncd lalomita pentru anul 2018. Obiectivul principal al campaniei vizeaz’ un mediu de lucru sigur si s8n&tos pentru angajatii din Uniunea Europeans, iar obiectivele specifice urmaresc: cresterea gradului de constientizare privind importanta prevenirii riscurilor prezentate de substantele periculoase; promovarea evaluarii riscurilor prin oferirea de informatii cu privire la eliminarea sau inlocuirea substantelor periculoase utilizate la locul de mune’; cresterea gradului de constientizare cu privire la riscurile legate de expunerea la agentii can. cerigenila locul de munca ; - cresterea nivelului de cunoastere a cadrului legislativ in vigoare pentru protejarea lucr’: torilor. Astfel, in perioada 24-26 octombrie, In spectoratul Teritorial de Muncé lalomita a fost gazda Simpozionului regional cu tema «Locuri de munc’ sindtoase prin managementul substantelor periculoase». Simpozionul s-a adresat angajatorilor din sistemul public si privat, Inclusiv intreprinderilor ici i mijlocil; managerilor, conducatorilorlocurilor de muncé, lucratorilor desemnati pentru activitay! de protectie si prevenire a riscurilor profesionale; servicillor externe de prevenire si protectie; sindicatelor si reprezentantilor lucratorilor cu rspunderi in domeniul securitatii si sinatatii lucratorilor; asociatilor profesionale etc. Lucrarile simpozionului organizat de cétre I,.M. falomita s-au desfésurat in statiunea Amara, cu participarea unui numar de aproximativ 160 de persoane. Alituri de invitati, au mai participat cu comunicéri inspectori de muncd de la inspectoratele teritoriale de muncé din judetele: Buzdu, Calérasi, Giurgiu, Ifoy, lalomita, Olt, Teleorman, Valcea si de reprezentanti ai unor servicii externe de prevenire si protectie. Ca invitati de onoare, am avut alaturi de organizatori, reprezentanti din partea Ministerului Muncii si Justitei Sociale, a Inspectiei Muncii, a institutiilor centrale si locale, reprezentanti ai Facultitii de Constructii din cadrul Universitatii «Ovidius» din Constanta, acestia din urma fiind parteneri ai I..M lalomita la organizarea simpozionului Deschiderea simpozionului a fost efectuats de tre inspectorul sef al LM. lalomita, dupa care au sustinut scurte interventii reprezentantii Minis. terului Muncii si Justitei Sociale, iar din partea Inspectiei Muncit dl inspector general de stat adjunct Bogdan DRAGOMIRESCU §i dl director Niculae VOINOIU. Lucrérile pregatite cu aceasta ocazie au fost prezentate cu mult profesionalism, inclusiv studiile de caz. In urma discutiilor purtate pe marginea lucrarilor prezentate, s-a ajuns la o serie de concluzii menite s& imbunatateasc’ activitatea in domeniul securitatii si s’natatii in muncd. Simp ozionul s-a bucurat de un real succes, fiind apreciat de totiparticipanti Compartimentul Securitate si Sénatate in Muncé, ITM lalomita " INFO INFO ACCIDENTE iN CAEN 47 —- COMERT DOMENIUL CU AMANUNTUL Din nefericire, accidentele de munc8 acopersi toate ramurile de activitate. Comertul cu. ama- nuntul, este un domeniu de activitate unde, in mod obisnuit, nu te astepti si intdlnesti accidente grave, mai ales mortale si totusi. In continuare, vi propunem o analiza statisticd a accidentelor de munc8 in domeniul CAEN 47 ~ comert cu am&- nuntul,realizati pentru ultimiiS ani. Date statisticeprivind numarul de lcritoridiviziunea 47 ~ comer cu aménuntul TST TIE) Roar) Pera Deere cue ue Posty) COOL MESE Ey erent un ee eed total lucrdtori la nivel national EOE Evolus ‘6000000 EEOeUrd ‘numérului de salariafiTn domeniul comergulul eu aménuntul in perioa cr CoC Cee SET T EL 459915 475089 494629 9.38% 9.42% 9.47% 2012-2017 Numérul de lucratori din CAEN 47 fata de numarul de lucratori din economia national Cor ene) eee eel Cees 324 Fy Er 12 5223767 5160087 5041186 sooogo0 |-4777152 4801104 _ 4900884 237 c00 4000000 ‘3000000 2000000 ‘1000000 rac —ladoors —le eee 0 C1 im Oo 4 2012 20132014208 ~——2016——2017 ESCs erry ry ry jn perioada analizati, in domeniul comert cu amanuntul s-au produs 5 accidente colective cu 30 Evolutia numérului de salariati Evolutia numarului de accidente mortale si cu ITM in domeniul CAEN 47 ‘500 1450 ‘400 350 300 436 324 373 250 200 150 400 50 x de victime, din care 4 au decedat si 26 cu inca pacitate temporara de munca. domeniul comer} cu amanuntul in perioada 2012 - 2017 dente mortale dente cu ITM 2012 2013 2014 20152016 2017 PONDEREA ACCIDENTELOR DE MUNCA, din domeniul comert cu amanuntul ve eruve CAEN Comer cu amanuntul In magazine nespeciatzate 1318 2» Samer cu aman a proauseor simentae,bakaunor9 a poauselorain tau, In mmagaane specaluate Comer cu amanuntul al carouranior peru autoehicule in magazin spocaizto « Comes cu amanurtl a echigamentas foal de Ieeconunca th magazine speciale Comer cu amauta lator burn Inmagazine speciatate Comer cu ananurtuletctuat pen standunchiogcun pete TOTAL ACCIDENTE ao 5 “0 Comer{ cu amanuntul lator produsecasnce, inmaganne speciazate Comer cu aménuntul de bunuicuturale sreereatve, nmagaane speialate Comet cu aménurtulcarenu s etectueané pra maganne, standue ehiogcun pee ot 145 4 2 ACCIDENTE MORTALE Concluzii Cu aproape 10% din numérul total de lucratori, comertul cu am&nuntul ramane unul dintre domeniile cele mai importante ale economiei nationale. In aceste conditi, numarul accidentatilor ‘naccidente de munc in acest domeniu se mentine sub 8% din numéarul total de accidente, in timp ce numéarul accidentatilor in accidente de munca mortale se mentine sub 5% din numérul total de accidente mortale. Numérul zilelor de incapacitate temporara de munci datorate accidentelor de munca din domeniul comertului cu amanuntul se mentine la un nivel relativ constant, cu 0 usoard tendinta de scddere. Se remarci clasa CAEN 471 - comer} cu amanuntul in magazine nespecializate prin numérul mare de accidente de muncé, cét si prin numarul mare de accidente de munc mortale. Ca urmare, se impune continuarea actiunilor de control side constientizare in domeniul securitati si s8natatii in muncd la angajatorii din domeniul comertului cu amanuntul. ‘Andi DUMITRACHE, inspector de munca DCSSM 13 CE TREBUIE SA STIM? ACCIDENTE DE MUNCA IN CARE SUNT IMPLICATI AGENTI CHIMICI PERICULOSI Majoritatea activititilor economice implic’ utilizarea sau generarea de substante care pot fi daunitoare omului. Ca urmare, lucratorii pot fi expusi la substante periculoase in multe locuri de mune, astfel de expunerifiind mai frecvente decat constientizeaz majoritatea oamenilor. Acest lucru prezinti probleme majore pentru securitate $i sinatate. Expunerea poate s& apar8 prin inhalare, prin penetrarea cutanata sau prin ingerare si poate provoca probleme de sinitate pe termen lung, incluzand boli respiratorii, vétamarea organelor interne, inclusiv a creierului gia sisterului nervos, irtati $1 boli de piele, cancere profesionale ete. in plus, prezenta substantelor periculoase 1 poate expune pe lucratori Ia rise de incendiu, explozie, intoxicatie acuta sufocare siarsurichimice. Bolile profesionale, impreuna cu accidentele de munca produse de substantele periculoase, genereaz costuri semnificative pentru angajatori. Cu toate acestea, se poate constata o lips general de constientizare privind natura si abundenta substantelor periculoase la locul de munca si riscurile pe care acestea le prezinté. Conform Sondajului european privind conditile de muncé, proportia lucrdtorilor care raporteazé cé sunt expusi la substanfe chimice timp de cel putin un sfert din timpul lor de lucru nu s-a schimbat din 2000, mentinandu-se la aproximativ 17 %. Expunerea la substante periculoase la locul de muncé trebuie eliminat8 sau cel putin gestionata eficace, astfel incAt s& se asigure securitatea si sdnatatea lucratorilor si succesul economic al intreprinderilor sial societati Accidentele de mune’ in care sunt implicati 14 agenti chimici periculosi pot rezulta dintr-o deversare a unui agent chimic periculos, 0 scurgere dintr-un vas de depozitare, dintr-un recipient de transport sau din amestecarea substantelor chimice incompatibile, prin care se poate produce o reactie chimic8 care s8 duc la eliberarea de energie si generarea de produse secundare toxice si probabil inflamabile, Aceste accidente afecteazé lucr&torii in diferite moduri, in principal prin -efectele exploziilor; -efectele incendiilor; -efectele toxice ale substantelor chimice; -arsurile chimice. Incendille si exploziile pot avea consecinte catastrofale, provocand vatamari corporale grave sau moartea lucratorilor sia altor persoane, precum sidaune materiale semnificative. Efectele imediate ale acestora asupra lucratorilor includ: ‘© expunerea la fum, care provoaci iritarea ochilor, a guril si a cdilor respiratorii datorit’ proprietitilor sale fizice, chimice sitermice; ‘© traume si arsuri datorate fortei si cildurii exploziei; * proiectarea de reziduuri; ‘* inrdutatirea afectiunilor preexistente ca urmare a stresului fiziologie sau psihologicacut; '* inhalarea substantelor chimice eliberate in urma exploziilor. Efecte toxice ale substantelor chimice se manifest’ atunci cdnd acestea intr in organism prin piele, ochi, pliméni sau tractul digestiv. Rata de absorbtie prin aceste cai este diferitd pentru fiecare substant chimica sieste, de asemenea, afectata de concentratia substantei chimice in contact cu corpul (care se poate schimba in timp), durata de timp in care substanta chimicd este in contact cu corpul, temperatura aerului, umiditate si varsta persoanei afectate. In interiorul organismului, efectul depinde de toxicitatea real a produsului chimic si de doza activa din punct de vedere biologic (cantitatea de substant8 chimicd in fesutul tint). Modul in care doza este acumulata in fesutul fint8 poate face diferenta in ceea ce priveste impactul substantei chimice asupra organismului. Chiar dacd expunerea este scurtd, nivelul de varf al expunerii poate fi suficient de mare pentru a provoca efecte toxice. Atunci cdnd expunerea este prelungits si doza redus’, doza cumulativ’ poate fi cea care provoact toxicitate. Arsurile chimice sunt printre cele mai frecvente leziuni suferite de lucratorii afectati de accidentele de muncd in care sunt implicate substante chimice. Cu exceptia cazului in care afecteaz’ o mare parte a corpului, arsurile chimice minore pot fi tratate cu comprese reci, urmate de ameliorarea durerii side bandaje libere. Arsurile grave pot afecta pielea exterioar’ si pot deteriora tesuturile, inclusiv muschii. Cele mai grave arsuri chimice pot fi fatale sau pot provoca desfigurarea victimei, necesitand interventii chirurgicale si grefe de piele, pentru 0 perioad’ lungé de timp, La scaré mondiald, studiile efectuate de organizatii internationale au identificat, dintre cauzele recurente ale accidentelor de munca recente, patru cauze stabilite in mod regulat ca fiind cauza multor accidente de muncé in care suntimplicati agentichimici periculosi: * utilizarea de echipamente de muncé cu pericol, incluzand folosirea unor unitati de stocare necorespunzatoare, cu armaturi de izolare sau de scurgere defecte, supape de siguranta neve- rificate si utilizarea unor sisteme inadecvate de evacuare @ presiunii, intretinerea periodic’, la intervale regulate, in conformitate cu reco- mandarile producatorului, este importants pentru asigurarea functionarii fir’ probleme a acestora. ‘© Evaluarea/revizuirea adecvatd a riscurilor, inclusiv pentru activitatile de mentenanta, in timpul c&rora este previzibil’ aparitia unui risc de expunere semnificativ. In cazul activitatilor care implic’S expunerea la mai multi agenti chimici periculosi, riscul trebuie evaluat pe baza risculul prezentat de acestia in combinatie. Ignorarea avertizarilor, multe dintre accidentele de munc& in care sunt implicati agenti chimici periculosi fiind urmarea ignorarii semnelor de avertizare. Dac& personalul nu este informat sau avertizat in legituré cu greselile pe care le-a produs in timpul manipulrii sau depozitérii substantelor chimice, acesta va continua si faci aceleasi greseli, adesea ducdnd la un accident de munca. ‘* Instruirea insuficient8/inadecvatd, prezenta unui membru neinformat si neinstruit al personalului care manipuleazi substante chimice la locul de mune’ fiind refeta sigurd pentru dezastru. De asemenea, este necesar si se puna in aplicare restricfil stricte la locul de munca, astfel incat numai personalul autorizat s8_aib8 permisiunea de a manipula substantele chimice sau de a intra inzoneledestocare aacestora. Dinamica accidentelor de muncd din Romania in care sunt implicati agenti chimici periculosi iin prezentul studiu au fost preluate date din Baza de date SIGAM a Inspectiei Muncii, care centralizeaza formularele FIAM, intocmite conform ‘Anexei 1 a Ordinului nr. 3/2007 privind aprobarea Formularului pentru inregistrarea accidentului de munca - FIAM. Din Anexa 3 la Ordinul susmentionat au fost selectati agentil materiali de naturd chimicd, conform Tabelului 1. in scopul analizei comparative a datelor rezultate, a fost efectuatd interogarea bazei de date SIGAM dup3 Agentul material al CONTACTULUI (cap. K, punctul 22, din Formularul pentruinregistrarea accidentului de munc—FIAM), pentru perioada 2005 - 2017. De asemenea, au fost retinute datele privind num@rul total de accidente de mune, numérul accidentelor cu incapacitate temporar de muncé (ITM) si al accidentelor de munc& mortale, in vederea stabilirii ponderii accidentelor de munc3 in care au fost implicati agenti chimici periculogi(ACP), conform Tabelului2. Din analiza datelor selectate, se constat c& ponderea accidentelor de munci in care au fost implicati agenti chimici, la nivelul economiei nationale, nu este foarte mare (2.01%). in schimb, ponderea accidentelor de munc mortale in care au fost implicati agenti chimici este aproape dubla (3.70%) fat de cea a accidentelor cu incapacitate temporar’ de muncd (1.86%). Acest fapt confirms riscul ridicat asociat agentilor chimici periculosi, care pot fiimplicatiin producerea unor accidente de munc cu consecinte grave, cu un mare numar de victime. Aceste rezultate sunt evidentiate si in Figura 1. 15 Tabelul 1. Agent material de natura chimicd 15,00,00.00__Substanje chimice, explanve, radloactve, biologie -nespecieate 15,01.00.00——_Substante caustice, corosve (solid, licide sau garoase) 45.02.0000 Substanje toxice, nocive (slide, chide sau gazoase) 15.03.0000 Substaryeinflamabile(solide, chide sau gazoase) 15.03.01.00 ——_Substante cu combustiespontans 15.03.0200 Substanje care pot produce gaze iflamabile, ca rezltat al reatiel cu apd sau cu ate subst 15,03.03.00 ——combustibil 15,0399.00 Alte substante inflamabile 15,04.00.00 —Substarye exslozive, reactive (solide, chide sau gazoase} 15.0401.00 ——_Amestecuriexplonive 45,08.02.00——_Substarte natural sau pirotehnicexplozive 415,04.03.00 ——_Substante.u reactie violent in contact cu apa 15,0499,.00 Alte substante explorive 415,05.00.00 Gaze, vaporifaraefecte specie {inerte biologic, care produc asfxiere) 15,05.01.00 Gaze, vaporifira efectespeciice 15,05,02,00 Gaze, vaporifird efecte specie (inerte biologic, care produc asfxiere) 415,05.99.00__Alte gaze, vapor firdefecte spectice Tabelul 2. Pondereaaceidentelor de muncs in care au fost implicayi ACP == aa ce es So 708 | =I fk Fig. 1 Ponderea accidentelor de muncé In care au fost implicay agent chimicpericulosin numérul total de accidente de muncé, ‘pentru perloada 2005-2017 Tabelul 3. Evoluta accidentelor de munci In care sunt implicati ACP ro a Ce total Ce eee 2005804496178 34 533638 ue 5029227 2005 89 «4592 198 8 420189 97 0161.93, 200782 sal 186 7 4883.48 99 4889-202 2008 159 6589 3.46 32 509 6.29 ast 5038375 2009833582232 u 46266 343996 2.5 zw 753784198 3 390 231 eum 2.01 pou st 3695.15 3 36326 7 40s. a.73 zo 69 389177 3329 8 aaa a9 zis 48 3997 1.20 3 aaa 279 sy 43202 mu 57 3959 1.48 7 a 219 1 aa7e 150 mois 60459412 16 3324.82 7 496154 zis 70488713 8 2m 298 7m sis9 11 oy 4828512 4 2282 5s? aay 47 16 ‘Asa cum rezultd din tabelul 3 si figurile 2 si 3, desi numrul accidentelor de munca in care au fost implicati agenti chimici a fost fluctuant, se constatd pentru perioada 2016-2017 o tendinta de sc&derea acestor evenimente, inclusiv in cazul celor mortale. LLELLS ELIS PSS Fig. 2 Evolutia accidentelor de muncd in care sunt implicati ACP Pentru a analiza accidentele de muncé in care au fost implicati agenti chimici in functie de agentii materiali ai contactului, acestia au fost grupati pe categorii, Dupa cum era de asteptat, se constatd numérul mare de accidente in care fost implicate substante toxice si inflamabile. in mod deosebit se remarc numérul mare de accidente cu incapacitate temporard de munca produs de substante caustice sau corosive, precum si numarul mare de accidente de munci mortale, in care sunt implicate gaze sau vapori fara efecte specifice (inerte biologic), care broducastnee, iy A pf 6 of oo i as 3 Distriousia accidentelor de muncé tn care sunt implicas] ‘ACP, In functe de natura acestora 4 Procentul de accidente mortale, in care sunt implicayi ACP Concluzii Desi accidentele de muncd in care au fost implicagi agenti chimici nu detin 0 pondere foarte mare la nivelul economiei nationale, consecintele acestora sunt dintre cele mai grave, aceste accidente conducdnd deseori la decesul victimelor sila mari pagube materiale. Totusi, in ultimii ani se constatd o tendinta de scidere a accidentelor de munc in care au fost implicati agenti chimici, atat in ceea ce priveste totalul acestor evenimente, cat siin privinta accidentelor mortale tn care sunt implicati agentii chimici Analizand agentii materiali ai contactului, de naturd chimic’, se constatd numarul mare de accidente in care au fost implicate substante toxice siinflamabile; in mod deosebit se remarcd numarul mare de accidente cu incapacitate temporar’ de muncé, produse de substante caustice sau corosive, precum si numarul mare de accidente de munca mortale, in care sunt implicate gaze sau vapori fara efecte specifice (inerte biologic), care produc asfixiere. Ca urmare, se impune concentrarea actiunilor privind continuarea actiunilor de constientizare a partenerilor social, in special a celor din domenii economice care utilizeazi in mod frecvent agenti chimici, asupra necesitatii dezvoltarii unei culturi de prevenire a riscurilor profesionale, prin respectarea prevederilor legislative in domeniul securitatil si sntatii tn mune’, inclusiv a legislatiel europene in domeniul substantelor chimice periculoase Bibliografie: 41. American Institute of Chemical Engineers - AIChE, Chemical Accidents in the News, https://www.aiche ‘org/ecps/chemical-accidents-news 2. Davletshina Tatyana A., Cheremisinoff Nicholas P, Fire and Explosion Hazards Handbook of industrial Chemicals, 1998 NOYES PUBLICATIONS, Westwood, New Jersey, USA. 3. EU-OSHA, European Healthy Workplaces Campaign, 2018/2019 https://www.hsa.ie/eng /News_Events _Media/News/European_Agency_for_Safety_and_Heal th_at_Work/European_Healthy_Workplaces_Campaign -2018_2019 4. Organisation for Economic Co-operation and Development, Chemical accident prevention, preparedness and response, http://www.oecd org/chemicalsafety/chemical-accidents Catalin CERVICESCU, inspector de muncé Inspectia Munci Valentin ASULTANEI, inspector de muncd Inspectia Munci 17 CE TREBUIE SA STIM? EXPUNEREA LA AGENTI CHIMICI IN TOXICOLOGIA OCUPATIONALA Utilizarea agentilor chimicisiriscurile generate de acesti agenti, sunt prezente la locurile de munca din industrie, agricultura sau servicii. Printre activitatile care au inregistrat in cursul ultimilor ani cea mai importanta crestere in ceea ce priveste utilizarea agentilor chimici se remarc8, in special, urmatoarele: + constructiile si activitatile complementare (tamplarie, vopsitorie, instalatii de api, de gaze, de electricitate etc.); * curatStoriile profesionale, mai ales in medille industriale; + spitalele, care utilizeaz numerosi agenti chimici cum sunt anestezicele, sterilizantele, citostaticele etc. * industria tratdrii reziduurilor ale cSror reziduuri proprii sunt (sau contin) adesea agenti chimici si care, in plus, utilizeazi aceiasi agenti chimici incorporandu-i in proces in vederea obtinerii rezultatelordorite; * agricultura, in special agricultura inten: cadrul cireia este foarte frecvent& combinarea utilizirii de incinte de cultura inchise sau semi- ‘nchise (sere) cu utilizarea masivé de agenti chimici din diverse tipuri in special pesticide. De asemenea, utilizarea agentilor chimici este foarte frecvent in industria mecanicd, ateliere mecanice, imprimerii, drogherii, laboratoare, restaurarea de opere de arta, saloane de coafurs. Proprietatile intrinseci ale agentului chimic (fizico- chimice si toxicologice) ct si modul de utilizare sau modul in care acesta este prezent ia locul de muncé, constituie periculozitatea agentului chimic, atunci cdnd acestea sunt susceptibile de a avea un efect nociv, Toxicologia ocupationala Efectele nocive ale ale agentilor chimici. Agentii chimici pot avea efecte nocive asupra organismului uman, fie direct prin generarea unei forme de energie care se poate dovedi nocivi pentru sanatatea oamenilor, fie provocat de energia degajat ca urmare a combustiei sau exploziei agentilor chimici susceptibili de a determina acest tip de fenomene. in primul caz, vitimarea se poate 18 manifesta rapid, sau imediat, dupa contact (efect acut) sau poate apirea pe termen lung, in mod normal din cauza expunerilor repetate in timp (efect cronic). De asemenea, vatimarea se poate manifesta in punctul de contact dintre agentul chimnic si organism (piele, aparat respirator, aparat digestiv), caz in care se vorbeste despre efect local, sau se poate manifesta, dup’ un proces de absorbtie si de distributie in organism, in mai multe puncte ale acestuia, indiferent de locul in care s-a produs contactul (efect sistemic). in cel de-al doilea caz, efectul nociv este provocat de energia degajat’ ca urmare a combustiei sau exploziei agentilor chimici susceptibili de a determina acest tip de fenomene prin producerea de incendii 51 explozi Local, efectul compusilor toxici se manifest’ ca iritatie, care poate fi acuta sau cronicé. Iritatia acut& se produce la contactul cu cantitati relativ mari de compus toxic si se manifest doar in zona unde a avut loc contactul, la interval scurt dup’ contact. Iritatia cronicd apare la interval mai mare de timp si se manifest 0 perioads indelungatd, prin contactul pe perioade mari cu concentratii relativ sc&zute de compus toxic. Efectele sistemice se manifest ca intoxicatiicare, la fndul lor, potfi acute sau cronice. ‘in plus, compusiitoxici pot avea efecte cancerigene sau teratogene. Efectele teratogene sunt repre- zentate de malformatille congenitale (defecte de dezvoltare a fatului pana la nastere). Orice substant& chimic8 capabilé s& produc alterari structurale si/sau functionale asupra unui organism vViueste consideratd substants toxics, Stiinta care studiaz’ proprietatile substantelor toxice evalueazd efectele lor asupra organismelor vi sistabileste modul lor de actiune toxic’ si curativa pentru combaterea nocivitatii lor, este toxicologia, o stiingd complexd, cu caracter pluridisciplinar si experimental. Dezvoltarea sectorului industrial a impus aparitia toxicologiei industriale sau ocu pationale, Toxicologia industrial’ este una din ramurile toxicologiei, care se ocup’ cu studiul efectelor negative ale substantelor cu care se lucreazi in diferite domenii de activitate (industrie, agricultura etc.), pentru a elabora masurile de prevenire si protectie. Problema relatieiintre doza si rspunsul organismului este fundamental’ in toxicologie. O curb’ tipicd ce araté relatia dintre doz si raspunsul organismului este prezentat8 in figura 1, in care este reprezentat procentul organismelor (sistemelor) care réspund la un compus chimicin functie de doz’. Pentru multi compusi chimici exist o doz sub care nu se observa nici un efect (rispuns). Aceast’ doz este cunoscuté ca doza de prag. Conceptul este important pentru cé implic’ faptul c’ poate fi determinat nivelulla care nu se observa nici un efect (no observed effect level - NOEL) si aceast8 valoare poate fi folositi pentru a determina cantitatea nepericuloasé pentru ingerare. Desi aceasta este acceptati in mod general pentru cele mai multe tipuri de compusi chimici si efecte toxice, pentru compusii cancerigeni forma curbei este con- troversaté, iar efectul lor este presupus a fi un fenomen fari efect de prag (toxic Ia orice con- centratie sidoza). Modalititi de evaluare a toxicitail. Cel mal cunoscut mod de evaluare a toxicitatii este doza ‘edie letalii (DLS0). Aceasta se foloseste pentru caracterizarea toxicitatii acute si se determina pe animale de laborator. DLSO reprezinté doza de substant care produce moartea a 50% dintr-un lot experimental de animale, n urma administréril compusului toxic pe o anumité cale sise exprima de obicei in mg/kg corp. Toxicitatea mai poate fi exprimata in moli/kg, sau mg/m’ de suprafata corporala (pentru expunerea cutanaté - prin piele). Pentru substantele volatile sau gazoase se utilizeazd si concentratia medie letald pe litru de aer inhalat (C150). Exprimarea toxicitatil prin DLSO arat3 doar efectul compusilor toxici ca mortalitate,férd a luain considerare $i fird a putea prezice alte efecte negative asupra sanatatii, care se producla expuneri sub valoarea DLS0. Doza DLSO se determin’ pe animale, iar apoi datele sunt extrapolate la oameni, desi aceasta extrapolare este destul de aproxi- mativa. in functie de valoarea DLSO, substantele toxice se clasificd astfel: ‘Tabelul 1. Clasele de toxctate in Uniunes Europeans ‘Substante foarte toxice Diso < 25, ‘Substante toxice 25 < Dlse $200 ‘Substange diunatoare 200 < Dlso $2000 ‘Substante neclasificate 2000 < Diss ‘Tabelul 2 Clasele de toxictae stabilte de Hodge i Steane! ‘Substange extrem de toxice DisoS 1 ‘Substante foarte toxice 1< Dlso $50 Substanfe moderatde toxice 50 < Dl $500 ‘Substante slab toxice '500 < Dlso $ 5000 ‘Substante practicnetoxice 5000 < Dla $ 15000 ‘Substanfe lipsite de toxicitate __15000

    You might also like