Yendiga Akira UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA FACULTATEA DE DREPT CATEDRA DREPT CIVIL, Dr. Valentina Cebotari DREPTUL FAMILIEI Edigia a II-a; Revézutd si completata. Chisinau 2014347.61/.64(075.8), C33 Manual: Dreptal fami ‘Autor: Cebotari Valentina, doctor in drept te de manual de cStre Catedra de Drept Civil infifric al Facultatii de Drept a USM, pentru studenfii facultitilor de drept. Recomandat in Prezentul manual 4, fost elaborat tn conformitate cu programa cursului Familisi din 26 octombrie 2000, paratel fiind prezentate si opiniile doctrinare privind unele probleme ale dreptului familiei $i materialele practicii judiciare tn domeniu. Este destinat studentilor, masteranzilor, doctoranzilor, profesorilor din ile de invatamint superior, —avocatilor, lueritotilor —organelor administratiei publice locale, organelor de fnregistrare a actelor de stare civil situturor celor care se interesezt de legislatia familiala. Redactor: Tamara Osmocheseu Prepress: Serghei Cebotari Deserierea CIP a Camerei Nationale a Cértii Dreptul fa Manual / Valentina Cebotari ; Univ. de Stat din Moldova, Fao, de Drept, Catedra Drept Civil. ~ Ed. a 3-a, rev. i compl. ~ Chiginau : 8. 1n,, 2014 (Tipografia “Reclama”), — 34 p. 1000 ex. ISBN 978-9975-58-033-5. ISBN 978.9975-58-033-5. ©V. Cebotari, 2014 CUPRINS TITLULI NOTIUNI INTRODUCTIVE, Capitolul I. Notiunea, obiectul si principiile esenfiale ale dreptului familiei Bibliografie .. Capitolul II. Raporturile juridice familiale §3.Faptelejurdice in dropl amit § 4, Rudenia si afinitatea si important Jor jur § 5. Realizarea gi apdrarea drepturilor f § 7. Actele de stare civila. {nregistrarea actelor de stare civ Bibliografie Seale tite 7S 7 TITLUL DO - CASATORIA $I REGLEMENTAREA EI JURIDICA Capitolul IIL. incheierea cisitoriei § 1. Notiunea de cdsatorie gi natura ei juridica ... a 3§ 2. Conditiile de fond ale cAsttoriei § 3. Lipsa impedimentelor la cAsatori § 4, Procedura incheierii cisitori Bibliografie Capitolul IV. Relatiile personale dintre sofi Capitolul V. Relajiile patrimoniale dintre soti 103 106 § 1. Caracteristica general a rel § 2. Regimut! legal al bunurilor sotilo 2.1. Proprietatea comund in devalmasi (2.2. Proprietatea personalii a soti § 3. impartirea proprietitii comune § 5. Regimul contractual 5.2. Modificarea si rezilierea contractului matrimoni 5.3. incetarea si declararea nul 134 Bi sun 136 liografie . Capitolul VI. incetarea cisatoriei a actelor de stare cit 2.1. Desefacerea cisitori 142 2.2, Desfacerea cisitori ou 144 § 3. Desefacere 146 \cetarii cAsAtoriei in urma desfacerii ei ice ale incetarii casat 150 \cetrii cAsitori 150 4.2, Efectele juridice ale incetari 131 Capitolul VII. Declararea nulititii cSsitoriei § 1. Notiunea de casitorie nul si cauzele de nulitate § 2. Subiectele dreptului la actiunea de declarare a casitoriei nule ...... a § 3. Efectele ni Bibliografie ... TITLUL 1 RELATMLE JURIDICE DINTRE PARINTI SI COPIL 169 175 Recunoasterea benevola a pate 176 2.2. Stabilirea paternititii in instanfa jidecttorease 178 183 186 190 192 195 198 201 wn 208§ 4, Luarea copilului fra decdderea din drepturile parintesti ......... 220 Bibliografie ... w. 222 TITLULIV OBLIGATIA DE iNTRETINERE Capitotul XI. Obligatia de intretinere dintre 224 230 seve 230 vive 236 238 239 243 243 245 je a se intretine reciproc 3.3. Scutirea sorului (fostului sot) de obligatia 246 § 4. Obligatia de intretinere dintre algi membri ai 248 Capitolul XII. Modul de plati si incasare a pensiei de intretinere § 1. Contractul privind plata pensiei de intrefinere .....usncnsesnn 254 § 2. incasarea pensiei de intretinere n baza hotéririi instantei judecatoresti .. 262 § 3. Restanfa la pensia de intretinere 268 § 4. Rispunderea pentru nerespectarea termenelor de plat a pensiei de intrefinere ... an 267 § 5. Plata pensiei de intrefinere in cazul cind debitorul Intrefinerii isi stabileste domiciliul in straindtate Bibliografie . TITLULV FORMELE DE EDUCATIE A COPITLOR RAMAST FARA OCROTIRE PARINTEASCA Capitolul XI. Adoptia § 5. Efectele adopt § 6. Incetarea adoptiei Capitolul XIV. Tutela gi curatela minorilor ordinea de instituire a tutelei gi 303 306 312 316 son 319 322 acopi aoe .. 325 § 3. Incetarea activitatii casei de copii de tip familial Bibliografie wu.TITLUL VI REGLEMENTAREA RELATIILOR FAMILIALE CU ELEMENTE DE EXTRANIETATE, Capitolul XVI Reglementarea relafiilor de cisitorie si familie cu elemente de extranietate §1. incheierea si lesfacerea cisatoriei Tithal I NOTIUNI INTRODUCTIVE Capitolul I. NOTIUNEA, OBIECTUL $I PRINCIIPIILE ESENTIALE ALE DREPTULUI FAMILIEI § 1. Nofiunea de familie si funcyiile ei. § 2. Obiectul si metoda de reglementaré a dreptului familie. § 3. lzvoarele dreptului familiei § 4. Principiile esentiale ale dreptului familiei imiliei cu alte ramuri de drept. $6. Caracteristica generaldi a dreptului families in jarile strétine § 1. Nofiunea de familie si funefiile ei Articolul 48 din Constitutia Republicii Moldova stipuleaza c& familia constituie elementul natural find intemeiati pe cisator d obiect de cercetare a mai multor stiinfe, nofiunea de poate avea multiple divérsitayi. in jurisprudenfé ea este definiti sub dou aspecte: din punct de vedere sociologic si din punet de vedere juridic. In sens sociologic, familia — ca form& specific& de i ~ desemneaz& grupul de persoane unite prin ie sau rude care se caracterizeazi prin comunitate de viata, interese $i intrajutorarc.! Familia este o realitate biologic’ prin uniunea ce se realizeazi fntre un barbat si o femeie si prin procreare; o realitate sociala prin Uniunea familial este o relatie specific’, complex’, care imbind ' Filipeseu I. Tratat de dreptul familiei.~ Bucuresti: ALL, 1996, p. L. 9diferite aspecte ce nu pot fi gisite Ia alte categorii sociale. Ea este 0 uniune deosebiti a societatit in baza cércia au apérut mai multe formatiuni obstesti, inclusiv statul si dreptul? Luind nastere prin csitorie, familia poate fi format din sofi, ulterior, dupa nasterea r — din sofi si copii. Aceasta este familia nuclear’, dar ea poate fio familie extinsd atunci cind este format din sot alte rude, cum ar fi parintii sotilor, fratele sau sora unuia dintre raporturi a) de casitorie, care constituie baza fail b) cele dintre sofi, care constituie efectele cdsatoriei; °) si copii, care sint rezultatul raportur . In unele cazuri mai pot exista gi alte raporturi, cum ar fi raportul dintre mama necisatorita si copilul ei, dintre adoptat $i adoptator ete. Jn sens juridic, familia desemneazi grupul de persoane intre care exist drepturi si care izvoriisc din césatorie, rudeni adoptie, precum si din alte raporturi asimilate raporturilor de familie.’ Aceste doua nofiuni ale fe juridic’ — in mod obignuit se suprapun, aceasti coincidenfé nu exist’. Spre exemplu, in cazul desfacerii cdsitoriei prin divort relafiile in ‘sens sociologic inceteaz’, deoarece intre sofi-nu mai existi o comunitate de viati si de interese. fnsi intre copil si parinte se pistreazé re care se manifesta prin dreptul copilului de a primi intrefinerea i educatia de Ja parintele care lo numele de familie primit prin stabilirea filiatici etc. deoarece familia formeaz4 obiect de reglementare in domeniul de Xapsen A. I. Bpa u cemba 8 CCCP. ~ Mocxsa: Mateus, 1964, p. $5. » Filipescu I. Tratat de dreptul fami aplicare a unot legi speciale si de aici si sensurile speciale ale sint sotii, coy de acestea. Potrivit Codului Civil, cercul este foarte mare, cuprinzind pe soful supraviefuitor, pe descendenti, ascendenfi, rudele in colaierali pind la al, [V-lea grad inclusiv. Conform Codului desemneaza toate persoanele care au obligafii de jc casitorie, rudenie, afinitate Funcfia biologica a familiei, care determina cresterea numérului populatiei si a situatiei demografice in orice tard, este dictaté de insigi natura existenfei omului. Atracfia cétre sexul opus, precum si necesitatea de a nagte gi creste copii este inerent naturii umane. Desigur, aceasti necesitite este influenfata de societate, fiind in strinsd legaturé cu dezvoltarea mijloacelor de productie in societatea concreti. In diferite perioade istorice statul poate si itatea prin diferite masuri economice (ca exemplu iul fostei URSS) sau sa frineze (ca independenta fata de societate, familia, dial ei de organizare, este Cenetiioe npaso, - Mocksa: JOpauseckaa nmteparypa, 197, p. 7. uwdeterminata si conditionata, in ultima instanfé, de modul de organizare a societijii pe care o reflect’. Familia este un sistem al corpultii social, deschis citre societate si prin functiile sale strategice inteme si exteme ea este factor decisiv in dezvoltarea durabila a societafii, precum si a capitalului uman. ia economicd a familiei se manifesta prin comunitatea lor, prin faptul c& familia poate fi o unitate de iprocd inte membrii familiei Tadeo , & membrilor inapfi de munca gi care necesitA ajutor material. Functia economica a familiei, fiind un element nu mai putin important ca functia biologica, permite aplicarea, in anumite limite, a normelor juridice pentru reglementarea relatiilor ce apar ‘intre membrii familiei Functia educativd. Educatia in familie este unul dintre aspectele socializarii individului, apropicrea lui de viata obsteasca si de cea culturalé. Datorita intensititii emotionale a relatiilor familiale, educafia din familie acfioneazA intr-o masuri mai mare decit cea obsteasca asupra emofiilor si calitfor sufletesti ale ommalui.® si copii a fost isi, ramine una dintre cele mai profunde si vitale necesitati ale omului. Paringii au dreptul si sint obligafi s’-si educe copiii. conform: propriilor convingeri (art. 60 alin. 1 CF). Tot astfel ei poartd rispundere pentru dezvoltarea fizict, intelectiala si spiritual a copiilor. Exist 0 unitate intre educatia in familie si educatia in socictate. Statul edicteaza norme juridice si stabileste atributii anumitor organe de stat, in vederea asigurarii desfisuritii corespunzatoare a procesului educativ in familie’, * Kysuenosa Hi. Cenba Kak oBtext dutocopexoro coumansHoro ccnenopanta. — Tlenvapan: anerenscrao—_JTenusrpancxoro yuusepcurera, 1974, p. 132. * Filipescu 1. Tratat de dreptul fa ~ Bucuresti: ALL, 1996, p. 6. 2 § 2. Obiectul si metoda de reglementare a dreptului fami Dreptul familiei este totalitatea normelor juridice care reglementeazi raporturile personale nepatrimoniale $i patrimoniale ce izvorésc din cdsétorie, rudenie, adopfie si raporturle asimilate de lege, sub anumite aspecte cu raporturile de familie in scopul ocr i intdririi acesteia.’ alizate prin relafiile de familie care adoptati si adoptatori gi intre alte rude apropiate. Aceste relatii pot avea un caracter personal nepatrimonial sau patrimonial. Din primele fac parte relatiile Relasiile patrimoniale, avind un caracter economic, sint acelea care apar intre sofi in urma dobindirii de catre ei a bunurilor si a sustinerii materiale reciproce cit si relafiile de copiilor in conformitate cu cerinfele societétii si valorile umane, toate acestea avind ca bazA sentimentele de stima, dragoste, atasare, afectiune, incredere, rspundere $i alte sentimente ce sint strins legate de sfera emotional a omului. Ele ating cele mai intime fibre ale viefii omenesti si influenfeazd comportamentul fiecdrui membru al fam personale apar la realizarea de citre soti a drepturil lor ce reies din calitate de sofi (stima, grija si sprijinul moral reciproc), a egalit in drepturi in viata de familie, in raporturile dintre parinti $i co "idem,privind cresterea si educarea acestora si alte raporturi ce fin de ocrotirea copiilor lipsifi de grija parinteasc&, __ Raporturile patrimoniale sint condifionate de cele personale si au un caracter secundar, deoarece mai inti au aparut relafile personale. De exemplu, in baza sentimentelor personale si Liberului consimpimint un barbat si o femeie incheie 0 cAsitori ulterior, intre ei apar relat privind bunurile dobindite de ambit in pirinfi si numai dupa aceea apare obligatia de fintrefinere dintre patingi si copil sau copil si alte rude. Asadar, obiectul de reglementare al dreptului familiei il formeazi raporturile de familie personale si patrimoniale care i, Acestea sint: ie. Codul Familiei (art. 3) personale nepatrimoniale si patrimoniale nascute . cAsitorie. raporturilor dintre frati si surori, bunici si nepofi si obligafia de intretinere dintre aceste persoane. 3) Raporturile ce recultd din adopyie si alte forme de deoarece sint implicate organele administrative, dar fntrucit obiectul fnregistrarii il formeaza astfel de fapte 14 etc. care dau nastere la raporturi juridice familiale studiul se face la dreptul familiei. Raporturile de familie reglementate de legislatia fam unele particularitati pe care nu le intilnim la alte categorii sociale si anume: a) ele apar din fapte juridice deosebite, precum casitoria, rudenia, maternitatea, paternitatea, adoy plasamentul b) baza lor o constituie cAsttoria i rudenia, acestea avind un caracter de continuitate; ©) apar intre persoane apropiate, cercul lor find restrins ~ bunici, nepofi ~ au un caracter strict personal; ‘nu pot fi cedate si nu pot fi obicct al vreunei conve titlu oneros sau gratui ¢) relafiile dintre memt avind un caracter deosebit ce se exprima prin incredere si rock, de aceea ele sint gratuite, metoda de reglementare a dreptului fami ‘Metoda dreprului familie! constitule totalitatea procedeelor, mijloacelor si formelor de reglementare a relatiilor care formeazd obiectul dreptului familiei. Cu ajutorul acestor familie’. supune comportamentul membrilor famil care asigurd intirirea familiei, realizarea drepturilor fiecdruia aga mod ca si fie respectaté balanfa dintre interesele persoanei familiei si societitii in intregime. in doctrina nu existd o opinie unicd asupra metodei dreptului i. Normele juridice care reglementau relatiile de familie famil 15pind la 26 aprilie 2001 (Codul Casitoriei si Familiei din 26 decembrie 1969) aveau un caracter, cu unele mici exceptii, imperativ. Astfel, V. A. Reasenjev menfiona: “Avind in vedere importanta deosebiti a indeplinirii de citre familie a functiei de educare a copiilor si intrajutorare reciproca a membrilor ei, statul a.atribuit normelor juridice familiale un caracter imperativ Intr-o al i . Tacovley mentiona c& “dupa confinutul actiunii asupra relatiilor metoda dreptului familiei este iva, iar dup forma prevederilor legale — imperativa, Imbinarea acestor dows elemente caracterizeazi particularitifi metodei care poate fi determinati ca permis Cod al Familiei, intrat in vigoare la 26 ap 2001, a ajorat numarul normelor cu caracter dispozitiv. A fost introdusi posibilitatea participanfilor | reglementa drepturile si obligat Astfel, normele privind Proprietatea comuna in devalm a sofilor, plata pensiei de intrefinere, determinarea locului de trai al copilului in cazul cind parinfii locuiese separat si altele sint aplicate numai in cazul cind nu este incheiati o conventie in acest domeniu, Desigur, normele imperative preval i care sint egali in drepturi, pe necesitatea ocro membrilor minori sia celor inapfi de muned ai fam M. V. Antokol’skaia considera c& “in legisl majorarea numarului de norme cu caracter dispozitiv a dus la faptul c& metoda dreptului familiei din imperativ-permisi i in metoda disp situatic, menfinindu-si totodata principiile imperative”, * Pacenuen B. A. CenteftHoe npaso, ~ Mocksa: 1Opunitiecxan autepatypa, 1971, p. 13. ° Conerckoe cemeitnioe npaso. / Ton Pea. B, A. Paceimesa. ~ Mockpa: ~” JOpuneieckan swreparypa, 1982, p. 11. '° Auroxonscxas M. B. Coweitioe npaso. — Mocksa: IOpucrs, 1996, p. 26. 16 in opinia noastri este mai oportun’ afirmatia cA “cresterea numérului de norme juridice cu caracter dispozitiv a kirgit aplicarea metodei permisive, pastrind totodat’ un numar mare de norme juridice cu caracter imperativ (reglementérile privind conditiile gi ordinea incheierii cAsttoriei, desfacerii ceasta si determind metoda drept " Normele juridice ale dreptului familiei permit participantilor la raporturile juridice familiale s8-si aleagi comportamentul, respectind drepturile si interesele celorlalte subiecte. In cazul incdlcarii drepturilor sau intereselor altor st fe de plata a inteyinerii ou cel indreptatit i primeascd aceasta intrefinere. Dacd contractul nu este incheiat, instanta de judecatt, 1a cererea celui indreptajit s& primeased, il va discufii s-au reliefat doué opinii: : a) dreptul familici este o parte componenta a dreptului civil, o subramura a acestuias b) dreptul familiei este o ramurk de sine stititoare, distinct de drept civil, Opinia precum c& dreptal familiei este o parte component, mur a dreprutui civil este impartisita de mai mulfi savanti ica M. V. Antokol’skaia,, Jean Carbonnier!’, N. M, Ersova"’, N, D, Egorov'’, 0. S. loffe!®, G. F. Sersenevici"” ete. “' Tisenmuuesa JI, M. Ceseiinoe mpaso Poccuu. YaeGunk sia Byzos. — Mocxsa: Hopma, 2002, p. 15. ~ Paris: Presses Universitaires de France, 1999, p. “Epmosa H.M. Bonpocki cemen b rparkuiaiickom mpaze, ~ Mocksa, 1977, p. 14. 7La baza acestei Opinii se afla aseminarea obiectului dreptului familiei cu obiectul dreptului civil raporturi personale si patrimoniale care apar intre membrii fam (Persoane fizice) si metoda de reglementare care actual este mai malt dispozitiva decit imperativa, ct $i lipsa altor criterii materiale care ar deosebi relatiile de familie de relafile reglementate de alte ramuti de drept. Savantul francez Jean Carbonnier chiar pune intrebarea daci © ramura de drept in general. Doar dreptul a le de proprietate, pentru a deosebi ce este al meu si ce este al tu, iar restul poate fi lasat pentru moral’. Deci, familia, fiind reglementaté de Codul Civil francez la capitolul dreptul persoanelor, ramine pe terenul dreptului civi Un alt grup de savanti; ca I. Albu ae ipescu’®, p, ici”, G, Lupsan”!, G. K. Matveev", A. M. Neceaeva’}, 1. MV. AL Reasenjev™ etc. considera ci dreptul familici este o ramurd de sine st3tétoare, distinct de drept ci Mentiondm cfteva argumente in sprijinul independentei dreptului i fata de dreptul civil “ Ppaxaanckoe npaso, YaeGune. Uacrs 17 Tion pen. Cepreesa A. TL. u Toncroro 10. K. ~Mocxsa: Tipocnexr, 1998, p. [5-16. ‘“Hodhe O. C. Conerexoe rpenxaancxoe upaso. acts IL ~Tlenmrpan, 1963, p. 175-186, pmonesirs T. ®. Yeebiank pyccxoro rpaxnaicxoro pasa (no waa, 1907 ~Moxea: Crapk, 1995, p. 12. i: Filipescu L. Tratat de dreptul fori 2 Cosmovici P. Introducere i 3 Lupsan G. Dreptul fa ® Matneea T.-K. Con iuteparypa, 1985, p. 37 * Hevaesa A.M. Cemettoe ‘paso. Kype nexutit, - Mocksa: KOpucrs, 1999, p. 12-13. z_ HMeamntesa JL. M, Cenefiuoe npaso Pocct, ~ Moca: Hopwa, 2002, p. 20. * Paconues B. A. Cemeituoe npeno, ~ Moceaa: JOpuawseckas atrepatypa, 1971, p. 11-12, Bucuresti: ALL, 1996, p. 8 ~ Bucuresti: ALL, 1993, p. 19-20, (note de curs), ~ Iasi: Chemarea, 1996, p. 8-9, 08 cemefiwoe paso, ~ Mocxsa: IOpriauveckas 18 — existenfa unui domeniu important de rel particularitati specifice (apatitia imit 0 reglementare separata pe plan juridic prin adoptarea in 1969 a Codului Casatoriei si Normele — dreptului ml i turile Jementeazi in cea mai mare parte raportur petsonale dine membrii familie cele patrimoniale find derivate de la primele. Spre deosebire de dreptul relajile patrimoniale din dreptul fami caracterizeazi legaturile personale dintre mest familie, mu in relat mar-bani, mv fac pare dia Gieuitul etonomic (ces ce este eaaceiic penta dreptul civil), servese la impirfirea intre persoane bunurilor deja dobindite si impozitate; un alt argument este ¢a dreptul fa prin fandamentale cae staule basa Toate acestea ne permit si concluzionaim c&, in doctrin i este 0 ramura este o stiintd si o prevaleazt opinia precum c& dreptul fan autonoma de drept, avind o legislatie proprie disciplina de studiu.§ 3. Invoarele dreptului familiei fn literatura juridica nofiunea de izvor de drept este {in doua acceptiuni: izvor de drept in sens material $i izvor de irept in sens formal. “In sfera notiunilor de izvor real (material) a dreptului intra elementele dictate de situatiile economice de cele Sociale, precum si preocupirile de ordin moral si ideologic ale societigii”s, Prin izvor de drept in sens formal se infeleg formele de exprimare a normelor juridice. Formele specifice de exprimare a normelor de drept familial constituie izvoare ale drepy . Din ele fac parte actele normative ce reglementeazi raporturi sociale care const obiectul dreptului familie’ si normative ce contin norme juridice de dreptul f Varietatea actelor normative impune o anumita ierarhizare a acestora ce se stabileste in functie de caracterul si ierarhia organului de stat care le edicteaza, In conformitate cu prevederile art. 72 alin. 1 Republicii Moldova, “Parlamentul adopta legi consti legi ordinare”. fn i Pe primul loc se aflé Constitutia. Toate celelalte legi sint adoptate in conformitate cu prevederi acesteia si nu trebuie s& contravini acestora. Unele dintre drepturile fundamentale ale cetéten consacrate in Constitutie sint si drepturi subjective fami Tecunoscute si ocrotite de citre normele dreptului fami Persoanelor fizice (de exemplu art. 16 al Constitut in drepturi intre barbat gi femeie, art. 48 al Constitut fn drepturi > obligatia copiilor major In cadrul legilor, principalul izvor al dreptului fam constituie Codul Familiei, adoptat de Parlamentul Republi ——___ * Viahide P. C. Repetitia princi lor de drept 1994, p. 26. ~ Bucuresti: Europe Nova, 20 Moldova prin Legea nr. 1316-XIV la 26 octombrie 2000 in vigoare la 26 aprilie 2001. Pind la aceasta data rel $i familie au fost reglementate in Moldova de Codul de schimbirile social-economice din tara savantilor gi practicienilor in domeniu, cit este structurat in sapte titluri, Primul titlu ii tate de reglementeaz& principiile de bazi,relajile sociale reglementate pul fan iei, realizarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor i ocrotirea drepturilor fami Hee Titlul doi cuprinde norme care reglementeaz incheierea si drepturile si obligafiile personale si juridice dintre p&rinti si lor, drepturile copiilor minori, sanefiunile previzute de irea obligatiilor parintesti sau abuzul Titlul trei reglementeaz’ rel copii, atestarea provenientei co; drepturil de intrefinere dintre Sint stipulate condifiile apari i si modul de plata, menteaza tutela gi curatela copiilor ia anterioara, a suferit schimbari trodusé in Codul sint doar sase asupra 21ilor de c&satorie gi familie in cazul cind unul sau ambii subiecti ai raportului juridic familial sint cetateni straini sau apatrizi in Codul Fami era 0 parte component a Codului Casatoriei $i Familiei din 1969, deoarece in acest domeniu a fost adoptata Legea privind actele de stare civil, Noile prevederi introduse in Codul Pamilici exprima cerintele relatiilor economice si sociale din ultimul deceniu, Pentru prima dati in Codul Familiei au aparut institutile i matrimonial, contractului privind plata pensiei de intrefinere, drepturile copiilor minori, casele de copii de ti | In rest, au fost mentinute prevederile legisl joare, deoarece corectitudinea si eficacitatea lor a fost confirmata de practicd pe parcursul a treizeci de Titlul gapte cuprinde dispo: aplicarea Codului Familiei in timp. Astfel, normele Codultii Familiei se aplici rel nastere dup& 26 aprilie 2001. Daca relatiile fa pind la aceasta dati, atunci normele Codului F: drepturilor gi obligatiilor care vor lua nagtere dupa aceasta dati, La punerea in vigoare a Codului Famili norma fundamental’ a aplicérii legii in timp — “legea dispune numai pentru viitor; ea nu are putere retroactiva”, Aici este de mentionat art. 166 p. 6 Codul Familiei care prevede o&, casdtoria desficuti pe cale judecdtoreascd: pind la 26 aprilie 2001 se considera desficuti de la data inregistrarii divortului la oficiul de stare civila, contrar art, 39 Codul Famiei care prevede cl, cisitoria desficuta pe cale judecditoreascd inceteaza din ziua cind hotdtirea instanjei judectitoresti a rimas definitiva, Reglementiirile pr le si modul incheierii contractelor matrimoniale si a contractelor privind plata pensiei de intrejinere nu au putere retroactiva. Dar fntrucit legislatia anterioara prevedea posibilitatea sofilor de a inhceia intre ei toate conventiile patrimoniale admise de lege (art. 25 Codul Casatoriei , art. 166-stipuleaza c& 22 ), contractele matrimoniale si contractele cu privire la ie 2001 se plata pensiei de intretinere incheiate pind la 26 apr stare civile nr. 100-XV din 26 aprilie 2001 intraté in vigoare la 17 august 200177, Actele de stare civila sint inscrisuri autentice de stat prin care se confirma faptele si evenimentele ce influenteaza aparifia, modificarea sau incetarea drepturilor si obl ior persoanelor si se caracterizeaza statutul de drept al acestora. 7 supuse inregistririi astfel de evenimente ca: nasterea, decesul, raporturilor juridice familiale si a raporturilor juridice de drept civil. Actele de stare ci servesc ca mijloace de identificare a este administrativ. ae H H Logea privind actele de stare civilé confine zece capitole care stabiles de stare civil&; modul de inregistrare a actelor de stare ci modul de modificare, rectificare, reconstituire gi anulare a actelor de stare civila, precum si de inscriere a mentiunilor pe acestea; modul de organizare a registrelor de civil’; modul si termenele de pastrare a registrelor de stare c' ; : Codul Civil adoptat prin Legea Parlamentului Republicii Moldova nr. 1107-XV din 06 iunie 2002 si intrat in vigoare la 12 iunie 2003 la fel este un izvor al dreptului familiei. Codul C confine unele nofiuni foarte importante pentru dreptul familiei, cum ar fi: capacitatea de folosinj& si capacitatea de exer persoanelor, temeiurile aparitiei si exercitirii dreptul de ‘Moldova. -2001.—Nr. 97-99. 23 *" Monitorul Oficial al RepProprietate, reglementarea obligatiilor etc. Regulile stabilite de Codul Civil stau la baza reglementatii drepturilor s obligatiilor Patrimoniale ale sofilor indiferent de faptul dacd ei se supun regimului legal al bunurilor sau au Incheiat un contract ‘matrimonial, reglementeaz’ ordinea de administrare gi dispozitie a it i minorilor de catre pirinfi sau alfi ocrotitori legal confine reglementari privind tutela si curatela inclusiv asupra minorilor. Avand in vedere importanta deosebiti Pe care o acordi intreaga lume institutiei adopfiei la 28 mai 2010 a fost adoptata Legea privind regimul juridic al adopfiei Nr.99, care a intrat in i in 30.01.2011 gi de la aceasti data a fost abrogat XVIII din Codul Famil Scopul legii mengionate este sporirea protectiei copiilor adoptati in tara si peste hotare. Acelagi Scop se reliefeazi si in Legea Nr.140 din 14.06.2013 privind protecHa speciald a copiilor aflagi in situatie de rise $i a copiilor Separati de péringi, intrat’ in vigoare la 01.01.2014, Un alt izvor al dreptului familici este Legea privind drepturile copilului nr. 338-XIII din 15 decembrie 1994. Aceasta lege stabileste statutul juridic al copilului ca subiect independent, Prevede asigurarea sinatitii fizice si spirituale a copiluh formarea constiinjei lui civice pe baza valorilor nafionale si Seneral-umane, acordarea nei griji deosebite si protectii sociale copiilor lipsifi de erija pirinteasc&. Legea confine ase capitole in care sint detaliat reglementate drepturile copilului_ minor si asigurarea respectirii acestor drepturi de cétre. famil lipsei acesteia ~ de catre organele abilitate ale statului. Izvor al dreptului familiei este si Codul de Procedura nr, 225-XV din 30 mai 2003, intrat in vigoare la 12 iunie 2003, care reglementeaz procedura desfacerii casitoriei de catre instata Judecatoreasc’, procedura de incuviintare a adopyiei, de declarare a nulitatii ei, partajarea averii (proprietate comund in devalmasie a sofilor), incasarea pensiei de intrefinere fn baza hotdririi.sau in baza ordonantei judecatoresti etc, 24 BREE EEE EEE EEE EEE EEEE EEE EEE EEE PEEP EEE eee Ee eRe eee Eee EEE i i familici i Codul La izvoarele dreptului familiei putem altura si Codi contravensional, aprobat prin Legea Nr.218 din 24 octombrie sau abuzeazi de drepturile sancfiuni pentru pirintele care impiedica comunicarea copilului cu celalalt parinte si cu rudele sale apropiate (bunici, fraji, surori), sanctiuni pentru persoanele cu funcfii de rispundere care nu au comunicat autoritatilor tutelare despre existenfa unui icol pentru viafa gi sindtatea copilului etc. A : reiev Toe deose it printre izvoarele dreptului familiei il ocupa normele de drept intemationale, care fac parte din sistemul de rept al Republicii Moldova, Dintre ele face parte Convengia ONU cu pri la drepturile copilului din 19898, care enumara necesare a fi ocrotite de catre familie si de atte stat, Nu mai pufin important’ este si Convenfia asupra protectiei copiilor si coopercirii in materia adoptiei internationale incheiaté la Haga la 29 mai 1993", ; : in perioada actuala un rol important in realizarea drepturi ilor familiale il au: Convenfia statelor membre ale Comunitifii Statelor Independente cu privire la asistenja j cd raporturile juridice in materie civild, familiala si penal”, Tratatele bilaterale cu privire la asistenfa juridica si raporturile {n materie civilé, familial s? penala pe care atoan | Republica Moldova cu: Republica Letoné ', Republica Lituania”’, Ukraina™, Federatia Rusa’, Romania’ si alte state, La izvoarele dreptului familiei pot fi atribuite si alte acte normative cate reglementeazi relatiile de familie, Acestea pot fi Ja care Republica Moldova este parte (1990-1998). Chisinau: Moldpres, MORM, 1998. ** Tratate internatior Edie oficiala. Vol 25decrete ale Presedintelui sau hotiriri ale Guvernului Republicii Moldova adoptate in baza si pentru executarea Codului Fam: Vom numi numai unele dintre cele mai importante hotariti ale Guvermului care completeazi sau conetetizeaz4 _prevederile Codului Families. Hotérirea Guvernului nr, 937 din 12 iulie 2002 pentru i Constitutiei. i aprobarea regulamentului eu privire la activitatea caselor de copii Articolul 2 alin, 3 Codul Familiei stipuleaz’ ci, relatiile tip familia je sint reglementate in conformitate cu urmatoarele fiind intrunite in normele juridice ale Codului Fami Hotérirea Guvernului nr. 1001 din 30 septembrie 2005 i privind instituirea’ Comitetului Nayional pentru protectia , a) monogamie, ceca ce inseamni c& este oprit si se ~~ drepturilor copilului. . cistitoreascé barbatul sau femeia care este cAsatorita. Hotirirea Guvernului nr. 550 din 22 iuilie 2011, prin cate a Monogamia este 0 consecint& a dragostei, fundamentul fost aprobat regulamentul privind procedura de acteditare si incheiate intre un barbat si o femeie. Acest modul de functionare a organizafiilor striine cu atributii in principiu rezulta din sentimentele pe care le au cei ce se domeniu! adopfiei internationale in Republica Moldova gi a listei cAsatoresc unul fafi de altul, din morala sovietatii, serviciilor activititilor pe care le pot desfisura in domeniul si normele juridice (art. 15 alin. 1 Codul adoptiei internationale. Hotdrirea Guvernului nr. 560 din 25 iulie 201] pentru b) principiul recunoasterii numai a cdsdtoriei incheiate la irea Consiliului Consultativ pentru Adopfii Internationale si organele de inregistrare a actelor de stare civila. Din aprobarea Regulamentului de activitate al acestuia. : continutal art, 9 alin. 1 Codul Familiei, art. 32 Legea Mai pot fi izvor de drept si alte acte subordonate legii. De la reiese ci, numai cisatoria exemplu, prin ordinul nr, 954/446 din 28 septembrie 2012 al incheiati in fata organului de stat genereazi efecte Ministerului Sanatatii si ordinul nr. 890 din aceeasi dats al juridice, Cununia este o'traditie, un obicei, care nu duce Ministerului Justitiei a fost stabiliti organizarea examinarii Ja recunoasterea castoriei si nu serveste ca dovada a medicale a persoanelor care dorese s& se cisitoreasca, i i Nweste recunoscut de leg’ Pentru aplicarea corecti a normelor dreptului fami concubinajul, indiferent de durata mare important au hotiririle Plenului Curtii Supreme de Justitie, lui. Importanta inregistrarii c&s&toriei la organele de care nu sint obligatorii, avand un caracter de recomandare si, de 4 consti in faptul cd uniunea dintre barbat gi regulé, dau lamuriti complete si aminunfite privind practica 5 femeie este recunoscuts aplictirii de catre instangele judecatoresti a legislatiei familiale. c) cdstitorie liber consimyita intre barbat si femeie, ceea ce , ‘inseamna dreptul fiecdrei femei si a fiectirui barbat de a- si alege soful. in acest sens, art. 48 alin. 2 din Constitutie i revede cA, familia se temeiaza pe casatoria liber consimfita intre barbat si ° femeie. Pentru incheierea cAsdtoriei mu este necesar 26 27acordul terfelor persoane. La baza clisitoriei trebuie si fie numai afectiunea, inclinafia, stima reciproca. Libertatea incheierii cisdtoriei presupune si libertatea desfacerii ei la cererea unuia sau a ambilor sot @) egalitate in drepturi a sofilor in familie. Acest principiu depiseste aplicat itele relatiilor de fa ar fi Declatatia Universala a Drepturilor Omului (art. 16 alin. 1), Constitutia Republicii Moldova (art. 16), Codul Fami . 1 16 ali ©) principiul potrivit. cétruia membrii familiei sint datort Sasi acorde unul altuia sprijin moral si material. Familia reprezinti o celula a societafii format. prin cAsatorie sau rudenie. intre membrii familiei exist’ o Comunitate de interese morale si materiale. Obligatia de asi acorda sprijin moral si material este rezultatul relajiilor de afectiune, prietenie, stima dintre membri familiei. Mai multe dispozitii ale Codului Familiei siat ul moral si material pe care trebuie si sil acorde membrii familiei, bunioara, art. 18 alin, 2 care prevede ci isi datoreaza moral, iar art. 80 alin. 1 prevede c& i ingrijeasca si sa-si intreting . Sopii contribuie la cheltuielile casniciei in raport cu mijloacele fiecruia, se folosese si dispun de comun acord de bunurile care le apartin cu drept de proprietate in devalmasie, Tot astfel Codul Familiei reglementeaz pe larg obligaria de intretinere intre anumiti membri ai familiei. D fidelitate conjugala, care este rezultatul sentimentului de dragoste si afectiune dintre sofi. Acest principiu este 28 dul Familiei gi pe’él expres prevazut in art. 18 alin, 2 Cot c se spins prezunfia de paternitate previzuté in art. 47 3 Codul Familiei precum c&, copilul niscut din Reiese din Convenfia privind drepturile copilului din 1989, care priveste copilul ca pe o personalitate ce dispune de drepturile resprective, dar care principiul de manifestare a grijii pentru intrefinerea, educatia si apararea drepturilor i intereselor membrilor minori si ale celor inapji de muncé ai sau rudenie presupune acordarea ajutorului moral si material reciproc. In deosebi de acest ajutor au nevoie persoanele minore si cele inapte de . Titlul patru din Codul F: revede expres af eee il ‘int obligati s& intretind daca acestea sint inapti de muncé, atunci pe toati perioada incapacititii. Aceeasi obligatie o au si ere exista si intre soti $i fostii sofi, intre bunici i intre frati si surori. In caz c& membrii majori ai i nu dorese s& acorde ajutor membrilor minori sau inapti de munca care au nevoie de ajutor material, ei pot fi impusi si-si indeplineasca obligatia instanfei de judecata (art. 97 Codul Fami 299) solujionarea pe cale amiabila a tuturor problemelor vies Jamiliale. Acest principiu reiese din principial egali drepturi a sofilor. El are o sferé de actiune ce cuprinde toate domeniile vi , despre ce ne vorbeste art. 16 alin. 1 Codul Familici, art. 21 alin. 1 Codul Familiei, art. 62 alin. 3 Codul Familiei (alegerea locului casniciei, posesia, folosint dispunerea de bunurile comune, ineheierca contractal matrimonial care determin§ regimul bunurilor, incheierea contractului privind plata pensiei de intrefinere, acordul privind domicitiul copilului fn cazul cind pirintif locuiese Separat, formele de educatie a copiilor, alegerea institufiei i‘ _ de invaifamint pentru copii etc.) sigurarea principiilor se efectueazi prin susti obligatorie a statului ptevazuté in art. 48-50" al Constigfet § 5. Corelatia dreptului familiei eu alte ramuri de drept Desi fiecare ramuri de drept are un obiect propriu de reglementare, totusi ramurile de drept ce alcttuiese sistemul de drept nu sint ite, ci intre ele exist? o anumiti legatura determinata de existenta unor principii comune, aplicabile tuturor ramurilor de drept, precum si de e istenta unor raporturi comune ce fac, deopotriva, obiectul mai multor ramuri de drept. Este problema corelatiei ramurilor de drept, : Exist 0 corelafie intre dreptul famil alte ramuri de i este o ramura de drept care reprezinta 0 totalitate de norme juridice obligatorii ce reglementeaza rela sociale omogene fafa de care nu pot fi aplicate normele de drept ale altei ramuri, cu exceptia cazului cind legea expres face 30 il, pe de o parte, si pe de se completeazi cu unele cum sint; patrimoniu, conventie, contract, proprietate comun in devalmisie, termen de preseriptie etc. Astfel, art. 8, 30, 44, 94 ale Codului Familiei sint completate i privind calcularea termenelor de folosesc unele si aceleasi nofiu Grii clsdtoriei nule, modificarea, de catte instanja de judecati a contractului privind plata pensiei de intrefinere si a contractului matrimonial. Codul Civil, la rindul stu, la tutela si curatela, contractul de donatie, succesiunea legala fine seama de jefinita de Codul Familiei. cu dreptul constitujional se , libertitile si indatoririle de baz ale dreptului familiei: egalitatea in drepturi si obligatii ale sotilor; gtija fai de membrii minori si cei inapti de munca a familiei nispunderea parinjilor pentru cresterea si educarea copiilor; grija statului fata de copii orfani s de ocrotirea parinteasca. in ceea ce priveste legdtura dreptului fa cu dFeptul procesual civil, putem menfiona c& circa treizeci la suta din i civile care se judecd in instanfele judeodtoresti sint care rezulté din raporturile juridice familiale. In scopul ocrotirii mai eficiente a relatiilor de familie, unele din pricini se judeca in procedura speciala (de exemplu, incuviinjarea adopy emanciparea, constatarea faptelor care au valoare juridica — rudenia, paternitatea). Tot in acest scop minorii care aut implinit Legitura dreptuh manifest prin. faptul fundamentale ale cetifenilor sint consacrate ca princ 31virsta de 14 ani in cazurile previzute de lege tsi apd personal in j (de exemplu, pot cere stabilirea patemnitapii si u dreptul administrativ, ind educarea copiilor minori sint solutionate de autoritatea tutelar’, care este administratia publica locala. Tot la fel autoritatea tutelara apara drepturile si interescle legitime ale copiilor orfani si ale celor rimasi fri ocrotire pirinteasc’, supravegheazi -activitatea tutorilor, curatorilor, caselor de copii de tip familie. Reducerea Pentru motive temeinice virstei matrimoniale pentru. birbati prevazuté Ja art. 14 Codul Familiei este incuviinfaté de administratia publica locala, Dreptul familiei este in corelatie si cu dreptul muncii, care reglementeaza raporturile ce se nasc din contractul de munca, Precum $i alte raporturi sociale legate de raporturile de munck Deoarece de cele mai dese ori salariatii sint membri ai unei apare interactiunea dreptului fami acordarea concediilor prenatale, postnatale, copiilor sia membrilor inap{i de munca ai familiei ete. Corelatia dintre dreptul familiei si dreptul international privat este si mai evident, deoarece acesta din urmii are ca obiect de reglementare aceleasi raporturi ca si dreptul familiei si dreptul civil, cu deosebirea ci dreptal international privat le priveste sub aspectul lor international atunci cind unul dintre subiectele Taportului juridic familial este cetifean strain sau apatrid, sau faptul juridic privitor la cetifeanul Republicii Moldova s-a produs in stréinatate (de exemplu, incheierea ‘cisitorici de ctre un cota al Republicii Moldova pe teritoriul altui stat in baza iei statului respectiv), Ocrotirea relatii ic se realizeazA si prin normele dreptului penal. Codul Penal cuprinde un capitol intreg (capitolul VM) care reglementeaza rispunderea pentru infractiunile s8virsi f si minorilor (art. 204, 205 Cod Penal — infractiuni * copi art. 206 Cod Penal — traficul de copii). 32 relafiei ramurilor de drept are loc si cu alte ramuri ale stiintei, asa ca ica etc., ceea ce reiese din fnsasi natura § 6. Caracteristica general a dreptului familiei in fArile strdine Din cadrul relatiilor sociale reglementate de normele juridice raporturile de cisitorie si familie reprezinté un sir de reciproce complexe care, pe de o parte, sint bazate pe radenie sau indreptate spre crearea acestei rudenii, iar pe de alta parte, ele poarti un caracter patrimonial si sint traditional reglementate de normele de drept civil. ivile: in Germ: Enon Cartea Ia Codului Civil. fn Franja o parte a normelor ce reglementeaz4 raporturi de cisitorie gi familie este codificat 7 Cartea I a Codului Civil (titlurile V-IX), iar normele referitoare a relatiile patrimoniale ale sotilor si normele privitoare la contractul matrimonial sint incluse in Cartea III (titlul V). fn parile de drept comun raporturile de familie sint reglementate de citeva Ls normative. Astfel, in Marea Britanie izvorul de bazi al reglementirii juridice este Legea ou privire la cisitorie din anul 1949, care a codificat 40 de acte normative ce au fost in vigoare in momentul adoptarii ley Actele omative reglementeaz problemele pensiilor alimentare gi st icone Unite ale Americii dreptul familiei este reglementat de ins& legislatiile statelor se introduceau modificiri neesen! 33ile riguroase, precum pozitia superioari a soful attudinea negativa fata de divor, discriminarea copiilor niscut afara casitoriei, stabilite inca fn secolul XIX ~ inceputul secolului XX, rimineau neschimbate. Dupi cel de-al doilea Razboi Mondial au intervenit Schimbiiri substanfiale in societate: se modifica situafia economi $i sociald a femeit, creste mumarul divorturilor si copiilor nascupi in afara cisitoriei, Acesti factori de bazi au condifionat Recesitatea reformelor in urma cérora, incepind cu anii’60 ai sec.XX, in legi i Noile reglementiti SUA in 1970, al Rusiei in 1995, al Roméniei in 2009, Reformele efectuate au atins inti-o masura mai mare sau i mic& toate institufiile dreptului fami copiilor niscuti in se mentine pozitia dubla cu privire la reglementarea relatilor pattimoniale fatre soi: sofi pot $8 supand rel dintre ei atit legii, cit si contractului matrimonial Nofiunea, ordinea $i condiiile incheierli cdsttoriei, Actele ive nu confin definitia cisétoriei si problema naturii ei juridice, pin’ in prezent nu este complet rezolvati in legislatie sau ‘in doctrina juridici. Putem menfiona urmatoarele trei concepte referitoare la cisitorie: cisitoria contract, césdtoria statut, casatoria parteneriat, Pind nu demult cel mai freevent concept intllnit era acel de casttorie contractual, bazat pe un sir de ceri fata de ordinea incheierii cAsitor i compensarii daunelor materiale survenite din cauza desfacerit cAsitoriei, adic& cerinfele inaintate de lege fata de contracte. Pentru conceptul cAsatoriei contract este logic aplicabil regimaul contractual referitor la patrimoniul sotilor. 34 ile si obligatiile sotilor sint oate fi contract, deoarece drepturile si ol atilite de lege si ei nu pot sa le modifice dupa voinfa lor. Faptul un contract matrimonial, ce ar reglementa it in favoarea i it il objine persoana dup’ c&satoria reprezinté un statut pe care il p indeplinires sum Tr acte prevaizute de lege. Acest statut permite includerea persoan : In ultimii ani se dezvolt& ideca c& peed {eeresint un i {i conceptie a aparut ca rezultat al cercetaril parteneriat. Aceasti conceptie a ap’ ater galit’tii sofilor in istii tn domeniu totusi obiecteazd afirmind ci aceasti conceptie nu explic faptul reglementarii riguroase a drepturilor gi obligatillor partilor. : Cisttoria poate fi incheiata in forma acest sens putem ¢ 1 strine in tre 1) efeete jutidice pot aven mumai efsAtorile incheiate in 8 civila (Germania, Franta, Elvefia, Japonia etc.); 2 cations come fi incheigta in forma civild sau tn forma religioasé (Danemarca, Spania, Italia, unele provini din Canada, uncle state din SUA); 3) exist doar forma religioasi a incheierii clisttors (israel, Irak, Iran, unele state din SUA si unele provine in Canada) : ceemonia inte c&sitoriei fntotdeauna se petrece in rezenta unui numr de persoane majore (de la doua pind la sase). cisitoriei persoanele interesate se pot adresa cu o oponiie le organele de inregistrare a casatoriei. in Anglia si SUA cae ia 14 si far un anung prealabil, dar persoanele care dores 35sh se casitoreasca trebuie si primeasc permisiune si 84 jure ci nu nte la cAsitorie. Permisiunea menfionati are itate de la o luna pind la un an, lor la incheierea casatoriei este obligatorie, In timpul in unele state americane, se permitea incheierea cisatoriei prin procurd, iar in ce priveste mili chiar si fra procuri, dar cu acordul exprimat in scris. Totus aceasta este mai degrabii o exceptie, chiar si in cazul cind din motive de boala persoana nu poate fi prezenta. In asemenea cazuri casatoria se incheie la locul aflérii bolnavu __ Casitoria poate fi incheiatd doar cu respectarea condi stabilite de lege. Desi problema condifiilor incheierii casitorie! este rezolvati in mod diferit in firile straine, totusi am putea evidenfia si unele momente comune: a) in primul rind, persoanele, care doresc si se cisitoreascd, trebuie si fie de sex opus, iar in cazul anomalilei fizice aceasti problemA este rezolvata de judecata sau de procuratura in baza examinarii medicale. Trebuie de mentionat c& in ultimele decenii diferenta de sex nu mai este 0 condifie imperativa, deoarece in legislafia mai multor state a fost introdusi permisiunea ncheia cisatoria intre persoane de acelasi sex; ©) parfile trebuie si atingé 0 virstd anumitt, care in majoritatea statelor este de 18 si pentru femei. Daca sint temeiuri setioase, virsta poate fi micsorata: in Franfa ~ de Presedintele Repu in Germania — de Consiliul de Tutela, in Anglia si SUA de instanja de judecat, in Elvetia — de Guvernul cantonului, Cdsitoria minorilor se incheie doar cu acordul reprezentanfilor lor legal in legislatia tuturor statelor europene si in toate statele SUA de mult exist norma analogica celei previzute de °) 36 Codul Civil Francez, si anume, “nu exist cdsatorie fara pentru incheierea casatoriei este suficienta exprimarea formala a acestui acord; in legislatia statelor st i ente. In toate tdrile europene si in SUA persita principiul cds&toriei_monogame. incalearea acestui i duce la rispunderea contraventionala sau penala, Se interzice cisitoria intre persoane ce se afld in legdtura de rudenie de un anumit grad. De asemenea, este interzisd cAsitoria intre infietor gi infiat. ‘Un alt impediment la cis&torie poate fi o anumité boala, 1 pentru sinatatea cel d) unor fari interdietia pentru femei de a se csatori intr-un termen anumit dupa decesul sofului Germania — 10 luni, fin Franta si in Elvetia ~ 300 zile) este nuld césitoria incheiatd intre rude de un anumit grad, precum si casitoria cu 0 persoand deja casitoritd. Incdlcarea altor co: oate avea consecinte diferite, Astfel, in unele state ale SUA neanuntarea publicd a casitoriei poate duce Casitoria ou persoana care nu a atins virsta necesari este nul in Franfa si Anglia si poate fi declarata nul& in unele state federale americane. De asemenea, sint nule casitoriile cu persoanele ca rezultat al bolii mentale sau a de consimpimint pot duce la declararea nulititii relative a c&satoriei. in sistemele juridice ale statelor striine doar casitoria Incheiaté cu respectarea condifiilor prevazute de lege duce la aparitia drepturilor si obligatillor sotilor, aceste relafii avind caracter personal si patrimonial. Dreptul familiei reglementeaza detajiat tei categorii de relatii patrimoniale intre soti: regimul se considera nul. in toate £ 37juridical patrimoniului sotilor in cAsatorie, i inistrarii | patrin: », ordinea admit i att si relatiile legate de intrefinerea sotului. rete trasaturd specifica in reglementarea relatiilor patrimoni i t Ir : lor patrimoniale intre sofi in majoritatea tdrilor este posibilitatea stabilirii regimului Contractual sau legal al patrimoniului sofilor. Regimul contractual apare in rezultatul tn contractului matrimonial. Practica incheier contractelor matrimonjale existi, de regula, in familii ou patrimoniu Substantial. in contractul matrimonial se prevad aspecte referitoare la dreptul de proprietate asupra patrimoniului so1 fntre soi a regimul comunitiii (Franfa, Eiveia, & state ale SUA); regimul (Anglia, Germania, unele ‘state ale SUA) si regimul couuniati alocate (Suedia, Norvegia, Danemarea), In cazul regimului comunitati patrimoniulu, so de Proprietate comuna asupra bunurilor. dobindi casitoriei, pistrind in proprietatea personal, bun reglementat cel’ mai amplu in ‘modified introduse fn ultiul timp oes eae ae ni de la conceptia traditionala. in regimul comunita, au ‘Post introduse elementele ce caracterizeaza regimul separirii din cau cA lista patrimoniului comun a devenit mai ingusta $i dupa reformele din 1965 in patrimoniul comun se include ‘acel Patrimoniu ce era procurat pe contul cistigurilor profesionale, Precum si a veniturilor objinute de la patrimoniul aflat in - Proprietatea personala. Acest regim a obtinut denumire de 38 persist si in legislatia ulterioara. Astfel, Legea din 1967 a previzut c& in cazul cind unul dintre sofi primeste in calitate de donatie sau mostenire 0 suma bineasca, el devine proprietarul ei, iar bunurile procurate pe contul acestei sume sint proprictate comuni a sotilor. Pentru regimul separdrii este caracteristic faptul c& fiectruia dintre sofi ti apartine in mod personal patrimoniul prezent pin’ fa cdsitorie si cel obfinut ca rezultat al veniturilor proprii. Astfel, dact femeia nu lucreaza, ci se ocupa cu gospodatia, in timpul clsatoriei in Anglia si SUA in regimul separarii au fost Codul Civil German in 1957, au fost introduse unele modificari i atrimoniul sofilor in timpul csitoriei este supus proprietafii comune, iar in cazul divorfului fiecare din sofi are dreptul la jum&tatea diferen{ei intre echivalentul banesc al patrimoniului a momentul incheierii csdtoriei si la momentul miritate, ca fiind lipsiti de capacitatea de exercifiu, intregul patrimoniu apartinea sofului. Dupa recunoasterea femeii ca avind capacitatea de exercifiu, s-au i unele avantaje substanfiale pentru barbati in sfera patrimoniului. ip unele fari (Argentina, Brazilia, aceste avantaje se pastreazi si pind in prezent. fn acest sens, dreptul francez reprezenta varianta cea mai atenuanté a rezolvarii acestei probleme. Pind acum in Franta soful administreazd patrimonjul comun, iar tranzactiile cele mai 39importante pot fi incheiate doar cu acordul s in alte fari soful este lipsit de dreptul exclusiv de administrate, iar cele mai importante tranzacfii se pot incheia doar cu acordul ambilor sofi. Problemele legate de intretinerea reciprocd a sotilor au 0 reglementare dubli. fn majoritatea statelor legislatia prevede obligatia sofului de a-si intretine sotia (Anglia, SUA, Franfa, Elvefia). Soful poate cere intrefinerea din partea sojied doar in cazurile prevazute de lege ~ boali, accident, atingerea unci anumite virste. In alte tari, cum este, de exemplu, Germania, sofii sint obligati sa se intretina reciproc. in reglementarea relatiilor personale pind nu demult persista iul precum cd soful ocup’ o pozitie superioard, ceea ve are © influenta serioasé asupra mai multor factori: de exemplu, i se considera locul aflarii sofului, iar in cazul refuzului sofiei eAsatoria putea fi desficuté. Din punct de vedere Juridic domiciliul sotiei se localizeaz x Intre sofi se bazeaza pe principiul egalitatii in drepturi a sotilor. Astfel, Codul Civil Francez nu mai confine notiunea de »capul fa ‘impreund se ocupa de rezolvarea tuturor problemelor familie, iar domiciliul ind la acord cpmun. Reglementari similare existé si tm codurile Gemaniei, Elvetiei, I ica astfel de reglementiri cum ar fi cele referitoare de a-si alege numele de familie in momentul i casatoriei (Franta, Germania). in An, problema alegerii numelui de familie de cate sot nu este reglementati, iar practica format ne dovedeste existenta dreptului de a alege numele de familie. in dreptul Franfei $i Germaniei mu se mai confin prevederi ce ar alege profesia si sfera activitatii 40 ita dreptul femeii mizitate de a-si i conjugale ~ consortium. Desi definitia stricta si concreté a consorfiumului nu exist nici in legislafie, si nici in practica judecttoreasca, totusi unul elementele tani Fecunoscute ale acestui institut este obligafia sofilor de a locui impreuna. {ncdlcarea consortiumul indreptajeste inaintarea bie actiuni delictuale fafa de persoana din vina cdeia acesta'a 7 inc&lcat. in 1973, printr-o lege, s-a stabilit domiciliul separat care nu depinde de domiciliul sofului. 4 je dintre parinfi si copii in forma sa naturala sint it i it stat se considera din césatorie daca el s-a nascut in termenu legislatie: 300 zile in Franta si Elvetia, 302 zile in Germania. copilului ca rezultat al i dupa nagiere. Acest casitorie, Daca parinfii copia incheie o cdsitorie, provenient judecata in baza voinjei tatalui este . ia, unde legislatia nu reglementati diferit. Spre deosebire de Anglia, Greptul lee 4in toate firile stabilirea PaternitAfii se face de cAtre instanja de judecata si se reglementeaz& aminunfit de legislatie. Pentru a solutiona problema, judecata se bazeazi pe expertiza medical’, pe fapral intretinerii benevole a copilului, precum si pe alte circumstanfe. Aparijia in practica medicala a metodelor de Concepere artificiala cu folosirea materialului biologic primit de la un donor a pus societatea in fafa unei probleme de caracter moral si juridic. Problema provenienfei copilului nascut in asa mod nu este rezolvata definitiv, dar se consider’ c& nu existé legitura juridicd intre donor si copil. Desi exist unele hotiriti judecdtoresti care recunosc in calitate de tati pe soul mamei copilului niscut in rezultatul conceperii attificiale cu folosirea matcrialului biologic de 1a donor, in cazul dacé o astfel de operatic s-a facut cu acordul prealabil al sofului Problema stat copilului de la mama nu ica judecitoreasct (de obi nou aspect. Posibilitatea concepetii artificiale a copilului in afara organismului mamei c1 lantarea ulterioara in organismul altei femei pentru nasterea copilului a pus un sir de probleme juridice. Femeia, in organismul c&reia a fost implantat embrionul, se numeste ,,tnama surogata”. In afara problemelor cu caracter moral exist si problema relatilor intre mama surogata si sofi. Aceste relatii se bazeazi pe contract. Pind nu demult ‘nU Se recunostea egatura juridicd intre mama surogata si copilul nascut de ea, dar in SUA, fntr-o speti in care mama Surogata a refuzat sa se desparta de copil, ei i s-a recunoscut dreptul de a vizita copilul. fn prezent este impo: de stabilit care sint tendinjele dezvoltarii © problema atit de complex. tre persoanele care nu se afla in rudenie de singe sint analogice celor intre parinti si i cazul adoptici. Reglementarea juridicd a adoptici reiese Principiul care stabileste c& adoptia trebuie 8 corespunda o naturale a lucrurilor. Adoptatorul poate fi o persoana de o anumiti virsté: in Germania — de cel putin 25 de ani, in Franja — de cel a i i, in Elvetia - de cel putin 40 de ani. intre adoptat si aes twebuie 8 fie diferente virsté de cel putin 15 ani 8 ani (Elvetia, Germania) et sian nearest Juridica clair inte psig opi tn file Europel contnentale organele legislative se axeaz pe idea 4 din momentul nasterii copilului parinfii exercitd asupra lui puterea pirinteasca. In Angli UA copilul este sub protectia iiNet puteriiprintestis-a format incd in dreptul privat roman sub denumirea de patria potestas, In prima jumatate a sec XX in legisla unor tii exist dreptal plrinior la pedepsiea corporalé a copilului. Dar in rezultatul protestelor societifii aste! de reglementii au fost abrogate. P de dezvoltarea fizicd, intelectuala asigure protectia. ja 18 ani, tn timp ce in Marea Britanie termenul imentare se stabileste de instanta judecéitoreasci . Evolutia reglementarii i gi copii tind spre platii_ pensie’ : pind la virsta ce mu deplgeste 21 de juridice a relatiilor patrimoniale ‘imbunatatirea situatiel ju Franta, se tuturor copiilor indiferent de declaréprincipiul rovenienti. : 7 7 7 Legislatia tuturor statelor prevede c& cAsitoria inceteaz in cazul morfii unuia dintre sofi, declararii morfii unuia dintre soti, i i 1 divorfului considerat absent fird veste, sau in rezultatul lui, ; Problema desfacerii cdsatoriei prin intermediul divorjului era, pind nu demult, una din cele mai greu solufionate in farile cu iradifii crestine, conform careia cAsatoria este sfinté si pe viata. aDesi aceasti norma riguroas’ s-a confruntat tot timpul cu realitifile vietii, divorful totusi nu seadmitea in Italia, Spania gi in unele firi din America Latina. in aceste sisteme de drept desfacerea césitoriei prin divorf era in principiu posibila, dar, pe de © parte, procedura era foarte dificild, iar, pe de alta parte, divoryul se admitea de lege doar in cazuri strict stabilite de lege si doar in baza temeiurilor prevazute de lege. Mai mult ca ait, divortul era privit drept o sancfiune pentru conduita ilegala sofului. Ulterior, in Italia in 1975 si in Spania in 1985, prin modificarea legislatici divorul a fost legiferat. La inceputul sec. XIX, in Franfa divoryul era interzis, dar upd reforma din 1884 si pind in 1975 divortul a fost permis doar in cazuri strict previzute de lege: infidelitatea conjugali, abuzuri, intrarea in vigoae a sentingei judecatoresti ce prevedea o pedeapsi injositoare. In 1975 a fost adoptata 0 lege conform chreia. se admite desfacerea cAsatoriei in baza a trei temeiuri: 8) acordul reciproc al sofilor — in acest caz ei trebuie si depuni o cerere in instanja judecitoreasca, anexind la ea un document ce ar oglindi modul de reglementate a relafiilor patrimoniale intre fostii educare a copiilor, plata compensat alimentare; incetarea de facto a viefii in comun — in cazul in care sojii nu locuiesc impreuna cel pufin sase ani ori dacd in aceasti perioad’ capacitatil sofi nu permit continuarea vi ; ©) conduita ilegala a unuia dintre soti ~ in cazul dat soqul vinovat pierde dreptul la com divorjuh x si pensiilor & tuale. la divory difera de la stat la stat, fn ful poate fi intemei i in baza desfacerii de Jacto si iteparabile a casitoriei. in alte state divorpul poate fi bazat si pe faptul savirg frit a unor inclcari de lege suficiente pentru desfacerea cisitoriei, 44 fotirirea cu privire la desfacerea cisatoriei duce la ja raporturilor dintre soti. {in afar de divort partile pot si ceard de Ia instanga judecdtoreasca si 0 alta rezolvare a probleme prevazuta de legislatie $i anume separatia. fn cazul dat cisatoria nu inceteazé, dar sotii au dreptul legal s& locuiasea separa. Deseori separafia este 0 stadie premiirgitoare divortulu a 7 timpul cind sotii erau separafi unul din ei moare, atunci altul nu vs pierde dreptul de mostenire. personale. in Franta, lui. in dreptul Angliei si SUA. copilului, deoarece tutorii copilul | ca s seta rind parintii acestuia sub protectia cdrora el se afla din monentul nasterii in cazul mor sau a pierde: i copilului din momentul nasterii sint paringii la este strins legata de protectia deplini poate fi tutore, De asemenea legisla reglementate in mod uniform, dar cele mai comune sint: nu poate sint in contradictie cu interesele persoanei aflate sub tutela ete, in Franja, tutorii sint numifi de citre Consiliul pentru Germania — de catre Consiliul de tutela, in Angl = de instanta judecatoreasea. Consiliul pentru fami organ colegial creat de instanfa judecdtoreasca. 45Sistemele de drept francez, german si elvetian cunose il curatelei care se instituie Bibliografie 2 GuTexonsexax M, B, Ceuetince npaso, - Mocksa:IOpucrs, 1996, 2, Carbonnier Jean, Droit civil. La familte, Lenfant, le cuple, 20 edition refondue. — Paris: Presses Universitaires de France, 1999, ‘Cosmovici P, Introducere in drept ci — Bucuresti: ALL, 1993, MI paxsiaHCKOM Mpase. —Mocksa, 1977. . Filipescu I, Tratat de dreptul famil ~ Bucuresti: ALL, 1996, TpaxmancKoe Toprosoe Npawo Kamranuctuyecknx Tocygapers / Tog pea, Bacumesa E. A. - Mocxea, 1993, 7. Tpasaneroe 1 toprosoe mpano kanuraniotieckinx crpai / Ton peg, Mosoamna B. I. 1 ‘Kynaruna M, M,— Mocxra, 1980. 8. Tpawanicxoe 4 toprosce npaso xarmramteriiecring etpan / Thon pea Aiwsxona K. K.—Mocxoa, 1966. 9. Tpaunauexoe mpaso. YaeGinne. Yscrs IM / Toa pes. Cepreesa A. Tl. Tonctoro 10. K, -Mocxsa: IIpocrext, 1998 1f. Xaosee A. T. Bax at cevan 8 CCCP, ~ Mocksa: Misea, 1964 11-Xasona ©. A. 3axowonaremerno o paspoze a taminannerinceran erpanax, EE x g i ~Mocxsa, 1979, 12. Hobibe 0. C. Coverckoe maxzancroe mpaso. Yacrs Ill, — Jlenwerpan, 1965, 15.Fepfan G. Dreptul familiei, Note de curs. — lagi: Eitura Fundatici Chemarea, 1996. 4-Lupulesen) D. Drept civil, Introducere tn drept |. - Bucuresti: Lumina LEX, 1998, 46 15.Marnees IK. Coserexoe ceMeftioe npaso. - Mocksa: IOpuzieckan surreparypa, 1985. eee a KAK OGsexT dustocodcKoro: 1 nctonavah~ewnarpa: ieee tnmmpancroro”‘Ymepomer Hom —Mocxsa: JOpucr», 1999, A.M, Cewefitoe npaso. Kype zexunt 18 Paconses BA Canence pana Mocu,TOpmsmtcka nmepeyp, Soaks A Venes A Selo ah 7. U,B, 1988. .Stinoiu A., Voinea M. Sociologia fami 119 : 21. Thesmgen JM, Caxelnoe span Pacem. - Mocca Hep 200, 22 Llleparenesies I. ©. VaeSnux pyccxoro rpaxwasicKoro mpaza (1 1). ~Mooxsa: Cr: de dtept civil. - Bucuresti: Europa ji 30-1998). Republica Moldova este parte (199 mele Oc. VoL LXV, EVL XIX, 3, XL IU Cane Mapes MORM, 1998-1999) 47Capitolul IT. RAPORTURILE JURIDICE FAMILIALE § 1. Nofiunea si tipurile raporturilor juridice familiale. § 2. Subiectele, obiectul si continutul raporturilor juridice familiale, § 3. Faptele juridice in dreptul famitiei si tipurile ior. § 4. Rudenia gi @finitatea si importanta lor juridicd. § 5. Realizarea $i apérarea arepturilor familiale. § 6. Termenele de prescriptie si alte termene Previizute de legislatia familiala. § 7, Actele de stare civilé. Anregistrarea actelor de stare civila. § 1. Nofiunea si tipurile raporturilor juridice familiale Legislatia in vigoare nu da o definitie conoreté a fami ceea cee si natural, deoarece relafiile familiale sint complexe, ineit nu pot fi incadrate in limitele unei norme ju in unele cazuri, raporturile de familie existi in famil considerati din punct de vedere sociologic, Raporturile care se stabilesc intre concubini se exprima in comunitate de viata interese, ins nu se consideri raporturi juridice de fami deoarece concubinajul este in afara legii, iar statul sprijind ocroteste numai casatoria si familia. In alte cazuri, de exemplu, desfacerea casétoriei prin divort, le de fapt, in sens sociologic, inceteaza intre sofi, deoarece se mai menfin, Aga sint relafiile de intretinere weeioel a opie soti reglementate de art. 83 Codul Familiei, dreptul fostului sot de a purta si dupa divort numele de familie dobindit prin cdsatorie reglementat de art, 46 din Legea privind actele de stare civila, dreptul de proprietate comund in devailmasie asupra bunurilor care nu au fost impirite la desfacerea césitorii prevazut in art. 25 Codul Familiei. Tot astfel cind copilul este incredinfat un de ocrotire, za relatiile de fapt intre acesta si- parinfii lui, nu insé si relajile juridice care se exprima in obligatia 48 (art. 77 Codul Familiei). fn cazul tata gi pot si nu locuiascé impreun, si nu apartina aceleiagi familii in sens sociologie, dar in sens sociologic, normele morale ale societatii, iar in cazul existenfei unei familii in sens juridic ~ de normele juridice. Familia formeazi obiect de reglementare in domeniul de aplicare a unor legi speciale. fac de acestea, in sensul legi in farnili i care cercul acesta find foarte mare, cuprinzind pe colaterala pind Ia gradul patru inclusiv si soful supraviefuitor. - Comparing cerinjele inaintate fata de nofiunea de familie de catre diferitele ramuri de drept, observam c& cele mai multe in mai multe texte ale Codului Familiei, dar nic&ieri mu intilnim nofiunea acestui termen. Posibil, acest lucru este facut intentionat, putea duce la aparifia unor dificultafi in solutionarea problemelor igioase de clitre instanfele judecitoresti. S-ar putea de considerat indrepta in partea ce ‘Temei al apa astfel de fapte juridice cum ar fi cdstitoria, rudenia, luarea copilului in familie pentra crestere si educatie. Dupk confinut, raporturile juridice familiale pot fi personal, de exemplu, raporturile ce apar la incheierea cast 49Stabilirea paternitatii, adoptici, instituirea tutelei (curatelei), plasarea copil i tip familial ete; si patrimoniale ~ cum ar fi raporturile dintre sofi referitor la bunurile ce le apartin in timpul cdsatoriei si in caz de divort, raporturile de intrefinere pe care membrii familiei sint obligati sito acorde unul altuia, Dupt caracterul de apdrare, raportuile familiale pot fi clasificate in trei grupe. fn prima grupé pot fi incluse drepiulrile relative, care au un caracter absolut de apdrare contra Incdledrilor din partea altor persoane. Astfel de drepturi ‘sint drepturile parintilor 1a educarea copiilor, iar in cazul lipsei pirintilor ~ dreptul altor reprezentanti legali (tutori, curatori, arinti-educatori). Acest drept apartine paringilor in egala masurd, de aceea legislatia reglementeaza exercitarea acestui drept de catre ambii pirini de comun acord (att. 60, 64 Codul Familiei), A doua grup include drepturile absolute cu unele semne ale raporturilor juridice relative. Aici este inclus dreptul sotilor asupra patrimoniului comun care este absolut in cazul cind se opune persoanelor straine si manifesta caracterul relativ in cazul examindrii dreptului comun de proprietate cu care este indisolubil legat obligatia reciproca ale sotilor ce-si realizeaza acest drept. Din grupa a treia fac parte raporturile relative, care nu au un caracter de aparare absolut. Sint incluse drepturile personale ce apar intre sofi fn urma incheierii cisitoriei si care sint apirate in raport cu celallalt soy. in dependenti de temeiutrile aparifiei raporturilor juridice familiale, acestea pot fi: . a) de casatorie care apar in urma incheierii casatori b) dintre parinti si copii care apar in rezultatul nasterii copiilor; le dintre care apar in urma adoptici, tute 4) intre rude ~ frati si surori, bi Raporturile juridice familial, fiind deosebite'de alte raporturi prin temei itiei lor, au si unele particulartifi la incetare.~ Ele inceteaza in cazurile’ previzute de lege (moartea unuia dintre 30 sofi, desfacetea cAsitoriei, atingerea unei anumite virste ete.), spre deosebire de raporturile juridice civile c: reguld, inceteazi o datd cu indeplinirea de clitre subiecte a ob § 2. Subiectele, obiectul gi confinutul raporturilor juridice familiale i ilor juridice familiale sint persoanele Subiecte ale raporturilor j Fmt atvat taser fe in calitate de subiecte. Persoanele fizice participante Ja raporturile juridice familiale au sebite, reglementate de lege in fiecare caz concret ca sof, prin copi, adoptator, tutor, curator. Una si aceeai persoand poate avea caltatea de subieet tn diferite rapor j in raportul de casitorie, parinte ~ in raportul dintre , frate sau sora - in raportal de rudenic etc. Premisa necesari pentru ca o petsoani s& participe la raporturile juridice familiale este ca ea s& posede capacitatea jtatea de exercitiu a persoanei. : see Capuctatea e Jolosinya tn drepul file este capacitaten de a avea drepturi si obliga familae. a aparfine. exuror cetifenilor in egal m&surd. Nimeni nu poate limita capacitatea ae folosings a persoane. Oricine trebuic si respecte, aceast copacitate si sé nu o inealee. Devi este un drept absolut al persoanei fizice care apare in momentul nasterii gi Frese data cu moartea. Confinutul capacitafii de folosing& se exprima in de a avea orice drepturi si obligatii si aceasta titenilor in dreptul civil si in dreptul posibilitatea juridi co veaHCKOM 1 z 1c AA. P. TipapocySwexrHoct rpaxkaall B COBETCKOM rpa) conch pase. - Pura: 3HHATHE, 1976, p. 67, stConjinutul capacitijii de folosinté in dreptul familici se exprima prin: 4) capacitatea de a incheia o cisitorie ~ cea ce este un drept subiectiv pe care orice persoana fl are atunci cind Intruneste conditiile de fond pentru incheierea ei; b) capacitatea de a avea drepturi personale si patrimoniale de sofi—o posibilitate egala pentru toate persoanele care au incheiat 0 cdsatorie; 4) capacitatea de a avea drepturi si obligatii in privinta atestarii provenientei copilului; ©) capacitatea de a avea drepturi si obligatii personale si patrimoniale prevazute de legislatie pentru pirinti $i copii si alti membri ai familiei; 1) capacitatea de a avea dreptul pentru inf’iptuirea actului juridic de adoptie si a dobindi drepturile si obligafiile ce reies din acest act juridi capacitatea de a avea drepturi si obligatii ce reies din _ _ institutia tutelei gi curatelei In literatura de specialitate”’ exist. opinia cd mu toate elementele capacititii de folosing’ apar odaté, Din momentul omul poate fi subiect al mai multor raportuti juridice familiale (copii din momentul nasterii sint subiecte ale raportului Juridic parintesc sau ale raportului juridic de intrefinere). Totodata in dreptul familiei, mai mult decit in dreptul civil, tinele elemente ale capacititii de folosinfi pot aparea numai la atingerea unei anumité virste i nu din momentul nasterii. Ar fio greseala de a prezuma ci in dreptul familiei atingerea uunei anumite virste este un element care influenteazd. capacitatea de exercifiu ~ aceasta fiind determinata ca aptitudinea persoanei de a dobindi prin fapta proprie si de a exercita drepturi subiective 8 ” Bpatyce C. H. Cy6vexrat npaxaancxoro mpasa, —Mocxsa, 1950, p. 50-51. 52 minori necisitoriti pot it jitatea in baze recunoaste. gi contesta paternitatea maternitat : i care nu au atins virsta de 16 ant pot cere dacd a implinit virsta de. 25 de ani si intruneste conditiile prevazute de lege. ; a ; fn unele cazuri este posil aparitia concomitent’. a . De exemplu, Codul Civil, tot la aceeasi virsta. se manifesta ca dice familiale, cu scopul de a crea je (incheierea cAsétoriei, drepturile personale si Particularitatea capacittii de exerciiu in dreptul familiei este cd ea apare concomitent cu elementele capacitafii de folosinga si exist concomitent cu aceasta, ceea ce prezint& capacitatea juridica familiala. ; Actele juridice familiale, avind un caracter personal, de regula, nu pot fi efectuate prin reprezentare. in realizarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor familiale cu conjinut patrimonial, nu intotdeauna este necesara capacitatea de exercifiu, deoarece aici poate fi folosita reprezentarea. eet Astfel, drepturile si obligatiile familiale pot fi impartite in doua categorii: ; : d 1) care pot lua nastere, inceta si pot fi realizate doar prin actiune personali a celora cfrora le aparfin aceste drepturi gi unde este imposibila completarea capacitatii de exercitin care lipseste (aceste cazuri sint expres 33Previizute de lege, de exemplu, incheierea cisitoriei, actul juridic de incuviinjare a adopriei, stabiliren tute curatalei ete,); ; 2) care pot fi exercitate personal de cel caruia fi apartin drepturile sau cu ajutoralaltor persoane one “i reprezint& (reprezentarea copilului minor de citre i ea iatee tutori), ___ Legislajia familiala admite, uneoti, si limitarea capacitati juridice familisle. Astfel de cazuri sint expres previnute de legislatie, cum ar fi: persoana deeizuté din drepturile parintesti nu poate fi adoptator (art. 12 Legea privind regimul juridic al adoptiei), tutore, curator (art. 143 Codul Familie), parinte- educator in easele de copii tip familial (art. 150 Codul Familie’) La fel nu pot fi adopiatori, tutori, curatori, parinti-educatori persoanele cate anterior au avut aceasti calitate dar au fost eliberati din fametie din culpa lor. __ Raporturile juridice familiale pot avea dows sau subiecte, de exemplu: parinte ~ copil; parinti si copii copil ~ pitingi, Totodata fiecare raport juridic familial ou mai multe subiecte poate fi privit ca mai multe raporturi juridive ou dous subiecte: copitul in raport cu fiecare pitinte. in parte pirintle si copilul propus spre adoptie; adoptatorul si adoptatul. sume De #1 taporu juride familial pot A: acti i sint obiect in toate relafiile nepatrimoniale care in seo i, adopt si adoptatori, tutore si copil, si copii educafi de ei. Actiunile pot fi efectuate din artes unul sibiot (lata pensiei de intrejinere in mod benevel) au din partea ambelor subiecte (depunerea cererii de desfs cdsatoriei de citre ambii sofi). =LeeeSeere Bunurile sint obiect al raporturilor juridice fami intre soi in legdturd cu proprietatea care je apartine. Congimutul raporturilor juridi totalitatea drepturilor si obli domeniul relatiilor de r pe care le pot avea cette Majoritatea acestor drepturi sint 54 expres previizute de Codul Familiei: dreptul de a incheia o casatorie si dreptul de a 0 desface; dreptul la educafia copilului; dreptul copilului de a fi crescut si educat in familie; dreptul de a comunica cu parinfii si alte rude etc. Ca si in dreptul civil, tn stipulate direct in legislafie, dar mu contravin acesteia, dupa formula “tot ceea ce nu este interzis, se permite”.* Drepturile si obligatiile subiectelor raporturilor juridice familiale, spre deosebire de raporturile juridice civile, au un sir de particularit raporturile juridice fa i. in primul rind, multe drepturi ale participantilor 1a le sint in acelasi timp si obligatii (dreptul piirintilor de a educa copii este in acelasi timp si obligajia lor de a avea grija de copii, de a-i creste, educa si a le apita interesele).. In al doilea rind, pentru raporturile juridice familiale este caracteristicé Iegitura indisolubila a drepturilor gi obligatiilor cu persoana titularului, adicd au un caracter personal si nu pot fi transmise gi nici cedate. in al treilea rind, drepturile si obligafiile familiale. nu Inceteaza o dati cu exercitarea lor, avind un caracter indelungat etc. Particularitatile drepturilor si obligatiilor familiale se evedentiaza si la exercitarea lor. §3. Faptele juridice in dreptul familiei si tipurile lor Faptul juridic este imprejurarea previzutd de norma juridic care, realizata in coneret, are consecinte juridice, adic& da nastere, schimba sau inceteaza raportul juridic familial. ‘ov mentioneaz& c& in dreptul famili mu se limiteazi la nasterea, schimbarea sau incetarea raporturilor juridice”’. Ca si in 3 Tpaxnauckoe mpaso, Yacts Il. / loa pea. A. Il. Cepreesa u 10. K. Tonctoro. ~ Mocksa: IIpocnext, 1999, p. $60. » Tlaxnann B. W., Peyton C. H. LOpummcesie (axtsi B copeTcKoM cemefiHON pane. ~ Caepaioscr, 1989, p. 9-10. 55alte ramuri de drept, fapicle juridice atrag dupa sine rasterea si {incetarea capacititii de folosinja si de exercitiu (nasterea, decesul, declararea judecitoreascd a decesului, atingerea majoratului, hotirirea instanfei judecttoresti despre declararea persoanei ca find ineapabila Desi faptele juridice in dreptul familiei au anumite momente Specifice, clasificarea lor se face dup aceleasi criterii ca si in dreptul . Intre difertele criterii de clasificare a faptelor jutidice, cel adoptat in general in literatura juridicd este raportarea lor la voi: omului, adic& daca acestea depind sau nu de voinfa omului. Din acest punct de vedere ele se impart in acfiuni $i evenimente. Actiunile sint fapte voluntare ale omului de care norma de drept leagi anumite consecinfe juridice. Acjiunile se mai cl raport cu dispozijia regulii de drept, savirsite in conformitate cu legea sint licite (stabilirea paternitatii, integistrarea divorfului), iar cele care contravin legi cite (incheierea cdsitoriei cu o persoand lipsiti de capacitatea de exerciiu), Evenimeniele sint acele fenomene, imprejurai care se petrec indiferent de vointa oamenilor si carora norma de drept le dao semnificafie juridica prin retinerea lor in ipoteza ei. Evenimentele Pot fi absolute, adic& se petrec indiferent de voinja omului (decesul unei persoane) sau relative (nagterea copilului), adica copilul a fost conceput din vointa omului dar se dezvolti diferent de voinfa lui, fn literatura de specialitate mai. intilnim si o astfel de clasificare a faptelor juridice ca situatie sau stare. Starea este un fapt juridic care exista o perioada indelungatd si periodic duce la aparitia consecinfelor juridice, In unele cazuri ea poate fi acfiune, {in altele - eveniment (starea de rudenie, graviditatea, starea materiald grea, starea materiald bund etc.), ae “© Auroxonscxan M, B. Cextfioe npaso, ~ Mocks: FOpners, 1996, p, 92-93. 56 {fn opinia noastra, situatiile (starile) in dreptul familie mu 7 o important de sine stititoare, deoarece ale Sint pare componenti a unui complet de fapte care dau nastere raporturie juridice familiale. De exemplu, pentru nasterea oblig. aie & intrefinere intre sofi sint necesare conditiile: incapaciaten de munca a unui dintre sofi, aflarea lui intr-o situafie materiala grea si ibi ‘da intretinerea. Deci, bilitatea material a t de ari acor Eiuajile (etarle) pot fi incluse in clasificare ca evenimente de lungé durata. Faptele juridice in dreptul familiei, conform wrmdrilor, pot lasificate’ fm fapte jurdice de naytere a dreputlor si obligatiilor familiale. Aici pot fi menfionate nasterea copilului, ‘incheierea cdsatoriei, adoptia ete. : fittest de modificare a drepturilor due la raporturilor jutidice familiale, de exemplu, schimbarea eat pensiei de intrefinere plitité pentru copii minor de c&tre pirint ‘ituajia materiala a caruia s-a inrdutitit : aeeeple, juridice de impiedicare a drepruior sit acelea i iz i pt st xistenfa oArora_ imp alizarea unui tegslae. Astfel, graviditatea sofiei sau existenfa unui copil niseut de ca in virsti de pind la un an de zile nu-i permit sofului yrturilor juridice familiale. He Hae ed Unii ‘autor consider’ c& existi si fapte juridice ia restabilire in drepturi, care au 0 importanja deosebité pentru fiind caracteristice mai mult acestei ramus de ilor pierdute de subiect se face pr t. Restabilirea drepturilor pier biect si notaries instantei judecatoresti despre restabilirea in drepturile “' Bopoxetixats E. M. Ceneitunie npapootwowenua 8 CCCP. — Mocksa, 1972, p. 72-73, 37pirintesti, desfacerea adoptici cu intoarcerea copilului la paringii biologici, recunoasterea csitoriei incheiate cu incilcarea condifiilor de fond ca find valabili tn impedimentelor. Alli autori sint de parerea c& faptele juridice de restabilire se contopesc cu faptele juridice de nastere a drepturilor si nu are rost de a fi evidentiate intr-o categorie separati. urma _ deciderii § 4. Rudenia si afinitatea si importanta lor juridica Rudenia este un izvor al raporturilor juridice familiale si este reglementatd de art. 45 Codul Familie’ Rudenia fireascd este legatura de singe gi, prin reglementare legald, legatura dintre dou sau mai multe persoane care coboardi unele din altele, cum sint, de exemplu, tatil, fiul, nepotul de fiu, sau care, far a descinde unele din altele, au un autor comun, cum sint, de exemplu, frafii intre ei, verii primari intre ei,4? Sirul de persoane intre care existi rudenie se numeste linie de rudenie. Ea poate fi dreqpta sau colaterald, in dependent de felul cum sint ndscute persoanele — una din alta sau de la un autor comun, Persoanele nascute unele din altele in sensul c& una este copilul celeilalte, sau chiar daci nu sint nascute una din alta (in cazul barbajilor), dar intre ele nu s-a intrerupt legatura de. la p&rinte la copil, sint rude in linie dreapti, de exemplu, bunica, mama, fiul, nepotul de fiu. ‘ Legatura de singe dintre dou persoane care nu sint nascute una din alta, dar ele au un autor comun, se numeste rudenie in linie 8, de exemplu, frafii intre ei, verii primari intre ei, i surotile care provin de la o mama si un tata se numese frafi buni, cei care au aceeasi mama si tati diferiti — frafi * Filipescu I. Tratat de dreptul familiei. ~ Bucuresti: ALL, 1996, p. 266. 58 | } pried jar cei care au acelasi tath si mame diferite — fraji Rudenia in aceste cazuri produce aceleasi efecte juridice ca si in cazul rudenici depline. Linia de rudenie dreapti poate fi ascendenté sau descendentd, Rudenia ascendent’ este aceea care leaga o persona cu cei din care descinde, cum ar fi de la copil spre paringi, bunici Rudenia descendent’ este in cazul cind se stabileste legatura unei persoane cu acei care descind din ea, plecind de la parinte spre copil, nepot de fiie& etc. Stabilirea legaturii de rudenie se numeste filiatie. Rudele pot fi apropiate sau indepirtate. Distanta dintre rude se misoara cu gradul de rudenie. Stabilirea gradului de rudeni face prin socotirea numarului de nasteri intervenite intre generatii. La rudenia pe linie dreapra gradul de rudenie se socoteste dupa numarul nasterilor intervenite intre dou persoane. Astfel, tatal si ful sint rude de gradul I, bunicul si strdnepotul sint rude de gradul TIT. La rudenia pe linie colaterala gradul de rudenie se socoteste dup’ numarul nasterilor, pornind de la una din mide in linie ascendenti pind la autorul comun gi apoi de la acesta in linie descendent pind la cealalt& ruda. Dupi aceasta numirul nasterilor se adund. Agadar frafii sint mde de gradul II, verii primari — rude de gradul IV. Alt izvor al relatiilor de fainilie este tnrudirea prin aliang& sau afinitatea, care este legatura dintre un sot si rudele celuilalt (ginere, nor’, socrii, afi). Afinitatea nu exista intre rudele unui sof si rudele celuilalt sof, de exemplu intre cuscri. Find legati de cdsitorie, afinitatea exist atita timp cit dureazé casatoria. fn cazul incetarii c&sHtoriei prin decesul unuia dintre Sofi sau desfacerea acesteia prin divort, afinitatea inceteazi. Gradul afinitatii se stabileste prin asemanare cu rudenia. Deci, un sof este afinul rudelor celuilalt so} in acelasi grad in care acest din uma sof este ruda cu rudele sale. Astfel, unul dintre soti este afin de gradul II cu cumnatul su (fratele sau sora sofului). Sofii intre ei nu sint nici rude gi nici afini, ei sint in raporturi de casttorie. 59Rudenia , Tudenia produce efecte n conform art. 15 Codul este oprit 8& se cAsitoreasca rudele in linie dreapta pina la grad inclusiv, frafii si surorile inclusiv, cei care au un parinte comun, adic& rude in linie colateralé pind la gradul IL Radenis in linie dreapti pind la gradul If inclusiv — opii, bunei, nepoti - si in linie colaterala pina l mn inclusiv ~ fratii si suroril i paral opie i re 0 crestere si educatie satisficitoare cerinfelor societati. tb lipsa aringler, aceasti obligajic trece ta rudele apropiate. Rude apropiate sint frat, surorile, bunicii, atit din partea mamei, cit si din partea tatalui. Ei au drepturi personale reglementate de art. 65 Codul Familiei care constau in comunicarea cu copilul ce le este rudi i Patrimoniale reglementate de tea din inapti de munca si nevoie de ajutor material, pot si ei cere intretinerea de la frat surorile, nepojii_majori apti de munca. Desigur, cuantumul intretinerii este diferit in dependent de gradul de rudenie, Existenja legaturii de rudenie are importanfa indiferent de gradul de rudenie la instituirea tute lipsiti de ocrot i prioritate rudelor, indiferent de gradul de rudenie, dac& aceasta nu contravine intereselor copilului, Relatiile de afinitate sint reglementate art. 89 ~ obligatia coy de Codul Famil p dreptul procesual sociale, dreptul procesual penal etc. In dreptui il, dovada rudeniei trebuie-ficutd in cazul i titlului TIT din cartea a patra ~ mostenirea legal; in cazul dreptul protectiei 60 determindrii actelor juridice a caror incheiere est oprita si anume fntre tutore, soful, o ruda a tutorelui pind la gradul al IV inclusiv pe de o parte, si minor pe de alt& parte. fn dreptul procesual civil, rudenia are recuzarea judecatorului, expertului, specialistul grefierului si a executorului judecitoresc (art. 50 Codul de Procedur& Civila). in dreptul prot sociale, rudenia este important la stabilirea cercului de persoane care au dreptul de a primi o pensie de urmasi in cazul decesului intretin&torului. in dreptul procesual penal, rudenia este temei pentru inléturarea martorilor propusi spre ascultare (art, 90 Codul de Procedura Penala). Afinitatea poate produce si ea unele efecte juridice in cazurile previzute de lege, ca de exemplu in materia de recuzare a judecat , @ expertului, a interpretului, a grefierului si a executorului judecditoresc (art. 50, 51 Cod de Procedura Civild). in afara de rudenia bazata pe legitura de singe, exist si rudenia care rezulté din adoptie — denumita in dreptul familiei tudele acestuia. Efectele juridice ale rudeniei civile sint identice cu efectele juridice ale rudeniei de singe. § 5. Realizarea si apararea drepturilor familiale Prin realizarea drepturilor se infelege indeplinirea de citre subiectele raporturilor juridice familiale a posibilitayilor ce reies din drepturile subjective familiale care le apartin.* Drepturile famnil se realizeaz de cltre participanjii la raporturile juridice familiale tn conformitate cu principiul ci cetitenii dispun de drepturile ce le © TpaxnancKoe mpaso. YaeGnnK. YacTe 3 / Tom pes. A. Il. Cepreesa it 10. K. Toncroro. ~ Mocksa: Fpocnexr, 1999, p. 251. 61a cum dorese, adic aleg forma, metoda, locul si timpul realizirii lor. In drepwl familiei, o importanji deosbiti o au prin morale ale societitii. De aceea, exercitindu-si drepturile, Participantii 1a raporturile juridice familiale trebuie si action: rafional, cu bund-credinfa si sa respecte normele morale ale societti adic& acele norme de convietuire, de comportare a oamenilor unii fai de alfii si fay de colectivitate a ciror incdlcare nu este sanefionata de lege, ci de opinia publica. Libertatea subiectelor in raporturile juridice familiale este asigurati prin faptul ci realizarea mai multor drepturi este dependent de vointa lor. De exemplu, soful care are dreptul Ia intretinere de Ja celilalt sof, in conditiile prevazute la art. 82 Codul Familiei, nu cere plata intrefinerii, deci nu-si realizeazs dreptul stipulat in lege. Realizarea drepturilor familiale, de reguld, nu este o obligatie a titularilor lor. insa sint anumite raporturi juridice familiale in care realizarea drepturilor este obligatorie, deoarece drepturile in aceste raporturi au un caracter dublu, fiind fn acelagi timp si obl Din ele fac parte acele raporturi juridce care prezinti interes pentru societate gi sint reglementate de normele imperative ale Codului Pentru nerealizarea Jor sint aplicate sanctiuni si ca inifiator de a le aplica nu apare cealalta Parte a raportului juridic, ci organele de stat. Acestea sint Taporturile juridice in care o parte este lipsiti de capacitatea de exercitiu. De exemplu, dreptul parintilor de a-Si creste si educa copiti, dreptul tutorelui de a ingriji persoana lipsit& de capacitatea de exercitiu si de a o reprezenta in toate instanfele, dreptul adoptatorului fara de copilul adoptat etc. Nerealizarea dreptului in Sceste cazuri teprezinté o incdlcare a normelor juridice si se sancfioneaza prin limitarea sau de dreptul La realizarea drepturilor liale, partici la raporturile juridice familiale trebuie sa find cont de confinutul drepturilor si sd nu facd abuz de ele. Conform art. 62 $i art. 146 Codul Familiei parinfii, tutorii, curatorii nu pot si-si exercite drepturile contrar’” intereselor copilului. Metodele de educare a copilului alese de ei 62 si excludi comportamentul abuziv, insultele si violenta, prejudicierea sinatiii fizice si psihice. fn cezurile cind norma juridicd nu indicd comportamentul concret al subiectului, realizarea dreptului trebuie si fie efectuati in conformitate cu principle de reglementare a telajiilor de familie Et i, care au ca scop intarirea i bazati pe afectiune, stimi, intrajutorare si rispunderea fiecarui membru al ei in fafa familiei. Deseori legea, acordind unele drepturi__subiectelor raporturilor juridice familiale, totodata indica si limitele realiza acestor drepturi. De exemplu, conform art. 27 Codul Fami tiile patrimoniale, iar conform art. 29 alin. 6 ‘int in drept s& includ in contract clauze icheie un contract privind plata inori in temeiul art, 92 Codul Limitarea realizitii drepturilor familiale de legislatie (art. 6 alin, 2 Codul Familiei) are ca scop octotirea drepturilor, obligafiilor, libertatilor si intereselor altor membri ai fami altor cetateni. ; : Atunci cind drepturile subiective ale participantilor la Prin ocrotirea drepturilor familiale se tnjeleg masurite prevazute de legislatie in scopul recunoasterii, restabilirit si reprimarii incdlcarilor legit, aplicarea fai de persoanele vinovate a sancfiunilor familiale, cit si mecanismul realizarii , is practice a acestor masuri, “ Tiueamuuesa JI, M. Ceaettioe paso Poccu. Yue6uux ana ayson, ~ Mocxsa: Hopma-Huppa, 2002, p. 57. “ Ppaxaascxoe npaso. Yuen. Yacrs 3 / Tloa pea. A. IT. Cepreesa u 10. K. Toncroro.~ Mocxsa: Mpocnexr, 1999, p. 255. 63cazul minorilor si a persoanelor incapabile, legali ai acestora. Drepturile familiale sint ocrotite de autoritatle abilitate ale De regula, metoda Ocrotirii este indicat& in norma de drept. Cel mai des se aplica ocrotirea drepturilor familiale prin instanta judecdtoreasca prevazutd in art. 2 alin. 3 Codul Familie ca un prin legislatiei familiale si care reiese din art. 26 al Consti Republicii Moldova ce garanteazi liberul acces la apirare fiecdrui apirarea drepturilor pirintilor, decaderea din drepturile parintesti,Iuarea copilului firk decderea din drep érintesti, plata pensiei de intrefinere pentru membrii fat afard de litigii, instanfa judecitoreasca examineaz’ ce ind interesele unor membri ai familici, ca de exemplu, incuviinjarea adoptiei, cit si plingerile impotriva organelor de stat si @ persoanelor cu functii de raspundere, cum ar fi refuzul Organului de stare civila de a inregistra nasterea unui copil sau refuzul autoritatii publice locale de a micsora virsta de cdsitorie persoanelor care nu au atins virsta matrimoniala. Ocrotirea drepturilor familiale se efectueazi autoritatea twelara in cazutile expres prevézute d Astfel, art. 60 alin. 4 Codul Familiei paringi privind educarea gi instruirea copi catre autoritatea tutelara, iar decizia acesteia poate fi atacata pe cale judecdtoreascé. Legislatia familialé impune autoritdjilor tutelare apararea drepturilor si intereselor legitime ale copiilor orfani si celor lipsiti de grija parinteasca, iar art. 73 Codul 64 | t t } de fnregistrare a actelor de stare civild care inregistreazi incheierea casatoriei, desfacerea ei, stat benevol etc. ra Ocrotirea drepturilor si intereselor familiale se asigur& prin diferite mijloace prevazute de legislatia familiala gi alte acte normative (art. 7 alin. 3 Codul F: PE eeeer eee eeeereeeEee Mijloacele de ocrotire in dreptul familie’ sint actiunile juridice care pot fi aplicate atit cind este o incalcare a legislatiei, cit si in lipsa acesteia in scopul preintimpinarii incdlcarilor ; oe a bats ccrotirea dreptului lezat”, altele “imbind mu numai masur de ovrotire a. creptlul lezat, dar si consecinfele nefavorabile pentru delineventul vinovat” Asadar, reglementare, intrucit in dreptul familiei prevaleaza rel: ; personal nepatrimoniale si rispunderea este prioritar personal imoniala. aoe jai Canponci subiectiva si caracterul nepatrimonial al raspunderii juridice familiale determina si unele particular cum ar fi: stabilirea raspunderii in scopul ocrotirii interesel or membrilor minori ai familiei; imperativitatea normelor_ raspunderii juridice familiale; imbinarea masurilor rispunderii; aplicarea rispunderii indiferent de prezenfa consecinfelor nefavorabile; “© Maneus H. C. Saupira cemettuaix mpas // CoateKoe rocystapeTso H mpaso, ~ 1972 Nr. 3, p. 35-42, 65pierderea increderii in relatiile dintre membrii familiei ca o condifie necesara pentru rispundere, Rispunderea se aplici dacd sint prezente con itd, adic& incdilcarea normei juridice familiale $i delincventului. Prejudiciul cauzat in calitate de conditie pentru réspunderea Juridicd familiala nu este obligatorie, indeosebi in raporturile care au © important deosebiti pentru stat si societate (educarca copiilor, dezvoltarea lor fizicd si psihica). Mijloacele de ocrotire a drepturilor familiale Prevazute de legislatia in vigoare ar putea fi clasificate in felul urmator: 1) lipsirea permanenté sau, temporard de dreptul subiectiv familial. De exempla, art. 67 Codul Familiei prevede ci parintii care se eschiveazi de la indeplinirea obligatiilor testi sau fac abuz de drepturile parintesti pot fi lipsiti de aceste drepturi printr-o hotirire a instantei judecitoresti; art. 85 Codul Familiei reglementeaza cazarile de scutire a sofului (fostului sof) de obligatia de intrefinere sau limitarea in termen a acestei obligati atunci cind soful care cere intrejinerea nu gi-a indepli obligatiile familiale sau si le-a indeplinit intr-un mod necorespunziitor cerintelor morale si legale; 2) refiazul de a aptira dreptul prin intermediul organelor de stat. Astfel, legislatia familial prevede c& buni frat si surorile copilului au dreptul s& comunice cu el. Dac acest drept le este refuzat de catre parintii copilului, ei se pot -adresa la. autoritatea tutelara, apoi in instanta Judecdtoreasc’ pentru a-si apara dreptul, in caz ci instanfa judecdtoreasci, va constata ci comunicarea lui cu bunicii, fratii si surorile lezeaza interesele acestuia, instanja refuzi apfrarea dreptului (art, 65 Codul Fi incetarea raporturilor juridice familiale $i restabilirea situagiei existente pin la incalearea dreptului putem mentiona nulitatea adoptiei_ din cauza cA 3 66 ee anit Handle sted art. 49 Legea privind regimul juridic al », eciwaren costoel aule (ext. 41 Codul Familiei). Attt nulitatea adoptiei, cit imeasci se poate adresa in instanfa judeciitoreascd enim ca si se pronunt® 0 hotdtire de incasare forath a ei de intretinere; ae 5) fe Codul Fam fet pentru prima data au fost introduse si uncle. sancfiuni noi, aseméndtoare mult cu sanctiunile din dreptul civil si anume: repararea prejudiciului moral $i material cauzat sofului de bund credi cazul unei cdsétorii nule (art. 44 alin. 3 Codul Fam si penalitigi pentra intirzierea executirii obligatiei de intrefinere (art. 106 Codul Familiei). § 6. Termenele de prescriptie si alte termene previzute de legislatia familial Termenul de prescriptie inseamnd dreptul la acfiune, posibilitatea reclamantului de a sesiza instanfa de judecaté intr- un caz concret pentru apérarea unui drept subiectiv incdleat sau contestat.” in perioada curgerii termenului de prescriptie, persoana poate si-si apere dreptul subiectiv incileat printr-o *” Lupulescu D. Drept civil. Introducere in drept civil. - Bucuresti: Lumina Lex, 1998, p. 194, 67actiune in justic. Prescriptia este aplicati pe larg in dreprul civil in raporturile patrimoniale si serveste ca un factor pozitiv la inten i financiate, accelerarea vitezei de rotajie a mijloacelor circulante, reducerea cheltuielilor neproductive si, nu in ultinnul rind, limpezirea relatiilor sociale. a tn dreptul familiei, instituyia prescripfiei extinctive nu este folosita, doar cu uncle ex cisitorie, rudenie, adoptie si alte forme de protectie a copiilor Nimasi fird ocrotire pirinteasc’. Fiind de o duratd indelungata, porturi le au nevoie de ocrotire pe tot parcursul existentei lor, ceea ce inseamna ca protectia drepturilor pe calea actiunii in justifie nu este limitaté in timp, titularii acestor drepturi putind cere oricind sprijimul organelot de justijie in apliratea i ocrotirea acestor drepturi. Existenja acestor afirmatii este dedust din art. 8 alin. 1 Codul Familiei care prevede cit cerintele ce jin de relatiile familiale sint imprescriptibile, cu exceptia cazurilor cind termenele pentru apirarea dreptului lezat sint prevazute in mod care stipuleazd c& sint pretenfiile privind apararea drepturilor dacd legea nu prevede altfel, expres de lege si art. 280 Codul Ci imprescriptibile extine fara temei legal, alte litigii privi minori, ind cresterea si educarea co; I in vigoare prevede aplicarea termenelor de Prescripfic extinctiva ca exceptie in urmatoarele cazuri: 1) termenu! de 3 ani de zile pentru cererea unuia dintre s privind declararea nulititii convengiei incheiate de celilalt sot dac& se va stabili ci cealalti parte a Conventiei a stiut sau trebuia sd fi stiut c& al doilea soy 68 conventiei respective (art. 21 este impotriva inch alin, 4 Codul Familiei) termenul de 3 ani de proprietate comuna in devllmasie a sotilor divortati (art. 2 pentru impérfirea bunurilor 25 alin. 8 Codul Fami 3) termenul de un an de zile pentru contestarea pateritifii sau matemititii (art. 49 alin, 2 Codul Familici, Potrivit jurisprudentei CEDO acfiunea privind _contestarea patemitafii sau a matemitatii este imprescriptibila, din care considerente dispozitile acestui articol sunt 4) termenul de 3 ani de zile pentru incasarea pensiei de fintretinere pentru perioada anterioara (art. 104 alin. 1 din momentul iar in cazurile Codul Civil, adic& termenul se calculeaz de la data cind persoana a aflat sau trebuia sa afle despre incalcarea dreptului. Dupa cum este menfionat in art. 49 alin. 2 Codul Familiei, cererea privind contestarea paternitafii (materni depusa timp de un an din momentul cind persoana inserisi drept tata sau mamé sau persoanele care sint mama sau tatal firese al copilului au aflat sau trebuiau sd fi aflat despre inscrierea privind paternitatea (maternitatea). Deci, daci din anumite motive persoana nu a stiut si nici nu a putut sé stie despre inregistrarea nasterii copilului pe numele ei, termenul nu curge. prescriptie se calcul privind plata pensiei de intrejinere sau a titlului executoriu, Respectiv, daci aceste acte nu sint prezntate instanfei judecdtoresti, termenul de prescriptie nu incepe s& curga. in ceea ce priveste termenul de prescriptie de trei ani de zile prevazut in art, 25 alin. 8 Codul Familiei mu se indicd de la ce dati incepe curgerea lui. Aici trebuie de Iuat in vedere faptul c& 69termenul de prescripfie se aplicé numai in cazurile eind sotii au desfiicut casitoria. Dack articolul mu stipuleazi data conoreta, curgerea termenului de preseriptie va incepe conform regulilor generale, de la data cind unul dintre fostii sofi a aflat sau trebuia safle despre inclcarea dreptului de proprietate. Conform art. 8 alin. 2 Codul Fami cerinfelor ce jin de rel i aplic& normele care reglementeazi prescriptia numai in cazurile indicate mai sus si in conformitate cu Capitolul Il (art. 267-283) Codul, Civil In dreptul familiei, in afard de termenele de prescr exista si alte termene fn interiorul cérora exist un drept familial g Care au o important juridics.Aceste tetmene incep a curge din Momentul nasterii dreptului si la expirarea acestui termen dreptul {inceteaza. Din ele fac parte: dreptul copitului de a primi pensia de intrefinere de la parinfi din momentul nasteri si pind la implinitea virstei de 18 ani: dreptul sofiei gravide sau a unuia dintre soti care ingrijeste de un copil comun pind la virsta de 3 ani sau un copil invalid pind la virsta de 18 ani de a primi intrefinerea de la celalatt Sof. Daca cel indreptijit s& primeasca intretinerea nu si-a realizat acest drept, induntrul termenului indicat de lege, ulterior, el poate fi realizat. De pilda, daci sofia gravida si care a ingriit copilul comun pind la virsta de 3 ani nu a cerut ca soful si-i plateasca intrefinerea in conditile prevaizute de lege, dupt expirarea ‘cestui termen ea nu mai poate pretinde realizarea acestui drept. Legi ld prevede si alte termene de care sint si existenta drepturilor familiale, cum ar fi: mene de asteptare, fri de care nu pot fi efectuate anumite acte juridice familiale, De exemplu, inregistrarea desfacerii casatoriei la organele de stare civila la cererea unui sau a ambilor soti are loc la expirarea termenului de o lund de zile de la data depunerii cererii; — termene necesare pentru aparitia anumitor raporturt juridice familiale. incheierea cAsitoriei poate avea loc 70 numai la atingerea virstei de 18 ani., adoptatori pot fi nnumai persoanele care au atins virsta de 2 = termene minimale de indeplinire a obligafi previzute de legislajie pentru a dobindi dreptul la intretinere ~ 5 ani de zile de crestere gi educare a copiilor pentru parintii vitregi si educatori care pretind intretinerea; Hee — termene in limitele cdrora trebuie sA se produca anumite fapte juridice care dau nastere Ia raporturi juridice. De exemplu, pentru ca tat al copilului si fie inscris fostul sot al mamei, copilul trebuie si se nasca in timp de 300 sia familie), De exemplu, declaratia se face in termen de cel ai tei ziua nasterii copilului, tutela si curatela se lest in termen de o luni de zile de la data lari evidenja, informajia despre copiii ramasi fire grija parinteascd se prezint de persoanele care 0 detin la autorititile tutelare in termen de 5 zile etc. § 7. Actele de stare civil. inregistrarea actelor de stare civil Starea civil represntd un ansamblu de eal! personale de care legea leagd anumite consecinfe, juridice cu ajutora cdirora persoana fizicd se individualizeazd In sens larg, starea civi litatea « a persoanei fice etre eonstituie condita juriic8 a acestei in sta in societate, in familie. Elemente ale stitii civile sin * Lupan E., Popescu D, A. Drept civil. Persoana fizic. ~ Bucuresti: Lumina LEX, 1993, p. 133. 1