Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Drept Civil Teor Obligat

    Uploaded by

    Cristian Olaru
    37 views264 pages

    Original Title

    DREPT CIVIL TEOR OBLIGAT

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    37 views264 pages

    Drept Civil Teor Obligat

    Uploaded by

    Cristian Olaru

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 264
    Sergiu BAIES Victor VOLCINSCHI Aurel BAIESU Valentina CEBOTARI lon CRETU DREPT CIVIL Drepturile reale Teoria generala a obligatiilor Volumul It 62U 347.11075.8) Ds2 Manual: rept civil. Dreptrilereale. Teoria general obliga. Astor: Sergiu Baie (cap. IV,V, VIVID; Victor Voleinschi (cap. VII, IX,20; ‘Aurel Blegu (cap. XI, XV, XVID} Valentina Cebotarl (cap. XII, XVI}; Jon Cretw (cap.X1, XIV) ‘Recomandat in calitate de manual de citre Catedra de Drept Civil i aprol CConslil tinfific al Facultii de Drept a USM, pentra studenti facula dept de de Prezentul manual a fost elabort tn confrmitate ex noua programa curslui “Drept cin baza Cod cv al Republic Moldova ne. 1107 din Gfunie 2002 sluprinde materia efeitoarela depurle real tora general oblgafilr. Destinat stadenilor, doctoranzilor,profesrilr din institute de tnvitamnt sa- perior, precum glucritoror din instante jadecHorest, procuratur’,avocatur notarist. Deserierea CIP a Camerei Nationale a Cart rept civil Drepturile ral a obligatilor / Sergiu Bais, Victor Voleinschi, Valentina Cebotarl, Aurel Bales, Ton Crefu. Ed. a2-a~ Ch: SREP "Tipografa Central, 2005 Vol. 2.~ 2005. 528 p ISBN 9975-78-428-3, 347100758) (© Sergiu Baie, Victor Voleinschi, Aurel Basu, ‘Valentina Cebotari, Jon Crefu, 2005 ISBN 9975-78-428-3, PREFATA Se ste i, spre deosebire de introducere, care este pur si simplu partea de Ia inceputul une cir ‘peri, prefaa este partea introducti jprecieri et. in legituri cu lucrarea respectivi. Prefafam, de fede foarte mare important& pent inva ‘au Inmanuncheat, potrivit programe si plan i analizele efertoarela teoria drepturilor reale, in general, la dreptuile subiective cu confinut econo- mie, si poi ls teoria general a obligatillor care, potrvit conceptiei dominante, consttuie baza intregii construct ivil sant prezentate gi analiaate mai pe larg datorta rolului¢i importantei lor teoretice si practice deosebite, Iucratea la care ne referim sugereaza © opera de sintezi, In care aut lor cu cea a analizelor. Astfel et ‘mod rational scopul cu atentie problemele introductive si sau. ei care au lect legal al subiectel acum o sarcina relativ ugurala, ce se va putes duce la bun sf —— 6 Dnepr civit ‘mult mai avantajoase, Acoto, din numeroasele probleme cuprinse in sfera de drept vaste gi complexe, au fost tratate doar acele in jurisprudenfa in materi, ne-am put ional corespunde exigenfelor didact ind in mod faptic la modernizatea procesulu de instrui obligatile cont Problemele puse in discutie si prezentate in primul rind studentior apar junea fieciri profesor atat sub aspect nofional, cit si sub aspect fanc- se depigeasci ori si nu se ating limitele fi unt date si fundamentate notiunie instituli- Fvitoare de jurist. In acest fel, fecare ‘poate spune c& a contribuit tocmai cu act, poate, nu toti aut ‘nim si credem cd realizarea unel opere cum este, indiscutabil, acest volum de ‘canostinfejuridice nu este lipsiti de folos. dees acestei cir nu trebule nic explica sini 0 data pentru tovdeauna de cin flinteard invaximdnt ‘no generat de judecator, procurori,avocali nota i ‘a invinge un adovar ntr-un decor justia, cu participareajurstulu, care rece, le inevente ale profesionale ideilor dia acest care apasd asupra umerilor dascil ‘volun deja publicat ‘nem cont gi de eficienta nu numai econcmicd a actului editorial, cu care nu putem si nu fim decit multumiti. Distanfa relativ mare, in tun interval de timp eu mule mai cust. Acest l= fe colectivelor de autori ale calor dows volume, care au depus un 2 i redactarea materalelor, In acest fel treptat se implementeazd nu uma acordarea asistentei la superior cis scopal strategic din acest demers proftabil tuturor. ‘Manualul pe care- prefatim es prezentind si analizind cate otemi-institutle de sine stitatoare (cum sunt, de exemplu, patrimoniul ~ capitolul I, posesiunea ~ capitolul IT seu rispunderea civilé - captolul X) ori un complex de probleme legate de o instituge jaridies exemplu, notiunea, dobindirea, incetarea, modalititile dreptului de pro- : prepr civin ‘este aceasté carte ‘in lamina acestor constatiri apare, credem, suficient de clar de ce primul tulat “Patrimonil”. Explicatia este nu obisnuinga sat tradi ie practice, dupi care patrimoniul apare ca ancam care pot fi dec exprimate in bani. Aceste drepturi gi obligati existé ~ in opinia majoritars, aautorul capitolului I, = dstincte de bunusile a care se refera. Drepturile respec: tive pot fireale side creanfs, dupa cere se face gi prezentarea clasificiri rilor rake, Tratarea succintd aacestor probleme se explic prin faptul ci astorul, ca gi colegii sia conceput cartea ca un manual universtar gi nu ca un tratat exhaustiv. Cititorul uneori este pus fn sicumulate pans acum, s rafioneze is selecteze problemele si, mails, opinii- materi a dreptuli civil este absorbita de acesst in ‘Autorul a fost obligat si prezinte in unul dintre cele doua ca ive $i problemele teoretice i practice ale posesiunil Inchuderes aces in carte este dictata de necesitatea dea acorda protect scestuia, precum si de a da fect ale posesiunil,inclusiv dea de proprietate asupra bunului posedat ep siti dabindirea si incetarea, modalitiile i apararea dreptului de pro- , upd care sunt prezentatecelelalte drepturi reale. In paginile aestor te rispansuri concludente att sub aspect teo- srebiri care se pun in legatura cu dreptul de roy este un mod nou de abordare a numeroase probleme reglemes conditit economice si social-politice, dar fundamer ale acest Proprietatea este “unele aspecte abordazea diferits a problemelor, Este utili folositoare prezen: tarea problemelor nu numai in conformitate cu legisata si doctrina intern, ct acestui volum,s-ar putea sustine c& domeniul reale a cipitat o reglementare si o interpretare doctrinara mai 8, pecdnd materia obligaillor, trebuie si recunoastem, a evoluat in 1nd fi observate mai multe aseminari cu teoria roman’ nt s-0 facem pent i juridice civiliste poate cont rea si aprofundarea logic juridice. poste gin trebuie 64 inlocuiase§ studi in cele dowd aspecte trebuie age scopul. Mersul pe aceasti ale nu este de aut la prima vedere, 5 il acestui volu in in cevidentierea legiturilor dintre reduc grout fac meseria, mai sus, o caltate a n paepr civit prin impactal su cotidian in general ca uns dintresarcinile vitae pen- tru viitoarea meserie, entra un jurist in formare, care fi propane si pitrund {in tainele dreptuli, in general, si dreptului civil, n special, drepturie reale cele obligationale constituie fundamentul cunostingelor sale In dreptl privat Din acest manual se desprinde cu clavitat doctrina eélauzeste jurisprudenta gi cd aceasta din urma, prin cele mai bune solufi, se regiseste in doctrin gi ~ uneori ‘Dacé unele analize ~cum sunt, de exemplu, cele privitoare a patrimonit §- posesie ~ nu pun probleme deosebite, manulul cuprinde si aspecte mai com- plexe, unde autorii nu se multumesc si afirme, cl intotdeauna demonstreazi, argumentea2S si pind la urmi, in general, conving si acceptim piretea lor cx singura logics, posibilé si eficienta, Sub acest aspect, ni se pare c& acest mod de prezentare si tratare a problemelor va face ca studentul, cititorul in general. sf rafioneze si si Inteleagi, de cele mai multe ori, esenfa problemei, ceea ce este credem ~ meritul deosebit al uct Manualul reflect preocuparea autorilor dea fi un punct de sprijin petra {ntelegezea si claificarea nu putinelor probleme legate de drepturile reale $i tweoria generalé a obligafilor. Incheiem cu speranta c& informatie, analizele, argumentirile gi concli ‘ile conginute in aceasta Jucrare vor fi de folos, ta priml rand stadentjlor, dar si teoriei drepturilorreale principale g teoriet generale obligatilr, gc vor contribui la imbunatitirea tantelor judecdtoregti fn acest dome niu, casi in general la dezvoltarea dreptului frit Dr. Ernest LUPAN, profesor universitar, Romania Partea | DREPTURI REALE Capitolul T PATRIMONIUL ice ale pavinonis patimoniale 1. NOTIUNEA DE PATRIMONIU. CARACTERELE JURIDICE ALE PATRIMONIULUL “Ttla [din cartea a doua, “Dreptusilereale” a Codului civil est intitulat “Patrimoniul”, majortaies articolelor cuprinse in el referindu-se la bunuri Pentru prima data patrimoniul isi gisestedefiniia Ia art. 284: “Patrimo- niul reprezintétotalitatea drepturilor i obligatilor patrimoniale (care pot evaluate in bani), privite ea 0 summa de valor active si pasive strns legate intre ,apartinand nor persoane fice ¢juridice determinate”. Desi in majorita- tea articolelor din cod este uilizat in sensul data at, 284, termenul patrimo- niu este folosit impropriu in unele articole. Referindu-ne la Codul civil din 1964 constatam cel, desi mu cor niu este la fel de frecvent sin Ii literatura de specielitate se intlnesc multe opiniireferitoare ls notiunea de patrimonit: ansamblu al drepturilr si obligatillorunei persoane care au sau reprezinta o valoare pecuniard, adica se pot evalua in ban# sau ansamblu al 7 Anume din sceteconsderente, tn opins nosed, acest ith ar trebuit si se nmensch “puna” 2 Deexemphicin art, slin. (2) it. se prevde cd deep ide pateimoni ‘personnal in 3p oar cu acordl curators sbtiteten"bunee” > Deexerpe ae. 254 conganizatilecare dispun de wn paeimonia Tn Leges x p Move, nr, 1998, fnelusiv nar 10 +. Hamangi, [Rose Balanesu Al Baio Bucuresti, 196, p22 edie evil roman, vol, | | | | “ prepr crvin tate, loare economic ale persoanci, ‘Termenul patrimoniu este defi sub inci dous aspecte: economic si 06, care dispune ci individuale sau colective Patrimoniul cuprinde, agadar, toate drept persoane, daci acestea au un caracter patrimonial, adica pot s& reprezinte 0 valoare bineascd. Drepturile personale nepatrimoniale nu fac parte din pa- trimoniu, ‘Caracterele juridice ale patrimoniului. Patrimoniul se caracterizexza deduse din defi- juried Fiind o purd abstractie, notiunea de ps care se gisesc in continu 2 una de fapt, de aceea si dup moartea acestuia, ‘ul stu”, Patrimon) else mentine att 1 OREPTURE REALE is pina cind trece le succesorii sai univetsali ori cu tit universal, Patrimoniul exist si atunci cind pasivul depageste activul, adie datoriile vor fi mai mari na pot avea dreptuti gi of care prevede ci patrimoniel a ral nu indica expres necesitatea existent 284 CC, aridice. persoana 1d necesar, deoarece In cazul persoanei fice existenta 1 la acest caracter, a fost emisa ideea c& “persoana este incon- cH prezenta ei este imposibilé fai tea patrimoniulu (Orice persoané are doar un patrimontu, explicatia derivind din faptul c& flecare individ este singurd persoana. Desi acest carac ) - uzufructuarul, ce fea de a recurge pentru si fl detim ‘Trebai los, nu beneficiaza de protectia acordati posesiuni, lind nu sunt considera te posesori. Avem in vedere art, 303, alin. (2), care prevede ca nu este posesor ea de fapt a bul folosul unei alte de posesor cu ca de ea. Posesor * pRept civit sorul net posesorul june posesorii celui deposedat, acest drept il are posesorul mifioct. © astfel de concluzie se desprinde din art, 308 s1 309 CC, care nu dispune expres ca doar posesorul poate cere apirarea posesiunil, Arf fost mai reusit ca o asemenea prevedere sa fie expresi, aga cum este in $869 din Codul civil german. De cele mai dese ori insi posesorul va apela totug Ia protectia judiciard a posesiunil, posbiltate acordata expres in art. 308 si 309. Pateim spune cA, In art. 308, drepturireale, Inte ele inst nu In art, 309 este vorba de o protectie @ posesiunil i sorul nu este deposedat de bun, dari se pan piedi posesiunii In Iteratura de speci * complingere. Desi intre junea negatorie (ca actiune petitorie) exist aseminisi, ele mu pot fi considerate identice. In cele ce urmeazi, vom descrie regimul juridical acestor actiuni poseso- tegrare si actuinea In complangere ~ prin care se exercita ca stare de fap. [Aciune in reintegrace este actiunea prin care cel deposedat de bun este i rept si ceard resttuirea stpdni ‘Actiunea In reintegrare are multe tangente cu actiunea in revendicare, inte ele existind gi deosebiri. Elementul lor comun consti in faptul 3 au ca object restituirea unui lucru, Exists tntre el ified cexistenta lor separat ai de proprietate asupra lucrutui in litigiu, eclamantal, in cazl ‘il actiunti in revendicare, urménd s& dovedeasca dreptul stu de propri caaul In care pose- In exercitares normal a LDREPTURI REALE » recunoasci dreptul de propriette, ir prin actiunes in reintegrare ju, Hotararea dati in actiunea in revendicare are putere de actiunea In reintegrare, piratul complingere) poate obliga siunii sau pria deposedare. Problema obliga sorie in cadvul actianil pos Dat find faptul e, prin admiteres ac i suferit de posesorul deposedat de snea In reintegrare apare ca 0 reintegrate, poate i restbilit doar buna de care fot Aeposedatrecamantul acestanfind in depts ear punerea sein posest- nea un alt bun oricat de asemanator ar fics bunul de care a fost deposed. Aceasta este consecit§ a caracteruli real in reintegrare. Dack In acest caz, despigubirile vor cuprinde nu numai valoarea bunului piri sau 4 deteriorérilor, ci si orice alte daune eauzste cui aceastd ocazie, Trebule si Pentru satisfacerea acfiunii In reinteg re este necesar, in primul rand, nea trebuie si fie «a posesorul si fie de bund-credint, inal finda aplicabile segal termenului de pre ipinires materiala asupra bunului, posesorul tre. Dbuie si dovedeasca posesiunea sa anterioard asupra lui, precum gi cA a fost deposedat contrar vointei sale sesiune reclamantul nu poate intra far Deposedarea poate fi to loacele violente utilizate sunt de esenta a ‘seamna producerea violenei fice intre pi si sivirgeascd actul de deposedare prin propria sa aguiba celi re persoane, De protectia acordata in art 308 beneficiard doar posesorul de buné-cre- ints. Evident, un hot este consideratintatdestina un posesor de rea-credint Poate oare un ho} furat? La prima vedere rispunsul ar trebui fn art. 308, apara doar posesiunea de bun’ imu hot poate apela la art. 308 pentru a 4) conform art. 307, proba contrar3; b) in rea de apt, considerate starea de drept. Posesiunea primului hot fad de {este 0 posesiune aparent superioari pe motivul ci p ipanirea de fapt, pe care na a avut in reintegraze nu poate fi satisfacuts, deg necesare. Astfl este relevatfaptul c& cel deposedat de bun mu poate revendica posesiunea de la noul posesor care are DLL Mele opp. 54-60. 76 basen civit +b) Modul derivat de dobandire a dreptului de proprietate are ca cbiect transmiterea acestui drept de la o persoana la alta (de exerplu, conver ‘Toate modutile derivate sunt sal si modul de dobandire cu titly particu! reale dobindite. 8) Modul de dobandire universali este modul prin care dobinditoral ‘modul prin care doban- imoniu, De exemplu, art. $4, dezmembriii, patrimoniul sau existent. In cazul in care tot patrimoniul persoan

    You might also like