Prima stofé- octava TESTAMENT Pronume de para.athe care vase Titlul - ideea de mostenire literara Instanta referentiala, urmagul, ful, simbol al generar vitoare (poet sau cititor) Nu-ti voi asa drept bunuri, dupa Metaford personificatoare si moarte, enumerae care puncteazs trecutl ur E Raeeeea eee ele Dect un nume adunat pe o carte, Tnaintasir pentru pésares finte nafonale, dar sia cee sprivele in seara razvratita care vine Asa cum poetul prezent valorifica De Ia strabunii mei pana la tine, Tpecate Pasa, oan coven doesn Prin rapi si gropi adanci ‘radia si asumarea ei “presupune i i radia 9 asumaree © presupure i Sulite de batranii mei pe branci prezent. Te obiga sé sor avand in sange generata ta. Sentmentul cd $j care, tana, sa le urci te-asteapta foals Weratura, det Homer pind azlare o expetontésimutand si ‘letuteseo ordine simultana Poetul rebuie £8 dobandeascs, s8 ji ezvote g $8 continue constinja Carta mea-i, fiule, o treapta. tvecutulur (TSEta) Potentiala despaitie prin ‘moarte explicd deschideret solemn a discursulu irc simbol ce sintetizeaz ‘OPERA, semn c& autentica avere este CREATIA ‘Metatora pentru difcultile vietistramogitor gi, la cegaltate, pentru efortl oetulu de a crea. "De la mintea la condeiul meu e un ‘drum de piedici si prapasti" (TArghezi) Opera fecin poet este o TREAPTA in evolu une ieratur Nuse poate ajunge la poezi autentica fara fsumarea cole anteroare, flecare poet este 0 sus de ingprai, 0 "reapta'pertt urmatoni‘Adoua strofa — un catren Literatura reprezinta piatra de temelie a Hrisovul - carte evolutiei spirituale a bisericeasca de unui popor, singura lui invatatura, devine sansa de de a scdpa metafora prin oo de sub "teroarea transferul de sens la A$@az-o cu credinta capatai. _istoriei’, de a se salva nivelul creatiei de la moarte. (M.Eliade) Ea e hrisovul vostru cel dintai. Poezia, in ideea lui Arghezi, trebuie sa AI robilor cu saricile, pline exprime suferinta celor vechi, neuitarea celor noi Aici Arghezi se afiliaz si De osemintele varsate-n mine. ideilor lui Goga Conotativ care induce ideea (mesianismul - legaturii cu stramosi dorinta de a prelua durerea celor multi si poporanismul — orientarea spre problemele {aranilor)A tela strofa -polimorta Trecerea de la Ca sa schimbam, acum, intaia oara munea fizica la cea Lexeme ~ simbol pentru intelectual, iar in planul eg munca fzicd scrisuluide laformele - Saba-n condei si brazda-n célimaré —_—_modalitti poetice ‘radionale la cele traditionale modeme a necesitat’ B&tranii au adunat, printre plavani, _Lexeme ~ simbol vizand eforturi de generat ‘munca intelectual a - mijjoacele poetice Sudoarea muncii sutelor de ani. modeme Realitatea frusta si de cele mai multe or, urét&e prelucraté in poezie, e transfigurata. Din graiul lor cu-ndemnuri pentru __Sfera limbajului poetic + vite vocabular aspru, dur. Limbajul popular devine, de Metafora prin care se reia ideea Eu am ivit cuvinte potrivite asemenea, sursa de anterioara: opera unui poet inspiratie devine model, sursa de . . inepitaie pentru poetul Si leagne urmasilor stapani. avin pote = urmas tmotafora CREATIEL, a ‘matetiei poetice, pentru ‘munca de transfigurare lirica a reat, chiar sia Celei mai dure. Procedeul presupune MESTESUG, epitetlintegrat demonstrand ¢& nimic nu este la intémplare intr-un texte.Motive literare din c&mpul semantic al trudei Actul poetic comparabil cu munca {atanului, deoarece presen ould si Si, framAntate mii de saptamani ef . . Metaford pentru produsul *gemne ale unei lumi urate Le-am prefacut in versuri si-n ideal obtinut ‘ce vor capata 0 putere icoane, magica, intemeietoare", . Metaf tate metafora pentru Facui din zdrente muguri si oe realitatea uratd ce va deveni materie poetica coroane. Veninul strans |-am preschimbat in - eee miere, Struct metaforice 2 miere, ideexoeatanere aac conceptiei suferinte’ fiat postic nasa (evineat ~©LSAnd intreaga dulcea lui putere. argheziene ~ estetica uratului ea sa transpard din cititorul find versuri cu acaeasi provocat initial sa acuitate mediteze asupra uratului existentei Versul prefigureazéStructuri metaforice ce vizeaza ideea cin . poezie cuvintele Am luat ocara, $i torcand ugure {rebuie folosite cu dubia valenta: a elogia si a critica. Cuvantul Am pus-o cand sa-mbie, cand sa-njure. ‘rebuie supus de P a sacniure. catre poet. Arghezi confera "dreptul de cetate” fiecarui cuvant. = Poetul are datoriadea AM luat cenusa mortilor din vatra reactualiza trecutul, de a imortaliza in structuri poetice esenta istorica a poporului sdu, deo transforma in IDEAL ARTISTIC, incarcat spiritual. Cuttul Hotar inalt, cu doua lumi pe poale, stréimosilor=noua religie m facut-o Dumnezeu de piatra, Pazind in piscul datoriei tale. Cele doua lumi vizeaza reall si irealul, contingentul sitranscendentul, puncténd ambiguitatea poeziei modernea ES DOTS Durerea noastra surda si amara Metafora suterinjel O gramadii pe-o singura vioara, Pe care ascultand-o a jucat Poetul trebuie s& aiba Stapanul, ca un tap injunghiat. capacitatea de a sintetiza aceste suferinte ale poporului, ‘in aga fel incat cei care s-au facut vinovati, sa fie vizati si 8 se regaseasca in versuri Poszia capati astfel un ROL Din bube, mucegaiuri si noroi_ SOCIAL Iscat-am frumuseti si preturi noi. Versuri cheie pentru ; e ESTETICA URATULUL. Biciul rabdat se-ntoarce in Alchimia poetica presupune: cuvinte transfigurareailricé a uratului —§j zbavegte-ncet pedesitor uzitarea unor cuvinte urate si aipe trensformareatorinelements _ Odrasia vie-a crimei tuturor. poetice -ndreptatirea ramurei obscure * legita la lumina din padure Tote a sufertun povor va $j dnd in varf, ca un ciorchin de Intors in poezie. Poetul demascd, isc’ facand negi cunoscut ADEVARUL. Rodul durerii de vecii intregi. ‘Arghezi se refera la pamfletul BAROANE,, pentru care a fost inchis. 6 Metafora pentru POEZIE Metafora suferintei Metafora puncteaza functia cathartica a poeziei Metafora pentru cei mili, nestiuti, care au dreptul sa stie adevarul‘Strofa a cincea, si ultima - octava Metonimie pentru POEZIE, acesteia findui atribuit un . corp fizic-are capactatea-INtinsa lenega pe canapea, dea sufer Domnita sufera in cartea mea. Metafora pentru talent, har Slova de foc si slova faurita —_—Metafora pentru mestesug, truda Hierogamia/ unre stant a acestora, devine condi imparechiate-n carte se marita sine qua non a create! Metafora vizand instrumentul Ca fierul cald imbratisat in cleste. Metafora vizand instrumentul poetic traditional poetic modern Robul a scris-o, Domnul 0 Citeste, jjotonimie pentru cittor, cel care se bucura de munca altuia Metonimie pentru POET De cele mai multe orisensul Far-a cunoaste ca-n adancul poeziei nu e descitrat de cittor Zace mania bunilor mei. + Metonimia’ sigue st innudt cu metafora, care const in inecuires cau rin oft, a ect prin cauza # operei cu numele uu unui pods cu eginoa uh coneetucu abavactl ot, pe baza uel rai loge Macnma eigen 1) Caszapn de le nace 3 Denmiearecpiesinind corsa) Sanne bist serio