“Limba română e actul meu de naştere, eu sunt fiinţă sub măslinul ei, care rodeşte

de două mii de ani, dreptul meu e să-i ţin dealul verde şi bătut de soare şi să stau în
genunchi sub ploaia cântecelor ce ţâşnesc din ea.” Fănuş Neagu

Mijloace şi procedee
de
îmbogăţire
a vocabularului
Prof Andra Daniela
Liceul Tehnologic „Aurel Vlaicu” Arad
 Clasificarea mijloacelor şi procedeelor de îmbogăţire a vocabularului

a. derivarea 1. cu prefix
2. cu sufix
3. parasintetică
Tipuri A.interne b. compunerea 1. prin alăturare
de (aglutinare) 2. prin unire
mijloace 3. prin abreviere
c. conversiunea = (schimbarea clasei
morfologice)
B. externe împrumutul
C. mixt calcul lingvistic
 Mijloace interne
Derivarea este mijlocul intern de îmbogăţire a
vocabularului prin care se obţin cuvinte noi cu ajutorul unor
sunete sau grupuri de sunete aşezate la începutul ori la sfârşitul
rădăcinii unui cuvânt de bază. Cuvintele astfel obţinute se
numesc derivate
Rădăcina (radicalul) este alcătuită din sunetele comune
cuvântului de bază şi derivatelor lui , ea fiind totodată şi
purtătoarea de sens a acestora.
Prefixele sunt sunete sau grupuri de sunete adăugate
înaintea rădăcinii spre a forma cuvinte noi.
Sufixele sunt sunete sau grupuri de sunete adăugate după
rădăcină spre a forma cuvinte noi.
Tema cuvântului este o îmbinare de morfeme.
N.B. În lipsa oricărui sufix tema este egală cu rădăcina.
 Derivarea cu prefixe
Prefixul Cuvinte derivate cu prefix
a, an,ante, anti amoral, anormal, asimptomatic, anorganic, antebraţ, antifonare,
bi bianual, bifurcaţie, bilingvism,
co, com, con, contra cooperare, coordonare, combate, consătean, consangvin

de, des, dez deducere, delăsare, dezice, desface, dezbate, dezlega, dezonoare,
i, im, in, în ilegal, ireal, irelevant, imposibil, inevitabil, insensibil, înflori, înnoi,

ne necunoscut, nevăzut, nelămurire,

non (neologic) nonsens, nonvaloare, noneuro
pre precumpănitor, prevăzător, preopinent, preşcolar;
răs, re răscopt, recunoaştere, redare, reformulare,relansare,
stră strălucire, strămoş, străvechi;
supra (neologic) supracopertă, supraveghere,
ultra (neologic) ultrarapid, ultraviolet;
trans transcarpatic, transforma,
 Derivarea cu sufixe
Criterii de clasificare a sufixelor
1. morfologic : are în vedere partea de vorbire
care a rezultat prin derivare
 substantivale :-ărie, -et, -ime, -iţă, -oi, -uţ, etc.
 adjectivale : -esc, -ic, - ior, -iu, -ui, etc.
 verbale : -a, -ea, -e, -i, -î.
 adverbiale : -eşte, -işor, -âş, etc.
 numerale : -ime, etc.
2. semantic : după sensul cuvântului nou creat
Clasificarea sufixelor după criteriul semantic
Cu ajutorul sufixelor se pot crea cuvinte care indică:
 nume de agent : profesor, muncitor, strungar, zidar, etc.
 nume de instrument: răzătoare, semănătoare, tocător, etc.
 un sens colectiv : muncitorime, frunziş, brădet, pietriş, etc.
 originea : ardelean, francez, madrilen, moscovit, polonez,etc.
 augumentative : băietan, frunzoaie, fătălău, ciobănoi, etc.
 diminutive: băieţaş, stejărel, fetiţă, căluţ, frunzuţă, etc.
 nume de plante : lăcrămioară, albăstrea, etc.
 noţiuni abstracte : bunătate, omenie, cutezător, fricos, etc.
 denumirea locului de muncă : fierărie, olărie, cojocărie, etc.
 modalitatea : târâş, grăpiş, bărbăteşte, strengăreşte, etc.
 nume proprii de familie : Ardelean, Craioveanu, Vulpescu, etc.
 Derivarea parasintetică
Constă în folosirea simultană a prefixelor şi sufixelor
(morfologice ori lexicale) pentru a obţine cuvinte noi :
în + drum + ă + tor
prefix + radical + sufix + sufix
morfologic lexical
Un cuvânt flexibil este format din rădăcină şi mai multe
afixe.
pre + scurt + a + se + m
prefix rădăcină sufix specific sufix specific temei desinenţă specifică
(radical ) temei perfectului mai mult ca perfectului pers. I , sing.
 Compunerea
Compunerea este mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului
prin care, din alăturarea, unirea sau abrevierea a doi sau mai
mulţi termeni se formează cuvinte noi, având sensuri noi.
 compunerea prin alăturare : floarea - soarelui, Baia-Mare, Poiana
Ţapului , etc. ( Alăturarea se poate face cu, sau fără cratimă )
 compunerea prin unire (sudare)constă în contopirea într-un singur
cuvânt a elementelor componente din care ia naştere un cuvânt nou, cu
sens nou: blocnotes, bunăvoinţă, cumsecade, fărădelege, răufăcător,
nemaivăzut, untdelemn, Câmpulung, etc.
 compunerea prin abreviere se realizează abreviind cuvintele la:
 iniţialele cuvintelor : S.N.C.F.R., O.Z.N., O.N.U., SRTV, etc.
 părţi din cuvânt : PLAFAR , CENTROFARM, etc.
 iniţiale şi părţi de cuvânt : TAROM, etc.
 Schimbarea clasei morfologice
Se mai numeşte şi conversiune ori schimbarea categoriei
gramaticale şi constă în trecerea de la o parte de vorbire la alta.
Prin articulare se pot obţine substantive din :
 adjective: verde–verdele, harnic-harnicul, rău-răul
 pronume: eu – eul, sine – sinea ; ce – ceul;
 numerale: doi-doiul, zece-zecele;
 verbe : a răni - rănitul, intrând - un intrând- intrândul
 adverbe : aproape- aproapele,bine-binele,
 interjecţii : of- oful, buf- buful;
N.B. Prin acelaşi procedeu e pot obţine şi alte părţi de vorbire .
Ca urmare a conversiunii morfologice apare şi conversiunea sintactică.
Mijloace externe de îmbogăţire a vocabularului 1
Imprumutul constituie preluarea unui cuvânt dintr-o
altă limbă, cuvânt pentru care, în mod obişnuit, nu există un
echivalent în limba care împrumută. Împrumutul constituie un
aspect fundamental al contactului dintre limbi.
Sursa principală a împrumutului este bilingvismul.
Factorii extralingvistici care facilitează împrumutul
sunt:
 vecinătatea geografică
 convieţuirea propriu-zisă
 relaţiile politico - economice şi culturale
Mijloace externe de îmbogăţire a vocabularului 2
Căile pe care pot fi împrumutate cuvintele sunt:
 directă , ceea ce presupune contactul nemijlocit al
populaţiilor care vorbesc limbi diferite, cum s-a
întâmplat la noi cu multe cuvinte, maghiare, slave, şi
mai rar, turceşti şi greceşti;
 indirectă, adică pe calea scrisului, a cărţilor, în
general, cum s-a întâmplat la noi cu multe cuvinte
slave cărora le-au urmat după secolul al XVI
împrumuturi de origine latină şi greacă intrate prin
intermediul scrierilor cu caracter istoric.
 Împrumuturi lexicale vechi
În limba română împrumuturile vechi provin din limbile:
 slavă: apostol, bolnav, bucoavnă, glas, grăi, hram,(a) iubi, izvor,
lacom, mândru, (a) munci, noroc, (a) otrăvi, psalm, sărac, (a) sfârşi, slab,
slovă, (a) trăi, (a) urî, vârstă, vesel, vecernie, vlădică;
 maghiară : (a) alcătui, alean, aldămaş,(a) bănui,belşug, bolând,
cătană, făgădău, (a) făgădui, ferăstrău, ilău, gazdă, hotar, meşteşug,
sămădău, (a) sudui, viclean;
 turcă: acadea, basma, cafea, cazma, chebap, chefliu, chiftea, ciorbă,
cântar, duşman, duşumea, hazliu, iaurt, mezel, murdar, oraş, paşă,
pătlăgea, pilaf, rahat, sarma, scandalagiu, savantlâc, soi, zor, etc.
 greacă: (a) aerisi, catapeteasmă, crin, drum, hârtie, icoană,idol, lefter,
mănăstire, (a) molipsi, orez, osana, parastas, partidă, patrafir, satană,
sfeclă, sindrofie, etc.
 Împrumuturi lexicale neologice 1
Prin neologism se înţelege orice cuvânt nou apărut într-o limbă,
indiferent pe ce cale a apărut.
În limba română actuală există peste 40.000 de neologisme.
Procesul de modernizare şi îmbogăţire a limbii române a început în a
doua jumătate a secolului al XVIII –lea.
Cele mai importante influenţe ne-au venit din partea limbilor:
latina savantă :chiar-clar, băşică-vezică, femeie-familie, frupt-fruct, dar şi
adnota, colocviu, dormitor, fabulă, insulă, literă, picior, premiu, tezaur, etc.
 italiană : andante, bariton, flaut, partitură, solfegiu, tenor, trio, vivace;
bancă, bilanţ, cambie, contabil, fidc, liră, scadenţă, speze, valută, virament;
capodoperă, fascism, febră, merceologie, rizoto, spaghete, stagiune, stindard;
germană : abţibild, bliţ, bomfaier,bormaşină, corectură, crenvurşt, fasung,
glaspapir, lebărvurşt, matriţă, oberliht, repetent, şaibă, şpilhozen, ştecăr,etc.
 Împrumuturi lexicale neologice 2
 Începând cu secolul al XIX-lea, cea mai puternică influenţă asupra limbii
române a exercitat-o franceza : (a) acuşa, afolat, bacalaureat, (a) badina, (a)
buscula, certificat, eclatant, (a) efasa, (a) flana, froasat, sergent, faleză, fular,
impardonabil, infatigabil, insumisiune,inubliabil, recamier,rever, etc.
 rusă: activist, agregat, agrotehnică, combinat, exponat, fotoreportaj,
hidroagragat, instructaj, mecanizator, procuratură, revizionism, textolog,etc.
engleză : aut, baschet, biftec, blugi, chicinetă, computer, corner, dancing,
design, fault, hamburger, hobby, parking, scanner, scor, show, smoching,
smog, spicher, start, suporter, cu precizarea că influenţa este mai puternică
astăzi, fapt datorat factorului economic mult mai prezent în viaţa cotidiană.
N.B. Cu toate că aceste influenţe au fost variate şi s-au manifestat
cu mare insistenţă, timp îndelungat, ele n-au alterat esenţa latină a limbii
noastre, ci au transformat româna într-o limbă modernă, reîncadrând-o în
spiritualitatea romanică şi îndepărtând-o de comunitatea balcanică.
 Mijloace mixte de îmbogăţire a vocabularului
Calcul lingvistic constă în copierea, imitarea sau
împrumutarea structurii cuvântului străin astfel că elementele
componente ale cuvântului străin sunt traduse în româneşte,
total sau parţial.
Ex: fr. collaborer > rom. conlucra;
entreprendre > rom. întreprinde;
fr.prendreAdesea
parole au> fost
a luacalchiate
cuvântul chiar
fr. eauunităţi
de toilettefrazeologice:
> apă de toaletă

fr. la voie lactee > calea lactee fr. passe en revue > a trece în revistă

engl. nativ speaker > vorbitor nativ engl.flying saucer > farfurie zburătoare

rus. zaslujennîi artist > artist emerit rus. sten gazeta > gazetă de perete