Pprecizari conceptuale (definifii) tu de tehnici de cercetare ee Eee acai Fe (anreibale constand in ‘tativicalitativ’ a comunicarii _verbale/ i Bel ethers si descrieren obiectivi si sistematich oe mnanifest/latent al conuuniciirii in vederea formularii pace era : . if ivi rs litatea celor care comunica, societ 4 oe ae Asi, ca interactiune sociala”. je. grupare i Tce tato Taspunsurile presupuse. Astfel, ‘ce eandidati din poat aces TU bRPOReReN ey 6 pi schema. oditicare’ Sistématica ce, examincaza,” de es catacteristicile personale descrise, sau procentul de relatari pozitive fafa d : celemegative, cu privire la fiecare candidat. Wializa de conjinut incearc’ sa génereze date stnicturate din datele nestructurate,»Totusi, aceasta trebuie sé se bazeze pe materialele produse, culese si organizate de al si-ar utiliza sursele documentare disponibile pentru cercetatorul nu poate scapa niciodata de aceastii limitare Analiza confinutului reprezinta aeea tebnica elare care permite inferente*” prin identificarea sistematici si obiectiva a caracteristicilor specifice in cadrul unui text’. Aceasti detinitie impune o serie de precizari, Deoarece analiza continutului este o-tehnici de cercetare, ea trebuie integraté unei metodologity in” eoncordan{a cu o- teorié sau alta’ 0” tehnicd de cercetare, oricat de rafinatd ar fi, rimane sterili in afara unei metodologii si unei teorii corespunzitoare. Nu orice descriere obiectiv ee BG Conceptal analicii de conyinut, in Dietionar C. Zammlir, versiune HTML, realizata de dle sociologie - online, coord. L. Viasceanu , AXEDIT SOFT; http//dietsociolosie c Seoaanenl/Avalizs Consinauli hm Se ees nald F. King, Strategia cerveri : ig, eg, eetarii ~ treisprezece cursuri despre ¢ i ioe ca rae Se ae iL esprezece cursuri despre elementele stiinelor ; Inferenti - operatic loves de tn Ascii ere de la un enunt la altul Si tn care ultimul enunt este Septimiu Chelcea, op.cit.. p, 515,PRETIND Pee near NN Pee ee nate » de analiz’ i continutulué presupune determinarea: , ‘unitatilor de inregistrare: e unitatilor de context; © unititilor de numirare, precum si stabilirea schemei categoriilor de analiza. tea de fnregistrare, teprezinta a urmeazi a fi ca-racterizata si jntrodusa intruna analiza. Aceasta variaza in functie de: obiectul cercetarii; nivelul de profunzime al analizei; tipul si posibilitatile materiale de care dispunem. De exemplu, daci ne intereseazi sd analizim modul in care contribuie literatura beletristica la formarea si dezvoltarea sentimentului de dragoste pentru patric, vom fixa ca unitate de inregistrare romanul, nuvela, poemul sau poezia in intregime’>. cea parte din comunicare ce Unital din categoriile schemei de vee nent al comunicarii care we o orientare pozitiva, t este conditionata de ii mare sau cel putin egal cu strare cuvantul, unitatea de reprezint& unitatea Unitatea de context reprezint4 acel s permite a se vedea daca unitatea de inregi negativa sau neutra. Ma jmea unitatii de mérimea unitatii de inregistrare, putand fi ea. De exemplu, daca luam ca unitate de inr context va fi propozitia, fraza sau paragraful. Daca fraz de inregistrare, atunci devin unitati de context paragraful sau tema. ae are functia de cuantificare. E > fi a aeeistrate, dar in cele mai multe cazuri, se prefer Fe eee re cu caracteristici fizice evidente (lungimea, suprafata, ip) poate fia TX.2. Etapele analizei continutului comunicarii Etapele analize? confinutului sunt urmatoarele: alegerea temei de cercetare * stabilirea materialului pentru analiza esantionarea. Alegerea temei de cercetare, se justificd atunci cand analiza confinutului este aplicaté cu succes pentru stabilirea caracteristicilor mesajului, pentru identificarea determinantelor si cunoasterea efectelor comuni Analiza de confinut este folositi cu succes in studiul interviurilor, al biografiilor sociale, jurnalelor intime etc., dar aceasta poate Servi Ca sursd de inspiratie pentru alegerea unor noi teme de cercetare. Ca prima etapa, alegerea temei de cercetare impune nu numai o foarte buna pregati-re teoreticd si o cunoastere amAnuntita a cercetirilor realizate cu ajutorul analizei de confinut, dar gi intuitia omului de stiinta, fra de care analiza de continut ramane sterilé. Studiul campaniilor de presa, al campaniilor electorale, stabilirea paternititii textelor, demascarea propagandei camuflate, studiul lizibilitatii au devenit domenii obisnuite in care se aplicd analiza de confinut. in functic de tema de cercetare stabiliti, se alege materialul lingvistic sau nonlingvistic pentru analiza’, aceasta Teprezentand determinarea celor mai relevante documente. Aceasti etapa este influentata de extinderea pe care cercetatorul intentioneazi si o dea studiului, de timpul pe care acesta il are la dispozitie, de posibilitatile sale tehnice si materiale. De exemplu, daca intentia este aceea de a surprinde modificarea de-a Jungul timpului a imaginii studentilor reflectata in presa, atunci cercetatorul va incepe studiul sau cu primele publicatii pentru tineret $i va continua pana va ajunge la cele din prezent. Esantionarea este o problema de mare Importanta, in special in cazul analizei de continut a presei tipirite. Alegerea m: trebuie sa aiba in vedere natura fluctuatiilor Teviste (tendinfa primard, tendintele de ciclic J a * thidem, p. 52 etodei de esantionare textelor ce apar in ziare si itate si de compensare), in} i la Sa de eliminat, dar prin metod: esantionare sunt greu de elimina’, eee ras abaterii aaa poate fi insa determinata amplitudinea a Re cons tendinja primard, este generaté de modificarea cae numar de ziar in functie de continutul numérulut re a POE icine « rendinta ciclicé, exprima practica ziaristica de rel dupa un anumit interval; rs Pee inci * tendinta de compensare, se refera la faptul ca Biscay Be sisn informatii intr-o zi scade posibilitatea aparifici e! $ urmatoare. Cele patru tipuri de fluctuatii ridic& problema preciziei senaonelor de zile consecutive si a esantioanelor de zile neconsecutive. Esantioane fe zile neconsecutive elimina in buna parte efectele rendintei primare, in timp ce esantioanele de zile consecutive (saptimana ca unitate de esantionare), accentueaza consecintele acestei tendinfe. In ceea ce priveste fendintele ciclice, este necesar ca mai intai si se determine amplitudinea ciclului (cicluri saptaménale, decanale, bilunare etc.), pentru ca in egantion si se Tetina unitatile de esantionare (numere de ziar) din toate fazele ciclului Determinarea ciclurilor din presa cotidiand se poate £ metoda reprezentérii grafice, fie prin examinarea variati ente! calculate Pentru esantioanele de zile consecutive, fie cu ajutorul metode: allis- Moore”, bazatd pe calculul probabilitatilor. Tencir determina prin calcularea freeventei de aparitie de zile neconsecutive, comparativ ata a unei teme cu esantioanele deo: ntion : Ate zile consecutive, ;: Conform celor mentionate maj Sus, esantionarea de ; ile Neconsecutive asigura o rey : ore Prezentativitate superioara fat benefic ca esantioat le neconsecutive, | de esantionarea inele sa cuprinda un @ intervale regulate, ile consecutive, Este Suficient de mare de zi de numar pentru a 4 Bidem, p. 532, Jhidem, 69Probleme recapitulative 1) Dati doua. definitii ale analizei de continut., f 2) Enumerati unitatile de analiza a continutului. : 3) Explicati esantionarea ca etapa a analizei de continut. pare 4) Dati o definitie a analizei de continut si precizati pentru ce tipuri de comunicare poate fi utilizata, : 5) Explicati ce Presupune stabilirea materialului pentru analiza continutului. Bibliografie selectiva Chelcea, Septimiu, Merodologia cercetdirij sociologice-metode calitative si cantitative, Ed. Economica, Bucuresti Ilut, Petre, Abordare calitativa a Socioumanului, ie King, F. Ronald, Strategia cercetéri -treispr stinselor sociale, Ed, Polirom, lagi, Viasceanu, L., Zamfir, C., Dictionar de Sociologie - online: versiune HTML, realizaté de AXEDIT SOFT - hity/Awww.dictsociologie.netfinms, con/D/Term: eni/documente-sociale.htm, lasi, 1997, e elementele