,Operationalizarea conceptelor si elaborarea schemei operationale... trebuie si cuprinda in fapt, totalitatea elementelor de continut ce intervin in pregitirea cercetirilor sociologice concrete”™ Cetcetarea in stiintele sociale si comportamentale are ca finalitate formularea unor enunfuri cu valoare de adevar despre om si mediul sau de viatd, despre raporturile dintre individ, grup, colectivitate si, mai general, societate. In formularea a enunturilor, oamenii de stiinta utilizeazd cuvinte din limbajul natural carora Je dau insa o semnificatie precisi sau simboluri introduse prin conventie in limbajul de specialitate.°* Acestea reprezinté coneeptele, ale caor semnificatit 9 sunt introduse pe calea definitiilor.* i in stiinfele socioumane intéInim mai multe tipuri de concepte. in ceea ce priveste continutul, intélnim, in primul rand, conceptele care I designeazi unitdti sociale: oamenii-ca fiinte sociale, rezultatele materiale si 5 spirituale ale activititii oamenilor, precum si grupurile, colectivititile si societatile umane. A doua categorie de concepte cu care se opereazi in stiintele sociale si comportamentale o constituie conceptele care au ca referential califatile obiectelor sociale: coeziune, tanar, intelept, democratic etc. Cele doud categorii de concepte (care designeazi unititi sociale si calit&ti) sunt intim corelate. Conceptele care designeaza calitati pot fi, la randul lor, clasificate dupa cum se refera la caracteristici inci Aturi, proprietati, calitati ale indivizilor) sau la caracteristici_g unele si celelalte pot semnifica: moduri de a fi (varsta, sex, inieligentS) sau moduti de a face (a muncii, a c&latori, a invata). In categoria conceptelor care neazi calititi se includ si conceptele care semnifica relafia (prieten, dusman, bunic, fiu) sau contextul (de exemplu, calitatea unei persoane de a fi roman sau francez sau de alt nationalitate, de a aparfine unei clase sociale etc.), a Bs 5 Joan Marginean, Proicctareu cercetiii sociologice, E 2 ' 4 cercetirti sociologice, Ed, Potirom, Tasi, 2000, p. 170 Septimiu Cheleea, Teinici de cercetare sociologied, Ed. Scoala Natignaty i Studi Politice si administrative, Bucuresti, 2001, p. 39 ‘ oe ae Septimiu Chelcea, Ioan Marginean, Ton Cauc, Cercetare di Ei Bes, 1908 a” Mateinean lon Cauc, Ceretarea soeiotagicd: meta si ehnic, 93Unele concepte semnifick proprietati care rezulta din. tnsums caracteristcilor individuale ale membrilor unui grup (de exemplu, vasa medie a elevilor dintr-o clasi sau a muncitorior dint-un atelier). Acestea sunt caracteristici analitice. Spte deosebire de astfel a ee rezultate din agregarea calitiilor indivizilor, in stiinfelesocion ee intalnim adesea conceptele care au ca designat caracterist i He PS Ree, integrale), cum ar fi structura de putere, birocratizaren Into organizatie, democratizarea sau totalitarismul. Democratia nu reaulté | din comportamentul indiviilor X, Y smu Z. Ba este — asa eum remarca Gerge Moseovici (1990) — un ,fapt social total”, penetrind intreaga viaja social relafiile in familie si la locul de munca, raporturile interumane intergrupale ete. sigs : WAR treatise de specialitate se mai face distinetie intre_conceptele cautitative si conceptele calitative, intre concepte individuale $i CCE generale, intre concepre istorice si universale. Conceptele care au ca referential marimea, greutatea, gradul de intensitate ale caracteristicelor unitifilor sociale aledtuiesc clasa conceptelor cantitative, Interactiune slabé, coeziune puternicd, varsta de Zece ani, grup mumeros, coeficient de inteligen(& 120, creativitate ridicaté sunt concepte care fac parte din aceasta categorie. Conceptele: stil de conducere democr sex masculin, activitate intelectuald sunt concepte calitative, cavacteris\ic: nat& sau existd sau nu existé. Din punct de vedere formal, difere: cele doua clase de concepte nu ridicd nici o problema. Daca aver care o designeaza conceptele calitative nu pute arcéim faptul ca. existé diferite niveluri ale democratiei, c& o persoan’ de sex masculin are unele caracteristici ale persoanelor de sex feminin, ca activitatea intelectual contine si elemente de mune fizicd s.a.m.d. Efortul specialistilor din stiintele socioumane se concentre: masurarii tuturor calititilor asociate unitatilor sociale, Indemmul adresat de Max Planck (1858-1947) fizicienilor de a masura tot ce este masurabil si si fac masurabil tot ce nu este astiel are o mare actualitate pentru sociologi si psihologi.” ihe Pe drept cuvant se poate sustin social este ere realitatea pe az asupra v le ca intreaga agtivitate de cercetare a marcala de utilizarea termenilor de vindicator”, indice”, »variabila”. concept”, ,.dimensiune”, Unora dintre ei li se dau semnificatii a : Septimiu Chelces, Tehnici de cercetare Sociologicd, Eu. Scoala N: Politice si Administrative, pp. 40-41 : id 94 ationala de Studimulte criterii”. Sexul, nivelul de calificare sau varsta il sunt edteva exemple de varinbile conform definitiei enuntate” - Dack avem in vedere traseul concepte - dimensiuni - indicatori, termenul de” variabila” Tl insoteste pe fiecare, in masura in care ele au proprietati ve pot lua valori diferite (implica o variatie in timp, sau de la o colectivitate la alta).” in sens restrans variabila desemneazi cantitate. Pe de alti parte, yariabila desemneazi proprietatea unui proces sau fenomen social de a se schimba, a lua valori diferite, de la un moment la altul, de la un individ la altul. O variabila poate fi cantitativa, dacd este susceptibili de a asocia un oumar fiectrui individ: varsti, salariu, cheltuieli de consum etc. Variabila este ordinald daca permite pozitionarea persoanei anchetate pe o searé data. Wariabilele de opinie, de exemplu, dau adesea loc la un clasament care situeazi indivizii conform gradului lor de adeziune: de la foarte favorabil la foarte defavorabil, de exemplu. Variabila este ordinala daca atribuie o titulatura fiecdrui element.”! Pentru orice stiintd empi lintre problemele sale ftundamen- tale este aceea de a stabili modalita are se realizeaz’ legatura dintre universu! teoretic-conceptual si realitate ici de care ne dim seama. fn cadrul acestei chestiuni generale, iin ioc central i ocupa problema Operationalizarii conceptelor, intelegand prin aceasta ansamblul operatiilor rin care insusirile definitorii ale nofiunii poi fi identificate. evaluate sau chiar méisurate in universul empiric is Daca ne vom apleca asupra unor notiuni mai simple, utilizate chiar in limbajul comun, vom observa ci, de fapt, fiecare dintre noi recurge la perationalizari, fra S&-si dea seama, atunci cand distinge, de exemplu, un Se ——— Septimiu Cheleea ens gg, Han Marginean, fon Caue, op cit, p. 87 E Tide, p. 89, Dieta"! Philippe Cauche, 4 eee tote, Ed. Polirom, iu, Bee 2004, 173." A7ere ean-Marie Duprez, Nicole Gadrez, Michel Simon, p. 219. Sociologied si sondajul de opinie, Teorie si practicd, Biprobe il pentru un om obignuit si produc o defini 0 tristete, de pild’, dar nimeni nu se indoieste de capacitatea semenilor je de a diagnostica iristefea (mai ales in cazul persoanelor apropiate), a semne de comportament. Mai mult, chiar daca ¢ usr de definit o notiune, Hi practica zilnicd nu e necesar — si uneori nici comod ~ ca si se ieee operatiile de identificare, tocmai trisaturile definitorii; pot fi gasite ee ma echivalente, dar care sunt mult mai comod de perceput. Astfel, coatura, fel de a se imbrica, forma corpului, vocea etc. sunt semne care, coroborate, permit, de cele mai multe ori, si decidem dac& o persoand este barbat sau femeie. Conceptele mai comples cele din exemplele amintite mai sus, se definesc, de r mai generale, find rezultatul unor prelucrari si rafinari ale unor concepte mai simple. in astfel de cazuri, apropierea lor de realitate nu se poate face decat prin revenirea la unele trasdturi simple, care s& se regiseascd usor in universul empiric. Este clar vorba de un set de insusiri pentru ca e aproape imposibil de gasit una singura, care sa fie echivalenti cu cea complex din definisie; numai prin agregarea mai multor aspecte partiale se poate spera s& se ajunga la scopul urmiarit.” Elaborarea schemei operationale de cercetare sociologica concreti este rezultatul definirii conceptelor cu mijloace diferite, incepand cu definitiile nominale gi operationale si terminand cu modelele de cuantificare, in yederea realizarii masuratorilor, a analizei si interpretarii datelor. Aceast& schema trebuie si cuprind’ in fapt totalitatea elementelor ce intervin in desfasurarea si finalizarea cercetarilor sociologice concrete.” © abordare clasich a operationalizirii o tegisim la Paul F. Lazarsfeld care o defineste ca o activitate de constructie a variabilelor sau a spatiului de atribute. Acesta sintetizeaza etapele ce se cer parcurse pe drumul ce duce de la concept la studiul em operationalizarii, astfel: reprezentarea imagistica conceptului prin stabilirea dimensiunilor, alegerea indicatorilor si ay , Indicilor empirici. Desi aceasta schema este larg acceptata in “ratura, Se cuvine sa facem o precizare care vizeazi un neajuns esential si , care vizeazii aspecte tot atat de reale casi egula, prin trasaturt piric, adic& tocmai esenta a conceptului, specificarea eae 2 thidem, p. 178 Septimiu Chelcea, Ioan M ed. cit, p.87, 96 ‘arginean, Ton Cauc, Cercetarea sociologica: metode si tehniate in Xl. iBiapele operaitoiatiri Lazarsfeld * 2 Init avem o imagine sau 0 reprecentare desta de vagda Seca ce intelegem printr-o notiune, imagine rezultata fie din eee iraséturi comune subiacente mai mullor fenomene dispa viaeears Incerearea de a explica anumite constante, regularitati. cones een folosit in aceste situatii are rolul de a face posibila intelegerea ra ul relatiilor observate. ° Prima operatie de select const in del ue obiectului, a granijelor sale, fiind urmati apoi de definirea conceptelor eas A doua etapé consté-in specificarea Concéptului'prin stabilirea dimensiuiiiloryea inseamnii descompunerea reprezentatii in component®,'ce Constituie diversele aspecte sau dimensiuni ale conceptuluift Astfel de componente se deduc din analiza teoreticd a conceptului, dar nu sunt Jare cazurile cand ele sunt configurate prin analiza corelafiilor empirice.’> A Stabili dimensiunile unui concept inseamnd, de fapt, a nominaliza domeniile sau clementele structurale esentiale care compun procesul sau realitatea desemnata de conceptul respectiv. Se au in vedere acele componente care se constituie, la randul lor, in entitati relativ autonome proprie si cu multiple relatii cu alte fa economice, politice etc,” 3. A treia etapéi se refers 1a alegerea indicat lorgin cercetarea socioumana empiried indicatorii sunt seune observabile $i grigurabile cu Gjutorul cdrora pot fi caracterizate yn tapile sac; ale si calitétile acestora. Un fapt de observatie (marca aistomobi 1D-raspunsul la o intrebaye (Care eee ™ Ton Caue, Beatrice Manu, Daniela Parlea, Sociologice. Metode $1 tehnici de cercetare 2004, p. 21 Traian Rotariu, Petru Lut, 9p. cit, ». 179 Francois de Singly, Alain Blanch, i , et, Anne Go) ane Ka metodele ei: chestionart h intervitd de eect a Sma rut Bae cies } @ a datelor, >» Taian Rotatiy, Petru Ly, lon Caue, Beatrice © cu o structura a lor pte si procese naturale, sociale, | Laura Goran, Metodologia cercerarii \ndatiei Romania de maine, Bucuresti, Ed, ann, Archera gi imerviul comprehensiv, Bd P. cit. p. 179 Mant, Daniela Pactea, Laura Goran, op.cit, p. 29 oFnali 7 tilor pe care le indeplinese : , corespunzitor Timctiil Tedie at nea Mec eo ae impune elaborarea de indicator empiri, aie Base eea vee reprezinta transformarea ee si tis ined operationali de cercetare. Indicatorii stau la baza E e,_ghiduri_de interviy, intoemirii_i jentelor di itionar: ecventeazd regulat - gio vo : Ia nofitinea de religiozitate — priviti ca un concept de tip, de la notiunea de religiozitate— prvits ca un cone ain gsi gi alfi indicatori? Tectia cai ilor feligioase, adoptarea 2s aly indicator: Tetra ear See aatpar tual sspunstir eteDapacciim * vede, ioe : t it .. seed | conectarea.cu Ss id formafie'p: a on ay (Ge MRE specificari de genul da/nu, pana 14 Val ti i i. c4utarea indicatorilor nofiunii studiate, unul dintre_princini, precizat de Paul Lazarsfeld (1965), este acela al multi citttil: ,Relafia Tntre fiecare dintre indicatori si conceptul fundamental ind definité in termeni de Probabilitate si nu de certitudine, este indispensabila utilizarea, atat cat este cn puting, @ unui mumar mare de indicatori”. Nevoia de a gisi mai multi indicatori ai nofiunilor studiate rezult& din dow orernige imperfectiunea masuricii si imperfectiunea indicatorului, da ul eX nico intrebare nu poate acoperi intr-o miisurd satisficdtoare ereetata,*? Elaborarea propriu-zisi a indicatorilo: cl trebuie sQ fie Precedati de o activitate teoretica “dé definire a conceptslor de analizA si determinare conceptuala. Ei sunt rezultatul direct al acestei_activitiy teoretice, cu alte cuvinte, decurg nemijlocit din analiza. domeniului aflat in cercetare, utilizind atat Cunostinfele acumulate in studierea Sa, cat gi rezultatele observatici directe a realititii sociale, De regula, in studiile exploratorii Se Pomeste de la un numar mai mare de indicatori, Jar pe parcurs sunt eliminati indicatorii nesemnificati Sunt retinuti doar aceia care se doy analizat $i obiectivele urmatite = Se : Prof. univ, dr. Septimiu Cheleea, Tehniei de ceri se pian Rotariu, Pete uy op cit, p.179 Francois de Singly, Alain Blanet Tom Caue, Bestrice Manu, Dania edesc relevanti in raport cu obiectul Cetarre sociologicd, ed. cit, p. 44 : hel, Anne Gounan, Jean-Cl A aude Kaufmann, op. cit, p. 40 a Patlea, Laura Goran, 9p. cit, p.23 oP,student” fap ca luaim ca indi triculat la 0 institut de invafimant superior, avem de-a 3 iti total: ori de cate: ori este prezent indicatorul, tot de atatea ori este prezent $i indicatul. Dar in st infele sociale si comportamentale nu intalnim -, astfel de cazuri atat de simple: de cele mai multe ori operam eu indicatori care sunt intr-o relatie statistica cu fenomenele desemnate prin concepte. A_fi_propri {_autoturism” constituie un indicator u _.bundstare materialj”, dar relatia dintre indicator si indicat este statistica, in sensul cé existi o probabilitate mai micd sau mai mare ca prezenta indicatorului s4 coincida cu prezenta indicatului: cele mai multe persoane caracterizate prin ,bundstare materiala” poseda autoturisme, dar exist si situatii in care persoanele cu ,,bunastare materiala” s4 nu aiba automobil proprietate personal (datorité varstei tnaintate, imbolnaviri etc.). ‘Analiza indicatorilor definitionali urmareste determinarea (specificarea) probabilitatii sau a corelatiei dintre indicator si indicat, cu scopul de a retine in cercetirile socioumane empirice pe acei indicatori care coreleazi puternic cu indicatul. Determinarea puterii de discriminare a indicatorilor definitionali problem in operationalizarea reprezinté, de asemenea, o importan conceptelor. Aceasta presupune examinarea rciatiei statistice dintre indicator si indicat. Stefan Nowak (1972) aprecia cist trei genuri distinete de putere de discriminare a indicatorului: py de respingere, puterea de confinere si puterea de discriminare. Puic respingére este proprietatea unui indicator de a lisa in afara sferei lui toate unititile sociale care nu poseda indicatul. De exemplu, ,,a fi proprietarul unei vile” este un indicator cu o putere de respingere mai mare decat indicatorul ,,a fi proprietarul unui autoturism”, dacé avem in vedere indicatorul ,,bundstare materiala”. Probabilitatea ca intre persoanele care au indicatorul (vild proprietate), dar aul se caracterizeaza prin ,,bunastare material” (indicatul) este foarte micé. In alara indicatorului sunt cuprinse aproape toate unitatile sociale Caracterizate prin respectivul indicat, Fs spre nes epartiei concomitente a indicator ului sia indicatulut een Biadese:ounane conerete se urmareste mavimizared fi. de continere reflecta capacitatea indicatorului s 99-bundstare material (de exemplu, perso: cistigat meursurile ce se organizenzi). a esc indicatorilor REGRTRORE vom cauta maximizarea see puterii de continere, eft si a puterii de respingere, astfel ineat Cre Re indicator si indicat si tind’ ie 1 (cand utilizim pentru fate operationala un singur indicator). In astfel de situat vorbim despre pi de discriminare a indicatorului. De reguls, insi, cand definim operational un termen ut 1 unul, ci mai multi indicatori. $4 examinim ce se intémpla cand utilizim doi indicatori, o situatie mai simmpla, dar care ilustreaza tipul de probleme ce apar frecvent in cercetarile empirice. Daca dorim sa ee ° populatie din punctul de vedere al ,bunfsticii materiale” si wim ca indicatori ..2 poseda o locuinta tip vila” (11) si a avea venituri lunare mat mari decét salariul mediu pe economie” (12), ajungem in urmatoarea situatie. Rezulta trei grupuri de persoane, dintre care despre doua din ele putem spune ‘cu destula precizie c& sunt formate din bogati si saraci, iar despre cel de-al treilea grup, care posed doar unul din cei doi indicatori, nu putem spune nici c& poseda indicatul (bunastarea material), nici c& nu il posedi. Aceasta reprezinté spatiul de nedeterminare al indicatorilor definitionali luati in considerare. Este de dorit ca spatiul de nedeterminare s& fie cat mai mic, astfel ca pe baza indicatorilor stabi facd departajari cuo precizie acceptabila. CAnd se apeleazii nu la doi, ci la mai multi indicatori, spatiul de nedeterminare este delimitat de indicatorii cu cea mai mare putere de discriminare. Alegerea indicatorilor definitionali va fi precedata, asadar, de analiza puterilor de respingere, de continere si de discriminare. Dar in stabilirea setului de indicatori pentru operationalizarea conceptelor vom avea in vedere si tipul de indicatori la care vom face apel. Totdeauna trebuie si facem apel atat la indicatorii expresivi, cat gi la indicatorii predictivi Dae vem, de exemplu, sé sttiem coeziunes erupt, tuim ca indicatori meee: é iarenarile Rey ane i ape Bev: he peal »Va place grupul din care See orn avea crisd s8 intrody “tivitatea grupului_ dumneavoastra?” . avea grija sa introducem gi indicatori pr edictivi, precum: Be Ml 100= 4 : ate, terminologia lui Cri oe oo e véércetirii-endpirice." Prin indice yr Andie "st ee ori pe care sunt sabia unidimensionala cu# valort pr it fntelege ,,o variabila unidimen: Parca mies ti Mio ei “a osibile combinari de caracteristici dintr-un spatiu de SrCbnEIC Rees oe e vorba aici de a se realiza o “ a ‘onal”®> se intelege Est ine atribute multidimensional” se inteless dicatorilor, care sunt uneori in Biniera epmorne clues SEE in sensul cd in_toti indicatorii 3 ai ~de exemplu, in decatlonul), can itatele la diferite nmbe— ce pot fi privite ca indicatori ai anlimitor calitati fizice a insumeazi, dupa ce s-a realizat o transformare pe 0 scala unica, si se obtine tin punctaj general (indicele global). Altgori_se_construiesc—doar findicif ‘partiali, cbndensarea lor in unul singur nefiind posibil, din ratiuni ce tin de jplerpretarea conceptuluiy Aceasta etapa este cea a sintezei, in sensul ca se: incearea reconstruirea conceptului pe baza informatiei culese cu indicatorii alesi. Desigur c tehnologiile de obtinere a unor asemenea indici sintetici « sunt destul de complicate, existind o intreaga literatura pe aceasta tema.*° Este limpede c& un concept odat operationalizat, odatd specificate si unmarite anumite dimensiuni ale sale, rezultatele rii empirice vor descrie numai aspeciele tetinute de dimensiunile s' ii utilizati, De aici rezulté cu claritate c4 extrapolarea constataritox ii la intreaga semnificatie a conceptului este ilicita si ca, prin v 2 le mai multe ori, investigatia empirica tocmai prin surprinderea doar a unui camp de dimensiuni $i indicatori - siraceste, simplificd realitatea, Esential este ca sa se giseasci o asemenea formula simplificat e eee os P Oare acceptabila, in sensul ca din eee ee 84 nu lipseased elementele sale definitorii de bazA si ca Peeeeeopnaisinplifieare <4 fie inzecit compensat de casio obtinute prin precizia evalustilor, adancimea eee ee ee by Septimiu Cheleea, Initiere i 2 sys Ce ea, Initiere in cercetarea sociolog ayntz $i colab,, 1969, p. 44, a Tian ours Pag oPOS, Clea. 198, p19 Ibidem, p. 18 er 80. ied, Ed. Comunicare.ro, Bucuresti, 101altele, operajionalizarea notiunii ,satisfactia munci? de indicator folosit in acest scop a cuprins o baterie de 8 intrebar _ din chestionarul folosit, intrebari care cereau subiectilor s4 exprime gradul de satisfactie incercata in legatura cu urmatoarele aspecte legate de munca: * profesiunea, + intreprinderea, * componenta grupului de munca, + seful direct, * continutul muncii, * promovarea efectiva (pana in prezent), * retributia. fntrebarile erau de genul: sit general, cat de satisficut sunteti de persoanele din grupul dumneavoastra?”, cu rispunsuri mergdnd de la foarte puin la foarte mult, pe o scala de 7 trepte, fiecare treapta primind o valoare numetica (utilizata apoi ca atare), de la 1 la 7. Din cumularea valorilor primite de fiecare individ la cele 8 intrebari, s-a ob: rolul de indice global de satisfactie. Dupé prelucrarea datelor si efectuarea unor la concluzia ca indicatorii folositi tind sa cir conceptul a) satisfactia in raport cu relatiile din colectivul de munca, b) satisfactia cu continutul si cadrul de desfasurare a muncii si ©) satisfactia cu beneficiile personale asoci: > cif totala, cu istice, s-a ajuns cimensiuni ale ate muncii.™®TEHNICI SAU INSTRUMENTE (ex DEMOCRATIE, CET? DREPTURD a0 /DIMESIUNI - EX. DE DIMENSIUNI ALE CONCEPTULUI DREPTURI: DREPTUL LA EXPRESIE DREPTUL LA INDICATORIL: EXEMPLU.:- EDUCATIE INDICATORIT CALITATIVI DREPTUL LA VIATA (EGALITATEA DE $ANSE : LIBERA, ACCES,DE RFUSITA, ete), - _ INDICATORIT CANTITATIVI(NR.PROFESORI : CALIFICATINECAI Care INDICE CEL | REDIFERITE | SC ACERAST IDEE) > | CERCETAREA SOCIOLOGICA (STRATEGH DE CERCEYARE - CONFORM PRINCIPICLUT TRIANGULARI- — INSTRUMEN’ wll