Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Cap XVI - Cai Ferate

    Uploaded by

    crush_I2001
    34 views82 pages

    Original Title

    Cap XVI - Cai ferate

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    34 views82 pages

    Cap XVI - Cai Ferate

    Uploaded by

    crush_I2001

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 82
    SECTIUNEA XVI CAI FERATE I, TRASAREA $I ALCATUIREA CAILOR FERATE Conditiile tehnice indicate mai jos sc referd la eile ferate obignuite care servese pentea circulatia la distanfe mari; ele se pot aplica insi, tinand seama de conditiite specifice respclive, gil toate celelilte cll de comunieiferoviare (lit suburban, lini men politane, ete.). o A, GENERALITATI a) Prolectares unel cil ferate se face totdeauna In scopul de a corespunde traficu —cunoscut sau evaluat — dintre dou’ puncte, in cele mai sigure si mai bune conditii tehnice. Alegerea sistemului de cale feratt depinde, in afuré de votumul traficului, si de caracteristicele terenului strabitut, de sursele de energie disponibile, de problemele de randament economic si, In sfirgit, de considerente asupra. desvoltaril circulatiei, cum gi de cele necesare pentru apérarea farii. Lucrdrile preliminare pentru protectarea unei cai ferate sunt studiile pe teren (v. 1, B) i studiile economice (V. I, C)- : ) Categoria de cale feraté adoptati determina caracteristicele traseulud, adic’ decli~ Vitatea maxima, raza minima a curbelor, cum si amplasarea instalatilor necesare exploa- ‘cit (stati, atelere, centrale de forta, etc). ©) Tebuica trasirii const in a satisface doud conditié opuse: 1. Chettuelile de constructie trebue si fie cat mai reduse, fara a periclita, bineinteles, siguranta. circulatiei. 2. Exploatarea trebue si se poati efectua in bune condifii de sigurant, de rupiditate ide exonomie, Realzatea siuluint scestor dout, condi este cu atit mai grea eu et dierenta de aitel dnt capotle in ete mai mare feo eit terenalsndbarot este ria acidenat (Gear, Sa, 298. " ‘Deourece amorisires cheltellor de invesipe ese Indepenenid de imebaca taficul I lei cbeluelle de cxplontare nu sont diet proporpone ct ea, read‘ ehehuelle-shuaie fone ny varied ntiodaa Proportional ‘cimensfatecieulavel-Deadocn,rupeamentl economical uneicl ferate mv pone fcalculat dest pen Uh NM ‘tafe Acca obser ete vlad peau a putea compara oteele edt aerials asc ech frat, at dere ‘Shun de exploutare aacelelai iil @raegune cu abur sau traci electri, ‘Avil o eal (rai pentrd care au font accom invest mart dar cheoal de expostare mai redwe, poste ‘yen fandaroet exooomie tal are, raporut ia unitaten de transport, det o cele frat Unde Fao elect Invest mal ie dar cheltuell do explowtare mat mart Trebue ni sc" a scamk deaemenes de importante ‘sconomied i de exchatarem incructrior cu wie cli deconounia}il cheltucle carente necemaye penta pass ‘pigurarea pasielor de nivel pot jusifica eventual investi se pentru constraires nor paste denivelae, Problems neces dea seconsirucaies eras nv ee torus resolaih dupa sabia traeuy els ‘a Sonoita eine de vapor dre cheaciey venture ere, am 9 Oem ene 8. STUDI PE TEREN Studiile pe teren se fac cu ajutorul hartilor sau, dacd acestea lipsese, cu ajutorul unor ridicdri topogratice sumare, executate cu mijloace cit mai elementare. Hirjile generale ale unei regiuni, cu cotele terenului, sunt absolut necesares este suficientd scara de 1 /100000 sau de 1/7500. Hirtile existente trebue verificate pe teren, ian cotcle care lipsese trebue complectate 8 ~ Constesetoy It xVI-2 (Cai ferate — Trasatensalettvitesclilorferate ensemence se wor calege co aceastl octzie tote dele necesare peru consirare s exploterc nl line 1 AOR se care we vee fo constuiea ln proce din cauzasruetarl geologic nefivorabile a terenursor arid ain ete lec de rep apelo, deenateniaunor tren de loa ee, ide hnsnrec ns aeons aera Fb decane soy Fee se rrclior siuaja,padwrior pref de cox st teremu ror, 3 Natura cheer iif din rogieaes respect, mumarolTocutorflor dia dere localiii, porn sourgptinitlor inital at wnportane ° rel ce mal nda pent tile rosa S ARRSe pulls punto! de vedere al administer cae CC. STUDI ECONOMICE ©) GENBRALITAT Funcjionarea transportutilor feroviare gi perspectivele desvoltirii lor in R-P.R, sunt sins legate de problemele generale ale construirt sovialismului, care determing cales Gisitmal desvoltari diferitelor ramuri ale economiei nationale. ‘Meabilrea.problemelor concrete, privitoaze la transportul feroviar, pentru realizarea rmisurilor necesare desvoltirit economiei nationale, constitue objectul studiulut economic ab eailor ferate. Stablirea datelor iniiale necesare pentru intocmirea proicetului unei linit ferate ‘rebue bazata pe un studia complex al regiunii unde se va construi calea ferata ce se pro- igeteazi. 1, Executarea stadiilor economice trebue si se bazeze pe: 2) folosirea, in misura cat mai largi, materialului objinut dela organele locale si centrale, cutm 31 2 matesialului general de planificare intocmit de C.S.1 'S) materialul de baza trebue verificat, jindnd seama de influentele asupra perspecti~ velor de desvoltare, ia cadrul economici nafionale, atat a liniei proiectate, cAt gi a altor Tinit ce vor fi probabil construite In regiunea respecti ") trebue £4 se find seama_de-principiile generale privitoare la descentralizarce induetries, Ia desvottsrea industrilor locale i 12 rafionarea transporturilor de misfuri igre ransportor snerchate 2 transporturilor nerationale de lungi dis- tanta), 2. Metodele de executare a studiilor economice ‘). Cea mai important problems ce meaza si fie rezolvata prin studile econo- mice este determinarea volumului traficului pe linia protecraia, Exists tric de marfarl i trafic de cilatori: atat unul et si celélalt pot fi lo- cale sau de tranzit. ‘pin tafieul de trancit fac parte calatorii si imirfurile are urmeara si fie. transportate pe linia ce se proiccteazd, dela 0 statie situata in- nara acestei lini pind lao stafie care se afl Geasemenea inafura limitei liniei ce se proiee- feaza (lig. 1). Restul aficului se numeste 1ra- fie local si se Smparte ta randul lui, din punct Ge vedere al transportului miefurilor, in trafic To expo focal eu tert din zona linici studiate (export), ; trafic local cu intrari ingons niet stadiate (im port), cum si in trafic local proprin -uitor dela intrarile in stagit pe lini duble (curbe si contracurbe intre lini nuratele la distante diferite) vor fi, pe cat posibil, > 5000 m_ si Sn m. Pe finitle de garare raza va fi = 180 m. 3. Ramificagii Liniile de eireulatie vor fi racordate eu ramificatii de tangenta 1/10, avand raza liniei hatute de 245 m; celelalte linii se pot racorda cu ramificajii de tangemta 1/8, cu raza de '60 ma liniei abatute. Traversarile -joncjiune duble vor avea aceleasi tangente gi raze. ‘Trenurile care intra pe liniile abatute vor circula cu viteza maxima de 30 km (h, la sumificatiile de tingenta 1/10. si 1/8. Penteu racordéri de linii Ia linia curenta se folosese gi ramificajii cu tangenta 1/14 $i sie pardosth clidiebor peiniple peru «SlCr ene Seiad ‘niak distanta dintre lini este de 5,50 m, iar ‘vind la perete se last 3 m. Gropile de revizie ve Vor face pe toatd lungimea remizei. Por- file vor avea 4,2 m lime gi 4,8 m_inditime, fa felca Ia remizsle de locomotive nie formar wen vor coma ‘mari de ete 100m Lingime ena seni “Sevsicor dopa de compuners #gemitarior ‘Dol al prefs (pears sel si Ge ere Le say lb de meu de cit 0.150 Cts prncpait de manera (2) ve aves cea 400 m Jaane in Jes de ear Poot hecae sere ete necearh cleo ini direct doers. ipa ‘pentane de lit tgoane Fen ‘fatale de alimentare cu elitunt a lacomotelor i F, a 2 a in i i i sgoanelorg ~ lini de fara) penta Yagoanele i penira dewon Aint de gars} penta pecares_trenur XVI = 32 Ca erate ~ St pein mace ae inp pneu te ih ee AS epee mao gerd grande on ee se eRe dna asin Se ero cele pect formar tens scan je Hale caer, Doel asa deeasion, fev canal cid is ae ah cos = evade Seve (1 - D. TRIASE, «) SCOPUL, ASEZAREA SI CLASIFICARFA LOR "sea. Tile ese peta compe descmpanere rrr de mani ea vee ra de maf cae sur compe. in an su me mute ape wie pentru a lisa sau pentra a lua grupe de vagoane: . p07 Penal e marhd eae care uwoprii in toae sails ntermediae: 2 ome cat evo ste eave 8 i ihacptndertetodustnate “ Heese ee edare clench a tae de tnt import en I, THIN ee coe tao ata Ges lente re snl sonore wh complet de ie Pee a et hrc cen coma de spel ami Lea de i tin stone, ae gv Pe a oto ecco dct stb seep ae Tae ie, ete dptnires coe 1) linilor de triete trie a ame St seer a Donk grat Oe ceactrige ie o tocomotivi de manevr’ pe eacousis pe care vagoonel: ae na ee rte de kia's as coe sth or feigned OP ‘Creney ga ters ele wer fin now compare cu sjtevol une Jocomative gi use 1a grup de expediere 2) en pn oa tr ai cbt oat nee Sr Pas ‘MSY rmuaar?nsncumen fe epee deere rte conomie so ores nal nt cone toute. cd nunaral vagoarelor e Wee att de perio tS an rj we put aplca si armel stem in med gonconitent, realise © firma mvt de ai. fb) TRIAICL IN PALIER, 1. Grupele de init vy crm emi rup ar sm ip 3 ps ‘de primize este de 0... 2,5°%eo B) Cocousa {v. aliniatul 2). | Tale XVI—33 decat cea corespunzitoare trenului celui mai lung, din cauza intervalelor care rim vvagoanele triate, cum si pentru a se putea face o retriere gi prin capitul opus. Se vor prevedea, pentru cite o treime din liniile geupei B, lungim utile de cate 1000, £400 51 600 m, Distanya dintre lini se ia de 5 m, iar dupa o grupa de cateva linii se lai o distanja de 6 m pentra agezarea stilpilor de lumina, Inpartirea varoanelor se face pe linii diferite si anume: pe linii pentru trenuti de o singura grupi, care pot porni direct de pe aceste lini, pe linii pentru grupe de vagoane care se combini cu ate grupe de pe linile grupei B, pe linii pentru grupe de Vagoane care vurmeaza sf fle retriate pe stati, si pe linii pentru vagoane cu destinatia locald (vagoane detecte destinate atelicrelor, vayoune de coletarie destinate magaziilor, vagoane pentru cirbuni regie, Vagoane pentru intreprinderile industriaie). Panta trebue sa fic de 2"loo. 8) Grupa de retriere pe stati (grupa C). La triajele in palier accasti grup se ayeaza lang grupa de triere pe dieectii, Vagoanele Sunt scoase din grupa de triere $i duse pe o linie de manevra, itr de acolo sunt impinse spre grupa de reiriere pe stajil, ale carei lini ao amp ScUrt3, pronunjati, de 20°/.9, urmata de o panti de 28/¢5 sat de 7,2°/gq. Pe cnd la stapile mai vechi grupa de reiriere pe stutii avea forma unor limi tnfundate, cu 0 pant rodusi, in prezen: ele sunt legate la capat prin diagonale, astfel inca grupele’ de vagoane sa posta trese direct pe liniile de plevare. Daca liniile srupei sunt in panti de 2°),». manevrarea vagoanelor se face cu loco- motive; daci punta este de 7,2°/o0, manevearea se fave prin actiunea forfei de gravitatic pind la liniile de plecare. Numdral lnitbr grupe de rerviere pe stati depinde de numarui maxim al grupelor de sagoane ee se pot ulcatui pentru trenurile de marfi locale. Lungimea liniilor se ia de 100 ... 200 m, in functie de importanta grupelor. 2) Grupa de expediere (grupa D). Numirul inilor rezulta din programul de exploatare al triajufui. Lungimes Linilor se ia le Tel ca $1 aceea pentru grupa de pornire. Cand aficul local este redus, grupa de plecare este in prelungirea grupei de triere; altfel, ea se ageazt in prelungirea grupei de retriere, lined grupa de triere. Panta se ia de 0... 2.5%)oq. Ramificattile de legiturd Intre gropele de primire, trier, retriere gi plecare trebue con- rate cat mai_mult posibil ) Liniite de tranzit direct (T') sunt acelea pe care se primesc trenurile care nu trebue descompuse. Ascmenea tinii se ramifiek din lin 3 (M) silanga ele {rebue si se paseasci linit pentru schimbarea vagoanelor speciele, cum 310 linie de agtep- fare it locomotiveler. 1) Line de cireulatie a locomotivelor se prevadl pentru circulatia locomotivelor tntre supe. Cireulatia lor trebue sa deranjeze cit mai putin prin operatiile de triere, Cand iraficul este mare, trebue previieuta cate o linic de circulatie pentru fiecare sens. 2) Depoul de locomotive trebue si aibi legaturi bune prin linii de cireulatie eu gru- pole de primire si de plecare, “1 Grupa Hililoe pentru yagoancle de manipulate este previzuti cu legituri, ia ambele capete, cu liniile de cireulatie gi cw depoul de locomotive. Lungimea medic a liniifor este dé 150 m, Numirut linitlor se va stabili dupX planut de exploatare 2) Grupa linilor pentru vagoane defecte trebue si aibi legituri bune cu linia pentru \istea vagoanelor defecte din grupa B; deasemenca ea trebuc agczata in apropierea de- Poului si a atelierului de zona. 7) In grupa tiiilor pentru desinfectarea vagoanelor, care trebue si fie ugor accesibila de pe liniile de circulate, se va face curdjirea si desinfectarea vagoanelor care au servit le transportut arimaietor, re 8) Liniile de transbordare se aseazi in prelungirca liniilor de margine ale grupel de (rote (fig, 22), Ele servese pentru transbordarea conjinutului vagoanelor defecte sau soletelor, ‘telor. Dupa transbordare se vor readuce vagoanele pe liniile de primire si de aic trecand peste cocoase, se vor repartiza in grupa de triere sau se vor trece direct pe linile 1 ~ Constructor tf xVM ah orate — Sti _urupei de expodicre, Liniile de cransbordare pot fi infundate, totugi este preferabil ca ele si fle legate In ambele capete cu liniile de cireulajie. Dis anja liniilor intre care se ayeazi_un chew de transbor- dare, cu depozitarea coletelor, este de 15... 18 m, iar cand Coletele se transbordeazd direct peste cheu, de 6,5 ...9 m (ls 0 distanfa intre linii de 9 m se pot intoarce electrocarele). Lungimea cheului este de circa 100... 180 m, inaljimea peste ; riveiul sine! de 1,12 m. Este Wig, 22 Trine In plier Fecomandabil $2 se acopere «4 scape de prgive! A ~ prays 26 teere pera scenarios Sout montinduese un amie si trent granae! © prape devetriere pe sal; D~ grupe de em LUSTOANCD ifonun Weales D, srupl ee eee yleapediere spre ator pe acoperi. cee i ee eee etre ape Eas Eine ystaeta de transbordare va ae eae ie tarry Gcomplec fo paren spre sovgean ama te a le ma Se desea sore ere clan FSB Tee aa "in ou oii de decir trea coeclor in camioane. Acest cheu va ven in ten din spre pais Horm uPor see erereraun poms permite 0 woatd mariplare a camioaneor 2, Profilul cocoagei Descompuneres unui tren va fi cu atit mai rapida, cu eat vagoanele se vor succede mai de aproape pe panta. In avest scop distanfele dintre vagoane trebue_menjinute pe Gat posibil egale, desi unele vagoane ruleazd mai bine decit altele. Aceasta sc obtine printro panta edt mai pronunfata, fara de care rezistentele de rulare ale vagoanelor au Dryaloare maimied. Cand un vagon bua alereator (vagon descoperit incarcat) urmeszi Unui vagon rau alergitor (vagon acoperit gol). posibilitatca ca primal vagon si fie ‘juns de citee vagomul urmator este cu atat ma} mare. cu cit panta cocoasei va f mai_pufin pronuatata si cu eat zona camificatiilor va fi mai tanga. Deaceea zona de ramifieatii trebue si fle cdr mai concemvard (fig, 23, Trine decate ig. 25, Zona de rama Viteza imprimati ragonului pe panta cocoage’ este deobi pentru a atinge punctul indicat peo linie de triere. Detceeu ea trebue redusa atunci eind Zona ramificatilor este lunga, atat Ia piciorul pamtei cocoayei, cu ajutorul sabotilor meca~ hhici, sau al ftanelor de cale mecanice sau clectromagnetice, cat si pe liniile de tricre, cu ‘ajutorul sabojilor de_ mand cu care se pot opri vagoanele “a punctul indicat. itn cazul tei succesiuni favorabile a vagoanelor (vagon bun alergitor dupa un vagon iu alergitor), se va frina, eu ajutorul franelor de cale, mai puternic vagonul bun aler~ gator, pentru & mentine intre ele o distant’ suficienta fn zona ramifieatilor, astfel incdt manevrarea acestora si fie. posibili. Tele XVI— 35 ind zona raniticatilor este mai seurta din cauza mumdiralai mic al liniilor de triere, se poate renunta la franele de cale dela piciorul cocoasei si se pot opri vagoanele pe linile de triere cuajutorul sabotilor de mana, atata timp cat viteza lor este mai mica decat 7 m/s. Profilul cocoagei trebue si fi aledtuit dups cum urmeazs : 1. Varful cocoasei va fi precedat de o rampa s—~=20°Iog Ci pentru presarea vayoanelor in scopul de a ugura decuplarea. 2. Firful cocoasei va fi racordar in plan vertical cu 0 raza de cel putin 300 m. 3. Urmeazi ponta promuntata, in care este agezata prima ramifcatie, cu varful acului situa la 0 distanti de'5 10 m’dela punctul unde sfirgeste racordarea in plan vertical ‘ cocoasei, Panta sy [°) trebue si fle atdit de inclinata edt o permite racordarea in plan lyime de 70 cm, necesara Pemut, Sitter. Fini devote Ce ¥ ae Fig. 24, Profit cocoa sera i rami, tm eaconirieconvexe ale profit nw se pot age ase rami iatilor. 4. In panta intermediard s,~ 12. itor, oprit prin franare pe aceast dle zona ramiticatilor. 5. Zona ramifiatilor este ip palier sau in pant micd (55 = 0 .. 2%oe); line grupei de triere sunt gr ele in panta de 2%p5, Intrucat vagoanele bune alergitoare nu au niciodata ‘rai pufin decat 2 kg /t rezistentf de rulare, vagoanele in zona ramificatilor gi de triere nu mai primese nicio accelerate. 6. Racordarile concave in plan vertical ale schimbdrilor de pant se fac cu oraz +> 400 m. La picicrul pantei pronuntate se aseaz4 breteaua care leagi linia dubla de pe co- ‘ougi cu zona ramficaliilor. Cocoasa trebue Si fe orientatd in directia vantului dominant. let soma. 20, Sn cnt: | Pa Sai i somaate Fao ts uncth de opie a vaeduneor ru slreicoare Py sitet le? 10"tangini oe va Rear seein ee epee Se Rtcrdarn PMN cure! f= 260 cu ian dese? ‘remiaes of Bspieral de pan F Pentru ca tre dowd vagoane pomnite sf exite un spaliesufent petra [Eanevrar aot pina tamale se saneNe pe porikmes BF '¢ mo dst Ge 3 10-m dem punta ETSI fut taste el nutter tagosnelor alsin resent mort ‘Se cutter Wn fry DE PBR Prom 5! pe portinea de line inte Fi P. Reza mote a a aa Hh alr Gor exe yy = 94 Kalk pentru tempernturfease si un vintcontrar de ¥ mis. Se cout deci "ata cea mai mare postal] & pane romana ‘Bespin Gua din cu inary ym Mi” Moyle easepra punctual # tbe GF HAGE 1 Wing — tg ~ bts = sO _Dreipts dust din GCs 1 Wyn, + My", aig acorns din veal cosayel fa punt 4. $i shi avem GF = he S1 ts = w/1000 me Hnstimes finale cu WE greuate a vagooub reprein® her meine 1 8t6 ongg 0m 2 ai er on est ect roe rn 20%co se ageazi franele de cate. Un vagon bun aler- anti, poate porni prin greutatea sa si poate trece iio. 2 Profi lung dela psiorl pate XVI — 36 a ferate ~ Stat perira fecresonsnagon, = ta ie, unde vier v— ZETB oi, Aesnd fog ete alah pean RET Seer onsen ec, date din een fer pone dessra ca Hera Duet a let AGT. ei aca pune he prem fa href at CPE see eae wnunirete Dick duson BA 7 LAP iaporprn.y Fox", Loe peunarea 46 @ eee ugh retunghie KAP #)KEF ot iretenoracomond = KF in ee EY wag = Wf. Deotece 5 O91 ry dtantn dite eral S96 4, Mick SA = FE, i KE © AG x. Fath de unghiol forte ne 9, avery AS FES Msanfa orzoniatdntre punctal 191 pior0l Fy F-£ X08 19 ese initimes puncutua Geasupra papetaul Fs 3) 61 jp, 1000 — 9g ("ul ete ectvistes su mai mare posi 2 ‘ete pronumate. 3. Capacitatea de triere a cocoasei 42) Lntratl de timp ponte saccsianes vagoanelor pe vs cocase Spre deosebire de triajul im pant, la care descompunerea unui trea poate urma_ ime- iat tupa cea a trenului precedent, in cazul triajelor in palier, care formeazai marca major Sate Gidbue tse find seam gi de impul necesar pentru impingerea intregului tren pang la Vasfal cocoaged (cu o vilezi de »=10 km/h) gi intourcerea locomotivel (v= 20 km/h), TEN pi munerrarea locomotivei de pe o Tinie pe alta. "Timpul necesar pentru descom? Puncrea propriu zisd depinde de profil in lung al cocoasei si de dispozitia. ramificatilor. "Trentl este Impins pe cocoasd cu viteza de cel mult 1,3 m/s care depinde de timpul necesar pentru decuplarea vagoamelor $i pentru acfionarea franelor de cale. In cazul net Mhceesiuni nefavorabile a vagoanclor, ca de exemplu un yagon bus alergator putemic Hthsat $idestinat sa parcurgd o distanga scurt&, urmat de un vagon rau alergator: In cazul Unui vagon rau alergitor urmat de un vagon bun alergator, slab franat, viteza de impingere saNCocoagd wa Lrebut redusa pind [a 0,6 m/s, pentru obfine inte vagoane timpul necesar munipufirii avelor. YValorileintermediare ale vitezei de impin- Bere pe cocnags se Pee oe ayy Nor determina, dupe Pion eestiare feat wes ito we oa urea ae we ena ge fal, ate ‘ma ramificatie. Este pegrantie (a-F a oe posibil ca vagoanele 0 NN A Ter Sit fle destul de By ig Aistangate Ia prima a Bap rumificagic, sau Si fe % te a} | ‘mat de apropiate la oi = i ' | ultima —ramificafie, y-—— = x 9 Incat. ace aoestea T&S - si nu ma poatl 6 Poa a intoarsc, cle flind o- T =. cupate de. vagontl <4 precedent. In fart a TS trebue si se_verifice dacd vagoanele_ nu se acosteaz la mare cade siguranta. a ultimel ramificati -Timpul neceae pent succesinnes vagounelor ba virful eccoug este iadiat in fg, 25: giazramele drumol ipataurt i report ch tanpul penta oot sageane Soccer, sun date noma entry expaie 8} MO ete MeO i fe represent prin deere Ragoeul imintay care este fins cu vitea ¥,, fs ae entra de great swat dessupra pont de pomire 4, wagon! uerritor Neste incontct ea prt a dts cetrlor Tor de great Ly Rngimen wa Migen La Puneulde porniveal vayonulis (4) este siti odvanti V1, de purse de porire Aya vagal Vito pont de porive rcitena de rolares wagon ste egaltcu w-~ punta (7) pe eure el Se geste, Pe fal Fig. 25, Timpul neces mscesiunl vagnanelor Ia viru eneoste Tiaie XVI —37 gatangs Ly FAV, vasaeal urmfritor rai exe bnpiasde locomotv, In timpce primal ik locepe curs liber in Gometut Ay idistaniavafi Cy) M,eiad un vagon bun alephtoreste urmat de wnal ria slergitor. Timpul de ey Bie fnapingere ee fy Sg, Sind teen de teingere a vagonsiai urmBrtor, In caval cénd et cote acelerat ponitv eu "Qegale fap de vagonul insite 5 pal de niger tg ragonulararmiriorInepe cia din mornetal poral bere primal agon, ce va consiera acest atanant ct Srigioe pent npr de pares, aul ale pela vagom (Fe i ale vagonulul Sanitior (jy), Se vor nota eu ry, sf, timporie de parcus dela punctl de porte pla 1a zona ge frénare BAS yy sin cele incepind dela itrea din zona de frbnace. 2 ing errs x0 de ars yw 8 ty oP ete ty Sere cu eae vagomut re, Deourese micsncle mu pot fintoarie decdt dack mu se alt nicio ose ‘Seal contains sutomete 4 macazeor, pe porpites Walath J, ("= 14), Rita de gremate al primal vagon trebue a ve are cu pundlatea estate inte exile sale (a2) tn uma acelor Sm ofan alae fy ae vagom! trreor sh fle ca a2 rates lr, Vora aven deat (ora), respect 2-ly aduna itera Pour cepa ces zone rebve calcul tpl de parcuys fy al wagonafe at doles i pent “agate, pul de purcusalprimula agon fy. Diferenka tpilor de pares a 1g ~ (q+ ty diy 9 eprecnts Cialis care pe zona interish o¢ va ala iio cui. Tiexpal de mers al primal yegon pang fa ulna. ram See ype ee sinearery, ese tspaldemersdels punculde perme plod Lona definate ey, ‘Nevimal dla jeyteucin zona de feiaare pid dincolo de marea de siguranid ulimulot macaz. Tot ate Sgedes NEI IeuS tied ig af vagonuloy urmleltor. Tretwe ea f st Ge el puin egal cu cel ecesar pent Shinterea actor f Gackniv timpul de prepitv), Timpal ty ete OS. 1 5 ke ramifeatile manevrate de nin hy” 3# la le manera dls dntang (orn transmis) La instal de centalizre eecrodioamsck PO Ds penta motare Tene fy ~ 0.52 execu mers ap tale de cenrslizae atoms, pit= tnt de timp pestea ‘chinbaree macazebr, cre micgorear capiciteea ‘raja, cunt redase la miniam, Miloucde pena sdaparen timpul tla eel neces pentru subarea macazelor sunt: 1) wiefeares seul sae tip edt wagon sete deri afl fn zona de impingee, 2) moscarea tp e eae ‘entre infacajaparersul acolo de zona de finare gi 3) micyorareatimpalai neces pent schimbares acelor SSRIS JOUNGGE $2 Shttiere sotomatl a trajle, Dacd Se noteaat pe axa Hnor, dupe metota de ma as TESWulpllds mere pint in sonn de frinare poate vy ~ 0.3.40 3 m/s sidincolo Ge aceass 20a penta aoe ee ears hawaunenesiie serait, wv Fs rau ve et serra mite sean, wrt ws inves espe ewe din zona de Didpgame acuht ("= 8m) sa, () Porte de migcare gi rezseaje 1. Fortele datorite profilulu $i diagrama avestor forte. Se considera + s{foc) ~ s [k8/!] forta datorita pantei si—s (ool = § [ket] rezisteata in rampa. Rezistenfa in curba a unui Vagon de mara cu doud osii gi cu 4,5 m distantdintre osit este 700/R [ke t). In linia direct® si in cea abatutd a macazulut,rezistenfa este wy — = 05 ...1,0 kait. Be nia orizon:ald tusta ca axa distantelor (seara 1: 500) (ig, 26.) se ridici in ordonatit forfele datorite pantelor gi rezistentei curbelor (igo 1 mm). Legatea tuturor punctelor obtinute ne di diagrama forjelur datorite profiului, care incepe In varful cocoas. Cittimp nu variaad panta gi nici raza curbei, diagrama este orizontals, Entre pantele sy $15: ca continua pe portiunea rotunjiti la = In}, variind liniar dela 5, fa s,, Eeuatia 1000 Sale rotunjrt raportate a orizontala. care trece prin punctul de tangent; iar dy/dx = x/re, di inclinarea. Deci [loa] = 1000 x/ra este ccuatia dreptei inclinate reprezentind variajia forfei datoriti pan- ‘elon, Varfarile pot A tiiate pe lungimea a= 4,5 m, corespunzand distangel dintre osit ‘fig, 26 a). Conform diagramei forfelor datorite pantei, construita pentru un singur vagon, se-poate construl aceeagi diagram& pentru un grup do vagoane. Ea depinde de greutatea vagoanslor qi de compunctea grapel. sereului x? » Cra—))* 2pere di ordonatele y xVI— 38 (Cai forme ~ Sup 2, Rezistenta vagoanelor si diagrama w. Rezistenja vagounelor compusi din rezis- tenga proprie = wa $i din rezistenfa datorita aerului = 9) di w — wy Fo [kg tl. Rezis tenjele proprii pentru vagoane izolate si grupe pana la 10 vagoane sunt: La temperaturd normal: & . 2 Vagon bun sleraitor,Ga- moo. ‘gon deschis incireat) Be a8 = 32 kgit Nios Vagon rau_alergivor (v= aay = gonacoperit gol) =4,0Kgit Sey La temperaturi joase’ sf Vagon ban alergitor sy $ "38 keit £ : Vagon iu alergitor ~ = 64 ket La sagosnete ev eusineti pe bile etc le trebuereduwe oii TRecivnta werd ese dash de Be mula Ge ecm 9) Bit © bbaraté yo merci, in ace ve Siteas wagon "tbs vie Satvd inte vagon i ser. Viteza reat Tee eateare se deplseard serv din spelevagonota ete egal cu vite Sa Tagonu nj" 0) ‘ednd acre ote lingey vat; ea cree ON SSE a ine eat an Vn con rare vied» siseade pints

    You might also like