You are on page 1of 52
AHO Ics 91,160.10 SR EN 12464-1 Standard Roman Noiembrie 2011 Titlu Aprobare Corespondenta Lumina si iluminat Muminatul locurilor de munca Partea 1: Locuri de munca interioare Light and lighting. Lighting ot work places. Part 1: Indoor wrk places Lumidre et éclairage. Eolairage des llewx de travail Parte 1: Lieux de travail intériours Aprobat de Directorul General al ASRO la 30 nolembrie 2011, Standardul european EN 12464-1:2011 are statutul unui standard roman Iniocuieste SR EN 12664-1:2004 Data publicarll versiunil romane: 29 lunie 2012 ‘Acast standard este ident cu standardul european EN 12464-1:2011 © ASRO ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA 1 Sw Mendeleev nr. 21-25, cod 010362, Bucurest!, B waww.asr0.10 Reproducoren sau uslares tg Dube in oie procedeu (l eras daca ru eusta acoral srs AU pavjld @ prozertuul standard iy orce Tmocane,etosopore mlerofimare ats) ste sr ASR Ret SREN TASH 720 Ea InfoStandard Web 3.0.6-3533 SR EN 12464-12011 Preambul national ‘Acast standard reprezin‘d vers'unea romana a standardulu’ european EN 12464-1:2011. Standardul a fost radus de ASRO, are acelasi statut ca si versiunile oficale gia fost publicat cu permisiunea CEN. ‘Acest standard reprezinté versiunea romana a textulul in limba englezd a standardulul european EN 12464-1:2011 ‘Standardul european EN 12464-1:2011 a fost adoptat ca standard roman la data de 30 noiembrie 2011, prin publicarea unei note de confirmare. ‘Acest standard inlocuieste SR EN 12464-1:2004, ‘Acest standard face parte din patrimoniul comitetului tehnic ASRO/CT 240, Tehnica iluminatull Corespondenta dintre standardele europene la care se face referire si standardele romane es urmatoarea: EN 12193, ior — SREN 12193:2008 Lumina g' lumina. lluminatul sportiv EN 12464-2 int SREN 12464-2:2007 lluminatul locurilor de muned. Partea 2: Locuri de munca exterioare EN 12665 ioT SRN 12665:2011 Lumina gi iluninat Termeni de baza sicrterii pentru speciticarea cerinfelor de iluminat EN 130921 ioT — SREN 13032-1:2004 Lumina gi iluninat. Masurarea si prezentarea rezultatelor fotometrice ale lampilor $i aparatelor de iluminat. Partea 1 Masurarea si prezentarea datelor EN 13032-2 ior SREN 13032-2:2006 Lumina gi iluminat. Masurarea si prezentarea caracteristicilor fotometrce ale lampilor $1 aparatelor de iluminal. Partea 2: Prezentarea datelor pentru locuri da munca interioare gi exterioare EN 15193, ior SREN 15193:2007+Ac:2011 Pertormanta energetica a claditllor. Cerints energetice pentru lluminat EN ISO 9241-307 ior SREN ISO 9241-307:2009 Ergonomia interactiunil om-sistem, Partea 307: Metode de incereari de analiza si corformitate pentru videoterminale electronice EN ISO 9680:2007 Ip SREN ISO 9680:2007 Stomatologie, Aparate de iluminare Iso 9864-1 IoT SR ISO 3864-2:2009 Simboluri grafice. Culori gi somne de securitate. Partea 2: Principii de proiectare pertru sticnetarea de securitate a produselor Pontru aplicarea acestui standard so utlizeazé standardole ouropeno/intornationale la care so face reterire(respectiv, standardul roman identic cu acesta). ‘Simbolul gradului de echivalenté (IDT - identic) este conform SR 1000-8. ‘Cuvintele .standard european si standard international” trebuie sa fle ctite standard roman’ InfoStandard Web 3.0.6-3533 SR EN 12464-1:2011 STANDARD EUROPEAN EN 12464-1 EUROPEAN STANDARD NORME EUROPEENNE lunie 2011 EUROPAISCHE NORM ICS 91,160.10 locuieste EN 12464-1:2002 Versiunea romana Lumina si iluminat Huminatul locurilor de munca Partea 1: Locuri de munca interioare Light and lighting. Lighting of —_Lumire et éclairage. Eclairage Licht und Beleuchtung. work places. Part 1:Indoor des lieux de travail. Partie 1: Beleuchtung von Arbeitsstatten. work places: Lieux de travail intérieurs Tell +: Arbeitsstatten in ‘Acest standard european a fost adoptat de cétre CEN la 14 aprile 2011 Mombrii CEN sunt obligati sd respecte Regulamentul Intern CEN/CENELEC caro stipuieaza conditile Ih care acestui standard european i se atribule statutul de standard national, f&rd nici o modifcare. Listele actualizate si referintole bibliografice referitoare la aceste standarde nationale pot fi obtinute pe bard de cerere catre Centrul de Management CEN-CENELEC sau orice membru CEN, ‘Acest standard european exista in trei versiuni ofciale (englez@, francez, germana). © versiune in coricare alta limba, realizatd prin traducerea sub responsabiltatea unui membru CEN, in limba sa nationalé gi notificata catre Centul de Management CEN-CENELEC, are acelasi statut ca gi versiunile oticiale Membri CEN sunt crganismele nationale de standardizare din urmatoarele fari: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru. Croatia. Danemarca, Eivetia, Estonia, Firlanda, Franja. Germania, Grecia, Islanda, Inlanda, ‘italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Porugalia, Republica Cena, Romania, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia gi Ungaria. CEN COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE uropean Committee ‘or Standardization Comité Européen de Normalisation Europaiseres Komitee fr Normung European Centrul de Management: Avenue Marnix 17, B - 1000 Bruxelles ‘© 20iT CEN Toate drepturie de exploatare sub once forma gin orice mod sunt rezervate, in lumea intreaga, membrilor CEN, Ret, EN 12464-1:2011:RO InfoStandard Web 3.0.6-3533 SR EN 12464-1:2011 Cuprins Pagina Introducere 4 1 Domentul de aplicare 5 2 Referinte normative. 5 3 Termeni si defi 5 4 Criteriide proiectare a sistemelor de iluminat. 7 44 Mediu famines anon 7 42. Distributia tuminanfetor 7 43° thuminare 8 44° Grilade lluminare " 48° Otbire.. 4.6 tluminat in spat 47 Aspecte de culoare 4.8 Palpaire sl etecte stroboscopice. . 4.9 lluminatul locurilor de mune cu echipamente cu ecrane (DSE)... 4.10 Factor de mentenanta (MF), an a2 do eficienta energetic’ 4.43. Variafia iluminarii 5 Nomenclatorul cerintelor de iluminat. 5.1 Compozitia tabelelor... 5.2 Nomenclatorul interioa lor (zonelor), sarcinilor si 5.3 Cerinfele de iluminat pentru zonele interioare, sarcinile i activitafile 2 6 —Proceduri de veriticare unificat al orbirii (Unified Glare Rating) . 64 Indlcele de redare a culorll 63 Sistem de evalua 65 — Luminanta aparatului de tluminat. 37 refinere.. ) Valori tipice pentru distant dintre punctele grilelor Index al zonelor interioare, sarcini sau activitati.. InfoStandard Web 3.0.6-3533 SR EN 12484-1:2011 Preambul ‘Acest document (EN 12464-1:2011) a fost elaborat de catre comitetul tehnic CEN/TC 169 . Light and lighting’, al crui secretariat este detinut de DIN. ‘Acest standard european trebule sa primeasca statutul de standard natonal, fie prin publicarea unui lext identc, fie prin ratifeare, pand cel tarziu in decembrie 2011 si loale standardele najional conflictuale trebue si fie anulate pand cal tarziu in decembrie 2011 Acest document inloculeste EN 12464-1:2002, Principalele modifica tehnice ale prezentel revizuiri sunt: - luarea in considerare a importanfei luminii naturale: Cerinfole pentvu iluminat sunt aplicabile, in general, indiferent dacé nivelul de iluminare este asigurat prin luminat artificial, juminat natural sau 0 combinafie aor: ~ spee'fiearea unui nivel minim de iluminare pe perati si plafoane: = spec'icati privind iluminarea cilindric’ si informati detaliate cu privire la modelare: - alribuirea unei uniformita{ia luminarii pentru diferte sarcini si activi - definirea "zonel de fond” si specificatil pent lluminare aceastel suprafete: dofirirea une’ gril do iluminare Th conformitate ou EN 124642; ~ nol mite de luminanta sunt stablite pentru aparatele de iluminat utllizate Tn tneaperi cu echipament cueeran (DSE), dascrierea ecranalor este conform ISO 9214-307, Se atrage atentia asupra faptului cd anumite elemente din acest document pot si facé obiectul drepturlor de proprietate intelectualé sau unor dreptur analoage. CEN [sisau CENELEC) nu este (unt) responsabil(a) sa identitice astfel de drepturi de propristate gi sd averlizeze despre ex'stenta lor. Conform Regulamentului Intern CEN/CENELEC. organismele najionale de standardizare din urmatoarele {ari sunt obligate s4 puna in aplicare acest standard european: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Croatia, Danemarca, Elvetia, Estonia, Finlanda, Franja, Germania, Grecia, Islarda, Irlanda, fala, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britarie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Ceha, Romania, Siovacia, Slovenia, Spania, Suedia si Ungar'a, InfoStandard Web 3.0.6-3533 SR EN 12484-1:2011 Introducere lluminarea adecvata si corespunzatoare permite oamenilor efectuarea sarcinllor viuale cu eficlenta gi cu acuratete. Gradul de vizibiltate gi de confort necesar int-o gamé larga de locuri de munca este reglementat de tipul si durata actvititii desfasurate, Esto important ca toate articolole din acest standard european sa fi respoctate, cu toate ca toate cerinfole specilice sunt centralizate in nomenciatorul de cerintele de lluminal (a se vedea punctul 5}. InfoStandard Web 3.0.6-3533 SR EN 12464-1:2011 1 Domeniul de aplicare Acest standard european stabileste cerinjele de lluminat pentuu cameni activand fa locurl de munca interoare, care sa réspunda nevoilor de contort gi performante vizuale pentru persoane care au o apacitato vizualA normala. Sunt luato in considorare toato sarcinile vizualo obignuite, inclusiv ‘echipamentele cu ecran (DSE) ‘Acest standard european stablleste cerinfele pentru solutli de iluminat destinate majoritati locurior de munea de interior si zonele asociate acestora, in termeni canticativi si calitativi al iluminari. In plus sunt date recomandéri pentru o bund practica in domeniu! luminotehnic. Acest standard european nu stabileste cerinjele de lluminat cu privire la siguranta si séndtatea ‘camenilor Ia locul de munca gi nu a fost pregatit pentru domeniul de aplicare a artcolului 183 din Tratatul CE, desi cerintole de iluminat specificate in prezertul standard european. de obicel Indeplinesc nevolle de siguranta. Cerinfale de iluminat cu privie la securitatea gi sanatatea lucratorlor Ia locul de munca pot fi cuprinse In directivele bazate pe artcolul 153 din Tratatul CE, tn legislatia nalionala a statslor membre care pune in aplicare aceste directive sau In alte legi nationale ale statelor membre, Acest standard european nu ofer& solu spectice, nu limiteazé libertatea proieetanplor de a explora noi tehnii gi nici nu resticfoneaza utiizarea de echipamente novatoare.lluminarea poate foferité do lumina natural lumina artrciala sau o combinatie a celor doud ‘Acest standard european nu este aplicabil pentru iluminatul Iocurlor de mune In aer liber gin minertu subteran sau pentru iluminatul de urgenfa. Pentru locuri de murea in aer liber, a se vedea EN 124642 iar pentru luminatul de Urgena a se vedea EN 1898 5) EN 13032-3. 2 Referinfe normative Urmatoare'e documente de referit8 sunt ind'spensabile pentru aplcarea acestul standard. Pentru referinjole datate se apicd numai edifa claté, Pentru referinje nedatate, se aplicd ultima edtie a dooumentulu da rafornta(inclusy orice amondamanto). EN 12198, Light and fighting — Sports fighting EN 12864-2, Light and lighting — Lighting of work places — Part 2: Outdoor work places EN 12668, Light and lighting — Basic terms and ertera for spectying lighting requirements EN 18032-1, Light and lighting — Measurement and presentation of photometric data of lamps and luminaires — Part 1: Measurement and fle format EN 180322, Light and lighting — Measurement and presentation of photometric data of lamps and luminaires — Part 2: Presentation of data for indoor and outdoor work places EN 15193, Energy performance of buildings — Energy requirements for lighting EN ISO 9241-307. Ergonomics of human-system interaction — Part 307: Analysis and compliance fest methods for electronic visual displays (ISO 9241-307:2008) EN ISO 9680:2007, Dentistry — Operating lights (ISO 9680:2007) 1S 3864-1, Graphical symbols — Safety colours and safety signs — Part 1: Design principles for safely signs in workplaces and public areas Jn scopul prezentului document, se aplicd termeni $i defirliie prezentate in EN 12665 si urmatoarele: InfoStandard Web 3.0.6-3533 SR EN 12464-1:2011 3a zona de lucru zona in care se destasoara o anumta actvitate 32 zoné de fundal zona imediat adiacenta la zona de lucru: 33 ‘echipamente cu ecran DSE ecran alfanumeric sau grafic, indferer procedeul de atisare utiizat NOTA - Adaptare dupa 90/270/CEE 34 zona inconjuratoare zona imediat inconjurdtoare zonel de activitate din cémpul vizual 35 luminator deschidere amenajatd tn acoperis sau pe suprafata orizenta’é a unel cladiri destinatd sé lase sa treacd lumina natural 36 unghiu de ecranare Uunghiul dintve planul orizontal si prima linie de vedere la care patie uminoase ale lAmpilor din aparatul de lluminat sunt direct vizibile 37 zona de activitate zona in care se efectueazé sarcina vizuald 38 ‘sarcina vizual elementele vizuale ale activtai intreprinse NOTA - Princpalole olomonte vizuale sunt maimea stucturl, luminanja, contrastul fal de furdal st durata acestela, 39 fereastra deschidere pentru iluminat natural pe o suprafald verticalé sau aproape de verticald in anvelopa unei inedperi 3.10 loc de munca locul destinat $8 ad%posteasca posturi de lucru la sediul intreprinderi s/sau institute gi orice alt loc din zona intreprinderi gi'sau institute’ la care lucratoru) are acces in cursul actvitati sale NOTA - Adaptat din 89/654/EEC. 3a post de lucru asociere si dispunerea spatialé a echipamentelor de munca, in cadrul mediului de lueru, tn conditile impuse de sarcinile de lucru InfoStandard Web 3.0.6-3533 SR EN 12464-1:2011 4 oc de proiectare a sistemelor de iluminat 4.1 Mediul luminos Pentru 0 buna practicd in proiectarea luminotennied, este esential ca pe lang’ nivelul de iluminare necesar, suplimantar, s4 fie satistécute critaricalltative si cantitative. Cerintele de iluminat sunt determinate prin satisfacerea a tre necesititi umane de baza: ~ confortul vizual, in cazul in care luerdtorii au o stare generalé (vizuald) de bine: acest lucry contribu'e in mod indirect fa un nivel de productvitata mai mare gio crestare a caltatiia munci = performanta vizualé, in cazul Tn care lucrdtori sunt in masurd sé indeplineased sarcinile vizuale, chiar §11n condifidifcle si pentru perioade lungi de tmp; ~siguranta Parametti pricipal care determina mediul luminos,tinand cont de lumina artcia.é si naturala, sun: distrbutialuminanteter nivelul de fuminare: = dieetionabiltatea tumini gi luminari in spatil interior: = vatiatialumiai (nivel de iluminare si culoare a lumini} ~ redarea culovlor gculoarea aparenta a lumini - — otbirea: - fenomenul de palpaire Valorile pent nivelul de iluminare $i uniformitatea acestuia, evitarea orbiri psihologice | indicele de redare a culorilor sunt prezentate in artco\u'§; ceilalfi parametti sunt descris in articolul 4 NOTA - in plus fa de sistemele de iluminat mal sunt all parametl ergonomcl, care infuenjeazé performanta vizuala, cum ar fi = proprietaiile inrinseci ale sarin vizuale (mame, forma, pozile, culoare 5! proprietiie rellectante ale 50x cu Uo 20,10 pe peret si - E> 301 cu Uo 20,10 pe platon NOTA 1 - Esto rocunoscut faptul c@, In unele loour, cum arf spatii de dopoztaro, ola, rorminalo feroviae, fete, din cauza dlmensiuniior, complexttatea $1 a constrangerlor operationale, nivelul dort de lluminare pe ‘aceste suprafele va fi nejestiica. In aceste locus! esle acceplald reducerea niveluior de iluminare recomandate. NOTA 2 - in uncle patil Inchise, cum ar fi biourle, Tavalamantul, Ingres s€natatl si zonele generale de intrare, coridoare, scar, etc., peri si pafonul trebuio sa ‘le mai luminoase. in acoste iocur, se rocomanda ca nilul de iuminare mentinut pe suprafetele principale s& alba urmatoarele valor: Ey > 75 x cu Us 2 0,10 pe peretl si En> 50 Ix cu Us 2 0,10 pe platon. 43° lw are 43.1 Generalitati lluminarea si distibutia e! in zona activitate 51 in zona de lucru inconjurétoa’e influenteaza rapiditatea, siguranta si confortul cu care o persoand distinge g) realizeazé o sarcina vizuala. InfoStandard Web 3.0.6-3533 SR EN 12464-1:2011 Toate valorile iluminarilor speciticate in acest standard european sunt valori ale iuminarii mentivute si indeplinesc cerintele de confor si performata, Toate valorile iuminarii mentinute gi ale uniform tat 44) ‘sunt dependente de gla defini (a se vedea 43.2 Scarade iluminare Pentru a da o diferenfa de perceptie, treptele de lluminare recomandate (In Ix) sunt conform cu EN 126685: 20 - 80 - 50-75 - 100 - 180 - 200 - 300 - 500 - 750 - 1 000 - 1 500 - 2 000 - 3 000-5 000 43.3 lluminatul zonei de activital Valorile prezentate tn articolul 5 reprezinta nivalele de iluminare menfinute pe zona de activitate aflatd pe o suprafata de referintd, ce poate fi orizontalé, vertical sau inclinata. lluminarea med pentru fiecare activitate nu trebuie s4 scad8 sub valoarea dat in articolul 5, indiferent de vecrimea sistemului de iluminare si de conditile de instalare. Valorie iluminarii medi sunt valabile pentru conditi vizuale normale sitn seama de urmator'ifactori = aspecte psino-fziologice cum ar fi confortul si starea de bine! - cerinte legate de sarcinile vizuale’ = ergonomie vizuala; = experienti practic’: ~ contyibutia la siguranta Th exploatare aspecte economice. Valoarea iluminarii poate fi decalaté cu cel putin o treapté pe scara de iluminare (a se vedea 4.3.2), in cazul in care conditile vizuale reale difera de ipotezele normale. ‘Se recomanda ca iluminarea mentinuté necesard sd fle marité alune! cand: - sarcina vizualé de indeplinit este critica: remedievea erorilor este costisitoare: = acuratetea, producti fea Sau concontratia crescuta prezinta important ridieat; ~ sarcina vizualé prezinta deta de dimensiuni neobisnuit de mic! sau cu contrast redus ~ _sarcina vizualé este efectuaté int-un timp neobisnuit de lung ~ capactatea vizuala a lucratorulu este sub normal lluminarea mentinuté necesaré poate fi sc&zuté atunci cénd: - _dotalile sarcini vizualo sunt de o dimensiune neobisnuit de mare sau cu contrast ridcat - _sarcina vizvala este efectuatétnv-un un timp reobisruit de scour. NOTA - Pert persoarele cu deficiete de vedere pot ‘I necesare cerinte speciale tn cova ce priveste ilumindilo gi contrasteo. Dimersiunea $! pozitia zonei de activ trebule 4 fle precizatd si documentati Pentru posturle de lucru la care dimensiunea si/sau localizarea zonei(lor) de activitate este/sunt 9 InfoStandard Web 3.0.6-3533 SR EN 12464-1:2011 necunoscute, - inlreaga supratata este tratalé ca zond de activitate sau ~___ intreaga suprafat este uniform lluminata (U, 2 0.40) avnd un nivel de iluminare spectticat de ‘atte projectant; n cazul in care zona de activitate devine cunascuta, sistemul da iluminat trebule sf tle prolectat din ncu pentru a atinge nivelul de liuminare cerut in cazul in cave tipul de activitate nu este cunoscut, proiectantul rebuie sa facé presupuner cu privre la sarcinile vuale probabile si sa stabileasca cerintele sarcinilor Legenda: 1 zond de actvitate 2-- zon Inconjurdtoare (banda cu o latime do col pun 0,5 m In jurul zone! do activtate in cAmpul vial) 3 - zord de fundal (band cu o latime de cel putin 3 m late in aproplerea Imediaté a zonel inconjurateare, tn limtele spat) Figura 1 —Dimensiuni minime ale zonei inconjuratoare si ale zonei de fundal in raport cu zona de acti 4.3.4 lluminatul zonel inconjuritoare Variatii mari ale rivelurlor de iluminare in jurul zonei de activtate pot conduce la stres vizual si dscontort Nivelul de iluminare al zonei Tnconjurdtoare trebuie corelat cu iluminatul zonei de activitate si trebui ‘4 asigure o distrbutie echilibratd a luminantelor in c&mpul vizual. Zona inconjurdtoare se recomanda sé fie consideraté o banda cu latimea de 0,5 m in jurul zonei de actwvitate din cadrul c&mpului vizual Nivelul de iluminare tn zona incanjurdtoare poate fi ma\ mic decat nivelul de iluminare al zonei de actvitate, dar nu tebule si fle mal mic decat valorile date in tabelul 1 Jn plus fata de iiuminarea zonei de actvitate, sistemul de iluminat trebule s& asigure luminaté de adaptare adecvald, conform eu articolul 42. Dimersiunite 5 pozitia zone! inconjuratoare se recomanda sé tie stabilte si documentate. 10 InfoStandard Web 3.0.6-3533 SR EN 12464-1:2011 le zonei de activitate Tabelul 1— Relatia dintre iluminarile zonei inconjuratoare $i lumi lluminarea zonei de acivitate lluminarea zonelor Eri ‘nconjurstoare ve te 2750 500 500 300 300 200 200 50 160 Enns 100 Eos <50 Enns Figura 1 llustreaza dimensiunile minime ale zonel inconjuratoare in tunetie de zona de a 43.5 lluminarea zonei de tundal Trobuie iuminate locurile de munca, in special cole lipsite de lumina naturala, o mare parte a zonei TInconjurdtoare a zonei de lucru ccupate $1 activ. So recomanda ca aceasta Zona cunoscutd sud numele de "zoné de funda’, sa fie 0 banda de cel putin 3 m latime in apropierea imediata a zonei inconjurétoare, in limitele spatiului interior si trebuie iluminaté la un nivel de iluminare mentinut de 1/3 din valoarea nivelulul de lluminare a zonel Inconjurdtoare. So recomanda ca dimensiunea si pozitia zonei de fundal sf fie precizata si documentata. Figura 1 llustreazé dimensiunea minima a zonei de fundal, in raport cu zona de activitate, 436 — Uniformitatea iluminatil .4 fle mai mica decat valorile minime al Jin zona de activate, unitormitateailuminari (U,) ru tre unitormitai indicate in tabelle dn arooll 5 Pentru iiuminatul artificial sau provanind de la luminatoare uniformitatea iluminaril trebuie sé fie: in zona Inconjurdtoare Uo 2 0,40; - pe zona de fundal Uo 2 0,10. Pentru iluminatul de la ferestve: - In spatile cu deschideri largi, in zonele de activitate si de fundal, lumina naturald disponibila seade rapid cu dstarga de a ferests baneellesupimerare ale lini naturale (ase vedea 4.12) 44 Grilade iluminare Sstemul de grile vebuie creat pentru a indica punctele in care valorile iluminarilor sunt calculate si veriticate pentru zona(e) de activitate, zona(e) inconjurdtoare si zona(e) de fundal ‘Sunt preterate ochiurie gfilel aproximativ patrate, raportulintre lungimea si létimea unui ochi de retea trobuie sa fie pastrat inte 0,5 si 2 (ase vedea, de asemenea, EN 12193 si EN 12464-2). Dimensiunea maxima a ochiulul grlel trebuie sa fie: p= 02% 5!0%0'¢) “ " InfoStandard Web 3.0.6-3533 SR EN 12484-1:2011 unde: pstom dq este dimensiunea mal lunga a zonel de calcul (m), ins tn cazul in care raportul dintre cea mai lunga laturd si cea mai scurla este de 2 sau mai mult "d” devine dimensiunsa mai scurla a suprafetei, Pp este valoarea maxima a dimensiunii achiulu grilei (m) Numarul do punete ih dimensiunea relovanta oste dat do cel mai apropiat numar introg al ap. Distanta care rezulta intre nodurile grill este utlizata pentru a calcula col mai apropiat numar Tintreg al nodurilor de retea in cealallé dimensiune. Acest duce la un raport intre lungime si latime a unui echi de grlé apropiat de 1 © banda de 0,5 m de la pereti este exclusa din zona de calcul, exceptind cazul in care zona de acivitate este in aceoa banda sau se extinde in aceasta zona de delimitare. Trebuie aplicatd peretior ¢ tavanulul o dmensiune corespunzatoare a grill, de asemenea se poate aplica o band de 0.6 m. NOTA 1 ~ Se recomand ca distanta dine punctele gle! s8 nu colncida cu distanta dintie aparatele de Fuminat. NOTA 2 - Formula (1) (care provine din CIE X005-1992) a fost dervats conform Inotezel cd p este proportional cu log(d), unde: p= 0.2m pent d= tm p= mpentiu d= 10m; p=5mpentru 00m NOTA 3 - alot tpce alo estantlordnte punctele gre sunt date in tabelu At 45 Orbire 45.1 Generalitati Orbirea este senzatia produsé de zonele stralucitoare afiate th cémpul vizual, cum ar fi Supratetele lluminate, componentele aparatelor de iluminat, ferestre siisau luminatoare. Orbea {rebuie limitata pentru a evita erari in munca, obosealé sau accidente. Orbirea poate fi rasimtd ca corbire pshhologicd sau ca orbire fziologica. In cazul locurlor de munca interioare, orbirea fiziologica nu reprezirté o problema majora daca sunt indeplinite conditile de limitare a orbit de inconfort. Orbirea cauzata de retlexille de pe suprafetele speculare este numita uzual reflexia de voal sau orbirea refiectata, NOTA - Este necesaré o grid deosebité pentru a evita oibirea atunci cénd directa de privite este deasupra 45.2 Orbirea psihologica/de inconfort Momentan, pentru evaluarea orbirii psinologice generate de terestre, nu exist nici o metoda standardizata. Evaluarea orbiti psinologice cauzata direct de aparatele de iluminat ale unel instalatii de iuminat interior trabuie determinata folosind s stemul CIE unificat de evaluare a orbirli (UGA), bazat pe relat’ 280 unde: 12 InfoStandard Web 3.0.6-3533 SR EN 12464-1:2011 Le __reprezinta luminanta de fond in cd'm®, calculaté ca find egald cu Eins: x", In care Eng este iluminarea vertcalé indirecta la nivelul ochiulu' observatorulul L—_reprezinta luminanta partilor luminoase ale flecdrul aparat de iluminat tn directia ochiulul observatorului, in cdm?, (2 _reprezinta unghiul solid (masurat in steradiani) al parflor luminoase ale fiecarui aparat de iluminat la nivelul ochiulul observatorulul, PP __reprezinta indicele de pozitie Gutn pentru tiecare aparat de iluminat individual, raportat la doplasarea sa fala do axa vizuala. Toate jpotezsle utlizate pentru determinarea indicelui UGR webuie stabilite in documentatia proiectului. Valoarea UGA a instalatiei de iluminat nu trebuie $4 depageascd valoarea stabilté In artcolul 5. Valorile limitative recomandate indicolui UGR formeazé o serie alo caro! notabile in efactul de orbire. pte indica schimbari Soria de trepte a indicelui UGR este: 10, 13, 16, +9, 22, 25, 28, NOTA 1 - Vavatia indicelul UGR into Tnedpere poate fi determinatd utilzand tabelele detalate pentru dferte poziti ale cbservatorull, metodé descrisa in dotalis in CIE 117-9. NOTA 2 - Daca valoaroa maxima a indelul UGR Int- Tnodpere este mai mare decét valoavoa limtatva a UGR dal la alco 5, este necesard oInformare referitoare la pozttia In Inclpere a posturor de uct NOTA 3 - Dacé metoda tabelara nu este aplicabilé, iar poztia cbservatorulul sl deste de priire sunt Ccunoscute, valoarea Indicelul UGA poate fi determinata folosina formula prezertata. Cu toale acestea au fost realzate cercetari imate, pentru 2 determina apliabitatea valorilr mt existente. Limtele de aplicabitate a conde! prezentate sunt in studiu. 45.3 Ecranare impotriva orbi Sursole luminoase foarte stalucitoare pot cauza orbire $i pot altera obsorvarea obiectolor. Acest tenomen trebuie evitat, de exemplu, printi-o ecranare corespunzétoare a lémpilor si luminatoarelo, ‘sau printr-o umbire fata do lumina naturala s:raluciteare care trece prin ferestr. Pontru aparatele de iluminat, unghiul minim de ecranare (a se vedea figura 2) din cémpul vizual dat fn tabelu 2 trebule aplicat tn functie de lumirantale lAmplor spectticate. NOTA - Valorile indicate tn tabelul 2 nu se aplici apavatelor de iluminat indirect, or celor cu o component a ‘emisieiluminoase direcjionst in jos, montate sub nivolul normal al ohio. Tabelul 2 — Unghiul minim de ecranare la luminat pilor speciticate Luminata ampli Unghiul minim de ecranare eden? a 20 pana la < 50 5° 50 pand la <500 20° > 500 30° 13 InfoStandard Web 3.0.6-3533 SR EN 12464-1:2011 Figura 2— Unghiul de ecranare a 4.5.4 Reflexll de voal si orbirea prin reflexil Retlexile de mare straluc’e pe sarcina vizualé pot altera vizibilitalea, de obicei prejudiciind-o Refloxile de voal si orbirea prin refiexie pot fi prevenite sau reduse prin urmatoarele masuri = dispunerea locuriior de munca in functie de aparatele de iluminat, ferestre sau luminatoare: = finisaul supratetei (supratete mate) ~ —imitarea luminanfel aparatelor de iluminat: = plafon luminos si peret luminosi 4.6 — lluminat in spafii inchise 46.1 Generalitati Suplimentar fat de luminatul zonei de activitate se recomanda iluminatul volumulul spatiulul ocupat de cameni. Aceasta lluminare este necesara pentru a evidentia obiecte, dezvalui textura gi de a Imbunatati aspectul persoaneiar din ace! spatiu. Termeni ca “iluminarea clindricé medio’, "madelare" si"luminat directional’, deseriu conditile de iluminare. 46.2. Cerinte pentru iluminarea cilindrica medie in spatiul de activitate Pontru o buna comunicare vizuala §1 recunoastere a obiectelor in-un spafiu in care camenii se misc ‘sau muncese este necesar ca acest spatiu sd fie luminat. Acest lucru este indeplinit prin asigurarea nei ilumingr cilindrice medii adecvate, E,, in spatiu lluminarea ollindric’ medie mentinuta (luminare medio in plan vertical), in activitatea si zonele de interior nu trebule sa fe mal micd de 50 x cu Uo 2 0,10, pe un plan orizontal, la 0 Tnaltime data, de ‘exemplu, 1,2 m pentru oamenii asezati si 1,6 m pentu oamenil in picioare, deasvpra pardoseli NOTA - In zonele, unde buna comunicare vizualé este importanta, mai ales in birour, zonele de intlnie si de predare, E780 recomanda s@ nu fio mal mica do 150 Ixeu Uo 20,10. 46.3 Modelarea Aparenta generala a unui interior este Imbunatatta atunc! cand caractersticle sale structurale, perscanele si obiectele aflate in acest spallu sunt astfel iluminate incat forma si textura sunt dezvaluite olar 5 placut. ‘Se recomandé ca lumina nu sa fie prea directionala deoarece se pot produce umbre puternice; nici prea dituzé deoarece efectul de modelare se pierde tn intregime. ducand la o ambianta luminoasa prea banald. Se recorianda evitarea umbrelor multiple cauzate de iluninatul directional de la mai mult de 0 sursd deoarece aceasta conduce la un efect visual con‘uz, Modelarea desciie echilibul dirte lumina difuzé si cea directa si se recomanda a fi luata in considerare. NOTA 1 - Raportul dntre iiuminarea cllindrica s1 cea orizortal, nt-un punct este considerat un indicator de modllare. Se recomanda ca punctele de grt pentru iuminarea cilindrea 5 orizontala $8 coined 4 InfoStandard Web 3.0.6-3533 SR EN 12484-1:2011 NOTA 2 - Pentru amplasarea uniformé a aparatolor de thuminat sau a \uminatcarelor, obtinerea unor valor! Ccupiinse intre 0,30 §1 0,60 reprezinta un Indicator de modelare un. NOTA 3 - Lumina naturalé este distibulls de ferestre predominant In plan orizontal. Bonefille suptimertare ale lumii naturale (a se Vedea 4.12) pot compensa pent ofectul lor asupra valorlor de modeiare, valorle ‘2cestul report de modelave pentru lumina naluralé putand fi exinse de ia inte'valul indicat 464 lluminatul directional al sarcinilor vizuale liuminatul dint-o directie stabiita poate revela detalii In interiorul une! sarcini vizuale, crescand vizibiltatea lor si permiand realizarea sarcinior ma ugor. Se recomanda evitarea rellexile de voal nedarite $i orbirea psinologicd, a se vedea 4.5.4 Se recomanda evitarea umbrele puternice care interfereazé cu sarcina vizuala. Dar unele umbre ajuta la cresterea vizibiitati sarcni 4.7 — Aspecte de culoare 474 Generalitati CCalltatile culori une! ldmpi cu lumina relativ alba sau lumind naturalé transmisé sunt caracterizate de doua atribute: ~ —aparenta culo mini: - _apiitudinea de redare a cular, care afecteaza aparenta culo‘ obiectelor si persoanelor. ‘Aceste doua atribute trebule considerate separate. 47.2 Aparena culorii ‘Aparenta culorii unel lémp) se referd la culoarea aparenté (cromalicitatea) luminii emise. Aceasta ‘este cuantiicatd prin temperatura sa de culoare corelata (Ter) ‘Aparenta culoriluminii naturale variaz pe durata unel zie, ‘Aparenta culoril umini artifciale este descrisa in tabolul 3. Tabelul 3 — Grupuri de aparenta a culorli pentru limp ‘Aparenta culorilor Corelanta culoare-temperatura Ter caida sub 3.300 K Intermediara de la 3.300 pana la $ 900 K Reve peste § 300K Alegerea aparentei culorl reprezintd o problema de psinologie, esteticd si de ceea ce se considera a fi natural. Alegerea va depinde de nivelul de iluminare, culovle incdperi si a mobilierulul, clmatul ‘nconjurétor gi aplicafe. In zonele cu cima calda se prefera, in general, o aparen{a a culo lumini! mai rece, In tmp ce in Zonele cu clima rece se preferd o aparenia mai caida. in capitolul 5, pentru aplicatii specifice de recomanda un domeniu restrans de temperaturi de culoare poltivitem, Acestea sunt aplicabile atat pentru iluminatul natural,cat si pratru cel artificial 47.3 Redarea culori Pontru performanta vizualé, sentmentul de contort si stare de bine, culorle mediului 16 InfoStandard Web 3.0.6-3533 SR EN 12464-1:2011 Inconjurater, culorile obiectolor gi ale pioli umane trebuie $a fie redate natural, corect gi intr-un mod care sd facd persoanele sa arate sndtoase gi placute, Pentru a fumnizao indicare obiectiva a proprietatior de redare a culoril unei surse de lumina a fost introdus indicele general de redare a culorii R,, Valoarea maxima a R, este 100 Valoarea minima a indicelui de redare a culori pentru tipuridistincte de interioare, sarcini sau activité ‘este precizata in tabelele de ia 5.1 1a 5.53. Culorle de siguranta, conform ISO 3864-1, trebuie Intotdeauna identificate ca atare. NOTA 1 - Propriettile de redare a culorl a lunini provenind de la 0 surs de lumina pot fi reduse de sistemete ‘optice, de stil si suprafete colorate. NOTA 2 - Ponty rodavoa oxacta a culoilor obiectolor gi a pill umana, so recomanda luarea In considoraro a ‘nul inde de redare a culorlor (A) particular, indvidual§\corespurztar. 48 — Palpaire si efecte stroboscopice Palpairea cauzeazé dstragerea atentiei si poale da nastere la efecte fizioologice cum ar fi durerile de cap. Etectele straboscopice pot conduce la situatil periculoase prin moditicarea perceperii miscarli masinilor rotative sau cu miscare alternativa Sistemele de iluminat se recomandé sa fie proieciate astfel incat sé se evite palpairle si efectele stroboscopice. 49 fluminatul locurilor de munca cu echipamente cu ecrane (DSE) 49.1 Generalitati lluminatul locurilor de munca cu echipamente cu ecrane trebu'e sa fie corespunzator tuturar sarcinilor realizate la locul de munca. de exemplu citrea de pe ecran, citea textelor tipaite, scrierea pe nartie, lucrul la tastatura Pentru aceste zone, citerile gi sistemul de iluminat treoulesc alese in conformitate cu tipul de zona, ‘sarcin sau activitate din nomenciatorul de a articoll . Ecranele si, in anumte cazuri, tastatura pot produce reflexii, cauzand orbire fiiologicd sau psihologica. De aceea este necesard selectarea, pozitonarea gi aranjarea aparatelor de iluminat asttel neat s4 se avite refiexile de mare stralucire. Proiectantul trabuie sA determine zonele defavorabile de amplasare i trebuie sé aleagé echipamentul sipozitile de montare potrivte pentru a evita refiexi perturbatoare, 4.9.2. Limite de luminanté pentru aparate de iluminat cu distributie direct Lumina poate reduce contrastul prezentari pe un ecran DSE prin’ reflexia de voal rezuitatd in urma ilumindri pe supratata ecranulul gi = luminantele aparatslor de iuminat gi a suprafetelor strdlucitoare reflactats pe ecran. EN ISO 9241-307 prezintd cerinfele pentru calititle vizuale ale ecranelor cu privire la reflex nedorite, ‘Acest paragrat descre limitele de iuminanta ale aparatelor de iluminat ce pot firefiectate de ecranele DSE In direstile de privire normale. 16 InfoStandard Web 3.0.6-3533 SR EN 12464-1:2011 Tabelul 4 furnizeaza limitele luminantei medi a aparatelor de iuminat pentru unghiur' de elevatie de 65° 5i mai mul, in raport cu verticala descendent, in toate directile radiale din jurul aparatulul de iluminat, pentru locurie de mune ce ‘olosesc ecrane varticale sau incinate pana la un unghi de 15° Tabelul 4— Limitele luminantei medii ale aparatelor de iluminat ce pot fi reflectate de un ecran plat Clasa do luminan{a.a eeranolor Eoran eu Ecran eu luminant luminanta ridicata ‘medie L> 200 cam 2 1200 ede Cask 53.000 em? $1500 eck’ (colaritate pozitva si cerinte normale privnd culoarea si detallieinformatllor aigate, uillzate In Bou, educatie, ete.) Case : 2 2 (polartate negativa slisau corinte dicate] $1 809 dm '$ 1.000 edt prvind culoarea si detalileinformatilor agate, utlizate pony proiectare CAD ‘romatioa, et) NOTA _Glasa de luminanté a ecranelor (a se vedea EN ISO 9241902) descra Mminanta| ‘maxima a pit albo a cerarull, valoareaaeottoa fins procizat do cto fabcantl ecrarul Dacd un ecran cu luminanta ridioaté este destinat sa tie utllzat la luminante sub 200 od m® se iau tn considerare conditile spacificate pentru un ecran cu \uminozitate medie. Unele sarcii, activitati sau tehnologii ale ecranelor, in special la ecvanele deosebit de lucioase necesité © abordare diferita a solutiel de llumina: (de examplu, mite de luminante scazute, dispozitive de umbrire, reglare individuald a intens'tati luminoase, et), ‘in zonele cu activtati industiale si meseri, ecranele sunt unsori protejate de ecrane de sticla aditionale. Retlexlle nedorite pe aceste ecrane de protectie trebuie sa tle reduse prin metode adecvate (cum arfitratament antizafiex, inclinarea eoranelor de protectie sau obloane). 4.10 Factor de mentenanta (MF) Sistemul de iluminat se recomanda s8 fie proiectat in functie de un factor de mentenanta global calculat functie de echipamentul de iluminat ales, spafiul inconjurdtor si programul de mentenanta stabilt Nivelul de luminare recomandat pentru flecare sarcin este dat ca nivel de lluminare mentinut, Factorul de mentenanté depinde de caractersticile de mentinere ale lAmpii si ale balastului, de aparatul de iluminat, mediul in care este montat sistemul de lluminare si programul de merti Sstemul de iluminat se recomanda sA fie proiectat tinand cont de MF general pentru lampatile) ‘soloctata(te), aparatul(elo) do lluminat, re‘iectantole suprafetoler, modiul inconjurator si programul do Intretinere specticat. Pentru inroducerea tn calcul a luminii naturale, se recomanda s4 se tind cont de reducerea luminil transmise prin stice datorta depunerior de prat. Proiectantul vebuie: 8 stabileascd factorul de mentenanta gi s@ enumere toate potezele tacute pentru calcularea acestel valor = s& specitice echipamentul de iluminat corespurzator pentru mediul de aplicare; 7 InfoStandard Web 3.0.6-3533 SR EN 12464-1:2011 ~ 88 pregateased un program de mentinere complet care s& includa frecventa de inlocuire a lémpl, Intervalele de curdtare a aparatelar de liuminat g stcielor $1 metoda de curdtare. MF are un mare impact asupra eficientei energetice. Ipotezele formulate la calcularea MF trebuiese cplimizate intr-un mod care $4 conducé la o valoare mare. Recomandari privind calculul MF pentru sisteme de iiuminat arificial se pot gas in CIE 97-2005, 4.11 Criterii de eficient nergeti ‘Sistemele de iluminat ce recomandasé fie prolectate pentru a salistace cerintele de lluminat pentru 0 ANumité sarcind sau spabu, fr a pre.udicia eficlenta energetcd. Este Important s4 nu se compromita, aspectele vizuale ale une’ instalabi de iluminat doar pentru reducerea consumului de eneigie. Nivelurile de iluminare stabilte in acest standard european sunt valor minime ale iluminari medi si vebuie sa fie mentinute. Reducerea consumulul de energie se poate realiza beneficind de lumina natural, tunctie de modul de ‘ocupare, imbundtatind intretinerea instalatii i utizarea pe scard larga a sistemeior de contro ‘Cantitatea de lumina naturala variaza pe tot parcursul zilei in functie de conditiile climatice. In plus, in incdperie interioare cu fereste laterale, lumina naturala disponibié scade proportional cu distanta de Ia fereast’, Poate fl necesard suplimentarea cu surse articlale pentru a asigura niveluriie de lumiare necesare la postul de lucru, prin echilibrarea distribute! luminantelor in camera, Se pot utliza ‘ochipamente de comanda automate sau manualo siisau de roglare a fluxulul luminos pentu a as gura integrarea corespunzatoare a luminii naturale in sistemui de iluminat, © procedura de estimare a cerintelor energetice ale unel instalatil de iluminat este data tn EN 15193. Ea oferd 0 metodologie de calcul a indicatorulul numeric de energie a sistemului de iluminat (LENI) reprezentand performanta energeticd a sistemelar de luminat din clddiri. Acest indicator poate f utiizat pentru incdpor individual numai ca o baz comparatva, valorile de re‘erinta indicate in EN 15198 find elaborate pentru o clddire intreaga. 412 Benet aditionale ale luminii naturale lluminatul natural poate asigura iluminatul total sau partial necesar realizavii sarcinilor vizuale gi astfel ' ofere posioitatea realizar de conomii de energie. Acesta variaza ca nivel, directe si compozitia ‘spectrald in timp 51 produce variatia raportului dintre lumina directa $i cea reflectata procum si variatia distribute! luminantelor, fapt perceput ca benefic persoanelor aflate medii de lucru interioare. Ferestrele sunt preferate la locurile de munca pentru lumina naturalé oferité si pentru contactul vizual ‘cu medial exterior. Cu toate acestea, este important ca utlizarea ferestrelor s8 nu provoace discontort vizual sau termic, ori sé conducd la pierderea intimitati 4.13 Variatia iluminaril Lumina este importanta pentru sanatatea si starea de bine a camenilcr. Lumina afecteaza vigilenta, starea de spirit mentala si emotile cameniior. Aceasta poate sustine si regia ritmul citcadian $i influerteaza starea fziologica si psihologica a oamen lor. Cercelari de ultima ord indicé faptul c& aceste fenomene, in plus fald de criterile de proiectare al sistemelor de iluminat definit in EN 12464-1, pot fi provocate de catre asa-numitele “electe non-imagistice” a iluminavi si culori aparente a lumini. Vaviatia Cconaitilor de luminat in timp prin eresterea iluminari.distrbutia luminantalor si diversificarea gamei temperaturi de culoare fata de cele spectficate in acest standard european cu lumina naturala sisau sisteme de luminal artlicial dedicate pot stimula oamenil si sporec starea de bine. Intervalul de varialie recomandat este In studi 5 Nomenclatorul cerinfelor de iluminat 5.1 Compozitia tabelelor Coloana 1 prezinté numarul de referinté pentru fiecare zona de interior, sarcina sau actvitate, 18 InfoStandard Web 3.0.6-3533 SR EN 12464-1:2011 Coloana 2 cnumora acole zone, sarcini sau activitati, pontru care sunt procizate corinte specitice, Dacd un interior (zona), o sarcind sau activtate particulara nu este listatd, se recomanda adoptarea valorilor stabilte pentru o situate similara, comparabila Coloana 3 stabiieste iluminarea menfinuta Em pe suprafaja de reternfa (a se vedea 4.3) pentru interoru, sarcina sau actvitateastabté'n coloana 2 NOTA 1 ~[In anumite cazui poate fl necosar crosterea luminarli mentinute (a se vedea 4.3.3) NOTA 2 - Controlul luminatulul poate fl necesar pentru obtinerea unel tlexiiltitl adeovate pent varetatea sarcinlor ndepline. Coloana 4 prezinté limitele maxime UGR (Unified Glare Rating limit, UGR) pentru situatia ‘enumerata in coloana 2 ‘Column 5 prezinté uniformitatea minima a iluminarll Uo pe suprafata de reterint@ pentru iluminarea menjinutd dat Tn coloana 3, Coloana 6 prezintd mit listaté tn coloana 2. mul indicelui de redare a culori (R) (a se vedea 4.7.3) pentru situatia Coloana 7 oferd sfaturi gi note pentru excepti §1 aplicatii speciale, pentru situatile prezentate in coloana 2. 5.2 Nomenclatorul interioarelor (zonelor), sarcinilor si activitatilor ‘Tabel 5.1 —Zone de circulate din interiorul Adirilor Tabel 52 — Spatii comune din interiorul claditilor ~ incdperi de odinna, grupuri sanitare gi de prim ajutor ‘Tabel §.3 — Spatii comune din interiorul clédiilor ~ Sali de comanda sau de contro! Tabe! 5.4 — Spatii comune din interiorul clfdirlor — Depozite, depozite retrigeratoare ‘Tabel 5.5 — Spatii comune din interiorul clfdilor — Zone de depozitare In rafturh ‘Tabel 5.6 — Activitat industriale gi meserii— Agricultura ‘Tabe! 5.7 — Activitat industriale gi meseril— Paniticatie abo! 5.8 — Activitatiindustrialo gi meserii - Ciment, produse din ciment, beton, caramizi ‘Tabel §.9 — Activia industriale si meserii~ Coramig,tigle, sticld, cristal Tabel 5.10 — Activitit industriale si meserii— industria chimicd, a plasticulu si cauciuculul ‘Tabel §.11 — Actvitai industriale gi meseri — Industria electricd gi electronica Tabel 5.12 — Activilii industriale $i meserii— Bunuri alimentare gi industrie alimentard de lux ‘Tabel 5.13 — Actvitii industriale $1 meserii— Turnatori si prelucrarea metale'or ‘Tabel 5.14 — Activitati industriale gi meserii— Saloane de coatura ‘Tabel 5.15 — Actvitati industriale $1 meserii~ Fabrica’ea bijuterilor ‘Tabel 5.16 — Actvitiiindustriale gi meserii— Spalator gi curdjatorll chimice Tabel 5.17 — Actvitai industriale si meseri- Pisle si aricole din pisle ‘Tabel 5.18 — Actvititi industriale $i meserii— Fabriearea si prelucrarea metalelor Tabel 5.19 — Activitai industriale si meserii— Harte si articole de papetare ‘Tabel 5.20 — Actviti industriale $i meserii— Centrale electrice Tabel 6.21 — Activitai industriale gi meserii— Tipografi ‘abel 6.22 — Actvitat industriale $i meserii~Laminoare, instalafi siderurgice Tabel 5.23 — Activitiiindustriale $i meserii— Fabricarea si prelucrarea materialelor textile ‘Tabel 5.24 — Acivitai industriale $i meserii— Constructia $i repararea masinior Tabel 5.25 — Activitii industriale $i meserii~ Fabricarea si prelucrarea lenulul Tabel §.26 — Brrouri ‘abel §.27 — Claditi comercialo ‘Tabel §.28 — Locuri publice ~ Spafi comune Tabe! 5.29 — Locuri publice ~ Restaurante si hotelur ‘abel 5.30 — Locuri publice ~ Teatre, sali de concert, cinematografe, locuri de agrement Tabe! 6.31 — Locuri publice - Targur, sali de expozitie ‘abo! §.32 — Locuri publice ~ Muzoo 19 InfoStandard Web 3.0.6-3533 Tabo Tabe! Tabe Tabel Tabel Tabe Tabe Tabo Tabel Tabe! Tabe Tabel Tabel Tabel Tabe! Tabe Tabel Tabel Tabe Tabe Tabe! SR EN 12464-1:2011 5.83 — Locuri publice ~ Biblioteci 8.34 — Locuri publice ~ Parear auto publice (acoperite) 8,85 — Cladirl educationale — Crage | gradinte 5.36 — Cladiri educationale ~ Cladiri educationale 5.37 — Cladiri pentru ingrljrea sanatatii~ Sali de uz general 5.38 — Clédiri pentru ingriirea sdnatati - Sali ale personalulul 5.39 — Cladiri pentru ingrjirea sénatatii— Camere de garda, maternitati 5.40 — Cladiri pontru ingrijrea sdnatatii~ Sali do examinare (gonorala) 5.41 — Cladiri pentru ingri rea sanatali - Cabinete oftaimologice 5.42 — Cladiri pentru ingrirea sénatatii—Cabinete ORL 5.43 — Cladiri pentru ingrijrea sanatatii— Cabinete de imagistica medicalé 5.44 — Cladir pentru ingrijrea sanatati~ Sali de nastere 5.45 — Cladiri pentru ingrijrea sanatati— Sali de tratament (general) 5.46 — Cladiri pentru ingrijrea sanatati - Bloc operator 5.47 — Cladir pentru ingrirea sénatati— Terapie intensiva 5.48 — Cladir pontru ingrijrea sanatatii- Cabinete stomatologice 5.49 —Cladiri pentru ingrijrea sana — Laboratoare gi farmaci 5.50 — Cldiri pentru ingri rea sanatai ~ Sali de decontaminare 5.51 — Cladiri pentru ingrijrea sanatati- Sali de autopsiere §| morga 5.52 — Zonele rezervate transportului ~ Aeroportur 5.83 — Zonele rezervate transportului ~ Gar 20 InfoStandard Web 3.0.6-3533 SR EN 12464-1:2011 5.3 Cerinfele de iluminat pentru zonele interioare, sarcinile si activitatile ‘Tabel 5.1 — Cerinfele de iluminat pentru zonele interioare Tipul de zona, sarcind sau activitate Em [UGA] Us Corinto specitice Zonele de circulate § covdoare too | 28 | 040] 40 “= tluminare fa nlvelu! pardoseli + Ry §'UGR similare cu cele din zonele adiacente +150; in cazul in care cexisté autovehioule pe + iuminatul ia ies si invar trobulo ea prezinte 0 zona de tranzive pentru a evita schimbarioruste in lumina inte interior gi exterior za sau noaptea + to0Ue evita efectul de orbire a soferlor $1 pietonilor Sli, sof rulante, benz! rulante roo | 25 | 040 | 40 Nocesita contrast Imounatatit la trepte 648 Ascensoare tur Nivelll de Mmind in fala ascontomulul ar tuobul s8 fle de eet putin Em = 200 5d Rampo do Incarearo i50 | 25 | 040 | 40 ‘Tabel 5.2 —Zone din interiorul clidirilor — incdperi de odihna, grupuri sanitare side prim ajutor Sali de Ingrve medicala s00 | 16 | 060} 90 2, | uoR, . Ret. | Tipul de zona, sarcina sau activitate Corine specitice 52.1 | Cantine, ofiel 200 22 | 0,40 | 80 822 | Incaperi de odinna too | 22 80 523 | saiide oxerciti fzice 300 22 | 040 | 80 524 | Vesta, gupuri sanitae, sélide baie] 200 | 25 | 040 | 80 | in fiecare toaleta paleo individual, decd acesten sunt complet Tneniso. 5.25 | intirmerii ‘500 19 | 060 | 80 526 4000 Ks TOP <5 000K 21 InfoStandard Web 3.0.6-3533 SR EN 12464-1:2011 Tabel 5.3 — Zone din interiorul cladirilor - Sali de comanda &, [uan] u | Re fr. | Tipul de zond, sarcind sau activitate Corinje specitice 53.1 | Salicu cohipament do instalati, control] 200 | 28 | 0.40 | 60 582 [Teen over val aloud atowie | S00 | t@ | aso | 20 | Tabel 5.4 — Zone din interiorul cladirilor - Depozite, depozite refrigeratoare E)oan fet. [pu de zon, saci sau activate Ccerng specie wf] -|- | - 41 | Magazines donot 100 ] 25 | ado ] oo | 200,ktncaru coun a2 | Zoredemanpuie,amcaes’ | aon | as | aso | oo expediere ‘Tabel 5.5 — Zone din interlorul cladirllor - Zone de depozitare pe rafturl &, [Ucar] u Rot. ne. | Tipul do zon, sarcina sau activitate Corinje specitice 5.5.1 | Zone de tecere nedestinate oamenilo| 20 o4o | 40 ance fa nivelul 5.5.2 | Zone de trecere pentru cameni 150 | 22 | 040 | 60 eee fa nivelul 5.53 | Stade comanda 150 | 22 | 060 | 80 5.54 | Fata zone! de dopoztare 200 0.40 | 69 | lluminarea pe voricala liuminatul pertabil poate #] folosit. Tabel 5.6 — Activitatiindustriale gi meserii— Agricultura 6, » [uaR Tu | et. ne Tipul de zona, sarcind sau activitate Corinto specitico TIneareavea 1 maneviaea martuttor] 949 | 25 | 0,40 55 | echipament de manipulare gute had (Clad pontru animale - gradu 50 ao | 40 gq | Cust pont animaie volnave: 5.63 | grajduri pent fatare 200 | 25 | 060 | 80 Prepararea nutretulor, ltée, soalarea ustonsilor 200 | 25 | o60 | 60 ‘Tabel 5.7 — Activia! Industriale gi meserll- Brutaril s sareina E, | uar, Rm Rot. nr-| Tipul de zona, sarcina sau activitate Cerinfe specitice m | - | - | - 5.7.1 Preparare si coacere soo | 22 | 060 | 20 | 5.72 [Finsare, glazuraro, docorare soo | 22 | ov | oo | 22 InfoStandard Web 3.0.6-3533 SR EN 12484-1:2011 Tabel 5.8 — Activitati industriale si meserii - Ciment, produse din ciment, beton, cdramizi 6 [un] u | A Ret. nr Tipul de zona, sarcind sau activitate Corinto specitice mw | - | - | - 7 Do | Tebue recunoscute 5.1 | Useare so | 28 | oo | 20 | ite eee Gan | Pepararea nateraleor ueula 582 | cuptoare siechipamente de 200 | 28 | 040 | 40 Fag | Wena tiparronte 300] 25] oe [a0 Bad_| Coma Eo EI EL Tabel 5.9 — Activitaffindustriale gi meserii - Ceramic, tigle, sticlS, produse din sticl’ & [un] u | A ot. nr-| Tipul de zona, sarcind sau activitate Corinto specitice « | - | - | - Bar Trebue recunoseute 591 | Uscare so | 28 | o40 | 20 | culoriode securtate Baz | Preparae, uc la conpanonts 300 | 25 | 0a | 80 as | Email laninare, modeare, fasonarea pieselor simple, satinare, | goo | 25 | 060 | 20 suflarea stile! Baa | Situte, gravare, slehuea steel fasondri de procizo,fabricarca 750 | 19 | o70 | a0 instumentelar dn st aS | Slefulea steel optice, a orstaul, Sloture manuala 5 gravare 750 | 16 | 070 | 80 ERS | Lucru de preczie ca do exomplu W000 KETOP S6500K sloture docorativa, pietwad manuals | 1000 16 | 0.70 | 90 Ear | Fabicarea plveler prejioase aitetce| 1500 | 16 | 070 | 80 MOO0KSTCP <6500K ‘Tabel 5.10 — Activitaff industriale si meserii - Industria chimic&, a materialelor plastice si uaa] & | A et. nr.| Tipul de zona, sarcina sau activitate Corinfe specitice Jor | Msialall de prosesare comandato di [Frobue recunoseut 04 | adistants so | - | 040 | 20 feuioriede siguranta Tnetalai de procesare cu 102 | intervenje manual limitat za foo | a0 f.10.3 | Stati de uct cu echipa) permanent 5 pontru insalaile do procesare Soo | 25 | 060 | 80 104 | Inciperi de masurdl de proczie, 500 ‘oso | 20 laboratoare: 10.5 | Produeye tarmacoutica soo | 22 | 060 | 0 10.8 | Produaje de anvelope s00 | 22 | 080 | 80 10.7 | Inspectia culatlor 1000 o7a | go [t00eKs TOP s6800K fs.10.8 | Tale, hrisare, inspect 750 70 | 80 2 InfoStandard Web 3.0.6-3533 SR EN 12484-1:2011 Tabel 5.11 — Activitatiindustriale gi meserii— Industria electrica gi electronica &, Juan] u | AR Ret. nr Tipul de zona, sarcind sau activitate Corinte specitice Tha] Fabicarea cablurlor 91 conductoarelr| aloctico 300 | 25 | oo | a0 TTz_| sooner bobine mari 300 | 25 | 060 | a0 bobino do marime modo 500 | 22 | 060 | a0 bobine mii 750 | 19 | 070 | a0 773_[ Impregnarea bobineior 300 | [060 | a0 774 | Gawanizare [| 2 | 060] 80 TTS | Luerai de asamblare ‘de maridimersiuri, deexempu | 300 | 25 | 060 | a0 ‘wansformatoare mari ‘de dimensiuni medi, de exempiu} S00 | 22 | 060 | 80 disunctoare = de dimensiuni mic, de exemol, 750 | 19 | 070 | a0 teletoane.aparate radio, IT, calculatoaro = de presize, de exemplu, echipament 1000 | 16 | 0,70 | 80 de masurare, caalae cu clrul 778 | Melis electorice,insercai, ajustan| 7600] 16 | 070 | 80 Table 5.12 — Activit fi industriale gi meserii— Bunuri alimentare si industria bunurilor de lux UGA. A Ret. nr. Tipul de zona, sarcind sau activitate Coringe specitice T27_| Loourl de muncd sizone 200 | 25 | 040 | a0 fabrci de bere, prelucrare melt, Pent spaiare, umpierea butoaielr, curdare, comere, decoire ‘gall In Tabricl de conserve | elocalats “Tocur de munca gi zone I fabric do aha Pentiu uscavea si fermenarea ‘utunulu! art, fermentarea in plunke 722 | Sotarea gi spalarea producer 300 | 25 | 080 | 80 macinare, amostocare, impactetare 723 | Losuilde munck gizoneciticets | 800 | 25 | 0.60 | a0 abatoare, macelai laptai, zone de fivare in rainaci do zanar T2A |[alerea sisorlarea Tuctelor legumeai] 300 | 25 | 0.80 | 80 725 | Fabicarea deleateselor, uewulin B00 | a2 | 060 | a0 ‘bucdtiri, fabrcavea tigalr 31 figaretolor 726 | Inspectarea paharelor si stelelor] 800 ] 22 | 080 | 80 ‘controlu’ produselor, aranjre, sortare| decorare TaT_| Laboratoare Boo | 18] a0 | 80 728_| Control eulerlar EC GN 24 InfoStandard Web 3.0.6-3533 SR EN 12464-1:2011 Table 5.13 — Activitafi industriale gi meser —Turnatorii gi modelarea metalelor Pet.nc| Tul de zondsarntsavaciviae | & | YOR) % 1 | cont specie SET | Tonetat suserane, pune, se 3 | bat] 20 | Tena reamoseate eile de sgurants 5752 | Pafome Twas] oo S75 | Proparaoa rsp 300 | 50a] a 5134] Vestiare 200 cc ! 040 80 5135 ecu de munca la cubilou si masini de} EF | 0,40, 80 S138 | Tanmore 700 |S Oa] a S707 | Zone de canvtagare 3 | sO] aD S758 | Wagini de modware 0 | sO] a S103 | Wodelare manual side niez co 5.13, Tumave sub prestune 300 | asf 080] a 5.15.77] Construct de machete 300 | Oe] a ‘Tabel 5.14 — Activitit!industriale gi meseril - Saloane de coafura é Juan] u | A Ret. nr.| Tipul de zona, sarcina sau activitate cor mye | te specitice 5147 | Costas Boo | 78] 060 | 90 ‘Tabel 5.15 — Activitafi industriale si meserii - Fabricarea bijuterillor =, [oA] &]® et. nr.| Tipul de zon8, sarciné sau activitate Corinto specitice mw [| - | - | - 5.18.1 | Pretucrarea pietrelor pretioase "500 970 | 80 fipoe Ks TOP $6 809) 5.182 | Fabicarea biutelor Fouo 7%] 970 | 8 5.153 | Fabricarea coasurlor (manualé) 1500 970 | 8 Bao | 13 | o60 | 80 8.154 | Fabricarea ceasurior (automata) Tabel 5.16 — Activitatiindustriale gi mesorii- Spalatorii si curatatorii chimice z, | usk] u, Ret. nr.) Tipul de zona, sarcina sau activitate Corinte specitice be 5.167 | lnvarea artcollor, marcaregisotare | 300) 25 | 060 | 60 ‘S162 | Spalare gicurBlare chimicd Ea ea) ies | Clears, Blears cu aur 300 [2080 | 80 Brea | Convers reparare 75o|—T8| 070 |—80 25 InfoStandard Web 3.0.6-3533 SR EN 12464-1:2011 ‘Tabel 5.17 — Activitati industriale si meserii —Piele si articole din piele &, [uA] | AR Ret. n.| Tipul de zond, sarcind sau activitate Corinto specitice m | - | - | - TIFT | Lot doasupra cuvelor butaisor, | 200 | 25 | O40] a bazinolor BATE] Descarvarea, paves, WesaTea, OO Baa tragereapietor EATS | Lue de gokare, aearea Bo || oa a incaltaminte:tghetre, coasere, netezie, formate, ere Perforaro BATA Sorare 50022] Uso | 80 FOOOKETOR ZEECOR| EATS | Vopstea pt ia magna) a0 | aaa] a EATS] Conte de caliae TOR |S] OFT |B 5.177 | Contour euorior Toa | Te OTe | 90 OOOKETOP SE SOO R EATS | Fabicaren ncBiminst 350 || aT | EATS | Fabicarea mingior B00 [a2 00 | 80 ‘Tabol 5.18 — Activtit industriale gi meserii~ Fabricarea gi prelucrarea metalelor e, fuer Tu ] a ot.ne.| Tipu do zon8, earcina eau activitate Corine specitice w | - | - | - 787 | Fore toora 200 | 25 | 080 | 80 72 wavtare 300 [25 | 060 [a0 78a] Susu 300] 25 | 080] a0 Taa_| Fabrica gosto 9 mode qo 2_| Oo] a0 Tolerante 20,1 mm [:785 | Fabrbarea de preckie:poteare: cs toleranje <0. mm [e165 | Trasare: cantor a TET | Rislore do wotlare wide yo yoo | 2 | 060 | a0 models la rece ies | Fabioareatanioongosimesmm | 200 | 25 | O80 | 80 F189 | Preucrarea picor metalow ce ‘rosin <5 mm [78:10] Fabrcarea unefolor realzarea a ‘ehipamentelor d ‘lore Tas | Rambare a a) grosiers soo | 25 | 060 | ao fn soo | 22 | 060 | a0 do precio 70 | 19 | 070 | 20 [7672] Gavanzare 300 | 25 [0.80 [80 Pragiiroa sapraoyaar i vopave 75] 35} O73 Ta19 | PoaRiroa supaToltar sv FETE) Urals, Tabrcarea_gabartolr st] 000 | 78] Ore] Bo caloreler, mecarica de precze, miswomecaniea 26 InfoStandard Web 3.0.6-3533 SR EN 12464-1:2011 Tabel 5.19 — Activitafi industriale gi meserii - Hartie gi articole din hartie [usr] & | A et. ne.| Tipul de zons, sarcind sau activtate Coringe specifico «| - | - | - TS1 | Loonie roars ou sings tabnerde | 200) 25 | 04d] 60 sobloza F152 | Fabreareagiprowcrarea natal magi] 00} 25) O65 | 0 pentru nati carton ondulat, faavioaroa caronull TS | legitore sandard, de evempuu plow, | S00 | 2 | 060 | ao sone, lpire, lore, orogare, ombocar Tabel 5.20 — Activiti ndustrale g! meserii- Centrale electrice z oan] & | Ret. ne] Tipul de zona, sarcina sau activitate Coringe specifice » | - | -[- 20.7_| Stale de aprovzionare cu combustion | 80 Tad] 20 | robure ecunoscuto culo do siguranta Jeo | Sala cazanelo oo | 38] oo | a 208_| Sali do masin 200-25 _| 040 | 0 F:204 | Sat anexe, de exemplusal'de pomps, | 200-| 25 | 04d] 60 sal de condonsaro, et taolourt do ‘omutae (In intrivul constructor) BOS_| Sal de conta BOO | Te OF | 80 Panaurie_de_sonra kunt deseor vertcale 2. Poate fi necesar® Waratie = min B Pent uct cu eerane Bee vodea 49. Tabel 5.21 — Activia industrale i meseri - Tipografit aR. ot.ne.| Tipul do zon8, sarcind sau activtato YOR.) % |B | connye speciico «| - | - | - Bit] Taio, aura, mprmare Taree 300] 18_| 06D] 80 raver de clseo, prolucrare marmura Si platane, masi'do ait fablcarea matt E212 | Soraroarareig inprimare manuars | 500 | To) Uo | 0 ZiS_| Composiia tpogiates, ugar, Too | 7s |-O7e | ao irograere Conoul aun Te ipaiiea polarons | 7500] 78 | 070 | 80 SUOOK TOP se 500K] Gravare pe oT Gunma Zod] We] Ura | a0) Pen deecjorali se vedoa 4.64 Tabel 5.22 — Activitatjindustriale gi meserii- Laminoare, instalafii siderurgice (se continu) Ret. ne. Tipul de zon8, sarcind sau activitate z, Juan] 4 Coringe specitice ZE.1 [laine de produche Tara operare manual | 50 oe ae 222 |Uaine de product cu operare manual | 160 ) 28 | 040 | 40 eazionala 2ES_[Uaine de produche cu operare manual | 200 [25 | 080 | 80 ina 27 InfoStandard Web 3.0.6-3533 SR EN 12484-1:2011 ZEA_| Deporiarea puisTor MetalCe 35 Oa] 20] Culorie de siguranis Lwebule reeunoscute a or 200 | 28a 20 | Cuore de sigurania ‘webuie recunascute ZE8 | Tien de laminare; bobinator Tae del S00 [25 | 0.60 | a0 ssiore ZET_| Plationme Ge convol panout de conver | 300 [22 | 060 | 80 [5228 | Theercare, misurare gi cantor Bo | e860 ZES_| Tune subterane do marmea omulul] 50 340 | 20] Culorie de sigurants bband& transportoare,pivnile ete tuebule recunoscute ‘Table 5.23 — Activitafi industriale si meserii - Fabricarea si prelucrarea materialelor textile vcr] u | Ay Ret.nr.| Tipul de zona, sarcind sau activitate Cringe specitice mw | - | - | - 251 | Cocul de muncd gizone lngabazne | 200 | 25 3 de Inmulere, desticitoare de balotul 2BZ_| Dardoie. spalare. netezive,uculla | 800 [a2 | O60 | 80 magi de scarmanat, dosonaro, ploptinare, dimensionare, batorea desenoior, proflar, flarea ici sia 253_| Flare, inSgurare, scuuve, bobinare | 500 | 22 | 080 | 80 | Provenirea ofectelor stroboscopice 2ea_| Uraie, esse Impleive, Vicotare 500 | 22 | 0160 | 80 | Preverivea efectelor stroposcopice 2BS_| Tncholore Wicotao, tcotare fra a montarea ochiuslor 28 | Design manual. desovarea tparelor | 780 [a2 | 070 | 90 PO0OKeTOP

You might also like