GEORGES MARRY AVENUL BERGER PRIMUL -1000 20 DE ANI DE EXPLORAREGEORGES MARRY AVENUL BERGER PRIMUL - 1000 20 DE ANI DE EXPLORARE Buletinul Clubului de speologie "Emil Recovita" Bucuresti ~ Supliment 1979 - Aceasta este o reeditare a suplimentului Buletinului Clubului de Speologie »Emil Racovita” Bucuresti, aparut in 1979. Atunci, materialul pregatit de noi pentru multiplicare a suferit ulterior cateva modificari prostesti, fara sa fim anuntati. Desigur, acum le-am eliminat in buna masura. Nici vorba atunci de imagini in cadrul suplimentului. Doar acum am reprodus cateva din editia sursa, pentru a creste perceptia despre acele explorari extraordinare. Inca o data, multe multumiri lui Georges Marry, care si-a dat acordul pentru traducerea acestei carti.georges marry Lv poe Uo les montézes monoblet 30170 st-hippolyte du fort tél. (66) 85. 22. 40 Chu Ded V. Ciurgiv Veuttler eveuser Kk retmd de me na pomne & ial Aimabi Lute — vs Arte ge les a Brat Lawn de vets traduction de dc Goufte Berg » Gaon nme Dome Vit wt - Coys, vote Opti oe Aun do apna be? Au dodiat me touche ere fondein tute. De wtr wt, Www ary naokite le wn tranal wa port owe da traduction & d mu Lm ae - eet lea ak puvragy Pagute We wf baie Ouuynie de Hilo acute As wt. Powys - Pere mey ter cords aux Athi ots 7 ey Draga Ica Giurgiu, larta-mi intarzierea raspunsului la amabila dumitale scrisoare. Au sosit cu bine cele 2 exemplare din traducerea ta pentru ,,Gouffre Berger”, iti multumesc mult. Crede-ma ca aprecierea ta asupra calitatii acestui document ma emotioneaza profund. Ai realizat o munca importanta de traducere si punere in pagina. Fie ca aceasta carte ’i suscite un viu interes printre speologii din Cu sentimente cordiale, Georges MarryWoot ¥ ooze ons’ 9se oN wom TIDTIT TINGS spent BaePuateay oe PLAN DE SITUATION 30.0 ego 030 oon Avenul Berger si Pestera Cuves de Sassenage“Avenul Berger, Primul - 1000" citeste pe nerasu- flate. Ritmul descoperirilor impune. Apoi se reciteste pentru a ne familiarize cu locurile. $i, mai mit ca sigur, se ci- teste 91 @ treia oard Urmeazé o pauzd. Deschidem apoi carte: le intimplare, citim un fregment gi raminem uimiti de ceea ce poate irsemna explorare, spirit de sacrificiu, echipa. Numai cine a faout o descoperire, a coborit fn premiera un put de zeci de metri, s-a luptat cu o cascada, numai acela va inte= lege aproape complet efortul uman depus pentru cucerirea unui astfel de gol subteran. Ier azi sint zeci de avene ce cepa~ gesc... 500 metri adincime. Citind aceasta carte, cel care iubegte speologia isi va da seema c& poate m a facut intotdeauna tot ce era posi- bil, va intelege mai bine valoarea echipei, va deveni mai e- xigent fm organizarea gi desfagurarea oxplorarii. Treducere: Ic& Giurgiu Clubul de speologie "!'mil Pecovita Rucures Tebnoredacto: Tea GiurgiuMULTUMIRI Realizarea acestei carti a fost posibild datorita cole- borarii amicale a numerogi speclogi care au iuat parte activa la explorarile din avenul Berger (Gouffre Berger) 9i Pegtera Cuves de Sassenage. Marturisirile gi dooumentele lor vor contribui, sper, le cit mad buna tntelegere a ceea ce inseamnd explorarea unui mare aven. Tuturor, mulfusirile mele ¢i, in special, pentru: Daniel ANDRES Claude ARNAUD Edmond BELLIER André BENOIST Jo BERGER Gilbert BOHEC Jean BRUEL Jean CADOUX Maurice CHAVRIER J6réme DUBOIS Louis EYMAS Jean LAVIGNE Bertrand LEGER Michel LETRONE Baudoin LISMONDE Alain MARBACH Georges MARBACH Fernand PETZL Bernard PLAN Louis POTIE Guy PROUIN Aldo SILLANOLI eft gi lui Bernard PEIGNK pentru publicare.PREFATA ‘A povesti fin citeva pagini explorarea unui domeniu sub- teran atit de grandios ca Avenul Berger poate pare pretentios. De fapt, unele expeditii care au avut loc aici ar merita, fie- care in parte, o lucrare completa pentru a povesti aventurile gi necazurile cit gi descoperirile acestor pionieri. Dorinta mea este numai de a prezenta o istorie cit mai adevairata a celor mai remarcabile momente ale cuceririi. fin 1956, avenul era explorat pind la adincimea de 1122 m, Dup& doudzeci de ani, cu toate importantele desco- periri efectuate, explorarea sa este incd departe de a fi ter- minat&. Intr-un fel, este bine c& aventura continua... De fapt nu este una dintre cele mai captivante laturi ale speolo- giei ao niciodata terminaté, pentru cunoagterea uned lumi care se dez- valuie? fin ultimii ani, progresele tehnice realizate in concep- ta progresie fnceat&, presdrataé de neprevazut gi tie materialului, perfectionarea metodelor de explorare 94 stagiile specializate, care asiguré formarea tinerilor, au dat un nou impuls speologied. Explorarea, descoperirea de noi retele, de noi avene, se desfagoara intr-un ritm uluitor datorita uned generatii de tdneri care g&sesc in subteran terenul virgin propice setei lor de aventura. Competenta gi rezultatele lor fi uimesc pe speologii mai virstnici. Curajul lor, de asemenea. Lor le dedic "Avenul Berger, Primul - 1000", Georges MARRY Les Monttzes, vara lui 1976.Situat la 8 km fn linie dreapta de Grenoble, Avenul Berger se deschide {n lapiazul de pe platoul Sornin, pe bor- dura nord-esticé a Vercors-ului (comuna Engins). 1160 metri mai jos se afla Pestera Cuves de Sassenage, resurgenta unui torent cind calm, cind vijelios: le Germe. In 1953, riul din Avenul Berger a fost colorat cu fluoresce ina. Aceasta a aprut 48 de ore mai tirziu in Pegtera Cuves de Sassenage demonstrind astfel existenja unei retele subterane unice. Avenul Berger devenea fn 1954 cel mai adinc aven din lume. Acest titlu f4 va fi preluat doisprezece ani mai tirziu de reteaua Pierre Saint-Martin. Mereu in curs de explorare, Avenul Berger este cunoscut pind la -1148 metri. Altdtudinea Avenului Berger este de 1460 m dar a Peg- terid Cuves de Sassenage de 298 m. Coordonnées de entrée du goulfre Berger ie a ava Coordonnées de lentrée des Cuves ‘860,51 - 323,31 - 298mIntrarea Avenului Berger. Platforma de busteni ajuca la direa materialclor in timpul expeditilor.Pestera Cuves de Sassenage. A. Raul Germe, la iesirea din Cuves. Pe pasarela, Jo Berger, care va da numele sau avenului B. ‘Trecere pe o brina in canionul riului subteran C. Galeria Silexurilor D. La sifonul din Sala de mese.PEST: UVES DE SASSENAGE Totul a inceput acolo, in spatele portalului obscur al crud mister fascinant a stirnit fntotdeauna, in cursul seco- lelor, curiozitatea omului. Printre cei oftiva indrazneti care se aventureaza in Cuves, pe cind nici mu se vorbea de speclogie, trebuie si-1 emintim pe fratii FONNE din Grenoble care au avut meritul de @ explora toate galeriile accesibile 9i de a face un plan amé- nuntit, datat 15 aprilie 1900, acest plan a fost publicat chiar fn acelagi an in buletinul "Spelunca" fondat de MARTEL. Dar, Pegtera Cuves, pentru grenoblezi, este, mai ales, finta uned agreabile plimbari de vara. Din Sassenage se ajun- ge 1a Cuves in 15 minute, pe o poteocd ugoard. Amatorii de sen- zatii tari vor putea vizita, condugi de un ehid oficial, “a patra minune a regiunii"., Pe misuraé ce patrunzi in subteren, Gorges Sommet _ GOUFFRE LANS on Vercors (PENGINS la MOLIERE deSORNIN BERGER la SURE BLOC GEOLOGIQUE (@aprés André Bourgin) tracé schématique des réseaux explorés (la Galerie de Ia Boue n'est pas représentée)-6- numele diferitelor p je te indeamn& la reverie sau ffi stir- neso groaza! Labirintul Mélusine - Pasajul Leorimilor - Culoa. rul lui Orfeu - Portile Infermului - Sala Styx ete. Legenda spune c& Dante ar fi fost impresionat de o sourté vizité faouté in Pegtera Cuves, care l-a inspirat pen- tru descrierea Infermlui din Divina Comedie. Dacd,de obicei, vizita in Cuves nu are nimic impresio-~ nent, nu aceeagi este situatia in timpul viiturilor. Numeroa- se galerii sint imundete, iar torentul furios gi vacarml e- surzitor pot efectiv s& {ti lase amintiri balucinante, asta bineinteles dac& mai iegi viu de acolo. (Debit mediu: 500 li. tri/seound&. Debit maxim, la viitura din 25.12.1968: 15 m?/seounda!). Uluitoare, de asemenes, istoria pietrelor din Sassenage “care curata ochii". Numeroase scrieri, printre care cea a parintelui MENESTRIER, din 1701, relateaz& c& se g&seau la baze falezei din Sassenage pietre cam de grosimea uned lentile, extrem de lustruite, avind miraculoasa proprietate de a curdta ochid atunoi cfind intra un corp strain. "Este suficient de a pune o astfel de piatr& sub pleoa- p&. Migeindu-se pe ochi, ea g&segte gunoiul, dupa ce, cade la pamint™. Aceste pietre erau foarte céutate gi se venea de foarte departe pentru a le achizitiona. S& mai amintim legenda zinei Mélusine cere s&lagiuia prin Cuves. Jumatate - femeie, jumatate - pegte, se poate vedea tncd o sculpturdé care o reprezint& la castelul din Sassenage, gi, omagiu recent, o pila atomio& care poarta nu~ le sau la Centrul Nuclear din Grenobl,MATEAUDE GOUPERE woveneRoTTE Sons eROER aTEAUDE | SINTER Panorama de pe Plato\ disting, in primul plan, Cheile Saint-Nizier, dominat de Moucherotte, si succesiunea de creste form: ns iar deasupra este Platoul Jind bordura estica a Vercors: lui.Nast crea uned ecbipe In perioada de dupa razboi, speologia era putin cunos- rele public. Avuseser& loc explorarile din Trou du Glas gi Dent de Crolles, despre care au relatet ziarele, apoi totul a recdzut fn uitare. Totugi, incepind din noiembrie 1946, un mic grup (Louis EYMAS, 24 ani - Georges MATHIEU, 22 ani - Jo BERGER, 17 ani gi fratid FRANCHINI) fei facea de lucru venind s& sape in Cuves, atragi de necunoscut, sperind s& gaseascd o continuare negtiut&. Le 27 octombrie 1947 se aflau in Sala Styx, punctul cel mai indepartat ounosout, 1a 200 metri de intrare! Louis EYMAS, fntr-un moment de inspiratie, outa de strecoa- ra {in ramonaj prin haosul de blocuri unde nimeni nu a gasit niciodat& nimic. Dupd cffiva metri de tirfig chinuit printre stinoile fincdlecate ajunge intr-o sal& necunosouta, Nerabdator s& facé cunoscuté descoperirea prietenilor réimagi de cealalta parte a prabugirii, se intoarce, der, spre marea lui uimire, nu g&segte iegirea din strimtoarea care l-a condus pin& aici, Hotdragte s& igi cheme ocolegii. Geo MATHIEU fii radspunde: "Unde egti? - Meam raétdcit, Nu glumeso de loc. Nu mai gisesc pasa- jul prin care am ajuns aici!" Geo f1 aude la citiva metri de el, dar se intreaba& pe unde oare a trecut céoi mu se vede nici un culoar, nici o deschidere prin mormamul de bolovani. "Geo, iti mai amintegti unde stateam eu adineauri? - Da, 94? ~ Ageaz&-te in acelagi loc" Geo MATHIEU se conformeaz&. "Gata? Acum balanseaz&-ti picioarele gi vei da de gol". Intr-adevar, picioarele lui Geo atirnd intre doud blocurd care las& intre ele un spatiu strimt, vertical. E1 se hotaragte s& coboare pe aici, cu capul inainte. Cind corpul a intrat pe jumatate, ingusta trecere devine orizontala obli- gindu-1 s& se torsioneze gi mai ales #& impinga zdravan din=~ 8 brate gi coate pentru a progresa centimetru cu centimetru. Alte blocuri intflnite {1 oblig& s& se r&suceascé in jurul lor, 8% se strecoare printre ele, totul cu contorsiuni dificile pentru a invinge imbritigarea stincii. Oare pe aici sa fi tre- out Louis? Pare imposibil. Totugi vocea lui EYMAS, care este dincolo, foarte aproape, £1 incurajeaz& si perseverez Inck oftiva metri gi brusc Geo £1 gasegte pe Louis. Acesta a putut s& observe precis locul unde corespunde strim- toarea. Asigurati acum fn ce: doi pleac& intr-o micd reouncagtere: o diaclaz& inalt& £1 con- duce intr-o sal& imens& pe care nimeni mu o banuia. Vor trebui 8% revind, o&o4 deccamdata este timpul sa-gi regdseascd prie- tenii ramagi fn sala Styx, care trebuie s& fie ingrijorati... $4, astfel, continuarea Pegterii Cuvers a fost gasita! Aceast& descoperire va stimla mica echip& care igi va ce privegte intoarcerea cei petrece acum tot timpul liber in Cuve: retea (de preferintaé noaptea, pentru a nu se intfini ou ghi- dul gi turigtii). In timpul explorarii prietenii nogtri fac cunogtinta ou trod simpatioi culegatori de ociuperci. Acegtia sint Marius GONTARD, Roger MICHALLET, Maurice CAILLE; oameni maturi, dar gi e1 atragi de pegteri. Vin 1a fel, din cind in cfind, e& pe fn Cuves. pentru a cerceta nous Cele dowd grupurd igi vor uni eforturile pentru a con tinue explorarea acestui labirint care este reteaua Sassenal Cu timpul, grupului 4 se adaug& noi tovarigi: Jean CADOUX, Jean LAVIGNE, Aldo SILLANOLI 94 un speolog confirmat, Charles PETIT-DIDIER, care a participat 1a explorarile din Dent de Crolles, ou Pierre CHEVALIER i Fernand PETZL. La 30 danuarie 1949, in oursul unei expeditii in Cuves, le care particip& PETIT-DIDIER 94 Sp6160 Club Alpin Lyonnais, eobipa descopera, dincolo de Meule de Grytre, zona foarte acci- dentata, Galeria Vest care se termina, din nefericire,ou un sifon. Vor mai avea loo numeroare prospectiuni, in colaborare ou speologii lionezi. Se incearcé scdderea nivelului sifomu- lui din Sala de mese deplasind bolovanii cu ranga. Degeabal-9- Aceste ultime cercet&ri in Cuves incep s& descurajeze echipa. Totugi, in dod ani, dezvoltarea retelei a ajuns de la 200 1a 1170 metri. Atuncd se hotaragte prospecta: fata pentru a fncerca s& se ga de supra- o& originea aped care duna in Cuves. Daci, 1a inceput, pirea logic pentru toti ca Pestera Cuves s& fie alimentata de platoul St.Nizier, situat deasupra e4, Snoet, incet ideea unei alte origini posibile a inceput s& se impund. De fapt, Galeria Vest, cu sifonul sau terminal, pleacd clar in directia platoului Sornin, separat de Pegtera Cuves prin Cheile Furon. Este oare posibil ca un rfu subteran 8& poata trece pe sub cheile Furon gi sd apard fn Cuves? Un fel de raspuns aveau s&-1 dea JOURDAN 91 FRETIY de 1e Club Montagnard Sassenageois care descoperisera, in cursul uned plimbari in regiunea Sornin, zone cu lapiesuri unde se deschideau numeroase fisuri gi avene. Vestea avea si fie foar- te bine primita de speologii nogtri care, stimulati, au inceput s& pieptene muntele in fiecare duminic&, in cdutare de avene. De pe lepiezul de pe Sornin le filmul sub: Platoul Sornin, degi situat aproape de Grenoble, era, pe atunci, nu prea cunoscut de grenoblezi. Numai cfitiva vindtori, ta&ietori de lemme gi ciobani se aventurau pe acolo. Relieful s&u este compus din prerii intretdiate de cimpurd de lapiezuri pect foarte variat, totul formind o zond de absorbtie estimata la 15 km’, a c&rei altitudine variaz& intre 1000 94 1600 metri. Acest peisaj stincos era tocmai pe placul amatorilor de inedit. Anii 1951-1952 sint consacrati pentru numeroas aoti- ire dou& ore gi juma&- tate de mers pentru a urca pe Sornin plecind din Engins (dru- wul actual,care duce la Molibre, ncepfnd din pasul Crucea lui Perrin, nu exista). Zeci de puturi sint reparate, coborite, dar niciunul nu fntfinegte riul cdutat... cu uni de prospectiune. Pe atunci erau neo:-10- Scirbita de aceste cercetari deceptionante, echipa se apucd de film subteran, din ceuza mea... In 1952 am fost pre- zentat lui Jean LAVIGNE (eram pe atunci unul din putinii gre- noblezi care nu~l cunogteau) care m&é invit& la o reuniune a speologilor pentru a-mi prezenta planul: realizarea unui film in culori sub pamint, Acest project, putin cam neobignuit pen- tru vremea aceea, a fost bine primit de toti, cu exceptia lui PETIT-DIDIER care gisea acest supliment incompatibil cu spe- ologia. Simbata urmatoare, echipa m-a luat la Cuves pentru a-mi prezenta domeniul ei si, poate, pentru a testa comportamen- tul novicelui care eram. Cinstit spus, 1a inceput nu am avut nicd o senzatie neplacuta. Am fost chiar un pic deceptionat ceded mi agteptem la ceva dantesc. Putin mai tirziu ined, dupa strimtoarea din Sala Styx, trebuie s& marturisesc c& nu prea wai aveam chef de a umbla prin obscuritatea asta. Credeam c& podeaua unei pegteri este plat& gi iaté c& se merge numai printre bolovani enormi gi alunecogi, cu muchii tdlease, ur- ofnd gi coborind in permanenta. Am dat cu capul de tavanul ce coborise bruse, apoi am facut o baie ping la briu fntr-un ba gin a c&rui apd calma 9i limpede nicd nu am banuit-o. Impre- jurul meu ceilalti umblau in vole, fericiti, ca la ed acasé, ce mai! Dac& la inceput simteam frigul gi umez Ja, acum eram lac de sudoare. Un adevarat tur de forta! Am f&eut, {n fine, un popas gi, in timp ce unii dispareau fn fisuri negre, putin Smbietoare, am rémas agezat ling& Aldo. Fumam linigtiti o tigare cind, deodata,atentia mi-a fost atra- s& de ofteva mick fuse negre risipite pe solul umed: data 9i cavernicolele atit de rare de care tocmai mi se pomenise, Am cules unul gi i l-am intins lui Aldo: "Nu este o cavernicola, od un simbure de curmala!" mi-a raspuns el zimbind putin ma. litios. La intoarcerea celorlalti confuzia mea a stirnit mul-cle Iat&-ne ajungi la sfirgitul acestei plimbard, in sala de mincare, unde gust&rile au fost desfaoute. Cu concursul unei micd damigene de vin alb de Chignin (aparuté nu gtiu de unde) atmosfera s-=1 ime&lzit repede si istorioarele au ince- put sd curga. Cei mai in virsta, c de exemplu, MICHALLET 94 GONTARD, nu erau neaparat gi cei mai seriogi. Prietenia si veselia tu- turor m-au fncintat. In acest decor, in afara lumii 91 in a- fera timpului, nu exista eticheta. Nu mai erau intelectuali, nicd studenti, nici muncitori. Nu mai erau tineri si virst- nici, Nu mai intervenea banul. Toti vorbeau aceeagi limba: naturala ¢i prietenoasa. "Riul fara stele" Proiectele noastre au inceput s& se contureze in iarna ui 1951-1952. Cu ajutorul lui MICHALLET 51 GONTARD am pus le punct un sistem de iluminare care ne permitea autonomia la filmarea in culori sub pimint. Acumulatori de camion de 24 volti urmau s& ne furnizeze curentul necesar, ei putind fi incéroati,1a fata locului,de la un mic grup electrogen. Opt lampi de mare voltaj de 250 W sint dispuse,2 cite 2 in cutdi practic de transportat. Odata cele opt lampi aprinse, prezint& incovenientul c& descarcé acumulatorii in citeva minute; pentru a-i rein- carca sint necesare cel putin patru ore! Asta inseamna c& nu vom putea repeta deloc scenele gi nici sé facem o reglare prea savanté a luminii. Filmul utilizat, de 16 mm, este Kodachrome tip A 16 ASA. Dupa cfteva incercéri, profitam de pauza de 1 Mai pen- tru a incepe filmarile. Toata echipe urca din greu incarcata le Pegtera Gournier, nu departe de Chorance, care va fi pri- mul nostru studio. Apoi, la orice sfirgit de saptamina, ne vom aduna in acelagi mod 1a Chorance pentru a petrece una sau do- ua zile sub pémint. Dup& Gournier, minunata Pegtera Couffin, foarte apropiaté, cu rful sau misterios,ne va servi drept ca dru ideal pentru a turna scenele de actiune. In timpul iernii, ultimele cadre au fost luate in Pestera Cuves de Sassenage,- 126 pina prin februarie. Voi trece peste toate peripetiile gi di- fioultatile realizarii acestui film, care au fost povestite pe larg in cartea "Operatiunea -1000" (Editura Arthaud). In sfirgit, eforturile perseverente ale intregii echi- pe au fost recompensate de primirea calduroi rezervaté ope- red noastre, inc& de 1a prima sa prezentare la Grenoble, le 15 aprilie 1953. La Festivalul International de 1a Trente, in septembrie, am obtinut premiul intfi pentru filmul de munte gi premiul intii pentru cel mai bun film in culori 1a toate categoriile. Tata reflectiile lui Jean CADOUX, in "Operatiunea -1000", referitoare la acest an consacrat filmului subteran: "Dac& echipa noastraé a putut, in 1954, s& bata recor- dul mondial de adincime in Avenul Berger, decd ea sperd de a-1 aduce in 1955 dincolo de fatidica cot& -1000, ea nu uita nimic din ceea ce datoreazd Pegterii Cuves de S. peditidior pentru "Rful fara stele" Avenul Berger nu ar fi existat, nici succesele care au marcat jenage gi ex- + Nu are rost s& ne mintim: cucerirea sea, fard aceasta descoperire facuta pe tarimul zinei M6lusine de oitive tineri plini de entuzi gi naivitate, fara dura, lunga realizare a acestui film la care ei au con- tribuit ou cel mai mare entuziasm..." DESCOPERIREA AVENULUI SAU RIUL REGASIT. Pericada cinematograficé odata terminata, baietii re- dau prospectiunile,incd din primavara, cdutind originea riulut subteran Germe. In fiecare duminicd echipe ou efectiv mic se Qmpragtie pe lapiazul de pe Sornin. La 24 mai 1953 se lucrea~ 2% fntr-o zona, Clapiers, depresiune foarte fisureta, cu nu- meroase puturi, multe artificiale, reperata de FRETTY. Jo BERGER arunc& o privire intr-unul din acestea, ce pare a fi natural: o depresiune de 5 m, continuataé cu un put de 8 m, Aparent, acolo jos, totul este colmatat.-13- Jo fixeaz&, totugi,o scar& 1 coboard. Are surpriza s& G&seasc’ o fisurd strimté care debugeazd fn capaitul unui put mare. BOUVET, RUIZ gi JOUFFREY {1 secondeaz& gi £1 asigura pe Jo care,dup& 27 de metri, ajunge la o succesiune de saéritori ce £1 conduc pe baza unui put enorm. Din pioate, trebuie o& urce deoarece nu mai sint sc&ri. A dousa zi, revin cu tot materialul disponibil (de fapt foarte putin) gi sint opriti le -103,tot din lips& de scari. In timpul urcdrii Ruiz de ARCAUTE cade 16 metri gi trebuie coborit in vale pe o targ& improvizat&. Din ferioire, nu are nmioi o fracturaé! Dup& 15 zile de odihnd, el urea din nou pe Sornin pentru a nu réimine cu o amintire urita de aici™), Dup& ace: t& descoperire, o mare animatie domnegte fn cadrul ecbipei. 0 expeditie este pregatitd pentru 14 iulie 1953 cind sint trei zile libere. Problema numarul 1 este mate- rialul: de fapt nu wad exist& nimic! A trebuit s& dam fnapod proprietarului, grupul din Lyon, gi putinul de corzi g4 scari pe care le aveam la dispozitie. CADOUX, fnck student, face ce face gi fabric& 100 de metri de scaré fn atelierul lui GONTARD. Apelam g41 1a priete- nid nogtri speologi: Georges GARBY, din Dijon 4 Claude ARNAUD, de 1a un club din Geneva. Ei ne pun spontan 1a dispozitie ma- terialul lor 94, binefnteles, noi fi invitam 1a expeditie. La 13 iulie 1953, coborfrea fncepe: putul Ruiz (27 m), toboganul Holiday (15 m), putul Cairn (25 m), putul Garby (38 m), putul Gontard (28 m), puful Aldo (42 m). (Botezurile succed dup mumele celor care coboara). Pentru noi este o mare expeditie, prima de o enea amplosre. Le baza pufulud Aldo, peretii se inchid. Oare ace lor noastre? Nu, o fereastra se deschide la 1,50 m de podea. GARBY gi CADOUX se angajeazi in ea gi nu le vine sd-ei oresd& ochilor: inaintea lor, cit poti ve desfagoard o gale- rie imensé unde gerpuiegte un riu: un rfu cum viseasd totd speologit. Riul faré stele din filmul nostru, devenit realitat © este sfirgitul sperante~ =) Ruiz de ARCAUTE, de origine speniol&, va participa, fm con- tinuare, la expeditia din 1956 in Avenul Berger gi la ex- plorarea retelei Pierre St.Martin.- ihe Dup& aceste clipe de mare bucurie, pornesc 1a descope= rire: galeriei a cdrei podea prezintad un relief foarte acci- dentat: bazine adfnci, cu maluri noroioase gi alunecoase, blocuri de stinc& gigantice ca&zute din tavamul care se ghices- te 40 de metri mai sus. Zadresc, la stinga,o alta galerie cu un piriu, dar, pentru moment, curiogi mai ales s& cuncascé conti- nuarea retelei principale, coboar& dep&gind obstacolele, Dupa& 400 de metri, un lac limpede se intinde inaintea lor, ocupind toataé latjimea galeriei, ceea ce le rapegte orice posibilitate de a merge astézi mai departe.”) De unde s&-gi inohipuie c& ar fi trebuit s& aducdi gi o barca? Acum, CADOUX gi GARBY sint ner&bddtori de a-gi anunta descoperirile, Ajungi la baza putului, Aldo strig& vestea buna care se propagé rapid,din put in put,unde sint etalonati coe- ebipierii: "! propaga in tot avenul. Cu toat& euforia, oboseala se face din gisit rful!l", Urale de bucurie rasund 91 se plin simfita fn timpul urcarii, incetinita, progresiv,de greu- tatea corzilor ude, a scirilor recuperate din fiecare put. Dup& 28 de ore petrecute sub pamint, echipa regisegte lapiezul sciildat in soare, la ora 16, Unul dupa altul, oame- nii se tolanesc pe piatra cald& gi adorm. Sosegte, apoi, vremea vacantei, luna august, gi fiecare 1as& deoparte speologia dedicindu-se un pic familiei. Pentru 26 septembrie 1953 este pregdtita o expeditie, dar ploile torentiale o intrerup, facind avenul impractioabil. Urm&toarea actiune este prevazuté pentru 7 noiembrie. Vom be~ neficia ¢4 de sprijinul unui nou venit printre noi: Fernand PETZL, care aduce competenta gi marea experient& dobindita in Dent de Crolles. In aceast& perioada echipa noastra, fn c&utarea unui nume, se afiliaz& Clubului Alpin Francez din Istre, drept re~ cunogtinta pentru ajutorul prietenesc pe care ni 1-a dat ani- matorul sau Félix GERMAIN. Am devenit Grupul Speologic al Clubului Alpin Francez (SGCAF). x) Se va constata, ulterior, cd in anumite pericade lacul sea c&, facind posibila traversarea sa cu piciorul, pe fundul argilos.-15- Ispravea Micoului General (o colorare in verde, care ne face s& zimbim strimb gi s& vedem rogu...) Le 26 octombrie 1953 0 gtire bomb&: "Mioul General" a f&out o colorare in Avenul Berger! Mioul General era fostul nostru gef, PETIT-DIDIER. Excelent speolog, el pardsise grupul nostru in momentul ofnd ne hotarfsem s& realizam un film, considerind aceasta precou- pare fara legdtura ou speologia. Aptitudinea sa de a comanda 4 adusese porecla de "Micul General". A continuat, deci, aproape singur, s& practive sportul preferat, prospectind 9i el lapiezul Sornin, dar nu cu ecelagi succes ca nod... Cind a aflat of am g&sit un aven ce comuniod cu un rfu subteran, « profitet c& intr-o duminica de octombrie nod mu programasem aici nici o actiune, a coborft ou oftiva prieteni ei a turnat 36 litri de fluoresceina fn rfu, in cascada care s-a numit de atunci Cascada Mioului General. 48 de ore mai tirziu, apa din Pegtera Cuves gi din toate fintt- nile din Sassenage s-a colorat in verde, ceea ce e produs ceva taéraboi in sat. Dar va fnobipuifi ce scandal e izbucnit printre noi: Mioul General a coborit in avenul “nostru"! Vrea s& ni-1 da! In urma acestui incident, pentru a pune lucrurile le punct,o dat& pentru totdeauna, am hotarft sa botezdm aveml cu numele celui care a cobortt primul aici! Berger. Odat& calmate spiritele, ne-am dat seama of, de fapt, Mioul General ne-a facut un serviciu. Soutindu-ne de corvoada coboririd, el ne-a furnizat confirmarea pe care o agteptam: rful din Avenul Berger este tocmai cel care iese in Pegtera 8 jenage gi se numegte Germe. Bravo pentru Micul Generali $i fara pica...-16- yaumgone ey eeP> > — zee yor 307% woh 4 S. eyes a PALER away pomeeg mrand me ene ang viet | sBaveg re anenh 2 owe Us ar ew vaav-17- PRIMA EXPEDITIE ~ 7 noiembrie 1953 Batrina camionet& CitroBn a lui Fernand PETZL urca o echipaé de gapte oameni pind 1a Engins. Inca nu trecuse de ora 8 cind toti erau, deja,in aven. Pujurile sint coborite in ra- pel, pentru a cigtiga timp. Marturie a ploilor recente, puful Aldo este inca stropit. Iata ei Marea Galerie care stirnegte exclama {ii din partea noilor veniti. Lacul Cadoux este treout cu barca gi, dupa 50 metri de navigati J& argiloas& 9i aproape idilica. Dupa citive metri se ajunge in virful unui imens amfi- teatru. Draperii colorate coboara din tavanul situat la 40 sau 50 metri mai sus. La picioare, ca pe o scend, coloane cu forme ciudate. Culorile se contopesc una cu alta formind acosteaz& pe o pla~ nuante delicate: maroniu, gri~cenugiu, pind la alb pur, Drept omagiu pentru indrumatorul 91 prietenul nostru André BOURGIN, specialist in hidraulicdé, pasionat de lumea subterand, aceas- t& sala a fost botezata cu mumele lui. Extremitatea s&lid este puternic descendenta ¢i surplombeaz& peste riu. Ceva mai jos se af1& cascada Micului General, care la viituri cade de le 15 metri. Apod galeria se ingusteazé: trebuie mers prin cenionul riulud, utdlizind balustrade gi tiroliene pentru a evita cas- cadele gi bazinele dintre care, ultimul,este cel mai mare. Pentru a invinge acest obstacol ar trebui lasata o scar pe perete gi si se coboare intr-o barod, la baza cascaded. Barca a rémas,insd,la lacul Cadoux gi a aduce-o acum, aici, inseamna pierdere de timp. Pare mult mai indicat de a se opri gedinte de explorare. Pentru a continua va fi necesar s& se prega- teasc& o expeditie de mau multe zile cu, cel putin, una sau dou& reprize de somn in aven. Tegirea echiped se face dupa 38 de ore. Cota atinsa&: -372 metri. Sosirea iernii a oprit orice activitate pe Sornin, zapada astupind puturile de acces; pentru a cobori din now fn aven trebuie agteptat mai sau iunie.-18- Preg&tirile au inceput din martie. Se fabric& scari, sisteme de iluminat, se reparé banane: alopetele gi cerce- tind cu atentie "stoourile americane' descopera echipament in bun& stare de funotiomare (c>i, barci, saci etangi etc.). La inceputul lui iulie 1954 a trebuit s& urcém cu spa- tele, din Engins, o tond de material gi brand. Dup& mai multe ooboriri preliminare, pentru a transporte tot calabalicul pind in sala Bourgin, a inceput expeditia propriu-zisa: ea numara treisprezece speologi, printre care un dnvitat de renume: Pierre CHEVALIER, exploratorul reteled Dent de Crolles. Ajungi in sala Bourgin, ei iau, pe 1ing& sacii personali, gi cei 28 de saci coboriti cu citeva zile + refeaua Micului General, pe tiroliand deasupra riului, 94 iata, in fin unde sea oprit expeditia din noiembrie 1953. Astazi debitul este mai redus, ceea ce va ugura manevrele. 0 balustrada in- mai devrer §4 inainterea reincep trece: locul stalat& pe ling& perete, urmatdé de o scard, permite evitarea cascaded oft gi a bazinului in care se vars&. Dupa acesta, rful se pierde intr-un haos monstruos fn care unele blocuri sint mari oft o cas&. Trebuie si-i cdutam cursul in acest labirint, Panta este foarte pronuntataé pe alocuri, indemnind pe fiecare la prudenta gi aceasta, mai ales, din cauza echili-~ brulud foarte instabil al prabugirilor acumulate. Cu toate precautiile luate, cfteva darimaturi sint puse in migcare, dzbind wai jos, intr-un muget inspdimintator, repercutat de pe- retii care transmit, pind departe,ecoul. Grohotigul pare c& nu se va mai terwin din fa{& se opresc brusc, inmarmuriti: inaintea lor se des- + Totugi, cot chide o sala de o frumsete feericd; podeaua este presdrataé cu bazine dispuse in trepte, cu marginile fin glefuite. Apa lampede reflecta imaginea unui erup eratios de coloane mai mici, de diverse forme. De-a lungul peretilor, draperii por- tocalid, rogu-deschis gi aprins completeaza somptuos acest decor de vis. Echipa s-a impragtiat in toata sala pentru a admira formatiunile gi culorile; din toate partile izbucnese exclamatii de uimire gi admiratie. Fiecare detaliu este o incintare.Feerie la -500 metri.Bs are f La salle des Treize vue depuis le Grand Eboulis.- 19 - Sala pare ideal pentruun bivuac. In consecinta, tred corturi sint montate intr-o zona ceva mai ridicaté gi uscata. Dupa cfteva ore de odihna, toata echipa pardsegte sala celor 13 pentru a continua descoperirile. Un nou grohotig conduce intr-o sala bogat concretionata. Va fi botezata sale Germain. La baza ef, 0 enorma cascada de calcit pleacd in sol. Trebuie o scaraé de 20 metri pentru a cobort acest Baleon la basa caruda, tntroun fel de nigh, este reintSinit Roul Yard stele care, ircepind de te cascada cu tiroliana, pind aici, a curs pe un nivel inferior, In continuare panta devine gi aad pronuntata. Scurgerile ste’agmitice formeazé un baraj care se coboara pe un fel de tobogan. Toata galeria este a prospe tupata de acest dop de concretiuni, dar o deschidere in perete permite s& se intercepteze din nou riul, un pic mai departe, Aici galeria fosila se termina ¢i avansarea nu mai este posibila decit pe strimtui canion prin cere se stre- coard riul. Dup& deliberari, Fernand botaragte de a se amina pentru a doua zi inainterea pe riu, céici va trebui sa ne e~ chipam cu aga zisele salopete "“otenge" care au rémas la bivu- acul de la -500, Intoarcerea permite lui GARBY 91 CADOUX 54 continue cartarea iar lui CHEVALIER gi BERGER s& fotografieze cu magneziu gi lampi blit. Unul cite umul, toataé lumea se : LAVIGNE, proccupat in fata regoului, pregdtegte o mincare "ca acasd", in timp ce victimele uned bai involuntere, facuta in timp ce aduné la bivuac unde domnegte o ambian{ai placut cercetau riul, se maseaz& congtiincios. Dupa topografit care nu au terminat inca calculele lor pretentioase, punctul atins la intrarea pe rfu ar fi -600, 94 chiar ceva mai mult... Dup& 0 noapte de odibna in corturi, a doua zi se for- meaz& dowd echips ce cealalt& va incerca s& ating&, prin escaladd, galeria fosila cea mai numeroasd va cobori pe riu, in timp observata in fata Balconulud. La intrarea pe riu, fiecare tmbracad tinuta de protec- tie, de un frumos galben aprins. Sint numai doud bared pen- tru opt oameni, ceea ce duce la numeroase manevre gi navotel © prima echipa a gi plecat. A doua incepe s& navigheze gi ca~ 20 = printre malurile concretionate si colorate pe unde barca inca~ pe la fix. Din cauza formatiunilor barca trebuie indoita din cind in cind pentru a putea trece. Mai departe, o plaja permi- te lui CADOUX s& debarce in timp ce GARBY, promovat la rang de cardug, se intoarce si-i caute pe ARNAUD gi POTIE. In timpul acestor manevre CADOUX a descoperit o mica sala al caérui tavan este acoperit de ace fine, formind o lustra ireala. Aceste fistuloase, numite de obicei "macaroane", au in- tre doi gi trei metri lungime g4 seamana cu acelea din cele- bra Pestera Couffin, Aceast& sald se va numi deci Les Couffinades. Coborirea pe firul apei continua. 0 cascada de cined metri cade intr-un bazin unde canionul se largegte. 0 scara montata de prima echipa permite s& se coboare pe lingaé cade- rea de apa. Dup& ce e trece pe sub un fel de pod, navigatia reincepe: nu pentru mult timp, c&ci echipa de virf se refn- toarce. "Meendrul continua, explicd Aldo. Tot timpul este gituit de blocuri care forteazd baraje, generind cascade cu bazine 1a baza lor. Barca nu este prea des utilizata, dar uneori este indispensabila pentru a trece bazinele adinci". PETZL adauga: "Cu cite patru la o barca se pierde un timp considerabil pentru navetele de rigoare. Trebuie s4 ne 4ntoarcem la bivuac pentru a afla dacd echipa Balconului a putut g&si o continuare in galeria fosila. Pe acolo am avea mai multe ganse de a inainte decit pe riul Asta unde o casca~ da ne va opri mai mult ca sigur in curind. - $iasta inseamn& c& abandondm riul? intreaba CADOUX. - Nu! Vom continua mfine, dar numai patru, cu doug barei, in timp ce ceilalti vor ataca prin galeriile superioare™. La intoarcerea in tabard s-a aflat, insa, cd a doua echi p& nu a putut atinge galeria superioara. Bilantul acesteil zile nu a fost deloc strélucit. A doua zi, din nou, se atac&d pe dowd fronturi. Pentru riu sint patru voluntari: GARBY, POTIE, CADOUX i BRETIZEL. Cite doi in barca, inaintarea se face rapid. Dupa cas~ cada Abelle gi trecerea pe sub podul natural, navigatjia mu- aie este deloc monoton&: trebuie debarcat in permanenta, treouta © cascadd, {mbarcare, de bine de rau, la picioarele ei (fara a umple barca) eto. Incet, incet, barajele se raresc. Acum s&~ ritorile sint t&late in roc& vie 91 cobortrea lor necesita, desea, sctrite. Bazinele se succed, apoi un urlet surd ajunge Ja urechea primilor gi se amplificd pe m&sur& ce ineinteazd: se apropie o mare cascad&! Barca lui CADOUX ¢i GARBY a ajuns 1a marginea deversorului. Trebuie finuté cu mina. Mai jos, cascada se pierde intr-un enorm put negru, mad curind o galerie de dimensiuni considerabile. Se ghicegte, ou ajutorul lémpii lui GARBY, bazinul in care cascada se azvirle 20 de metri mai jos: "Vom incerca s& coborim', spune Bretizel, care a sosit cu POTIE in cea de a doua barca. Soara este derulataé in c&ldarea unde se aruncd rful. Pare imposibil de a coborf prin cescad&. BRETIZEL se inou- meta, totugi, asigurat de ceilal{i trei. Sase metri mai jos, nu~1 med vedem, Este timpul s& tragem pentru a-1 urcaf Sus apa $4 iese din toate deschizaturile combinezonului! Singura modalitate de a cobori este de a depirta scara cu oftiva metrd ei asta se poate face mumai ou un catarg an- corat. Expedifia se opreste,deci, aici, 1a cascada botezata Claudine, numele prietenei noastre atit de devotata care, im= preund ou Abelle, scotia lui LAVIGNE, sint zinele bune ale e- ohiped. In oursul acestei inoursiuni pe riu, o alt& echip& (BERGER, BRUNEL gi PETZL) a escaladat peretele din fata Bal- conului, unde se distingea intrarea unei galerii fosile; a- ceast& galerie, eabundent concretionata, nu are, aparent, conti-~ nuare. Toat& lumea se regrupeazd la tabira de la -500 unde o nous noapte de somn va fi binevenita, A doua zi, in timpul urodrii, s-a hotarfit s& se intre- prind& o recunoagtere in Galeria cu Noroi (reteaua amonte) gi Galeria Petzl. Galeria Petzl a fost uroata pe 450 m, pind 1a bi puturilor ascendente, Iar despre Galeria ou Norod, ced care au venit de acolo eu confirmat pe deplin justetea numeiud:= 22= erau transformati Sn blocuri de tina! CHEVALIER a parours 600 metri gi "continua inca", anunta el. "Dar inaintarea nu este deloc comodaé. Pe alocuri, te afunzi pind la jumatatea pi- edorului fn argila aproape lichid&, care te absoarbe!™. Aldo gi LAVIGNE culeg cavernicole, in timp ce GARBY 94 CADOUX termingé cartarea. BERGER, in lips& de lampi bit, tele- foneaz& 1a suprafata pentru a m& ruga daca pot, insotit de GONTARD, s& £1 cobor citeva. Acceptéim cu bucurie si pardsim tabara de 1a suprafata. Echipati lejer, coborim rapid in rapel puturile gi fi intflnim pe Aldo, BERGER, CADOUX, BRUNEL care ne agteaptad 1a -250. Pornim spre Sala celor Treisprezece unde ceilalti s-au gi pre- g&tit pentru un nou bivuac. Nu cunosc avenul decit pind la Sala Bourgin; colegii din Sala celor Treisprezece ne prega~ tesc o surprizd, Cind ajungem in virful grohotigului, aruncd Ducati de carbid in bazine gi le dau foc, Spectacolul baulud luminat, cu nigte omuleti deplasindu-se pe marginile lui in~ tr-un joc de umbre gi lumini pflpiietoare, este fantastic. Dup& o noud noapte de odihna tabara este demontata gi strins&, Pe la ora 18 ajungem la -256 de unde telefondm la suprafaté: "Trimitetd echipa de sustinere!". Lunga urcare @ncepe. La miezul noptii, 1a Puful Gontard, SOULAS ne agteapta cu dod colegi. Prezenta lor, odihniti, este reconfortanta, Ei vor trage sacii care se adund pe m&surd ce se recupereazé trenurile de seari ei corzi. La Putul Garby se sta 1a coadd ore, gi unii adorm agteptindu-gi rindul, Sint de urcat acum 4 mult de 50 de saci, plus 18 oameni, Cind s-a iegit, in fine, din even, era plind zi. (Expeditia din dulie 1954: timp petrecut sub pamint:142 ore; cota atins&: -712 m).-23- Suen | ee SOP SRRECORD MONDIAL La terminarea precedentei expeditii ne-am despartit intentionind s& dam un nou atae peste un an de zil Dar apoi, in gilele urmatoare fiecare gi-a spus ca ar fi pacat sa ine tirziem atit descoperirile care ne agteptau, Cascada Claudine gi tot necunoscutul care incepea de acolo deveniser& o obsesie. Incet, incet, planul a prins contur. Dacd am ataca cu o expeditie ugoara in septembrie? In ceea ce-1 privea, PETZL, abia coborit de pe Sornin, fabricase un catarg 91 ne. vocat la atelierul sau din Seint-Ismier pentru a-1 fncerca. con= © minunatie! Decizia a venit de la sine si, cum timpul era jereu frumos, s-a hotarit s& se intre, intre 10 gi 13, intr-un week-end prelungit. Cu o duminicd fnainte au fost echipate cu scari primele puturi. Ast&zi sintem gapte gata de coborire. Avem cu noi ca~ targul, din mai multe elemente, gi ne obsedeazd erija de a nu-1 1asa s& scape in vreun cotlon de unde ar fi de nerecuperat. Ineintarea este lent&: 1a miezul noptii de abia ajungem le 1-250! Ne-au trebuit, pind aici, noua ore de la suprafatal In plus, toat& lumea este obosité de bemalic. Am avut nefericita ddee de a lua emita&toare-receptoare pentru legitura ou supre- fate si acum constatim o& undele nu strébat enorma mas& de caloar ce ne inconjoaré... bagaje inutil Ajungem, in fine, cu greu 1a =500 unde colegii mei au fnca putere s& scoatdé gi si umfle barcile pentru a dorm pe ele (de data asta ne luasem corturi). Lipsit de acest curaj, ma gi bagasem in sac, direct pe pietre, lasindu-i s& se 1a- f&iascd. Degteptarea e greoaie. Fiecare incearcé sa cistige timp, Trebuie o portie bund de curaj pentru a pardsi ambianta c&lduroas& a sacului de dormit, pentru a trage o salopeta umed& gi rece gi o inc<aminte la fel de imbietoare. Nu prea se manifesta cine gtie ce entuziasm. "Sintem ou gase ore Gntirziere fata de graficul stabilit", anunt& CADOUX-