1

Finalizat Scenariul - unirea Basarabiei

1 slaid

Răsună cîntecul: Tatiana Stepa Balada pentru Basarabia

Un elev Maria

2 slaid

Când pe pământ natal mă simt străin

Şi ani la rând de venetici umil

În crez bizar sunt nevoit să-nclin,

Că ţara mea se află în exil.

3 slaid Autorul 1 Olesea

După Revoluția din Februarie și încetarea ostilităților dintre Rusia și Puterile Centrale,

în Basarabia au fost convocate numeroase adunări și congrese ale reprezentanților diferitelor clase sociale sau
organizații profesionale pentru discutarea viitorului țării.

Autorul 2 Maria

În februarie 1917 , a fost convocat un congres al locuitorilor de la sate, care a votat o moțiune ce a cerut
autonomia și formarea unei adunări legislative.

Au urmat alte congrese: ale clerului, învățătorilor și ale soldaților, cu toate cerând autonomia pentru fosta
gubernie.

4 slaid Autorul 1 : Olesea

Ziarul Cuvînt Moldovenesc publică (26.03.1917) o telegramă de salut Guvernului provizoriu, asigurîndu-l de
susţinerea sa: „Obştea moldovenilor, adunîndu-se în şedinţă pentru a dezbate nevoile moldovenilor din
Basarabia, salută stăpînirea vremelnică şi-i arată deplina încredere. Nădăjduieşte, că, fiind rînduieli noi şi
schimbîndu-se împrejurările vieţii din Rusia, moldovenii din Basarabia se vor bucura de toate drepturile
cetăţeneşti şi naţionale. Scrie: Împuternicitul Obştii moldoveneşti N. Alexandri”.

Autorul 2 : Maria

La (9.04.1917) în ziarul Cuvînt Moldovenesc a fost publicat Programului Partidului Naţional Moldovenesc (PNM)

La (23.04.1917) în acelaș ziar este publicat următoarele: .... Noi binecuvîntăm din toată inima revoluţia, care a
făcut să răsară soarele slobozeniei şi sîntem gata să jertfim totul pentru deplina ei izbîndire”.

5 slaid În aprile 1917, a fost creat Partidul Național Moldovenesc, sub președinția lui Vasile Stroescu, printre
membrii de frunte aflându-se Paul Gore, Vladimir Herța, Pantelimon Halippa și Onisifor Ghibu. Acest partid
milita la începuturile sale pentru autonomia Basarabiei.

Autorul 1 : Olesea

la 18 aprilie 1917, comitetul provizoriu al Partidului Naţional Moldovenesc s-a adresat cu un apel către
preoţimea românească. Făcând trimitere la trecutul istoric al poporului sub stăpânirea rusească,
2

un elev Dumitru

„bietul moldovean a ajuns să se simtă străin în ţara lui şi adeseori să se ruşineze de neamul lui”,

ca să nu admitem „să rămînem şi mai departe lipsiţi de ceea ce ni se cade,

va trebui să ne cucerim înşine drepturile, care ştim că ni se cuvin”,

alt elev Stanislav

... „cerinţa noastră este că cea dintâi datorie a preoţimii moldoveneşti e ca să se înscrie în P.N.M. şi să se
îndatoreze a câştiga şi poporul pentru acest partid.”

„Să ne întoarcem cu toţii la norodul nostru, să-l întărim, să-l ajutăm, să-l luminăm pentru ca să nu se
osândească cei de azi şi cei din viitor că l-am fi putut ridica dar n-am avut destulă dragoste pentru el”

Autorul 2 : Maria

Clerul din Basarabia folosindu-se de moment în mod hotărât convoacă la 19-25 aprilie 1917, un congres
eparhial extraordinar, care stabileşte cerinţele sale şi anume:

6 slaid Preot Vasile

„să se recunoască drepturile de autonomie a bisericii din Basarabia, în baza căreia să se înfiinţeze o mitropolie
românească basarabeană iar graiul slujbelor şi în şcoli să fie cel moldovenesc”.

Un elev citeşte de pe slaid -Gurie Grosu / Palihovici

Autorul 1 : Olesea

Vă oferim posibilitatea să fiţi prezenţi la un fragment din şedinţele congresului învăţătorilor din Basarabia care
şi—a desfăşurat lucrările pe parcursul a patru zile (25-28 mai 1917).

Un elev Ion

Stimată asistenţă, Vă salut,

Slaid 7 în Sala Eparhială din or. Chişinău, sîntem peste 500 de profesori, învăţători, preoţi, ţărani . Noi hotărîm
viitorul neamului, hotărîm soarta învăţămîntului din Basarabia.

Avem de abordat trei probleme de bază:

1. organizarea învăţământului moldovenesc;

2. pregătirea şi organizarea învăţătorilor moldoveni;

3. învăţătorii şi activitatea politică.

8 slaid Elevii numesc numele şi expun citatul:

Paul Gore Artiom

Stimată asistenţă, noi cei care ne iubim neamul şi patria ne-am adunat aici „pentru a se sfătui cu privire la
naţionalizarea şcolii“.
3

Ştefan Ciobanu Stanislav Eu vă prezint Raportul „Organizarea învăţământului moldovenesc în şcolile

de toate treptele», Cunos bine limba, literatura şi istoria neamului românesc. Şi menţionez că,

dintre toate popoarele din Rusia, românii sînt cei mai nedreptăţiţi. „Numai ei nu s-au folosit de dreptul acordat
de prima Dumă rusească privind predarea în limba maternă în şcoala primară de două clase. Revoluţia din
februarie a deschis acum calea către dobândirea drepturilor noastre pe tărâm şcolar. Congresul nostru trebuie să
ceară naţionalizarea întregului învăţământ pentru moldoveni.“

învăţătorul Dumitriu Artiom

„să nu ne apucăm de odată cu naţionalizarea întregului învăţământ, ci deocamdată numai de clasa I-a şi a II-a,
apoi pe rând şi de celelalte şcoli...

– noi vom chema norodul la sfat şi-l vom întreba: cum vrea el să înveţe, moldoveneşte sau ruseşte?”.

Vladimir Hertza. (am adaos)

”Peste o sută de ani am fost robi supuşi ai împărăţiei Ruseşti, lipsiţi de drepturi, lipsiţi de dreptate, lipsiţi de
lumină…

De acum nu mai vrem să fim robi şi fii a întunericului. Noi vrem să fim stăpâni pe soarta noastră, vrem să fim
autonomi! Vrem autonomia cea mai largă pentru Basarabia şi vrem ca Rusia să se prefacă în republică federativă…

Vrem să rămânem şi mai departe în legătură cu Rusia, dar vrem să fim înşine stăpâni pe viaţa noastră. Acestea le
spunem în lumea largă ca să afle toţi că moldovenii ştiu ce vor, că ei sunt hotărâţi să lupte până la sfârşit pentru
dobândirea drepturilor lor.”

Profesorul Ion Buzdugan, Ion

propun ca în şcoala moldovenească să se introducă alfabetul latin, care va fi întrebuinţat atât în cărţile
didactice, cât şi în scris“.

„Prin alfabetul latin noi ne deschidem deodată porţile spre întreaga cultură românească, din care până acum nu
ne-am împărtăşit aproape deloc“.

Ana Băcănescu Ana

Sînt educatoare , cunosc bine situaţia în aceste instituţii propun , cer , insist în grădiniţe întreţinerea copiilor să
fie fără plată, să se înfiinţeze mai multe grădiniţe de copii, iar limba prin care se va desfăşura învăţământul să fie
cea moldovenească.

Toţi vizionează : Filmul Cuvîntarea lui Alexei Mateevici la congresul învăţătorilor 1917

Slaid 9 (Toma) Un elev citeşte de pe slaid rezoluţia congresului învăţătorilor.

Autorul 2 Nadia Guja

În octombrie 1917, Congresul Militar Moldovenesc a proclamat autonomia Basarabiei și formarea Sfatului Țării ca
organ legislativ.

10 slaid Autorul 3 Bocancea Nadea

În decembrie Sfatul Ţării proclamă formarea republicii Democratice Moldoveneşti

4

Un elev Dumitru

Lenin, liderul bolşevicilor , a salutat printr-o telegramă crearea Sfatului Ţării şi a Republicii Democratice
Moldoveneşti,

deci a recunoscut legitimitatea Parlamentului basarabean şi a deciziei acestuia .

Autorul 2 Guja

În ziarele cotidiene au fost bublicate mai multe articole, care sunau un adevărat apel către moldovenii din
Basarabia scrise de Elena Alistar.

11 slaid Elevele îmbrăcate în costume naţionale

O elevă Carolina

“Moldoveni din Basarabia!

Vouă,

tuturor, mă adresez cu această scrisoare pornită din adîncul sufletului meu, ce bate în folosul neamului”.

Altă elevă Alina

„Acum, ori nici-odată..." nu fiți nehotărâţi nu fiți dezorientaţi: „Noi trebuie să ne unim...! Orice moldovean, fie el
cât de democrat, trebuie să înţeleagă aceasta şi să facă tot ce poate, să aducă orice jertfa, pentru a înfăptui
această Unire.

A trea elevă Ana

Noi nu putem trăi neatârnaţi, suntem siliţi a ne uni cu vreun stat vecin. Rusia e moartă, şi de va învia, apoi numai
sub o cârmuire va mai putea trăi. Atunci e mai bine în monarhie împreună cu fraţii, decât cu străinii...

A patra elevă Anghelina

Fiecare moldovean trebuie să dorească acum unirea cu România şi astfel să formăm cu toţii o Românie nouă,
care să fie nouă din toate punctele de vedere".

A cincea elevă Catea

„. Acum să ne unim cu toţii cu dragoste către neam şi să lucrăm cât mai energic ca să putem da acum, având
puterea în mâini, roade cât mai bogate si frumoase".

Autorul 3 Bocancea

Activitatea politică şi profesională de excepţie a Elenei Alistar a fost apreciată cu mai multe distincţii: „Ordinul
Regele Ferdinand I", „Meritul Sanitar" cl. II, pentru combaterea holerei (1913), „Bărbăţie şi credinţă" (1913),
„Răsplata Muncii" cl. I (1922).

12 slaid Autor 2 Guja

Vă oferim posibilitatea să fiţi prezenţi la un fragment din şedinţele Sfatului Ţării

Scena II

corul intonează „Pe-al nostru steag e scris Unire"

5

Un elev Stanislav

Stimați deputați vă propun să votați candidatul la funcția de președinte a Sfatului Țării :

Cine este pentru candidature domnul Ion Inculeț?

Deputații votează unanim

Un elev anunță : Vasile

Preşedinte al Sfatului Ţării a fost ales, cu unanimitate de voturi, Ion Inculeţ. ...

distinsa deputat Elena Alistar, îmbrăcată în costum popular, i-a aşezat acestuia pe umăr o eşarfa tricoloră.

13 slaid Ion Inculeţ / Ion

„Dacă Dumnezeu ne va ajuta ca odată cu Unirea să rezolvăm și radical și reforma agrară, adică să dăm pământ
țăranilor, voi fi cel mai fericit om”.

Constantin Stere /Dumitru

Ţărănimea este factorul fundamental al progresului social şi spre aceasta trebuie să ne îndreptăm toată atenţia ,

iată care este obiectivul principal al unui revoluţionar, in general a oamenilor politici progresişti care îşi propun
să servească poporul.

Pantelimon Halipa/ Artiom

Nu moldovenii sau valahii – cum spun ei , cei care ne-u stăpînit peste o sută de ani – sunt slavi romanizati,

ci slavii au ocupat Basarabia si prin toate mijloacele de care dispun staruie sa rusifice elementul bastinas daco-
roman ce formeaza majoritatea populatiei din aceasta provincie.

14 slaid Felix Dudkiewicz (Dudchevici) Palihovici

Discurs

Regret foarte mult, că în această zi solemnă pentru populația moldovenească eu trebuie să vorbesc în limba rusă,
care a fost simbolul împilării atât a națiunii moldovenești, cât și a celei poloneze: limba moldobvenească nu o
cunosc , iar pe cea poloneză nu o vor putea înțelege moldovenii. În această zi măreață, eu salut călduros
nefericitul și, în același timp, fericitul popor moldovenesc înfrățit, care în sfârșit poate să se unească cu poporul
românesc legat prin sânge. În numele poporului polonez susțin în întregime unirea Basarabiei cu România, cum
aceasta o doresc moldovenii, locuitorii băștinași ai acestei țări.

Ion Buzdugan/ Ion

În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară: „ Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în
hotarele ei dintre Prut şi Nistru, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine
de ani din trupul vechii Moldove,

15 slaid Vasile Cijevschi/ Vasile

în puterea dreptului istoric şi a dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-şi hotărască
soarta lor de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa România”.

Votat de Sfatul Ţării la 27 martie St. V. 1918

6

16 slaid Autorul 2 Guja

Idealul spre care năzuiseră generații de patrioți mai bine de o sută de ani a devenit realitate prin vot, în mod
democratic, în ziua de 27 martie 1918.

Filmul 27 martie 918 unirea basarabiei

Autorul 1 Neobosiţii şi neînfrînţii! Palihovici

Autorul2 fruntaşii mişcării de emancipare naţională! Bocancea

Elevii numesc fiecare cite un nume: Constantin Stere! , Emanuil Gavriliţă, Ion Pelivan, Nicolae Alexandri,
Pantelimon Halippa, Arhimandritul Gurie Grosu, Grigore Constantinescu, Nicolae Bivol, fraţii Tudor şi Ion
Inculeţ, Semion Murafa, Andrei Hodorogea, Alexei Mateevici, Pantelimon Erhan, Pavel Dicescu, Paul Gore,
Elena Alistar…”

Autorul 1 / Olesea

O generaţie de luptători, de adevăraţi mucenici sacrificaţi, cu o largă activitate naţional-culturală şi politică,

Autorul2 Catea

generaţie cu o menire mesianică de a împlini un testament, o poruncă venită din străbuni, se angajează în
lupta pentru limbă, descătuşare şi pentru eliberarea pămîntului strămoşesc” –

17slaid Sfîrșitul Elevii apucîndu-se de mînă recită ,, Hora unirii de unul singu

Hai să dăm mână cu mână Unde-i unul nu-i putere

am cântat nu prea demult La nevoi şi la durere

şi de-atunci limba română Unde-s doi puterea creşte

plânge şi eu n-o ascult Şi duşmanul nu sporeşte!

Am cântat nu prea demult Amândoi suntem de-o mamă

hei deşteaptă-te române De-o faptură şi de-o samă,

iarba rea însă n-am smuls Ca doi brazi într-o tulpină

doar neghina îmi rămâne Ca doi ochi într-o lumină.

Iarba rea din holde piară! Amândoi avem un nume,

Piară duşmănia-n ţară! Amândoi o soartă-n lume.

Între noi să nu mai fie Eu ţi-s frate, tu mi-eşti frate,

Decât flori şi armonie! În noi doi un suflet bate La sfîrșit cîntecul

Basarabie uitată
7