AVAVENOO LVARId La NOSALYTZ NV YOIOIA 4 “tun youd& “ingnidarp & ameztear ap tnpour ur 18 1 ameraytSay op jnsaoaud feumna nu yoqde 28 areo ‘anpereduioo roporowr fe uEcMN 204 “Pods yeu 909 uIp vroun efuazaxd uy oye wenn EMBED Uy ‘wleisi89] rorrdord pe - uefonoeid 38 weronazoa - mymardioqar 1 ‘InyrsoymARay nu. “1s0Joy ayvod ‘oud oid @20 no 40] vareredwoo 18 nejsi8a] oye waraySeouno pmsyur 30 ty os-npuyganuy ‘gIMDKONU! Fondo yiseaoe ap. Kundins yy tod iHinur go yapise - guoaoayy aiso ourgns rotfeist@ay vazmSeouns 8 veredwos tmdoap onus arnjuos 0 - ouaixo ang tee 10 ‘offtuyop und ‘ered yexedwoo tmdosq] “uumtmyjou aqoun witosns ‘mipop ‘awod juny jewsaoe o-vep ure area od vomumuacy Feuoyfea mmdarp & axpscome ep soupy ‘ysooe uuyzarday jf ase ad njdninte ns -2u21Ur zearopenut 6 oxqereduMoo toporom ape “yexedwos mynydosp fuyonoed aqorofey up wun yzvouantGoy vaisaoe anusp aresor ‘vomnersr¥ey eamogun ey mqzquos v ap esfouny - ‘gouttuns erfouny - Sganeurou wifouny - ‘Teuorlex mmdarp e auySeouns ap eifouny - sarfouny sojazeorgutin varopurds “9P und ouoo) wseaoe we2yesyo v ayeuTeRDads ap emer] “Usage sojtfouny wo UL rafal 98 ‘yuurzaid 0 a9 od eorenin ‘weredutoa mpradasp_jnjox, LVAVENOO INTALAIA TMLONAT D W1oudvo mp ars mp», Thos “opted DIP, ‘epnru , “os -W09 Seon “seq ou, 2 anuisu) “P19 sony MP sum Wwcunceput, un caracter foarte larg si tocmai ul pentru care dreptul comparat se adreseazi re au abordat problema fnsemniitatea deosebita de drept", compararea cu alte reglementiri. Dreptul comparat are, in acest sens, 0 actiune asemfinktoare produce un efect de distanjare. Dup’ apreciem intr-un chip nou evenimentele J comparat permite © anumiti detagare I SX fnvedereze o serie de aspecte care de obicei, scapi: neobservate. ynstantinesco, comparajia permite, nu constient, intro alt lume priv stu drept, care apare intr ‘mai nldi, si descopere in propriul stu drept aspecte si defecte care pink atunci rimasesert ascunse, Comparajia poate releva ci, de exemplu, unele elemente ce caracterizeazi inst juridice najionale au in realitate o importanfé mult ma decat le-0 acorda juristi 3% se descopere cit o juridic’ considerati ca indispensabilt, deoarece 4 rispuns nece- sar unor probleme permanente, nu este in realitate decit rezul- tatul unui accident sau al unei intimpkiri. Comparafia poate arita c& alte drepturi rezolv’ aceeasi problema prin alte insti proprii sau mai simple. Ea poate arita de ce si cum anume anu- mile institujii nafionale sunt depigite sau desuet La randul stu, René Rodiere sublinia: “dreptul comparat ajuti si stabilim redarea subtili si profund’ a legiturilor, rapor- turilor dintre diversele in: le unui sistem. El permite, in ansamblul institugiilor si a regulilor unui sistem ju leve cea ce este esenfial, cea ce exprima natura tui sistem, ceea ce constituie fundamentele de care nu te pofi atinge, fri a proceda la o revedere generali a ideilor morale 44 care Lay inspira sir si fh recunoseut structure sociale care sushi Prin comparare, dreptul najional este relat ju sidera solujiile acestuia ca singurele posit prin aceasta 0 valoare absolut. Metod: infirme aceasti opticl, arkténd ci tea pot fi legit it. Toft jurist, ional. iganu, ocupindu-se de aceast problema, susjine cf comparat ar fi ut Dupi pirerea noastrd, orice incercare de detemminare a ca. urilor in care comparajia poate fi fructuoast, nu poate fi pri- mit decét cu o anumiti rezerv deoarece procesele logice pe care le presupune comparajia sunt atét de complexe, ele pot fi luneori atat de imprevizibile, inedt nu este posibil si le incadim ie structive privind aceasta funcjie a d daci ne oprim asupra reglementirii fara noastr’ prin Codul familiei din 1954. Codul a introdus astfel comunitatea de bunuri drept regim matrimonial legal si obligatoriu. © comparajie efectuati cu coduci aseminatoare din alte firi demonstreazii insi ck formula adoptatt de legiuitorsl romén nu este unica in drept, deoarece aceste coduri cunose $i alte regimuri matrimoniale , oferind posibilitatea derogtrii de la regimmul comuni 45Acelagi Cod din 1954 a inflintat Autoritatea tutelar’, ca ‘organ de supraveghere a tutelei. © comparatie cu Codurile civile din alte {iri - Franja, Belgia, Germania, care acord’ un loc mai Gnsemnat sau mai pufin insemnat consilivlui de familie si instan- felor de minori, aratt ci in solujionarea problemei supravegherii ocrotirii minorilor sunt posibile solufii_ variate. ‘de cunoastere a proprici legislatii este, bineinjeles, legati de cea de perfectionare a acesteia, de funcjia nonmati ‘in momentul cind comparaia relev’ o experienja legislativa revsitl, Ricuti in alti far¥, stija juridick mu se poate margini st 6 inregistreze. Pe baza ei se vor face desigur, studii, propuneri de lege_ferenda care, in m&sura in care vor fi de forurile de decizie, vor folosi in vederea perfection’ 7 in egal’ misuri, aceste constat&ri vor servi stiinei juridice finstsi, ficlnd si se imbogiteascd patrimoniul acesteia. iferitele funcjii ale dreptului comparat trebuie privite, nu izolat, ci in intercondigionarea lor. B.-Funcfiunea nommativi Este astizi unanim acceptat faptul ci dreptul comparat are un aport insemnat si in perfectionarea legislajiilor nationale. Dac& adoptarca unei legi reprezinti un experiment social, ‘acesta nut trebuie si aib’ loc decdt dup’ cunoasterea experienjei, chitatea greco-roman8, cind elaborarea unora din marile monu- mente legislative ale timpului - Legea celor XII table, de exem- ~ a avut loc numai dup’ cunoasterea legilor din alte piri lor modeme atest la réndul su interesul prezintl, in faza de elaborare stingifick a legii, inologia Iui Francois Geny, cunoasterea regle- state, cunoastere ce a devenit in timpurile mentarilor din noastre o exigen{i sliinfifick 2 procesului de elaborare legislativ’. 46 Deosebit de semnificative in acest si ; ens erau_prevederil art44 alin.2 din vechea metodologie general de tehnich legi : tiv privind pregitirea si sistematizarea proiectelor de acte noastr’, §i dit lal Teen str, si din celelalte piri", problema asupra cirela ne vo ‘opri in aceastd lucrare. Rolu! drept re con. ge na plului comparat apare astfel con- Aceeasi idee reiese si din Hotirérea Gu i vermului By fost aprobati o noua netodologie pentru pregati Jaboraree i prezentarea proiectelor de acte normative.* : ° De altfel, metodotogii asemindtoare adoptate tn multe (&ri cercetirii comparative in faza de elaborare telor de acte normative’ Autorii care cereeteazi aspectele acestei funcfiuni a drep- parat prefer’ sh vorbeasck despre “imbunltiirea drep- i najional” decat despre o adeviratt funcjiune normativi, pen. n Hisa, desigur, impresia eX dreptul comparat - mai pre- cis acel terdium comparationis" - ar fi susceptibil de aplicare direct’, ca 0 norm’ de drept. Pentru ci tebuie precizati de la inceput distincti A webule pl put distincyia din Cunoasterea Iegii strline si dreptul comparat, Am mai a wo ven face de ficcare dati cind este necesar, cf simpla cunoastere sieline nu inseamni dept comparat, Despre drept com. parat se poate vorbi numai cénd legi eer regulilor metodei compat In realitate, functi ie ing n \eleass numai i sensul de sus de inspiaie. Nu poste fi vorba desir de 0 aplicare ditectt a nonmei stine. Chiar in. deep Privat, atunci cénd norma de flict indic’ suveranitiji statului la dreptul fi in mod unanim c& aceasti in prezenj’ sunt com- nonm’ este desprins din dreptul \ificat& fiind aplicabilé ca lege nafionalé in temeiul nonnet de 47posibil re, free timitere care face parte din dreptul nafional. Conf de suveranitate fi face loc un simplu procedeu de vent in tehnica legislativa. mult, evident, nu se poate pune problema nici te a unei norme sirkine in lipsa orickrui text de @ ui tertium comparationis. In realitate, ceca ce se recepjioneaz4 este rajiunea strdine in raport de rezultatele date de aceasta in viaja Odati un text strdin ales ca izvor de inspirajie, cl trebui preluat intr-un text nafional, desigur, cu eventualele adaptiti ce se dovedesc necesare. rect a unor texte care nu fac parte posibili numai in virtutea princi cx pactele si celelakte tralate Ia care Roménia este parte. caz de neconcordanjf intre pactele si tratatele referitoare Ja drepturile fundamentale la care Romania este parte gi legile interne, reglementirile intemajionale au prioritate. Este evident cX ideea de prioritate implicit 0 comparatie le in dintre cele dowd texte se face evident in fa~ voarea celui din norma intemafionali care urmeazi a fi aplicati. De un real folos in efectuarea comparafiei este teoria mari- lor sisteme de drept pe care 0 vom dezvolta pe larg in lucrare. Teza de la care trebuie pornit este ci in interiorul aceluiasi mare sistem de drept comparafia este mai usoari, mai lipsiti de riscuri decat in afara acestui sistem chiar dack aparent textele seaming. 48 ae. la drep- di stem de drept si numai in subsidiar si cu eae Precaufii la alte mari sisteme. U toate acestea, marele sistem romano-s fermanic cunc ° remarcabil& influen{i din partea sistemulul’de ema {in receptarca unor institujii cum sunt: trustul, know. ing, franchising etc. Reciproc, sistemul de common-law flucnjat de cel romano-germanic, indeosebi in materi de Statute-law (Jegea scrist), astfel cum vom arita po larg. mai ‘js, ‘ocupandu-ne de “civilizarea” common-law-ului, " C. Functia stiinpitica iplink stiinjifick va fi imbogttita, «.,,. Amploarea pe care au luat-o cercetirile de drept indeosebi in cea de a doua cunostinje in acest domeniu, Se tate au fost dreptul comercial, di + inclusiv ct si dveptu financiar-bancar, eu alte covine ramutile “do den mai afectate de dezvoltarea schimburilor economice i eit- persoanelor. Nu trebuie inst s& neglijim nici rez materii, cum ar fi dreptul anumite domenii), dreptul pen ral dreptul public, Au apirut in felul acesta adevarate dubluri ale ramuri rept nafional. Dreptului civil national i se alétuet un iiept ai Tot astfel in cazul dreptului comercial, financiar-ban- firma c& cele mai pro- pul administrativ (in cel procesual penal, in gene- 49jn programele de doctorat ale multor universiti pees is “drept civil aprofundat si comparat” sau “ar -omparat : ' SF oblema fox aborai, i tem aprons iden de LiConsaninen: “Pe bund dette oi compart sunt de pier oy sue micro-compare Ga noe flsete mai mult termenul de “‘studii de drept comparat:concret"), sep labora pentru fiecare disciplind juridict, un fel de te, de asemeni, comparativé. care si se aprecieze mai comune sau specifice ale onpemurle acestea comparate ale fiec§rei discpline juridice prezinti o serie de particularitigi care nu au fost cercetate pink ee Nottm in primu! rnd vocatia universali a acestor disci- pline comparative de ramuri. aceleasi nevoi de reglementare dav nastere la institugii diferite) din toate statele, Desigur, aria de cuprindere a comparajiei este variabilt. Uncori sunt comparate un mare numir de sisteme juridice, alte- 50 ori maj pusine. Intinderea acestei atii diferd in raport de intere- sul in virtutea cliruia se exercitk comparajia, interes care poate ‘in considerare doar reglementarile dint-un numir {In cazul reuniunitor de drept comparat, ea este st Report de legislafile statelor ai cdtor reprezentanji_pa reunivne, sselea deceniu al acestui seco! sunt foarte rare, ele reclamand o investigate laborioast. De comparajia trebuie sk poarte - este o reguli de von reveni pe larg’- numai asupra cea ce fste comparabil. Universalismul dreptului comparat trebuie injeles fin funcjie de aceasta. Lucririle de drept comparat cerceteazs atunci cand ating un nivel siilor comparate. sistem de drept din Care fac parte legislate comparate, cercetitorul nu este indrep- Lijit St extrapoleze Objinute, desprinzind “legi” sau mel trebuind si se rezume la inregistrate. Cunoasterea acestor tendinfe este insi de mare Pref pentru Cercetitorul dreptului najional, deoarece din confruntarce ropriei i jele stabilite , el poate trage concluzii de la locul si perspectivele ci de perf Cercetarea comparativs profiti agadar ramutii de rept nagional. \eoretice a ramurilor de drept asupra aportului pe care ia din ramutile de drept, Materii cum sunt cele ale lor, sunt mult mai potrivite pentru com- egali misuri apte pentru c a rarea sa foarte rispandit acel timp - La fonction comparé -, Lambert a ales ca materie de demonstratie pentru acel “drept comun legislativ”, tocmai domeniul succesiu- nilor, considerat drept mediul cel mai favorabil particularismului nafional, spre a inlitura astfel de conceptii. . m fntce timp dezvoltarea vertiginoas’ a cercetirilor de drept care au ficut sii nu existe capitol din drep- st rian’ in afara cercetéri iparate, au devenit de a face obiect de aceast vocafie la comp: se poate contesta c& toa este interesant c& acolo unde sisteme juridice diferite, comparajia poate avea loc cel mai usor 52 tocmai intr-unele din acele materi socotite mai inainte a fi refractare Ja comparatie, cum ar fi dreptul de familie sau statu- tul personal, Intr-adevar, astfel de materii inmiinunchiazt reglementiri din domeniul lor general-umane, Cu tot particularismul lor - in Taport de tradiji, climt, temperament nafional - diferenjele dintre acestea ni se par mai mici decat cele ce afecteazi infrastructura societafii ca proprictatea, succesiunile, obligafile si ca atare com- Parajia se poate desfisura aici plenar. Un alt domeniu fn care comparatia se poate realiza cu usu- inf este cel al materiilor cu un pronunjat caracter de tehnicitate. Acestea inst apartin in general dreptului comercial sau celui procesual . Literatura juridick modem din multe fri cauti s& estimeze aportul dreptului comparat la imbogitirea si perfectionarca drep- tului Dezbaterile ocazionate de implinirea a 0 sut{ de ani de existenji a Societajii franceze de legislajie comparati, con- semnate in cele doi volume purtind denumirea de “Livre du ceatenaire” au putut consemna ct de important @ fost acest aport intr-un fnsemnat numar de state, in particular, Marty releva, intr-un studiu special consacrat acestui subject, dimensiunile aporturilor dreptului com- arat la dezvoltarea ?. Autorul s-2 oprit indeosebi asupra anteproiectului de Cod civil francez $i asupra modificrilor succesive suferite de legislaia francezi ca urmare 2 unor studii comparative orientate de preferingi spre legislajia german’, dar nu sa limitat Ia domeniul legislativ Gi, trecind mai departe, deoarece imbogiirea dreptului nu inseamnd ‘numai imbogitirea legislajici, a cercetat modul in care dreptul com- Parat a inspirat importante evolutii jurisprudenjiale, Desigur, modificirile legislative sau jurisprudengiate, pe care le semnalim aici, se refer in primul rénd Ja functia normativi iparat. SX mengiontm inst, tn legttur cu funcjia faptul c& odatt cu modificdri au intrat in drep- i si concepte au imbogatit patri- 33Dreptul comercial face parte - cel puti ale sale - din acele domenii in care caracterul de tehni tse deosebit de pronunjat, ceea ce face compara{ia foarte accesibilt. Faptul a fost semnalat inci de la acelasi Congres din 1900 de marele comercialist al epocii G-Lyon-Caen:” “Nu se va putea - c& dreptul comerci Profesorul Otetelisanu sublinia la réndul stu, ci dintre toate isciplinele juridis ducerea in drept se ocupa indeose tunot institugii ale drept leasing, franchising, factoring, care nefiind reglementate ca atare de dreptul francez, sunt practicate in temeiul vechilor reglementiri ale obligatiilor din Codul comercial." 54 Problema este deosebit de actual si pentre dreptul nostru, in care tratatele de drept al comerului intemafional consacri pagi- fni_numeroase acestor contracte dovadi a receptiii lor ca i ‘ufii ale dreptului roménese. Vom mengiona de asemenea problema, asupra clireia ne- i noastre la © serie de conven, intemajionaie din domeniul dreptului comercial, care a avut ca efect participarea noastré la dreptul uniform creat de aceste con- venti © alti disciplin’ cu un promunfat caracter de tehnicitate - mai mare poate decit al dreptului comercial, este dreptul proce- sual civil, Caracterul pronunfat tehnic al procedutii civilé- scrié in acest sens Mariana Gheciu ~ pare a recomanda aceasté disciplin& a fiind ramura in care cercetarea comparativi ar fi cea mai lesne de realizat.”” Intr-adevar, procedura judiciari este de fapt © teh- nicl, $i pe acest teren al tehnicii, comparafia isi giseste totdeauna loc de desfisurare. Intro lucrare in care studiau aportul dreptului judiciar pri- vat la dreptul comparat. Henry Solus si Roger Perrot analizau direcfiile in care s-au dezvoltat cele mai substanfiale cercetiri de rept comparat in mater in mod curios, dar m “Cand metoda de elaborare a legii de drept judiciar utilizatt intro fori sirkink d& rezultate bune - seriu ei - se poate presupune Si spera ch se va intémpla tot aga dack o metodi asemfnatoare ar © aplicats in propria noast’ fara”. Se di in acest sens exemplul Codului de proceduri civil’ polonez din 1964 si al celui judiciar belgian din 1967 care videsc o tehnick aseminatoare, Cit priveste materiile care s-au dovedit cele mai propice ji menfioneaz& teoria acjiunii in Justijie, a nojiunii de 1, sau capitolul organizrii Judiciare, atét de bogat in experienje, pozitive sau negative, 55D. - Dreptul comparat i unificarea legislapitor wai veche de drept comp: sebi dinain- Era reflexul unei perioade in care anumifi ganditori visau ‘nc’ la crearea unui “drept mondial’, reglementare uniform’ pe care statele o vor adopta céndva de buniivoie si care va fi de drum Tiber capi In acest proces, dreptul eosebit, deoarece 0 abordare unitormi si fie determinata jondial au fost de natura i. Astizi nimeni nu mai 2 legislativa, realizat’, \tusi, proporfii atat de le a-si afirma suveranitatea adoptarea unor reglementiri al uneori considerabil de realitiile so- reclam’ 0 cooperare intemajionali. deos 56 Protectia mediului inconjuritor sau care presupun un grad ridicat de tehnicitate si in anumite regiuni geografice, Doui remarci preliminarii se impun in aceasti problem’. Prima consti in faptul c& unificarea nu este decat unul din as. Pectele procesului de apropiere Jegislativi dintre state, proces ou © arie deosebit de intens’, care are cauze variate si se realizeazt sub forme multiple. Apropierea pomeste de la inspirajie, poate continua je a unui stat este adop- sugetind adoptarea Ia nivelul concep- nationale - $i terminind cu unificarea, care se realizeaz4 prin acceptarea si aplicarea identicl a unor norme eu acelasi confinut in mai multe state.” Cea de-a doua remarci este c8, in ultima analizk carea este una din expresiile funcjiei nonnative a dreptului Parat. Intr-adevir, admiyand cX dreptul comparat reprezint& unul i cei mai insemnafi ce intervin in procesul de elabo- webui si admitem tot astfe] c& el intervine si in cazul unificarii. Indiferent de limitele in care se realizeazh unificarea, in misura in care aceasta are loc prin legiferare, drep- tul comparat are un rol insemnat de jucat, Tati de ce nu putem considera unificarea legislativi ca una din func{iile dreptului comparat, rezumfndu-se la a 0 socoti ca normative, problema disting in chip i: cea inter gi cea internafionald. Unificarea intern este o problemi care se pune adesea, fie {in cazul statelor care isi realizeazX unitatea najional’, fie in al celor federale. Ea presupune asadar, c& sistemele juridice ce ur- ‘meazi a fi unificate nu reflecti suveranitiyi diferi In primul caz se poate da exemplul Roméniei, stat care, realizindu-si unitatea nafionali dup primul rizboi mondial, a 7dobindit teritorii pe. care se aplicau fie dreptul austro-ungar, fie cel asupra chrora nainte de aceasta, inci din perioada de formare a statelor na- fionale din Europa. Adoptarea Codului Civil francez buntioari, la 1804, nu re- prezint& alteeva deci incoronarea unei opere de_u is lative a Franjei, care cuprindea atat fragmentare, existente in diferite pro’ tea sunt de mengionat Ordonanfele Ludovic al XV-lea, ele insele adevirate cod rept civil, comercial sau de procedur’ civil, ca gi unele legi adoptate in timpul revolufici franceze, cu un caracter foarte cu. prinzitor, care au reprezentat trepte insemnate pe calea unifictrii legislative realizate sub Napoleon. In lalia, unificarea legislativa a firii (cu excepjia Venejiei Tuliene in care a continual si se aplice dreptul austriac) a fost realizat8. prin Codul Cj 1865, si desavargit’ mult mai tir iu, extinzdndu-se pe teritoriul intregii peninsule, de-abia dupi adoptarea. Codului Civil din 1942. O situayie deosebiti poate fi intdlnitt in statele federale. O unificare legislativ’ total sau numai pan la un anumit nivel apare indispensabilé in astfel de structuri statale, ea nepunind evi dent, in cauzi, probleme de suveranitate. Efortul legislativ se ‘ndreapti aici spre climinarea sau limitarea conflictelor de legi ce se ivese in conditiile circulajiei de bunuri gi de persoane ce se produce in interiorul unui astfel de stat Problema s-a pus inct din secolul trecut im Elyefia. Din anul 1874, dup o lung perioadi in care cantoanele s-au luptat Pentru a avea deplini competenji legislativi in materie civils, Puterea federal a dobindit pentru sine aceast& competen{’ pen~ capacitifii civile, comerjului, tanzactiilor mobiliare, » Proprietifii literare si artistice, urméririi mobiliare $i 58 imobiliare, Ca urmare, in anul 1881 a fost adoptat Codul feder- al al obligatiilor, iar in 1889 Legea federali pentru urmirirea datorilor si falimentul. Dupi cum se poate observa, materia raporturilor de familie lipseste din aceasti enumerare. Acesta a fost domeniul in care can- (oanele, findnd la particularitajile locale, au fost cele mai conser- Vatoare, nerenunfand la prerogativele lor decét in anul 1889, cand intreaga competen{i in materie de legislatie civilti a fost incredin- {ati statului federal, ceca ce a avul ca urmare adoptarea Codului 7, act care a reprezentat unificarea legislajiei, alti far in care problema unificirii legislajiei s-a pus Stat compozit, inchegat dup’ primul riz- i ce aparjinusery altor state europene si lajia civili, comercial si penal’ a acestora. Astfel, tn Serbia si Macedonia a rimas in vigoare Codul Civil sirb din 1844, in Croatia s-a aplicat in continuare Codul Civil {intr-o form’ anterioari unor importante novele din 1814, $i 1916, pe cénd in Slovenia si Dalmatia se aplica Codul austriac, in forma modificat& prin aceste novele. In acelasi timp, islati jaghiar’, in Bosnia austriac pentru cres- lcd © legislatie proprie, reprezentath acte normative. vil muntenegrin in faja acestei di Jari de asemenea dimensiuni, ios. Pant ta i ia atunci statul soc abrogat Codurile anunjate si a trecut pas cu pas, la lunificdsii care, evident a devenit, cadrict, in momentul federajia a explodat. te in anul 1958 s-a adoptat un sis- care, dind satisfactie competenfelor legislative, con- 59)sta in emiterea, la nivelul Uniunii, a unor acte denumite “bazele legislajiei unionale”, care erav ummate, la nivelul fiectrei repu- jar in 1968 bazele leg fost urmate de Codur independente este foarte confuz4, intrucdt nici una nu a pani tn prezent si adopte o noua legisltic. Ceea ce se de competenja statelor compo- tere la o mare diversitate unificatoare s-au dezvoltat mprejurare ce ar fi put Commercial Code’, ce inti& in competenja Uniunii, eu excepfia LLuisianei, si a fost elaborat un proiect de lege uniformi asupra corporajiilor, adoptat de sase state: Alaska, Idaho, Kentuky, Lui- siana, Tennessee si Washington. tip, Uniform Negociable Instruments Set, opera unei organizaiii private, American Bar Association, a avut un deosebit succes, flind adoptat de toate statele Mult mai pufin succes au avut ins% incercarile de unificare in domeniul dreptului de familie. Proiectul legii americane asupra abandonului de familie a fost adoptat intr-adevér de 21 de state, Insi proiectul asupra clsitoriei mumai de doud state, cel asupra divorfului de cinci state, ca si cel asupra copiilor nelegitimi 60 Astfel, cum remarca pe drept cuvint René Rodidre” unifi- carea legislative trebuie si fie fnsoyiti de o unificare jurispru- denial, in lipsa c&reia apropierea sau chiar identitatea textelor de lege este lipsiti de sens. In statele unitare, rolul de a asigu- a unitatea de practic’, ce revine curfilor supreme este, desigur, mai usor de indeplinit. in statele federale, inst, aceasta reclam’ crearea unor mecanisme judiciare adaptate, a clror activitate este mult mai complex, Deci, unificarea legislafiei in interiorul unor state ridic& pro- bleme esenjiale pentru asigurarea desfisuririi normale a re economice si in general, a relatiilor sociale in acele state, carea legislajiei Intre state independente punand in joc ideea de espectare a suveranitijii najionale, care reprezinti una din cele mai complexe si mai delicate probleme ale dreptului compara, Inte-un studiu mult cercetat privind ceea ce el denumeste “dreptul uniform”, Mario Matteucci cauti critetiile potrivit carora acesta poate fi deosebit de restul legi lor care nu au fost uniformizate:* ®) Primul criteriu rejinut de autorul italian este reprezentat de modul de formare a dreptului uniform, caracterizat_printt-o organism privat - cum ar fi UNIDROIT - sau in care, indiferent din ce motive, statele care ‘gi unifick legislayiile adopts. regle- ‘meniarea unuia dintre ele; B) O alti trisiturs ce caracterizea2% unificarea legislativis intre state, potrivit aceluiagi autor, este scopul in care e adoptati aceasta, E vorba de intenjia m: un anumit grad de un {n lipsa unei astfel de ‘mutuci, recepfii incomplete, infh despre unificare; sti de a realiza, prin adoptarea fntre dou sau mai multe pot exista, desigur, impru- Ne, dar nu va putea fi vorba 61©) Unii autori au sustinut ca un al treilea criteriu, ch drep- ul uniform trebuie s& izvorasc dintr-o obligajie international’, asumati pe calea unui acord incheiat intre statele ce-gi unifict ja.” O astfel de opinie ni se pare a limita in chip artifi- ‘Alituri de M. Matteucci opinim c& voinfa comunt de unificare nu trebuie si se manifeste in mod necesar intr-un acord internafional, e&ci voinja comunk de a se adopta anumite regle- mentiri poate lipsi, fi ca prin aceasta uniformizarea legislativé si fle mai puyin real defineste “dreptul uniform ca Juridice".” ‘Sub raport tehnic, unificarea se realizeazi sub dou’ forme. Acestea sunt forma indirect gi cea direct Unificarea indirect consti in adoptarea unui proiect de de lege uniform’ in cadrul unui congres sau al nale. Acest proiect este supus parlamen- ca lege. Astfel asupra_transportul Forma direct consti in adoptarea unor reglementéri iden- lice, fiir existenja unei conventii prealabile, ceea ce se realizeazi, uneori, prin receptarea legislajiei uneia dintre statele participante de citre celelalte. Yn unele cazuri reglementirile nafionale urmeaz& textul unor bes ismodel, pe care le adopt in intregime sau doar partial. Teh- -model, astfel cum s-a arétat, prezinth avantajul c& sunt mai lucrate, find ferite de concesiile reciproce pe care $i Ie fac de obicei: plnjile la adoptarea conventillor, care stirbesc adesea valoarea lor tehnicl, Dezavantajul legilor-model const in aceea 4, nefiind introduse printr-o conventie obligatorie pentru 62 Unificarea legislativa, acest ghem de iluaii si deceptii, ofert fin egal misuri exemple de reugiti dar gi de egec. Din prima categorie face parte exemplul scandina primul si cel mai izbutit caz de unificare reusiti, explic mare mésuri prin comunitatea de moravuri, prin trecut comun - cele rei state au fost de mai i mule diferite, in decursul istoriei - prin identitatea i in 1897 una inut, cele tei in 1892 in materie mart ‘ncurajate de succesul unied asupra ca asupra cecului. nostru a fost epoca unificlrii dreptului de 1922 a fost unificatt reglementarea in materie ere a clstloriei si de divort, in 1923 de adop- fiune, in 1925 de efecte ale desfacerii cisttoriei. Ulterior, alte dou state nordice s-au aléturat acestei misctri de unificare: Finlanda $i Islanda. Astfel, in 1929 legea finlandezt asupra csitoriei a luat de model legile uniforme din 1922 si 1925. De asemenea, mai multe legi adoptate in Islanda au urmat modelul legislajiei scandinave. Reusita operei de unificare in firile nordice 2 fost expli- cati de René Rodiere in primul rand prin temeinicia modului in care s-a procedat.” Ea a fost pregatité prin congrese juridice peri- odice, care au realizat 0 comparajie vast $i multilateral a sis- temelor juridice in prezenj%, pentru a desprinde acel tertium com- parationis care s& stea la baza legislatiei unificate™. Este de re- marcat, agadar, c& in cazul statelor scandinave, nu a fost incheiat nici un tratat prealabil unificirii, proiectele fiind opera exclusiva a jurigtilor. La aceasta, inst, astfel cum s-a precizal, se adaugi 63voinfa de cooperare dintre statele in cauzl, voi adesea ca unele dintre ele si-si abandoneze po: 1m dorinja de a realiza unificare: de a proceda mai degrab’ prin standarde Jinut insuficient determinat, decat prin dispos rare de naturi s& ugureze apropierea. - Un alt exemplo de unificare legislativa care constituie una din cele mai cunoscute reusite ale incerearilor de acest fel este lor comerciale gi a cooperirii eco- inarea barierelor juridice ce putea Proiectul fintea departe, el umirind si devind nucleul unei codificiri la care st adere toate statele europene care receptasert Codut francez, ca un fel de rezisten{’ impotriva tendinjelor unor legislayii de a se orienta etre tradijia germanic’. Pentru a-l elabora, au fost create un comitet francez si unul italian, care, tm 1919 au fost Mlocuite printr-o “Uniune legisla- tivi a nafiunilor aliate si prictene”, organism intemational la care au luat parte activi si juristi roméni si belgieni. Rezultatul efor- turilor acestei Uniuni a fost reprezentat de proiectul comun, dar succesul s-a rezumat la atit, pentru cl nici una din statele par- ticipante la elaborare nu au adoptat proiectul. in mod ciudat, acesta nu a fost adoptat ca lege decat in Albania, el devenind Codul civil al Albaniei antebelice si a fost uat ca baz in elab- orarea Codului civil italian din 1942, in care a reprezentat cartea sacrati obligafilor. eee al on exemplu de esec nil oferi, insi, incerearea de unificare sud-american’. S.ar fj putut crede ci nictieri unifi- 64 carea, intr-un continent care cunostea o unitate de limba si o ‘Mare aseminare in realititile sociale si in moravuri, n-ar fi avut atétea sanse de reusitd, {n plus, este de notat ci toate statele latino-americane fuse eset’ supuse, pani la objinerea independenjei - deci, pint in cel de-al doilea deceniu al secolului al XIX-lea - le celei portugheze, imprejurare care asigura un re; (ar pentru o mare parte a continentului, Cu toate aceste condijii favorabile, rezultatele ol direcjia unifictsii au fost anemice. Totul s-a rezumat la fn 1887 a unui Cod comun de drept al privat, de citre Argentina, Chile si Paraguay, inlox 8 de ase-num “Cod Bustamante”, adoptat, pan in 1932, de 15 state. Vom nota, de asemenea, receptarea Codul 1855 i influenta deosebits pe care a avut-o “consolidarea izath de brazilianul Texeiro de Freitas, asupra Codului civil argen- linian din 1867, a Codului civil uruguayan si a celui paraguayan din 1871, care este de fapt unul si acelasi cu Codul argentinian, de alt parte, Columbia si Ecuadorul au adoptat Codul ian. Astfel, acest Cod a devenit sursa cea mai valoroasi ie in materie de legislajie civil& de pe continentul sud- si _a contribuit intr-o masur& apreciabila la o unificare Hegislativi, firX insi ca aceasta s& fii fost dust in comun de statele in cauzi. Un caz particular in privinja unifictrii legislative este for- mat de Comunitatea Economici European’. Piaja Comuni si-a stabilit ca un deziderat unificarea legislatilor nafionale ale mem- brilor sti in scopul favorizérii dezvoltirii relajiilor economice intercomunitare. Astfel cum aratt LJ.Constantinesco, agacm ‘munitar” cumoaste © pluralitate de forme, expl diferit de intensitate pe care il prezinti procesul de unificare™ Existi mai intéi o serie de cazuri tn care Comunitatea Eco- nomici European este competenti si realizeze un drept uniform Pentru toate statele membre, In acest domeniu ea adopt regula- 65mente, care sunt adevirate legi comunitare, intrucat sunt aplica- bile in mod direct in toate statele, fiind obligatorii in toate ele- mentele Jor. Este de precizat c& ele au adesea un caracter ab- stract si 0 important de ordin general.” Cel de-al doilea instrument este reprezentat de “directive”. Comisia Piejei Comune a elaborat astfel de acte, care tre- buie urmate de statele membre, in domenii ca di dreptul fiscal, reglementarea constructiilor navale, prinderilor de transport. 5 Un domeniu deosebit tn care opera de unificare a ficut cele mai mari progrese este cel al societifilor comerciale. Un insemnat numir de directive privesc aspecte esenjiale ale regimului acestei categorii de persoane juridice, cum ar fi pu- blicitatea societiilor cu rispundere limitats si a societifilor anon- ime, constituirea i modificarea capitalului so- fuziunea structura acestor societifi si iv - pe care |-am consemnat in ordinea ercialé = aga-nun fi adoptat de pe teritoriul Spre deosebire de regulamente, directivele nu sunt ol ‘orii pentru statele membre, nu au 0 insemnitate de ordin ge- neral si nu sunt aplicabile in mod direct. Ele nu leagh statele membre dec&t sub aspectul rezultatului scontat. Elaborarca dreptului comunitar se face pe baze comparatiste. Nomele noi isi gsesc reazemul in acel tertium comparati rezultat din compararea legislatiilor statelor membre ale comunit in acest sens, bunioari, Institutul de drept comparat de la Paris a elaborat, plecénd de la legistatiile celor nou’ membre, un anteproiect de texte comune asupra dreptului jgur, crearea dreptului com ‘societate europeani” - model ce va putea jeri a ctror activitate se dest fntr-o fazk varsta bale béielilor. Ea reprezintd, inst, unul dat recent in care ideea de unific: oasterii perfecte a legislajiei sta- @ cercetirii sale comparate. Unul din domeniile in care Astfel sunt Comi a _ Astfel sunt Comisia Natiunilo pentru dreptul comer cial intemagional - CNUDCI sau UNCITRAL - ereath pentru “a armonizarea $i unificarea progresiv’ a dreptului comer. nal”, Instituul Intemational pentru unificarea drep- ~ BIRPI. Un rol deosebit a f Conventile intemationale legile uniforme sau legi sraodel: aa care se realizeazi unificarea La randul siu, Comisia Be¢ sia dat aportul pentru reali elabordad norme uniforme care au ficut obiect Senerale, cum ar f cele privind furnizarea si montajul de mate~ ale si echipament de vanzare a unor bunuri de consumajie dura. bile sia altor produse ale indusiriilor Mecanice care se fabricd Cea roe referitoare la introducerea clauzelor de vanzare 67in anumite domenii de reglementare, in care smajionale inregistreaz’ o frecvenji deosebit’ si 8 un caracter ntu oe xem cele mai potrivite sunt cele privind unificarea I ee i i ificare dustriale, a dreptului cambiar sau efortul de unif a fintreprins de Biroul Intemational al Muncii. le transporturi intemajionale, unificarea legis- lajiilor a mers foarte departe. " Jn dreptul maritim, bun¥oar, o serie de convengii_privind aspecte ce abordau si asistenja in plin’ mare, privi materia trans; lor rutiere, notim Conventia de la a transport rutier de marfuri sau in cea a trans- porturlor aeriene, Convenjia de la Varsovia din 1929. Un interes deose suscit’ normele Organizatiei Interna- ii, instrument cficace de realizare a unei unifictri fionale a Mut 68 in domeniul reglementasii relajilor de munc8, Conferinja OIM a adoptat un numir impresionant de conventii si recomanditi, cu scopul de a fi umate de legislatile statelor membre, pe m&suri ee acestea Je ratific’ si care au dat nastere discipline ce a ‘inceput st poarte denumirea de Drept intemnajional al muncii. Ele Vizewi aspecte din cele mai insemmnate ale procesului muncii, umitind eliminarea discrimin&tilor de tot felul, asigurarea unor conditii de munc& corespunzitoare sau realizarea unui minim de social pentru oamenii munci. Evident ct, adresdndu-se unor state voltare economicd diferite, eficienja aces identicd, pentru unele state ele neavand valoarea unei con- firmari suplimentare a unor cuceriti legislative realizate cu mult timp inainte, in timp ce pentru altcle ele fiind adevirali stimulengi jal. icarea convengiilor nasc, pentru guvemele statelor m arati S.Ghimpu si colaboratorii, aplicarea intem, a normelor de drept al muncii, cuprinse Tatificat’, in temeiul principiului pacte sunt servan- ;portarea anual Ja Biroul Pentru aceste guveme, obi Yional al Muncii rapoarte prin care si se is $i @ practicii administrative in relajiile res efective a aces- Probleme de un deosebit interes se ridic& in aceastt materie ‘in legitura cu legislatiile statelor comunittjilor europene. cel maj profund tratat referitor la dreptul institutional al Europene, cel al profesorului J.Bouluis arita oi relajile dreptului comunitar cu cel national nu se le un model unie. Ele comporti mai multe modalitiji posibile, care depind de ancila conferité dreptului comunitar si ale cdrei consecinje asupra 6i celui de al doilea pot fi diferite". Aceste modabitiji ia, armonizarea, coordonarea si coexistenia ja in care competenjele find i de » dreptul national aplicabil nu mai poate emana Toontale najenal, ef dee oxi comune. In seat fel, je unui drept national pe care auto- i j-au pierdut competenfa st-] edicteze, statului membru si-au pi ay vamale, un tarif Ea poate fi total, ca in cazul materic wwindu-se diferitelor tarife naj tate prin tratate, ‘a conjinutului material al dispozitillor si in mod special al repartijiei competentelor cu care opereaz’. in acest cadru, dreptul comunitar realizeazi 0 integrare joridict, nu numai pentru cf el se prezint formal si material ca un drept uniform ,ci si pentru c¥, prin ipotez4, nu exist un drept najional in matetie, deoarece aoe nafionale au pierdut, mmpetenja de a-1 edicta. : ™ ‘Prepare neyomle trebuie st asimileze in astfel de cazuri dreptul comunitar, cu toate ch grupa pe care o reprezinti drep- ful comunitar pune adesea delicate probleme de integrare sau dune cu dreptul nafional come cea de a doua modaliale este reprezentath de srmonizare, Problema armonizSrii se pune in ipoteza in care dreptul najional continu s& existe, dar fi lipseste posibilitatea de a-gi determina singur finalitijile. El trebuie si se modifice si st evolueze in functie de exigentele definite. si impuse de dreptul comunitar, tulat “Apropierea legislatiilor”. ; Aceasti tehnich a armonizitii a apirut, pottivit profesoru- uniform al sub- completa efectele drey Jui Bouluis penta a comp! i efom al sb stituini, a clrui generalizare este impo 70 izeaz& pe cale de directive, care definesc obiec- ic si le atingé sistemele najionale si mijloacele foloseasci. arati profesorul francez, armonizarea este de la un sistem nafional la ale acestora. Ea este 0 operatic atét mai lung’ si mai dificild cu cat se ba- tudii_ de drept comparat gi cu cat se aplict unui numir din ce in ce mai mare de sisteme nationale, Cea de a treia modalitate este coordonarea, Termeni de Coordonare $i de armonizare nu sunt sinonimi sub raport juridic, Dac& armonizarea presupune 0 apropiere a drepturilor najionale in functie de obiectivele si de rezultatele nitar, coordonarea nu afecteazi dreptu nitar neintervenind deca lor, pentru a le coor- dona in beneficiu lor de drept care apartin mai multora dintre statele care igi coordoneaz’ legislate. Dreptul comunitar se prezinti de asti dati ca un drept ‘Suprapus care trebuie s& aibi un caracter uniform. El nu se sub- stituie drepturilor nafionale care igi conserva integritatea, ci ac- Jioneazt pentru a reduce disparitatea efectelor lor. Exemplul cel mai bun este cel al regulamentului comuni- {ar al securitafii sociale, care, l4sind neafectate legislafile nayio- nale cautl s& asigure 0 modalitate unitart de calcul a timpului care se ia in considerare la stabilirea anumitor dreptur. joneazi direct asupra drepturilor nationale, sis- ‘emul coordonttii - astfel cum arati autorul citat - executt totusi © influeng’, © drept, indirecti, asupra ev acestora, In sfarsit, cea de a patra modalitate este cea a cocxistentei dreptului comunitar cu cel najional. Aceasta presupune faptul c& dreptul comunitar si cel nafional sunt aplicabile concomitent atun- ci cand ele guvemea24 acelasi obiect “dar tn dimensiuni prin ipoteza diferite si cu preocupari care pot si nu fie complet iden- tice, astfel c& fiecare ‘gi indeplineste functia sa. proprie.”™ aUn exemplu poate fi dat de dreptul concuren{ci. Dispniite finute in ‘Tratatul de la Roma ou privire la concurenf _ caanftuie disporifilor najionale care reglementeazA concuren a anniesigue ase! cum arah autorul ia care ne-am refer on jurispradenjei in aceste condijii va creste, een cen ont, Imajortaten cazuriloc, arat& care din cele do aplicabil’. n NOTE 1. LJ. Constantinesco, op.cit, vol.ll, p.290 René Rodiere, op.citp48 2. AOteteligeanu, op.cit, p.358 3. v. Victor Dan Ziltescu, Introducere ia Jegistica formal, Oscar Print, Bucuresti, 1996 p.35 si urm, 4Y. si Victor Dan Ziitescu, op.cit. p35 si unn. 5. Vezi pe larg Victor Dan Zilitescu, op.cit, Oscar Print, Bucuresti, 1995, p.14 si urm. 6. LJ. Constantinesco, op.cit, vol.ll, p309 7. Vezi infra., cap. IL 8. Apud A.Oteteliganu, op.cit, p.374 9. Gabriel Marty, Les apports du droit comparé au droit civil, in Livre du centenaire, vol, p.91 si um. 10. G. Lyon-Caea, Réle, fonction et méthode du droit com- paré dans la domaine du droit commercial, in Proces-verbaux et documents du Congres de Paris 1900, tome I, p.343. ILA, Oteteligamy, op.cit. p.291 12, René Roditre, Le renouvellement du droit commercial francais par Je droit comparé, in Livre du centenaire, p.109 $i um. 13, Mariana Gheciu, Utiltatea cercetttilor de drept com- arat pentru perfectionarea activittti i @ practicii de aplicare a dreptului nosirs procesual Studii si cercetiri Juridice, nr.1/1972, p.52 14. HSolus, RPerrot, Les apports du droit comparé au droit judiciaire privée, in Livre du centenaire, p 264, B