Professional Documents
Culture Documents
INFORMATICĂ - CURS Clasa A 5 A
INFORMATICĂ - CURS Clasa A 5 A
Formalizarea unei metode de rezolvare a unei probleme se poate face numai pe baza
unei gândiri algoritmice, adică a unui mod de a gândi rezolvarea unei probleme prin prisma
rezolvării unei întregi clase de probleme asemănătoare.
Pentru studiul algoritmilor este necesară înțelegerea celor doi termeni care stau la
baza tehnologiei informației: Date și Informații.
Date de intrare (intrări/input) -> Prelucrări (Operații) -> Date de ieșire (ieșiri/output)
Datele de intrare sunt acele date cunoscute într-o problemă sau datele care ni se dau.
Datele de ieșire sunt acele date care ni se cer într-o problemă, deci datele necunoscute
(rezultatul la care vrem să ajungem).
Prelucrările reprezintă acele operații aplicate datelor de intrare pentru a obține date de
ieșire. Prelucrările pot folosi, de asemenea, date intermediare denumite date de prelucrare
sau date de manevră.
În cazul acestei probleme datele de intrare (ce se dă) sunt reprezentate de numărul
găinilor, datele de ieșire sunt reprezentate de numărul picioarelor (ce se cere), iar prelucrările
sunt reprezentate de operația necesară pentru a obține numărul picioarelor (numărul de găini
înmulțit cu 2).
Posibilă rezolvare:
Se observă că algoritmul nu descrie toți pașii posibili (de exemplu se putea introduce
un pas pentru deschiderea dispozitivului de pe care se realizează comanda sau accesarea
magazinului online). Astfel acesta constituie doar un exemplu de realizare a unui algoritm. Un
algoritm poate fi realizat în mai multe moduri. Important este ca succesiunea logică de pași să
ducă la rezultatul dorit.
Pentru algoritmul dat se pot considera ca date de intrare: produsul și magazinul online
(alese de noi la început, datele ce constituie informația de la care pornim pentru a realiza ceea
ce ne-am propus), ca date de ieșire: achiziția produsului (rezultatul la care vrem să ajungem), iar
ca prelucrări, de exemplu: adăugarea produsului în coșul de cumpărături (operația aplicată
datelor de intrare – produsului).
Constă în găsirea metodei prin care să se poată rezolva problema. Presupune identificarea
prelucrărilor care se fac asupra datelor de intrare pentru a obţine datele de ieşire. Este etapa cea
mai importantă şi cea mai dificilă, deoarece presupune definirea logică a unei secvenţe de
operaţii pe care să le poată executa calculatorul astfel încât să se obţină rezultatele dorite.
1. claritatea – algoritmul să fie precis definit, să prezinte clar şi fără ambiguităţi toate etapele
care trebuie parcurse până la obţinerea soluţiei;
2. finitatea – algoritmul să fie format dintr-un număr finit de paşi, prin executarea cărora să
se ajungă la rezolvarea problemei şi obţinerea rezultatelor;
3. universalitatea – algoritmul trebuie să permită rezolvarea unei clase de probleme, care sunt
de acelaşi tip şi care diferă între ele numai prin datele de intrare;
4. eficienţa – etapele care compun algoritmul trebuie alese astfel încât soluţia problemei să
fie obţinută după un număr minim de paşi.
Prin operatori se înțeleg simbolurile specifice unor operații (Ex: „+” pentru adunare, „-”
pentru scădere, „*” sau „x” pentru înmulțire etc.).
Prin operanzi se înțeleg elemente cărora li se aplică operații (pot fi numere, Ex.: „5” sau
caractere, Ex.: „a”).
Operanzii reprezintă date, însă datele nu reprezintă întotdeauna operanzi deoarece datelor
nu le sunt aplicate neapărat o operație.
Exemplu de expresie: 5+3=8, unde 8 este rezultatul, 5 și 3 sunt operanzii, iar „+” și „=” sunt
operatorii.
Datele sunt caracterizate prin nume (Ex.: x), valoare (Ex.: 5) și tip (Ex.: număr natural).
Exemplu de expresie în pseudocod: x <- 5+3 (lui x i se atribuie rezultatul sumei dintre 5 și 3,
deci x va fi 8).
Rezolvare:
Metoda 1.
Scrie x+y (afișarea sumei dintre valoarea aleasă pentru x și valoarea aleasă pentru y)
Metoda 2.
În acest exemplu datele de intrare sunt considerate ca fiind numerele date pentru variabilele x
și y (ce se dă), iar datele de ieșire sunt considerate ca fiind rezultatul sumei dintre x și y (ce se
cere). Prelucrarea este considerată expresia „Suma <- x+y” prin care se realizează operația de
atribuire a valorii expresiei x+y, sumei: „Suma”.
- date de intrare
- date de ieşire
- date de manevră
2. în funcţie de valoare:
3. în funcţie de tip:
1. unari (se aplică asupra unui singur operand: radicalul, ridicarea la putere)
Operatorii relaţionali sunt: = (egal) ≠ (diferit) < (mai mic) > (mai mare) ≤ (mai mic sau egal)
≥ (mai mare sau egal)
- se pot aplica numai asupra operanzilor logici („Adevărat” și „Fals”) - produc un rezultat
de tip logic