Introducere

Etno-design, la prima vedere, este un concept cunoscut. Termenul «Design»

provine din engleza, difinitia cuvintului este: 1. Domeniu multidisciplinar interesat
de ansamblul factorilor (social-economici, functionali, tehnici, ergonomici, estetici
etc.) care contribuie la aspectul si calitatea produsului de mare serie. 2. Aspect
exterior, fel in care se prezinta un lucru (din punct de vedere estetic).
Prefixul ETNO - ne ofera o noua notiune de „etno-design“. Aceasta este un tip
al activitatii de proiect pentru formarea de noilor nevoi estetice ale individului,
este interesul fata de traditiile poporului sau. Anume etno-design ofera dreptul la
„vocea artistica“ pentru scolile traditionale locale de design. Si permite
vizitatorilor expozitiilor si galeriilor sa determine originea si recunoasterea
fenomenelor etno-culturale.
Sa gasim o abordare unica a design-ului in istoria este destul de dificil,
deoarece el este multilateral in eficienta sa. Daca privim in istoricul culturii omului
primitiv, ne dam seama ca, indata ce la omul a aparut un instrument de munca,
imediat a aparut necesitatea pentru a-l face mai confortabil si functional. Design-ul
- este o descoperire valoroasa pentru evolutia civilizatiei umane, cheia pentru
imbunatatirea caracteristicilor constructive si estetice in sfere diferite de productie.
Ca urmare, design-ul se extinde foarte repede in diverse activitati.
Daca luam in considerare etno-design, atunci in acest domeniu putem sa
dezvoltam si sa crestem. Republica Moldova este o tara multinationala, in care s-
au unit diferite culturi vechi de secole. Si daca privim mai atent, putem vedea
diferenta de cultura si traditii, chiar si in satul vecin. Fiecare persoana din copilarie
absoarbe tiparele comportamentale, de munca si a relatiilor umane in rindul
mediului particular. El formeaza obiceiuri, care in comun sunt numite ca „cultura
si educatie traditionala“.

Design-ul intern in primul trimestru al secolului XX.

La inceputul secolului XX stilul istoric, care sa afirmat in Europa in a doua

jumatate secolului al XIX-lea, este urmat de noile tendinte avangardiste in arta si
design. Stil european Art Nouveau, concurind cu stilul istoric, de ceva timp a co-
existat in paralel cu acesta. Pentru aceste doua stiluri caracteristic este utilizarea
repertoriului ornamental, construit, insa, pe principii diferite. Tendinte
constructiviste in arta, arhitectura si design, ce le-au inlocuit, au negat tot ce nu se
incadra in conceptul lor cu o determinare revolutionara caracteristica pentru acea
perioada.
Aceste noi tendinte formaliste, in revizuirea generala, s-au concentrat la
evidentierea structurei, spatiului, formei, geometriei, functionalitatii elementului
creat de designer. Ca parte a unui astfel model de evaluare ornamentul era exclus
din considerare si aplicare, ceea ce este demonstrat de Adolf Loos - un arhitect
austriac si cehoslovac, un teoretician european influent al arhitecturii moderne.
Care in eseul sau «Ornament si Crima» a explorat ideea ca progresul culturii este
asociat cu eliminarea ornamentelor din obiectele de zi cu zi si ca, prin urmare, era
o crima sa-i fortezi pe mestesugari sau constructori sa-si piarda timpul cu
ornamentatii care aveau scopul de a grabi momentul in care un obiect ar deveni
demodat.
Era postmodernismului la mijlocul secolului XX a marcat in mod universal
retragerea de la extremismul si nihilismul neoavantgarde-ului si revenirea partiala
la traditie. O noua putere capata decorarea spatiului, pentru ce este implicat si
repertoriul ornamental. Tendinte deconstructiviste au inceput sa inscrie compozitii
ornamentale in cimpuri geometrice a colajului ca o amintire, de exemplu, despre
stiluri etnografice existente.
Inca in mijlocul secolului XX maestri cu autoritate au inceput să permita
aparitia ornamentului in arhitectura. Ornamentul, fiind unul dintre cei mai
importanti factori etno-culturale, a devenit in cerere si in secolul XXI.

Motive etno-culturale in secolul XXI.

Spatiul design-ului moldovenesc, este suprasaturat de modele de proiectari

internationale, in mijlocul secolului trecut a inceput sa completeze cu continutul
nou - fenomenul etno-design. Mai mult decit atit, apar oameni de stiinta, care
intentionat incep sa introduca etno-coduri in proiectarea artistica a obiectelor de
design.
Astazi, pentru designul moldovenesc sunt importante intarirea bazei si
dezvoltarea directiei etno-design-ului. Este necesara acordarea atentiei traditiilor si
stilurilor de pe intreg teritoriu republicii. Acesta este un mediu de comunicare
foarte puternic, el atribuie la aparitia multiplelor idei, deoarece imaginatia
persoanei creatoare - design-erului receptioneaza o resursa simbolica suplimentara.
Problema identitatii etno-culturale a ocupat in prezent un loc de top in
dezvoltarea design-ului practic. La tineretul modern treptat se formeaza
intelegerea, ca exact ceea ce este cultura noastra, cu platforma ei de comunicare
multinationala, cu ajutorul etno-design-ului, este o cheie unicala pentru
deschiderea orizontului spre noi realizari.
De asemenea, putem vorbi si despre valoarea etno-design-ului ca directiei de
stiinta si educatie pentru tara noastra. Pentru ca un design-er incepator a fost in
masura sa aprecieze potentialul comunicativ al realizarilor culturale poporului
nostru, este necesar sa-i se povesteasca si sa-i arate, sa-l ataseze la metodele de
interpretare a etno-codurilor din obiectele de design.
Din cele de mai sus rezulta ca etno-design este un vector special de cercetare
stiintifica si transferul rezultatelor cercetarii intr-o proiectare artistica a obiectelor
de design. Ca un domeniu independent etno-design-ul in tara noastra este abia la
inceputul calei sale, nu este pe deplin studiat, desi cunoscut tuturor.
https://dexonline.ro/definitie/design

https://ro.wikipedia.org/wiki/Adolf_Loos