Anul universitar 2022- 2023

Universitatea Babeș-Bolyai
Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației
Departamentul Psihologie

INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE
Suport de curs

- SEMESTRUL I -

Titular curs: Lect. Dr. Ramona Buzgar

2022
1.1 Date de identificare a cursului

Date de contact ale titularului de curs: Date de identificare curs şi contact tutori:

Nume: Lect. Dr. Ramona Buzgar Numele disciplinei – Introducere în psihologie I

Codul disciplinei – PSY 1101

E-mail: ramonabuzgar@psychology.ro Tipul disciplinei - Obligatoriu

Facultatea de Psihologie și Tutori – Lect. Dr. Ramona Buzgar, lect. dr. Daniela
Ştiinţele Educaţiei, str. Republicii 37 Dumulescu, drd. Carina Matei, drd. Ioana Ivan,
drd. Isabela Dumitru

Adresa email: generalatutor@psychology.ro

Anul, Semestrul
anul 1, sem. 1
 1.2. Condiţionări şi cunoştinţe prerechizite.

Cursul de faţă prerechizitează o serie de discipline din cadrul specializării Psihologie,

precum Psihologie Cognitivă, Psihologia Dezvoltării sau Psihologie Socială. De asemenea,
cunoştinţele dobândite în cadrul celorlalte cursuri din anul I sporesc considerabil accesibilitatea
temelor pe care vi le propunem. În totalitatea lor, aceste prerechizite vor fi foarte utile în rezolvarea
lucrărilor de evaluare ce încheie fiecare modul şi, respectiv, în promovarea examenului de evaluare
finală.

1.3. Descrierea cursului

Disciplina Introducere în psihologie face parte din pachetul de materii fundamentale ale
specializării psihologie, nivel licenţă, din cadrul Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei a
Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. Prin tematica sa, această disciplină constituie punctul
de pornire în familiarizarea studenţilor cu problematica psihologiei umane, reprezentând baza pe
care se vor construi cunoştinţele aferente cursurilor de Psihologie cognitivă, Psihologia
personalităţii, Psihologia dezvoltării, respectiv Psihologie socială. Tematica tuturor acestor
discipline se completează reciproc.

Deoarece acest curs are rolul de a familiariza studenţii cu cele mai importante concepte şi
procese psihice, fiecare modul se concentrează asupra câte unui asemenea proces, încercând să
păstreze un echilibru între limbajul de simţ comun (cu care studenţii intră în facultate) şi limbajul
psihologiei ştiinţifice (pe care studenţii vor trebui să îl stăpânească la finalul anilor de studiu). În
interiorul suportului de curs, procesele psihice sunt abordate şi discutate într-o ordine logică,
pornind de la cele bazale (senzaţii şi percepţii) către procesele cognitive superioare (gândirea).
Încercăm în acest fel prin conținuturile propuse la disciplina Introducere în psihologie să analizăm
conceptele esenţiale aferente fiecărui proces psihic, fără însă a avea pretenţia de a face o prezentare
exhaustivă a acestora.

1.4. Organizarea temelor în cadrul cursului

Tematica ce corespunde semestrului I al cursului de Introducere în psihologie este

structurată pe nouă module de învăţare. În afara primelor trei module, care corespund unei
introduceri generale în problematica psihologiei şi a metodelor de studiu, celelalte module
abordează independent procesele senzoriale, conștiința, învățare, limbajul, gândirea şi memoria,
urmând ca tematica semestrului II să completeze aceste teme. Nivelul de înţelegere şi, implicit,
utilitatea informaţiilor pe care le regăsiţi în fiecare modul vor fi sensibil optimizate dacă, în timpul
parcurgerii suportului de curs, veţi consulta și celelalte surse bibliografice recomandate. În situaţia
în care aveţi nelămuriri legate de modulele de învăţare, de realizarea sarcinilor facultative sau a
proiectului, sunteti invitaţi să contactaţi tutorii disciplinei la adresa de email specificată.

1.5. Formatul şi tipul activităţilor implicate de curs Aşa cum am menţionat mai sus,
prezentul suport de curs conține 9 teme. Parcurgerea acestora va presupune atât întâlniri faţă în faţă
(consultaţii), cât activități online şi muncă individuală. Consultaţiile, pentru care prezenţa este
facultativă, reprezintă un sprijin direct acordat dumneavoastră din partea titularului şi a tutorilor. Pe
durata acestora vom recurge la prezentarea contrasă a informaţiilor esențiale fiecărui modul, dar
mai cu seamă vă vom oferi, folosind mijloace auditive şi vizuale, explicaţii alternative, răspunsuri
directe la întrebările pe care ni le veţi adresa. În ceea ce priveşte activitatea individuală, aceasta o
veţi gestiona dumneavoastră şi se va concretiza în parcurgera tuturor materialelor bibliografice
obligatorii și în realizarea temelor de portofoliu. Reperele de timp şi implicit perioadele în care veţi
rezolva fiecare activitate (lucrări de verificare, proiect etc) sunt monitorizate de către noi prin
intermediul calendarului disciplinei. Modalitatea de notare şi, respectiv, ponderea acestor activităţi
obligatorii, în nota finală vă sunt precizate în secţiunea „Politică de evaluare şi notare”.

Pe scurt, având în vedere particularităţile învăţământului la distanţă, dar şi reglementările

interne ale CFCID al UBB, parcurgerea şi promovarea acestei discipline presupune antrenarea
studenţilor în următoarele tipuri de activităţi:

a. consultaţii – pe parcursul semestrului vor fi organizate două întâlniri de consultaţii;

prezenţa la aceste întâlniri este facultativă;
b. realizarea temelor de evaluare pe parcurs (temele de portofoliu)
c. discuţii legate de conţinutul modulelor (întrebări, feedback etc.) prin intermediul
platformei MS Teams.

1.6. Materiale bibliografice obligatorii Prezentul suport de curs, alături de materialele

bibliografice postate în secțiunea Recomandări obligatorii de pe platforma MTeams constituie
referințe bibliografice obligatorii. În secțiunea Recomandări facultative regăsiți materialele
biblografice cu caracter opțional. Sursele bibliografice au fost astfel stabilte încât să ofere
posibilitatea adâncirii nivelului de analiză şi, implicit, comprehensiunea fiecărei teme.
Dincolo de aceste recomandări bibliografice, pentru fiecare modul există o bibliografie
minimală pe care studenţii o pot parcurge, dacă doresc, pentru a-şi completa cunoştinţele şi care
este utilă în realizarea temelor. Toate lucrările menţionate la bibliografia obligatorie se regăsesc şi
pot fi împrumutate de la Biblioteca Facultăţii de Psihologie din cadrul Bibliotecii Centrale „Lucian
Blaga” sau pot fi postate de titular in MS Teams.

1.7. Materiale şi instrumente necesare pentru curs

Optimizarea secvenţelor de formare reclamă accesul studenţilor la următoarele resurse:

• calculator conectat la internet (pentru a putea accesa bazele de date şi resursele
electronice suplimentare, dar şi pentru a putea participa la secvenţele de formare interactivă on line)
• imprimantă (pentru tiparirea materialelor suport sau a temelor redactate, dacă acest lucru
este solicitat de către titularul disciplinei)
• acces la resursele bibliografice (ex: abonament la Biblioteca Centrală „Lucian Blaga”)
 1.8. Calendarul cursului

Pe parcursul semestrului I, în care se studiază disciplina de faţă, sunt programate 2 întâlniri

(consultaţii) cu toţi studenţii; acestea sunt destinate soluţionării, nemediate, a oricăror nelămuriri
legate de conţinut sau a celor privind sarcinile individuale. Pentru prima întâlnire se recomandă
lectura atentă a primelor cinci module; la cea de a doua întâlnire se discută ultimele module şi se
realizează o secvenţă recapitulativă pentru pregătirea examenului final. De asemenea, în cadrul celor
două întâlniri, studenţii au posibilitatea de a solicita titularului şi/sau tutorilor sprijin pentru
rezolvarea lucrărilor de verificare sau a portofoliului, în cazul în care nu au reuşit singuri. Pentru a
valorifica maximal timpul alocat celor două întâlniri, studenţii sunt atenţionaţi asupra necesităţii
suplimentării lecturii din suportul de curs cu parcurgerea obligatorie a cel putin uneia dintre sursele
bibliografice de referinţă. Datele celor două întâlniri vor fi anunţate în timp util pe platforma MS
Teams, pe care vă recomandăm să o vizitați în mod regulat. De asemenea, în calendarul disciplinei
se regăsește termenul limită pentru trimiterea portofoliului.

1.9. Politica de evaluare şi notare.

Nota maximă finală (nota 10) se compune din:
a) punctajul obținut la examenul final scris desfășurat în sesiunea de examene, în proporție de 70%
(6 puncte + 1 punct din oficiu)
b) punctajul obținut la evaluarea pe parcurs*, în proporție de 30 % (3 puncte)
*Evaluarea pe parcurs presupune realizarea unui portofoliu alcătuit din 3 teme, la alegere, din
temele propuse de tutori. Aceste teme sunt menționate la finalul suportului de curs

Standardul minim de performanţă

Condiţiile simultane, pentru promovarea examenului la Introducere în psihologie sunt:

(a) obținerea a minimum 4.5 puncte din nota finală (punctaj reunit examen final +
portofoliu)

(b) obținerea a minimum 3 puncte la examenul scris (fără punctul din oficiu).

Notă privind examenul de restanță/mărire

În sesiunea de restanțe/măriri, examenul va conține subiecte prin care studenții pot obține
punctajul maxim, respectiv 10 puncte. În sesiunea de restanțe/măriri nu se mai ia în calcul punctajul
obținut la evaluarea pe parcurs (portofoliu).
 Pentru predarea portofoliului se vor respecta cu stricteţe cerinţele tutorilor. Orice abatere
de la acestea aduce după sine penalizări sau pierderea punctajului corespunzător temei/ temelor. În
cazul în care studentul consideră că activitatea sa a fost subapreciată de către evaluatori, atunci poate
solicita feedback suplimentar prin contactarea prin email a tutorilor sau a titularului de curs.

1.10. Elemente de deontologie academică

Se vor avea în vedere următoarele detalii de natură organizatorică:

• Orice material elaborat de către studenţi pe parcursul activităţilor va face dovada

originalităţii. Lucrările care se dovedesc a fi plagiate nu vor fi punctate.
• Orice tentativă de fraudă sau fraudă depistată va fi sancţionată prin acordrea notei
minime sau, în anumite condiţii, prin exmatriculare.
• Rezultatele finale vor fi puse la dispoziţia studenţilor prin afişaj electronic.

1.11. Studenţii cu nevoi speciale

Titularul cursului şi echipa de tutori îşi exprimă disponibilitatea, în limita constrângerilor

tehnice şi de timp, de a adapta conţinutul şi metodele de transmitere a informaţiilor, precum şi
modalităţile de evaluare (examen oral, examen on-line etc) în funcţie de tipul dizabilităţii
cursantului. Altfel spus, avem în vedere, ca o prioritate, facilitarea accesului egal al tuturor
cursanţilor la activităţile didactice si de evaluare.

1.12. Strategii de studiu recomandate:

Date fiind caracteristicile învăţământului la distanţă, se recomandă studenţilor o

planificare foarte riguroasă a secvenţelor de studiu individual, coroborată cu secvenţe de dialog,
mediate de reţeaua de internet, cu tutorii si respectiv titularul de disciplină. Lectura fiecărui modul
şi rezolvarea lucrărilor de evaluare garantează nivele înalte de înţelegere a conţinutului tematic şi
totodată sporesc şansele promovării cu succes a acestei discipline.
 Calendarul sintetic al disciplinei

Modalități de evaluare Termen de Punctaj

predare
Portofoliu de evaluare* 10.01.2023, ora 3 puncte
22, ora României
*structura și criteriile de realizare ale portofoliului sunt
specificate la finalul suportului de curs

Examen scris In sesiune 7 puncte

Consultații față către față

Data Ora Sala

Vor fi anunțate la o dată ulterioară pe
site-ul Departamentului de Psihologie
și pe grup
Vor fi anunțate la o dată ulterioară pe
site-ul Departamentului de Psihologie
și pe grup
Bibliografie

Buzgar, R (2022). Introducere în psihologie I, suport de curs, semestrul I

David, D (2000). Prelucrări inconştiente de informaţie; Contaminarea psihologică în mass
media, practica clinică şi juridică. Ed. Dacia. Cluj-Napoca
Griggs, R. A. (2017). Psychology – a concise introduction. Worth Publishers, New York.
Miclea, M. (1994), Psihologie Cognitivă. Ed. Gloria. Cluj-Napoca.
Myers, D. G. (2013). Psychology. Worth Publishers, New York.
Opre, A. (2012). Inconştientul Cognitiv.Modele teoretice, suport experimental și aplicații, Ed.
Polirom, Iași
Opre, A. (2007). Introducere în teoriile personalităţii. Editura ASCR, Cluj Napoca
Parot, F., şi Richelle, M., (1995). Introducere în psihologie: Istoric şi metode, Ed. Humanitas
Smith, E., Nolen-Hoeksema, S., Fredrikson, B., Loftus, G., (2005), Atkinson & Hilgard, coord.
Introducere in psihologie, Ed. Tehnică, Bucureşti
 Teme pentru portofoliu

În rândurile de mai jos sunt prezentate mai multe teme de reflecție, inspirate din
suportul de curs. Dintre acestea, dumneavoastră va trebui să alegeți 3 teme în vederea
construirii portofoliului de evaluare pe parcurs la disciplina Introducere în Psihologie I.
Criteriile de realizare a temelor sunt următoarele:
- Fiecare temă realizată reprezintă munca individuală, originală, a fiecărui student.
Tentativele de fraudă și/sau frauda duc la anularea temei respective (notarea ei cu
0 puncte)
- Fiecare temă va fi notată cu un punct
- Extensiunea fiecărei teme va fi de aproximativ ½ pagină (aprox. 350-500 de
cuvinte)
- Toate cele 3 teme de portofoliu vor fi trimise într-un singur document (format
word sau pdf), prin intermediul platformei Teams, pe prima pagină a portofoliului
fiind menționat numele complet al studentului și anul de studiu
- Termenul limită de trimitere a portofoliului este 10 ianuarie 2023, ora 22, ora
României
- Nu se accepta portofolii incomplete (cu doar 1 sau 2 teme)
- Pentru realizarea fiecărei teme este obligatorie parcurgerea anterioară a modulului
corespunzător temei din suportul de curs

Obiectul psihologiei:
1. Pornind de la citatul lui Paul Valéry „Scopul psihologiei este să ne ofere o idee
complet diferită despre lucrurile pe care le cunoaștem cel mai bine”, argumentați cum
se diferențiază psihologia științifică, de cea a simțului comun.
Percepția:

1. În povestea de mai sus, un cort a fost confundat în mod tragic cu un urs. Pornind de la
legile percepției, explicați cum a fost posibilă această eroare? Pornind de la
informațiile din suportul de curs, menționați ce ar fi putut face vânătorii pentru a evita
acea percepție greșită ?

2. Prezentați pe scurt care considerați că ar fi avantajele și dezavantajele utilizării

realității virtuale în psihologie.

Conștiința:
 1. Care sunt argumentele teoriei psihanalitice care explică de ce amintiri dureroase și
unele dintre impulsurile din copilăria timpurie nu mai sunt accesibile conștiinței?

2. Ce presupune automatismul? Argumentați avantajele și dezavantajele automatismului

în viața cotidiană.

Învățarea:

1. Făcând referire la învățarea prin condiționare operantă, explicați și exemplificați o

strategie pedagogică, în context educațional, pe care o poate folosi o învățătoare
pentru a crește frecvența implicării active a elevilor în activitățile școlare.

2. Argumentați afirmația lui J. B. Watson „Daţi-mi un copil şi îl voi face să se caţere sau
să-şi folosească mâinile pentru a construi clădiri din piatră sau lemn… Îl voi face hoţ,
răufăcător sau toxicoman. Posibilităţile în orice direcţie sunt nenumărate… Oamenii
se construiesc şi nu se nasc.”

Memoria:

1. Să presupunem că vă interesează să ajutați oamenii să își amelioreze capacitatea de a

stoca informațiile în memoria de lungă durată și de a le recupera ulterior. Ce tehnici
le-ați recomanda în baza bibliografiei recomandate?

2. Explicați și exemplificați fenomenul de construcție al memoriilor false.

Limbajul și gândirea

1. Exemplificați două tipuri de euristică și explicați procesul prin care individul ajunge
la concluzia că acestea sunt corecte.

2. Prezentați avantajele și dezavantajele euristicilor. Construiți câte un exemplu în care

să fie ilustrat un potențial avantaj al euristicilor în viața unui individ, respectiv un
potențial dezavantaj.