Fișa I-Baltagul de Mihail Sadoveanu (sinteză)

1. Contextul cultural și estetic al apariției operei:

In perioada interbelica, ,,aventura’’ romanului, cea mai complexa structura narativa in
proza, este marcata de fenomenul sincronizarii cu proza moderna europeana. Alaturi de
romanul modern, numit si ,,ionic’’ de Nicolae Manolescu, se remarca romanul
traditional, ,,roman de creatie care prefera psihologiei, fapta, iar analizei, epicul’’ (Garabet
Ibraileanu). In acest canon se circumscrie romanul ,,Baltagul’’, apărut în 1930, creatie a
prozatorului Mihail Sadoveanu, inspirata din mitul existential romanesc, Mitul Mioritei, ori
din mitul egiptean a lui Isis si Osiris, asa cum remarca Alexandru Paleologu.
2. Formula estetică
Opera ilustreaza formula traditionala a romanului realist de observatie sociala si
problematica morala, reconstituind monografic viata munteneasca din Moldova, inceputului
de veac XX. Se poate specifica faptul ca formula romanului este cea a realismului liric, prin
insertiile metaforice, prin dimensiunea mitica, simbolica si baladesca, creata prin personaje
si limbaj. Desi zugraveste o lume patriarhala, este un roman filosofic, dezvaluind identitatea
unei civilizatii bazate pe credinte si randuieli ancestrale. Tema cunoasterii si cea a initierii ce
completeaza hipotextul, sustin imaginea de roman initiatic, initierea regasindu-se si in
evolutia personajului Gheorghita,. ,,Drumul spre centru’’ (Mircea Eliade), descris, confera
povestii/eposului (=desfasurare narativa) dimensiune de bildungsroman.
Un prim argument privind incadrarea romanului in paradigma traditionala, doricul, cea a
obiectivitatii este configurarea unei lumi ,,omogene, coerente si pline de sens’’ ce dezvaluie
tirania semnificativului. Mimesisul (=copia lumii exterioare) vietii se creeaza prin
problematica abordata, naratiunea heterodiegetica, naratorul omniscient, cronologia
liniara, tehnica inlantuirii, precum si tipul personajului care dezvaluie imaginea unei lumi in
care moralul este superior psihologicului. Un alt argument vizeaza modul in care este
reflectata civilizatia rurala care se reconstituie prin aspectele ei fundamentale: ritualuri,
obiceiuri, relatia cu sacrul.
3. Universul tematic
Tema vietii si mortii si cea a cautarii adevarului se dezvolta intr-o structura complexa,
actiunea fiind dispusa intr-un plan real, social si in altul, mitic. Viata si moartea, teme de
factura existentialista, sunt relevate prin destinul individual al eroilor: Vitoria reda imaginea
vitalitatii, energia ei sufleteasca, mobilizata in numele dreptatii, ii confera statutul de eroina
tragica, fata in fata cu moartea. Destinul lui Nechifor, personaj absent, devenit prezenta prin
evocare, cristalizeaza imaginea unei experiente tragice.