Fișa II-„Baltagul” de Mihail Sadoveanu (sinteză)

Structura discursului narativ

1. Titlul
Titlul pune intregul univers al cartii sub semnul acestei dualitatii. ,,Baltagul’’ simbolizeaza
viata si moartea. Calatoria initiatica a eroinei dezvaluie aspecte esentiale ale vietii, integrand-
o intr-o experienta definitorie, ce include si moartea, ,,marea trecere’’.
2. Acțiunea/Repere spațio-temporale
Structurata in saisprezece capitole, romanul are o actiune bine determinata spatio-
temporal, aceasta fiind una din caracteristicile literaturii de tip mimetic. Evenimentele se
petrec toamna pana primavara, accentuandu-se momente semnificative din calendarul
ortodox ce redau viziunea religioasa despre lume a femeii: Sf.Andrei Postul Mare.
Toponimele sustin impresia de verosimilitate: Magura Tarcaului, Calugareni, Farcasa, Borca,
Cruci, Vatra Dornei, Brosteni, Sabasa, Suha.
3. Planuri compoziționale/ Conflicte
Calatoria se desfasoara atat intr-un spatiu geografic real, cat si intr-un spatiu launtric intr-un
labirint interior. Cele saisprezece capitole ale operei dezvaluie planul epic al existentei
individuale si familiale, dinamizat de un conflict exterior de interese care a dus la moartea
lui Nechifor Lipan. Cel de al doilea plan al operei, cel mitic si simbolic, dezvaluie un conflict
ontologic, determinat de moartea violenta a unui om al carui suflet nu isi afla odihna, pana
cand nu este incredintat pamantului printr-un ritual funebru.
4. Incipit:
Romanul incepe cu o cosmologie populara ce pune in relatie destinul individual al lui
Nechifor Lipan cu destinul muntenilor carora ,,Domnul Dumnezeu’’ le-a randuit ,,o inima
usoara... muieri frumoase si iubite’’. Exemplaritatea transmisa de aceasta anecdota, senzatia
de lume care se desprinde de un timp si un spatiu anume, pentru a deveni o paradigma a
conditiei umane, se regaseste in intreaga desfasurare a romanului in care real si mitic se
intrepatrund.
5. Subiectul romanului:
Subiectul, anticipat de motto-ul care face trimitere la Mitul Mioritei, se intemeiaza epic pe
motivul ordonator al calatoriei explorative si initiatice, avand ca scop cunoasterea,
initierea, descoperirea adevarului despre moartea lui Nechifor si restabilirea justiei si
urmareste drumul Vitoriei Lipan, taranca de la munte, de prin partile Tarcaului, de la
instaurarea treptata si dramatica a convingerii ca sotul ei, Nechifor, a fost ucis, la expeditia
pe urmele lui, incheiata cu aflarea adevarului si pedepsirea vinovatilor de crima. Barbatul
plecase la Dorna sa cumpere oi si apoi sa le coboare pentru a ierna in baltile Jijiei. Nevand
nicio veste de la el, dupa ce trecusera de doua ori timpul necesar intoarcerii, Vitoria incepe
pregatirile de plecare. Se consulta cu parintele Danila, apeleaza la mestesugurile vrajitoresti
ale babei Maranda, merge la Manastirea Bistrita, trimite o jalba prefectului de la Piatra, pune
ordine in gospodarie si face rost de bani in ajunul plecarii, Vitoria ,,se curatise de orice
ganduri, dorinti si doruri in afara de scopu-i neclintit’’. Insotita de fiul ei, Gheorghita, merge
pe urmele lui Nechifor, poposind la crasme si hanuri, si ajunge la Vatra Dornei unei afla de
vanzarea de oi din toamna si de cei doi tovarasi munteni ai sotului ei. Cautarea continua pana
cand in satul Suha ii gaseste pe insotitorii lui Nechifor, Calistrat Bogza si Ilie Cutui. Prin
confruntarea informatiilor obtinute de la un popas la altul, isi da seama ca Nechifor a fost
omorat intre Sabasa si Suha. Ii descopera ramasitele intr-o prapastie cu ajutorul cainelui care
il insotea pe Nechifor, ramas fara stapan si pripasit la curtea unui gospodar. Intr-o scena
 magistrala la Prasnic, Vitoria dezvaluie adevarul, iar Calistrat Bogza este muscat de caine si
lovit de Gheorghita cu baltagul.
6. Finalul
Finalul marcheaza modul in care Vitoria isi asuma conditia existentiala de vaduva, iar fiul sau
preia responsabilitatile tatalui. Prin inmormantare, Nechifor Lipan se intoarce in locul ce i se
cuvine in acest univers arhaic, ritualul inmormantarii este vechi si apartine fondului autohon,
avand functie integratoare.