Ecosistemul cuprinde și relațiile dintre biotop și biocenoză și relațiile dintre organismele

biocenozei.
Biotopul reprezintă totalitatea factorilor abiotici prezenți într-un spațiu bine determinat
care asigură existența viețuitoarelor.
Biocenoza cuprinde comunitatea de populații ( plante, animale, micro-organisme )
caracteristice unui biotop, aflate în relațiile specifice ( apărare, răspândire si hrănire ).
Diversitatea floristică a ecosistemului urban Bălți, care face parte din Districtul al Stepei
Bălţilor, a demonstrat că flora acestui ecosistem se deosebeşte vizibil de flora zonală tipică
naturala a stepelor.
Studiul floristic indică, că flora acestui ecosistem s-a format pe calea pătrunderii speciilor
spontane autohtone, care s-au adaptat la condiţiile urboecosistemului şi a speciilor alohtone,
care au pătruns pe diferite căi pe teritoriul Republicii Moldova.
Componenta floristică din ecosistemul cercetat este reprezentată de speciile ruderale,
spontane și segetal-ruderale. Ponderea maximală le revine speciilor ruderale și segetal-
ruderale.
Stepa Bălțului reprezintă o zonă de vegetație din Republica Moldova, în care flora este
reprezentată de plante ierboase și condițiile climaterice semiaride. Caracterul specific al
Stepei Bălților constă în valorificarea aproape totală a terenurilor agricole și predominarea
culturilor de câmp. Stepa Bălților ocupă, în majoritate, bazinul superior al Răutului.
În Stepa Bălțului predomină cernoziomurile tipice.
Cernoziomurile tipice și levigate se caracterizează cu fertilitate înaltă și foarte înaltă și sunt
recomandate pentru următoarele folosințe și culturi: sfeclă de zahăr, tutun, legume, cereale,
floarea-soarelui, culturi leguminoase , livezi de măr, păr, nuc. 
Stepa Bălțului reprezintă o regiune de protostepă, înconjurată de silvostepă. Conform
regionării geobotanice, Stepa Bălțului, în linii generale, coincide cu districtul Stepei Bălțului
de păiuș-negară, în cadrul căruia se evidențiază două raioane:primul al protostepelor și
stepelor propriu-zise (Drochia) si al doilea al stepelor propriu-zise și luncilor halofite (Ciuluc).
Vegetația naturală practic nu s-a păstrat. Pe fragmentele înțelenite, nevalorificate, degradate
prin pășunat, predomină păiușul și diferite ierburi de protostepă. Pe fondul vegetației zonale
de stepă foarte frecvente sunt arealele cu vegetație palustră, hidrofilă și halofită.
La nordul municipiul în anii 1949-1950 a fost plantat „Sistemul de perdele forestiere de
protecție Bălți” pe un teren de 15 ha și constituit din 13 perdele forestiere de stejar
pedunculat , în care se găsesc și alte specii: paltinul de munte , paltinul de câmp , arțarul
tătăresc , salcâmul și arțarul american. Etajul arbuștilor este reprezentat de caragana moale,
lemnul câinesc sângerul , soc , măceș , păducelul, porumbrelul ș.a.
Un alt ecosistem din orasul Balti poate fi si râul Răut și Răuțel .Starea microbiologică a râului
Răut la izvor este satisfăcătoare, cantitatea totală a bacteriilor heterotrofe variază în limitele
admisibile (0,3 – 0,6 mln. cel/ml.), în aval de orașul Bălți bacterioplanctonul sporește de 7-10
ori. Pauna piscicolă a râurilor Răut și Răuțel este compusă din specii ce aparțin complexului
limnofil. Din cele 22 de specii care populează în bazinul Răutului, în sectorul
orașului Bălți predomină fufa , porcușorul și carasul argintiu . În exemplare unitare se
întâlnesc osarul și moaca de brădiș.

În concluzie putem menţiona faptul că ecosistemele din orasul Balti şi nu umai reprezinta un
concept larg. Acesta este orice set de organisme vii și condițiile habitatului lor, între care
există interacțiuni. În oraşul balti predomina cel mai mult cernoziomurile tipice și levigate ce
cuprind o fertilitate înaltă si asigura dezvoltarea anumitor tipuri de vegetatieConcentraţia
masivă a populaţiei, dezvoltarea diferitor ramuri ale industriei, transportului şi alte activităţi
ale omului din ecosistemele urbane necesită studiul influenţei acestor factori asupra biotei,
inclusiv asupra covorului vegetal. Plantelor le revine rolul de filtru al aerului din mediul
urban, furnizor de oxigen, asigură confortul populaţiei, atenuează zgomotul etc