cuns EMHRIOLOGIE C2

Fazele dezvoltarii intrauterine

Embriogeneza este perioada dezvoltarii intrauterine din momentul fecundatiei ~i

formarii zigotului (ou fecundat) pana Ia sfar~itul saptamanii a 8-a.
Informatia genetica din zigot se exprima sub forma unui organism de mare complexitate,
prin procese de multiplicare, de cre~tere, de di ferentiere celulara.
Dezvo ltarea embrionului este conditionata de evolutia anexelor embrionare (dezvoltarea
embrionara ~i formarea anexelor sunt simultane ~i inseparabile).
Definitii termeni :
- produs de conceptie = noul organism pe perioada dezvoltarii intrauterine,
- perioada preembrionara (preembrion) = primele 3 saptamani intrauterine,
- perioada embrionara (embrion) = saptamanile 4 - 8 intrauterine,
- perioada de organogeneza (fat)= din luna a 3-a de dezvoltare intrauterina.

Embriogeneza se desfii~oara in trei faze succesive :

- premorfogeneza - in care are loc segmentarea zigotului ~1 se formeaza
blastomerele, apoi morula ~i apoi blastocistul;
- morfogeneza primordiala, care corespunde stadiului de gastrula, cand se
formeaza cele 3 foite embrionare : ectoblast. mezoblast ~i endoblast.
- morfogeneza secundara, 111 care incep sa se formeze viitoarele organe din cele 3
foite embrionare.

Stadiile embriogenezei ( cronologic ):

1. zigotul (oul fecundat),
2. segmentatia zigotului, stadiul in care se formeaza morula,
3. blastocistogeneza, stadiul in care se formeaza blastocistul uni - bi - trilaminar.
concomitent cu implantarea 111 grosimea mucoasei uterine (nidatia).
4. gastrulatia, stadiul in care se formeaza cele trei foite ( ectoblast, mezoblast ~i
endoblast),
5. neurulatia, stadiul in care se formeaza tubul neural primitiv ~i crestele neurale =
stadiul de neurula.

/ . Zigotul (oul fecundat) este o celula de dimensiuni mari::::: 200µ. invelita la periferie
de zona pellucida ; are o existentii foarte scurta.
2. Segmentatia sau fisiunea zigotului are toe 111 prima saptamana dupa fecundatie ;
au toe diviziuni mitotice multiple ~i succesive ale zigotului, rezultand 2 - 4 - 8 -
etc. unitati tot mai mici , numite blastomere, numarul !or crescand 1n progresie
geometrica. Produsul de conceptie se nume~te morula. Segmentatia este procesul
de celularizare a zigotului.
Cronologia divi ziunilor de scgmentatie este relativ precisa :

1
CURS EMBRIOLOGIE C2

- stadiu de 2 blastomere : 1ntre 24 - 30 ore ;

- stadiu de 3 blastomere : 1ntre 30 - 36 ore ;
- stadiu de 2 blastomere : 1ntre 36 - 40 ore ;
- stadiu de 2 blastomere : intre 40 - 50 ore ;
- stadiu de morula ( 12 - 30 blastomere) : 50 - 80 ore (zilel e 3 - 4 ).
Concomitent fenomenului de morulatie are loc transportul oului pan a 111 cavitatea
uterina. Prin cre~terea numarului de blastomere se ajunge la stadiul compact al
morulei.
Persistenta zonei pellucide in primele 4 - 5 zile are rol de nutriti e a oului , de
mentinere a dimensiunilor morulei ~i de a impiedica nidatia precoce in mucoasa
tubara.
3. Blastocistogeneza este stadiul de formare a blastocistului . Are Joe 111 saptamana a
2-a dupa fecundatie. Zona pellucida degenereaza ~i dispare. Blastocistul se
implanteaza ~i cre~te.
Etapele blastocistogenezei sunt:
a) blastocist unilaminar;
b) blastocist bi laminar;
c) blastocist trilaminar.
a) B/astocistul unilaminar: este stadiul 'in care in interiorul morulei apare o cavitate,
numita cavitatea blastocistului. Masa celulara interna formeaza embrioblastul sau
butonul embrionar. Peretele blastocistului este format din celule aplatizate
multistratificate ~i se nume~te trofoblast.
Dupa contactul cu mucoasa uterine, celulele trofoblastului se diferentiaza, in ziua a
7 - 8-a dupa fecundare, formand doua straturi :
- stratul intern sau citotrofoblast, care formeaza peretele cavitatii blastocistului ,
- stratul extern sau sincitiotrofoblast.
b) B/astocistul bilaminar: este stadiul in care apar modificari ale butonului embrionar
~i ale trofoblastului, astfel :
- formarea discului embrionar didermic,
- aparitia primordiului cavitatii amniotice,
- formarea sacului vitelin primar,
- dubl a stratificare a peretelui cavitatii blastocistului. devenind bil ami nar.
c) Blastocistul trilaminar : este stadiul in care apar modificari care au loc intre ziua a
12 - 14-a dupa fe cundare:
- apare mezobl astul extraembrionar, adica al treilea strat al peretelui
bl astocistului , care dev in e tril aminar,
- apare ce lomul extraembri onar sau cavitatea cori ala,
- sacul vitelin ia fo rm a defi nitiva,
- are loc evo luti a cli scului embri onar ~i a tro fobl as tului.

2
CURS EMBRIOLOG IE C2

4. Gastrulatia este stadiul in care au loc fenornene de orgarnzare a corionului ,

discului ernbrionar ~i anexelor.
Gastrulatia are loc in saptarnana a 3-a dupa fecundare, produsul de conceptie se
nume~te gastrula.
Cavitatea coriala, trofoblastul ~i rnezoblastul extraernbrio nar genereaza structuri
complexe legate strans de endometru, care forrneaza schita viitoarei placente.
La nivelul discului embrionar se formeaza mezoblastul intraembrionar, devenind
astfel disc embrionar triderrnic (format din ectoblast, rnezoblast ~i endoblast).
Anexele embrionare se dezvolta ~i apare o anexa noua : alantoida.

5. Neurulatia este stadiul care incepe in ziua a 18-a dupa fecundatie ~i se terrnina la
sfar~itul saptamanii a 4-a.
Este stadiul care marcheaza debutul fazei de morfogeneza secundara, in care de la
cele trei foite embrionare apar schitele viitoarelor organe.
Este procesul prin care apar primordiile sistemului nervos : tubul neural primitiv ~i
crestele neurale, care se forrneaza pe linia median-dors ala a ectoderrnulu i
embrionar (neuroectode rrn), pornind de la strnctura numita notocord.

Evolutia ectoblastulu i embrionar

Au loc urmatoarele transformari :
- neuroectode rmul se ingroa~e formand placa sau lama neurala, care se invagineaza fn ax
longitudinal ~iformeazii ~an/ul neural marginit de plicile neurale; la nivelul acestora au
loc procese de multiplicare celulara ~i se formeaza crestele neurale.
- la extremitatea craniala, placa neurala se late~te ~i formeaza placa neurala cefalica ;
~antul neural devine mai adanc, iar plicile neurale devin mai inalte formand plicile
neurale cefalice ;
- in sens cranio-cauda l, din mezoblast se formeaza primele somite, astfel incepe stadiul
somatic ~i perioada ~antului neural matur ;
- Ia sfar~itul saptamanii a 3-a plicile neurale se apropie ~i fuzioneaza, forrnand Eubul
neural primitiv incurbat ventral, care contine un lumen larg, numit canal neural ;
- la extremitatea cefalica tubul neural are dimensiuni mai mari ~i se nume~te segment
cefalic sau vezicula cerebra/a primitivii, din care se va dezvolta encefalul;
- segmentul mijlociu ~i inferior ( caudal) se va transforma in maduva spiniirii ;
- plicile ~i crestele neurale se detasaza de tubul neural iar deasupra lui ectodermul se
dezvolta ~i astfel tubul neural devine situat profund ;
- la nivelul extremitatilo r tubul neural ramane deschis o perioada de timp, comunicand
prin cele 2 ori ftcii cu cavitatea amniotica pentru a asigura nutritia ;
- dupa aparitia vaselor de sange intraernbrion are ~i accelerarea cre~terii tubului neural
duce Ia inchiderea ori ftciilor tubului neural ;
- inchiderea orificiului inferior corespunde etapei de incheiere a neurulatiei ;
3
CURS EMBRIOLOGIE C2

neinch iderea or(fic iului duce la apari( ia unor ma(forma(ii congenitale;

- tubul neural este flancat de crestele neurale ;
- vezicul a cerebral a primitiva va dezvolta doua stran gulatii care vor forma tre i vezicule
cerebra te :
• prozence falul sau creierul anterior,
• mezencefalul sau creierul mijlociu,
• rombencefalul sau creierul posterior ;
- ulterior, prozencefalul ~i rombencefalul sufera cate o strangul atie ~i astfel, rezulta 5
vezicule cerebrale :
• telencefalul , format din cele 2 emisfere cerebrale,
• diencefalul ,
• mezencefalul, din care deriva pedunculii cerebrali ~i regiunea tectala,
• metencefalul, din care deriva puntea ~i cerebelul,
• mielencefalul, din care deriva bulbul rahidian;
- canalul neural sufera modificari concomitente ~i formeaza :
• sistemul ventricular al encefalului,
• canalul ependimar al maduvei spinarii;
- mezenchimul perineural care inconjoara tubul neural va forma membranele de 111vel i~ :
meningele cerebrale, meningele spinale ~i spatiile dintre ele.
- celulele tubului neural, de origine neurectodermica, se diferentiaza in :
• neuroblaste sau celule nervoase primitive, din care se vor dezvolta
neuron11,
• spongioblaste sau celule de sustinere, din care se vor dezvolta
nevrogliile ;
- in urma proceselor de histogeneza (formare a tesuturilor), un embrion de 6 saptamani
prezinta urmatoarea structura a peretelui tubului neural, din centru spre periferie :
1. membrana limitanta interna, care ii separa de canalul neural ,
2. zona ependimara, formata din celule ependimare,
3. zona paleala, din care se fonneaza substanta cenu~ie a encefalului,
4. zona marginala sau valul marginal , din care se formeaza substanta alba a
encefalului ,
5. membrana limitanta externa, care separa tubul neural de mezenchimul
perineural.
- evolutia creste lor neura le este urmatoarea:
✓ se dezvolta dorsolatera l, in dreapta ~i sta nga. pe toata lungimea tubu lui neura l,
✓ crestele neura le cerebral e au o evolu{i e simil ara tubului neura l, sufe rind
strangul atii , in urma carora se clifcrenti aza urmatoarele structuri:
- creste neurale prozencela lice,
- creste neurale mezencefa lice,
- creste neura le rombencefa li ce,
4
CURS EMBRIOLOGIE C2

- ganglionii sen zitivi ai nervilor cranieni ,

- ganglionii vegetativi ai extremitatii cefalice ;
✓ crestele neural e rnedulospinal e se di fcrentia za in urmatoarele structuri:
- ganglionii spinali ,
- ganglionii lan\urilor simpatice paravertebrale,
- ganglionii simpatici prevertebrale,
- ganglioni vegetativi previscerali, intramurali ,
- celule gliale Schwann,
- plexuri nervoase enterice,
- celule endocrine cromafine ale glandelor medulosuprarenal e ~i la
nivelul mucoasei tubului digestiv,
- melanoblastele, care vor forma celulele care sintetizeaza pigmentul
melanic.
C oncluzionand,
- premorfogeneza corespunde stadiului 1, 2 ~i 3 (zigot, segmentatia zigotului ~i
blastocistogeneza),
- morfogeneza primordiala corespunde stadiului 4 (gastrulatia),
- morfogeneza secundara corespunde stadiului 5 (neurulatia).

Evolutia mezoblastului embrionar

Mewblastul extraembrionar este caracteristic stadiului de blastocist trilaminar.

prezent la sfar~itul saptamanii a 2-a de la fecundatie.
Mezoblastul extraembrionar se separa 111 2 lame, dupa aparitia celomului
extraembrionar :
- lama extema, mulata pe fata intema a citotrofoblastului, numita ~i mezoblast
extraembrionar somatic (somatopleural),
- lama intema, acopera sacul vitelin, numita ~i mezoblast extraembrionar
splahnic (splahnopleural).
Legatura dintre cele 2 lame se face prin pediculul de fixatie , care este schita viitornlui
cordon ombilical.

Mezoblastul intraembrionar apare 111 timpul gastrulatiei (saptamana a 3-a),

form and di scul embrionar tridermic.
La sfar~itul gastrul ati ei mezoblastul intraembrionar are 3 portiuni :
- mezobl as tul ax ial, rcprezental de nolocord,
- mezobl as tul laleroax ial,
- mezobl astul cardi ogen.
In evolu \ia sa, mezobl as tul intrae mbri onar part1c1pa la fo rmarea primordiilor
multor organe ~i sisteme ~i la contu ra rca fo rmei exterioare a corpului embrionar.
s
cuns EMBRIOLOGm C2

I. Notocordul (coanJa dorsala)

Dczvoltnrca sa duce la l'ormarca schclctului axial rrimitiv , situat medi an tntre tubul
neural ~i tubul intcrsti\ial. Sc 1ntindc de la mcmhrana orolaringiana pana la regiun ea
cocci gian[1.
In evolu\ia sa cstc inlocuit de coloana vcrt<.:hrala care se form eaza 7n jurul sau .
Poqiunile dintrc vertebre se pastrcaza ~i la nivelul lor se dezvolta nuclcii pulpo~i ai
discuri lor intervertebrale.
Notocordul i~i incheie cvolu\ia la sfar~itul saptamanii a 4-a.

2. Mezoblastul lateroaxial
Initial, este o structura continua, cu organizare de tip epitelial , apoi se 7mparte 1n 3
paqi:
a) mezoblastul paraxial,
b) mezoblastul intermediar,
c) mezoblastul lateral.
Evolutia mezoblastului lateroaxial se face in 2 stadii :
- stadiul presomitic, intre zilele 14, 15 - 20, 21,
- stadiul somitic, intre zilele 20, 21 - 35.

Ectoblastul, mezoblastul ~i endoblastul, initial, au organizare epiteliala apoi prin

proliferarea celulelor mezoblastice se formeaza celulele mezenchimale care ocupa toate
spatiile dintre epitelii. Astfel , se formeaza mezenchimul sau fesutul conjunctiv embrionar .

a)Evoluf ia mezoblastului paraxial :

Mezoblastul paraxial prin segmentatie metamerica formeaza somitele.
In stadiul presomitic, de o parte ~i de alta a tubului neural apar 2 placi mezoblastice
paraxiale (dreapta ~i stanga), care progreseaza in zona caudala.
In stadiul somitic, prin segmentarea metamerica apar somitele, in mod succesiv. in
directie craniocaudala.
Somitele apar in medie de 3 perechi pe zi, pana la un numar de 42 - 44 perechi,
astfel :
- 4 perechi occipitale,
- 8 perechi cervicale,
12 perechi toracale,
- 5 pcrcchi lombare,
- 5 pcrechi sacrale,
- 8 - IO pcrcchi coccigicn c.
Initi al, somitclc au o cavitatc numita miocel, care apoi di spare prin proliferare
cclul ara. Cc lul ele somitclor sunt ini\i al cpitcloide, apoi dev in ce lul e mezenchimal e din
care sc form eaza scl erotoamclc.
6
CURS EMBRIOLOGm C2

Sclcrotoamde vor l(mrn1 2 slrucluri : - dun11Tia ler spinalu.,

- schclctul ax ial al trunchiului.
In cvo lu\ia mc:1.oblastului pnraxial apar:
- schi\dc corpi lor vertebra Ii ,
- schi\dl' jumala\ilor de arc vertebral ,
- diseurilc intcrvcrtebralc ccntratc ck nuclcii pulpo~i,
- in rcgiunea toraca la apar:
• miosepturi care separa miotoamclc,
• centrii costali de condrilicare din care se formeaza coastele,
• schita sternului ;
- in zona peretelui dorso-lateral, din celulele somitelor apar derm omiotoamele,
care in evolutie se separa 111 2 lame:
• externa, din care se formeaza dermatoamele,
• interna, din care se formeaza miotoamele.
Dermatoamele alcatuite din celule mezenchimale care migreaza sub ectoblast 111
luna a 2-a, formeaza dermul.
Dermatoamele aparent nu au dispozitie metamerica, dar aceasta este evidentiata de
inervatia dermului.
Miotoamele alcatuite din celule mezenchimale, se diferentiaza In mioblaste, care in
evolutie formeaza mu~chii. Procesul de diferentiere Incepe In saptamana a 5-a ~i se
termina in saptamana a 8-a, cand musculatura este formata ~i apta de funqionare.
in timpul organogenezei se diferentiaza grupurile muscular, forma mu~chilor ~i
sediul !or final. Unii mu~chi pot degenera ~i formeaza ligamente sau aponevroze.

b) Evolufia mezoblastului intermediar :

Mezoblastul intermediar prin segmentatie metamerica partiala formeaza
nefrotoamele ~i cordoanele nefrogene.
Mezoblastul intermediar este situat ventrolateral de mezobl astul paraxial, sub
forma a 2 benzi longitudinale.
In evolutie, are loc un proces de segmentatie metamerica partial a benzilor. doar in
regiunea cervicala ~i toracala superioara, din care se vor dezvolta nefrotoamelor.
Portiunea di stala ramane nesegmentata ~i formeaza cordonul nefrogen.
Mezoblastul intermediar va forrna cea mai mare parte a aparatului urinar ~i o parte
a cailor genital e.

Aparatul urin ar sc lormeaza 1n 3 etape succes ive :

/. proncfos,
2. mczon e fro s,
3. metanefros.
4.

7
CURS EMBRIOLOGIE C2

I. Prone.frosul este rinichiul cefalic, care este afunctional. Este alcatuit din 7- 10
nefrotoame, i'ntre somitele 8 - 11. Fiecare din nefrotoame este alcatuit din tubul
pronefrotic care are 2 orificii :
- un ori ficiu numit nefrostoma, se deschide in celomul intraembrionar,
- al doilea orificiu se deschide 111 ductul pronefrotic sau col ector.
Pronefrosul dispare la sfar~itul saptamanii a 4-a. El are rol inductor in forrnarea
mezonefrosului.

2. Mezonefrosul se formeaza incepand cu saptamana a 4-a, intre somitele 9 - 26.

Diferentierea avanseaza craniocaudal, in intervalul saptamanilor 4- 9, forrnandu-se
aprox. 80 de tubi mezonefrotici. Prin cre~terea in lungime, tubi mezonefrotici se cudeaza
111 forma literei « S » , avand o extremitate mediala care se termina printr-un glomerul
sanguin ~i o extremitate laterala care se deschide intr-un duct colector. numit duct
mezonefrotic sau canalul lui Wolff.
Cre~terea tubilor mezonefrotici duce la cre~terea de volum a mezonefrosului,
formand creasta mezonefrotica sau corpul lui Wolff. in portiunea mediala se diferentiaza
schita gonadei, numita creasta urogenitala. Mezonefrosul degenereaza, tubii dispar in
majoritatespre sfar~itul lunii a 2-a. La sexul mascului se pastreaza ductul mezonefrotic ~i
partial tubii din care se vor forma caile genitale masculine.

3.Metanefrosul se formeaza intre somitele 29 - 35 (regiunea lombosacrata embrionara).

in saptamana a 5-a, in metanefros patrunde mugurele ureteral (o evaginatie a segmentului
distal al ductului mezonefrotic ).
Mugurele ureteral va forma: ureterul, pelvisul renal, calicele ~i tubii colectori renali .
Metanefrosul va forma corpusculii renali ~i tubii uriniferi.
Astfel, metanefrosul va forma rinichiul definitiv, care incepand cu saptamana a 8-a va
urea din regiunea sacrata catre regiunea lombara superioara.

c) Evolutia mezoblastului lateral :

Mezoblastul lateral are structura mezenchimala ~i ramane nesegmentat metameric. in
grosimea mezoblastului lateral apar numeroase vezicule care conflueaza ~i impart
mezoblastul 111 2 lame:
- lama somatica sau somatopleura, care dubleaza ectoblastul embrionar : la
periferia discului embrionar se continua cu mezoblastul extraembrionar:
- lama viscerala sau splahnopleura, care dubleaza endoblastul embrionar.
Lama somatica (somatopleura) va forma urmatoarele structuri :
- foita parietala a membranelor seroase (pleura, pericard, peritoneu),
- unele structuri ale scheletului osos (centuri , membre) ~i al e mu~chilor asociati,
- tesutul conjunctiv subcutanat (partial).
Lama vi scerala (splahnopleura) va forma unnatoarele structuri :
8
 cuns EMBRJOLOGIE
C2

- foila vi sccrala a mcmbranclor scroasc,

- mu~chii nclczi visccrali,
- tesutul conjuncliv al visccrclor, mim.:an.lului , splinei ,
- noduli limfalici ,
- endoteliul vaselor sanguine.
(tesutul conjunctiv hepatic 1~i are originea 111 mezoblastul extraem brionar ).

3. Mczob lastul cardiog cn

Dezvoltarea cordului (cardiogeneza) ~i a vaselor de sange (vasculogenez a) este
timpurie, determinata de rata inalta a proceselor metabolice din cursul perioadei de
diferentiere ~i cre~tere celulara.
in perioada gastrulatiei, din mezoblastul lateral se formeaza 2 arii card iogene care
apoi se unesc ~i formeaza mezoblastul cardiogen . La nivelul sau apar de timpuriu procese
biochimice specifice, cu acumulare de glicogen, care asigura rezistenta cordului
embrionar la hipoxie.
La sfar~itul saptamanii a 3-a, din mezoblastul cardiogen se diferentiaza 2 tubi
cardiaci endocardici, care apoi fuzioneaza intr-un tub cardiac unic, format, dinainte-
inapoi, din urmatoarele structuri :
- bulbul arterial,
- ventriculul primitiv ,
- atriul primitiv ,
- sinusul venos.
in saptamana a 4-a tubul cardiac se cudeaza in forma de "S". in urmatoarele 3
saptamani se produce septarea cavitatilor inimii, formandu-se organul tetracarneral, 111
ziua a 49-a.
in ziua a 21-a tubul cardiac realizeaza legaturi cu vasele extra- ~i intraembrionar e,
fiind inceputul circulatiei sanguine.
Mezenchimul splahnopleural va forma miocardul ~i foita viscerala a peri cardulu i
seros.
Mezenchimul somatopleural va forma foita parietala a pericardului.
Prin procesul de curbare a discului embrionar topografia structurilor se modific a,
astfe l ca structurile cardiace devin intraembrionare.
Si stemul vascular se dezvolta ~i se adapteaza in funqie de sursa de nutriti e a
a
cmbrionului ~i apoi fa tului , as tfel :
- cand embrionul are ca sursa de hrana sacul vitelin, se formeaza vasele viteline ,
dezvolt andu-se circula ti a vitelin a sau omfa loenterica ;
- cand produs ul de concepti e are ca sursa de hrana sangele matern prin
interme diul pl acentei, se fo rmeaza vase le ombilicale, dezvo ltandu-se circulatia
ombilic ala sau fe topl acentara .

9
( 'l ll{S EMBl{IOl,OGrn
C2

Cele doui1 circul atii nu sunt compl ct separate, uncle vase sanguin e tree parti al sau total in
re\caua urmaton re.
111 peri oada embri onara vasele au in structura doar tunica endoteli ala.
Ini\i al, are loc angiogeneza cxtraembri onara (mezenchimul ang iogen
extraembrionar f~~i are orig inea fn cilotrofo blastul peretelui blastocistului), apoi
angiogeneza intra~mbrionara (rnezenchimul angiogen intraembrionar i~·i are originea in
mezob!astul sp lahnopleural).
Angiogcncza se initi aza in lama vitelina unde apar insul e de ce lul e angiogene
(angioblastc), numite insule angiogene Wolff ~i Pander.
Angioblastele se di ferentiaza in :
- cndot:clioblaste care vor forma endoteliul viitoarelor vase de sange,
- hcmocitoblaste sau celule primitive ale sangelui.
In intcriorul insul elor celulare apar spatii care vor forma lumenul vascul ar pli n cu un
lichid clar sau pl asma sanguina primara.
Insul ele celul are extraembrionare vor forma retele care vor face legatura cu vasele
intracmbrionare in ziua a 21-a, rezultand un sistem vascular unic.
Ulterior, din mezenchimul din jurul vaselor sanguine se vor diferentia ~i celelalte tunici .
La inceputul saptamanii a 4-a, vasele intraembrionare sunt:
- 2 aorte primitive (dreapta ~i stanga) care se continua cu 2 aorte dorsale,
- 2 artere viteline, cu origine in aortele dorsale, care merg spre sacul vitelin,
- 2 artere ombilicale, cu origine 111 aortele dorsale, care merg prin cordonul
ombilical spre placenta,
- cate 2 vene viteline ~i ombilicale se deschid 111 extremitatea posterioara a tubilor
cardiaci.
Toate aceste vase vor suferi modificari ulterioare.
Tubul cardiac odata format devine pulsatil ~i pompeaza in vase doar plasma.
Primele celule sanguine - hemocitoblastele vor sintetiza hemoblobina fe tala ~i se
di ferentiaza 111 eritroblaste primitive, care sunt celule nucleate, precursoare ale
eritrocitelor.
Aceste celul e se form eaza astfel: initial, in lama vitelina, apoi, intre saptamfma a 6-a ~i
luna a 6-a, in mezenchimul hepatic, dupa aceea, in maduva osoasa.
In luna a 2-a apar lim fo citele, apoi ~i alte elemente al e seri ei albe. La sfar~i tul lunii a 2-a
se determina grupa sanguina a embrionului .
Din mezenchimul spahn opl eural embri onar se vor diferenti a ce lu le le sistemului
reticul oendoteli al din fi cat, splina, maduva osoasa ~i nodulii lim fati ci.

10
CURS EMBRIOLOGIE C2

Decioua
parielalis
felus
Oecidua
basalis
Oecioua
capsula ris - Chorion
Oecidua
marginalis

11
CURS EMBRIO LOGIE C2

~ liiil

tll a~10c1,111 11m1lm11111n1 111,'" '10,·11 // 11u i,'m11i11m111 ,·, II.' ald l ml <1 111
-~;I\ ll ,l lt',1 l>l:·1~t,0 c1 , 111h11
-e mbn ,.1bl,1,1 1Ll
-trnfo bl~, tnl i(i1 1ro.11lw. ht A111 1,•J

f1ofohl~,-lil
('~\ -i l ~t,-1
bh,10 (hll.l]lll
!31,a,t(l( bru]
Embnobl~'I.THI

F1-.:.111n m 1- B!:1-,,1..- ,,1ul 11111h1uuu~1

l:.111t.> 111•bln,1 E11dol.Jb,ml

C~rnmc:1 Ti ofobh,ml
bl:1't,x1>m!m

.•

12
CURS EMBRIO LOGIE C2

, ,_. t,u.• tl t ✓•.· , ; ,'\ 111r pl. 11, 1., , , 1

lt 1 -. .\1'1 ,"111111 1.1 . , il 1-1 11 ,l n 1•:''I h.. · L1u 1, l.,'1 1t.· 111 h11 q 1 " ".-
\. , ~I I'. ...-h d 11 1.. , ... , ...... 1, t u l111 ·• ot.' ,. i.,.. ,. r:-,.," '"' .) I Uh.• 11 -.. ,~• 1•1 1•,- .... •\."' d 1.• dif l(.''H,."' h l l tJ l ,C.•
-~ ., &n
I ., 11, ....-.,..1 , 111 uil , 1. ,, t1 11li11 , I,· l d.,, 11. 1,,.• 1 -.1 l 1JI Hi 11111 ,11 ~I., 11 ._.- t.· e-1 1..• : 1 tl 111 /11 1.11 41
1

cu:1t11 !1 c u c11l, 11 "'1

.,t tn.1 .1 ~ -" '' ,d 11 p t1 h .·...: u 11 d .1t1 '-', 1..• 11 1h11, , l ·, t1 , t nl \. , 1p /l r:1 1) t <1J11 u1
. t .... .... , u.11 1~i 1\ ,, u 1..• 1111l11 d i-. ,:

I
l'cnwnnl I'"'
I
.\uuuonnl prnu:u

Ft!:111 ~ Ill " Hl.l, li-: 1, 11111 11l:\Hlll l~ I

13
CURS EMBRIOLOGIE C2

" " In n er oell ma ss o r

Inner olushir of ce ns •
go on 1o be co me
embryo I hen fe tu s

14
CURS EMBRI OLOGI E C2

Q ,

, \<
Citotrofoblas,t~ ; ; . ,, , ,._,.-/
proliferarea sincitiotrofoblastului

'. , I._;;> ;)1-~-.? /~,_. < .-

. • ' L\ < .. r::_' ('·) \ :--") Placa coriala

, (Mezoderm extraembrionar)

(: J
( ' ·- Connec ting stalk

15
CURS EMBRIOLOGIE C2

s.inieitrofobhi1.t

titrofObla.>St
p ediCUI de
fi:icatie
ciflvitete.11
amniotica
, - - ,c piblost
... 'liJ'
·_ .•. ., ..,.....,ii!,ioil,~. .-tiC~t.... b lpoblost
ti • t

sac uttelin
primor

cetom in1 r eembrionar

16
CURS EMBRIOLO GIE C2

Endomelru

!·- .+,,;~-.

. l~v ;·~.~. ,._

,,,,,

-- -·=~j,',

, b •too.J
,e,'i-::btr't-etiiai

- Lumenul u,te.<in -- ·
lmpla~~are blastoc,s:. 31astoost 1mp:antat Embnon
lZH!il tl l,211la 9) iZJ.ua 16 ►

111 /1 k• )1,,.• l t, 1 - t•, , 11,1 ;1 t....· 1 ~d 1/.) 1n 1 h ·" '--" t .1 111 11 1u 11, .\ ,._. , 1.. t.l n .. 1..· ... h· u1
11 11...·11 ,11 u) 1•1, , 1.· t.·, 111' 11 lh"'l ~1, , 11 , l.d , l1uh.l l1 . , )h.'1 1..• 1111111 .. . 11J ..,1 lul ,u,r'"-' ' ' •-'·J/ 1 ( '-' ' •• .. , /, . , , /11 -.

17
CURS EMBRIOLOG IE C2

. \\ Hl lh lf \lll I I f ' l, 11.,1 11 r.i 11flll

I
~... " ' '"'- 1,1,luJ t
J

~
...... ' k il t ~'l l lf ll r : •

~ l< ~~ li:1 l'.ll.\ ll t_f~ ~~14

\.\,, J'\l l ('li;,e.-.,1

r.-1\' i'tJ\ H ~
,.,, ,:uJw
1.vc-l ~u

J.:8 Ill.ff! ·-·

f'~ i.:ui.1 ~u :; - (r..J: \ t n t.l .1~1:1 f 1.:--n.1w.h :.:t E.J..'1r,c....: ot ci1 \!n.1
~e~~rnnr u ~ b ;"-~'l';ll1:1~,, z~ ,l;:) a 1~ - ;ti d ,~11\ t«.U3'HL1flC

[ :-k.,,ib,,io;, tJt%,;,►·
! fa n 1t~1.,1l.1 ll1rnl1i1ul .\me11..>:

,- -
!'1, ->tul
_.,I
< 'UL-' 111! ' 'ltc l w

l, J,lt l l •• 11

t , ,.111 .1 1u • ~ IJ llnr1~4l1-1H "•1 ~1 ,\ ,l,llt'1.l ... , .... t,.l..1;-1w .1.1 t• 11

\,t-_, u,.u,,: ,,i,: ,111.\ l'n u r 1ul11 1,1~1 "" ' 1' '11l..l.i1,1 .1 1• 1 1, 11 11 h.·rt 1hz \1 11 1

18
CURS EMBRIOLOGIE C2

F1 t nJ\1t 111 .• 1
f)~tcrc11!ltf1,:.1 \.1 \!h •lnp :1~ lr1f..:k n.1.~1t1u
, c-.. 11rn\e ~.1~11..1 l,) p1 11 1 ct1tb1t--) ti ">.\p1i\11\.\:1.t 1 l" •.1 1, .11 \l,l ?l!t 11h.t*1u 1

19