Curs: Bazele economiei

Modul: Economia ca ştiinţă

Unitate: Principiile economice

Introducere

Deşi numeroşi economişti s-au ocupat de problema determinării

principiilor economice de bază pe care să se bazeze studiul economiei,
nicio soluţie nu a fost acceptată în măsura în care a fost acceptată cea
oferită de economistul Gregory Mankiw. În opinia sa, există 10 principii
ale economiei, şi anume:

1. Oamenii trebuie să aleagă;

2. Costul de oportunitate: oamenii iau decizii după calculul variantei
sacrificate (la ce se renunţă pentru a obţine un anumit bun);
3. Oamenii raţionali gândesc în termeni marginali;
4. Oamenii reacţionează la stimuli;
5. Comerţul poate îmbunătăți situația tuturor;
6. Pieţele reprezintă, de obicei, un bun mod de organizare a
activităţilor economice;
7. Guvernele sunt uneori capabile să îmbunătăţească rezultatele
pieţei;
8. Nivelul de trai dintr-o ţară depinde de abilitățile acesteia de a
produce bunuri şi servicii;
9. Preţurile cresc atunci când guvernul tipăreşte prea mulţi bani;
10. Pe termen scurt, societatea trebuie să aleagă între inflaţie şi
şomaj.

Primele patru principii explică modul în care indivizii iau decizii,

următoarele trei modul în care oamenii și deciziile lor influenţează
deciziile altor persoane, adică modul de interacționare a oamenilor, iar
ultimele trei principii se referă la cum funcţionează întreaga economie
ca întreg.

Gregory Mankiw este profesor de economie la Universitatea Harvard. A

absolvit Facultatea de Economie la Universitatea Princeton şi a lucrat
un an la teza sa de doctorat în filosofie, la Institutul de Tehnologie din
Massachussets. Obiectele de studiu pe care le predă sunt
macroeconomia, microeconomia, statistica şi principiile introductive
ale economiei. Este un autor prolific şi un participant constant la
dezbateri academice şi economice. Principiile menţionate mai sus sunt
preluate din, probabil cea mai cunoscută operă a sa, „Principiile

© Copyright Link group 1 / 12

Curs: Bazele economiei
Modul: Economia ca ştiinţă
Unitate: Principiile economice

economiei”. În prefaţa pentru studenţi, Gregory Mankiw enumeră trei

motive pentru care un student, de la începutul secolului al XXI-lea, ar
trebui să studieze economia:

economia îl va ajuta să înţeleagă lumea în care trăieşte;

economia îl va face un participant cu discernământ la viaţa
economică;
economia îl va ajuta să înțeleagă mai bine posibilităţile şi limitele
politicilor economice.

Principiul nr. 1: Oamenii trebuie să aleagă

Nimeni nu primește nimic gratis - pentru a obţine ceva, cel mai adesea
trebuie să renunţăm la altceva. A lua o decizie înseamnă a renunța la
un lucru în favoarea altuia. Dacă un student trebuie să se pregătească
pentru un examen din sesiune, trebuie să renunţe la timpul petrecut în
faţa calculatorului, vizitând site-urile favorite de pe Internet, pentru a
învăţa. Dacă, de exemplu, un om are economii în valoare de 3 000 lei,
poate decide să meargă în vacanţă sau să cumpere un televizor LCD.
În orice caz, trebuie să renunţe la ceva.

Aceeași regulă se aplică și în societate: societatea are două obiective -

echitate şi eficienţă. Eficienţa implică obţinerea maximumului din
resursele limitate de care dispune, în timp ce echitatea implică
distribuția corectă între membrii societății a beneficiilor obţinute în
urma utilizării acestor resurse. Foarte des, aceste două obiective sunt
în conflict. Dacă, de exemplu, o companie vrea să-şi ajute membrii,
care, din diferite motive, nu sunt capabili să-şi asigure singuri
mijloacele necesare pentru trai, atunci această companie trebuie să
aloce anumite fonduri în acest scop. Aceasta înseamnă că mijloacele
respective nu pot fi folosite pentru atingerea unor alte obiective (de
exemplu, pentru îmbunătăţirea infrastructurii şoselelor sau pentru
înființarea unor noi locuri de muncă). În acest caz particular, echitatea
crește în detrimentul eficienţei. Bineînţeles, este posibil şi inversul -
când o companie reduce cantitatea de bani cheltuită pe beneficii
sociale pentru a investi și, prin urmare, pentru a crește utilizarea

© Copyright Link group 2 / 12

Curs: Bazele economiei
Modul: Economia ca ştiinţă
Unitate: Principiile economice

eficientă a propriilor resurse. În orice caz, o companie trebuie

întotdeauna să echilibreze aceste două obiective.

Principiul nr. 2: Costul de oportunitate

Acest principiu este strâns legat de cel precedent. Pentru a obţine

ceva trebuie să renunţăm la altceva, deoarece întotdeauna dispunem
de resurse puţine, respectiv limitate. Totuşi, consumul resurselor
pentru a obţine ceva nu este singurul cost cu care ne întâlnim în
procesul de luare a deciziilor economice. Cei care iau decizii trebuie să
ia în considerare atât costurile evidente, cât și pe cele implicite ale
acțiunilor lor. Luarea deciziei de a urma o facultate are mai multe părţi
pozitive - urmând studii superioare, evoluăm intelectual şi dobândim
mai multe șanse de a găsi un loc de muncă satisfăcător şi mai bine
plătit. În opoziţie cu aceste beneficii, se află costurile de educație -
taxele de şcolarizare, manuale, chiria şi mâncarea etc. Însă, asta nu e
tot. Cel mai important cost îl constituie timpul consumat aceste studii.
Prin urmare, trebuie să luăm în considerare toate celelalte moduri în
care ne-am putea cheltui acest timp. Mankiw ne oferă exemplul
sportivilor de top: în loc să studieze, ei fac sport, ceea ce îi face celebri
şi bogați. Pentru ei studiile sunt mai scumpe decât costul real al
acestora, deoarece îşi pot utiliza timpul într-un mod mult mai
profitabil. Când iau în considerare decizia de a studia, sportul de
performanţă reprezintă pentru ei aşa-numitul cost de oportunitate -
costul oricărei activități măsurat în funcție de valoarea celei mai bune
alternative omise. Cu alte cuvinte, este vorba despre lucrurile la care
renunță cineva pentru a obține altceva. Prin urmare, pentru un sportiv
de top, costul de oportunitate al studiilor este unul enorm: este vorba
despre posibilitatea de a avea realizări mult mai mari prin sport decât
prin urmarea studiilor. De aceea, nu trebuie să ne mire faptul că un
sportiv de top se decide să facă sport și nu să studieze - sportul are un
cost de oportunitate mai mic.

© Copyright Link group 3 / 12

Curs: Bazele economiei
Modul: Economia ca ştiinţă
Unitate: Principiile economice

Principiul nr. 3: Oamenii raţionali gândesc în termeni

marginali

Pentru economişti, foarte importante sunt costurile şi veniturile

marginale. Venitul marginal reprezintă venitul suplimentar generat în
urma creșterii vânzărilor cu o unitate. Pe de altă parte, costul marginal
reprezintă modificarea costului total care are loc atunci când
cantitatea produsă se schimbă cu o unitate. Dacă, de exemplu, o
companie care se ocupă cu transportul de călători are costuri în
valoare de 1 000 de lei pe ruta Timişoara - Bucureşti şi dacă
presupunem că autocarul acestei companii are 50 de locuri, atunci
costul mediu pentru fiecare loc din autocar va fi de 20 de lei. Să
presupunem că întreprinderea a vândut 40 de bilete, ceea ce
înseamnă că au mai rămas 10 locuri libere. Acest fapt înseamnă că
întreprinderea ar trebui să primească un călător dispus să plătească
doar 10 lei pentru un bilet Timişoara-Bucureşti? Sigur că da. Costul
marginal al acestui călător suplimentar este reprezentat de hârtia
necesară pentru tipărirea unui bilet de transport - deci, nesemnificativ.
Iar, venitul marginal este de 10 lei. În orice caz, este mai mult decât
dacă locul respectiv din autocar ar fi rămas gol.

Acelaşi lucru este valabil şi pentru întreprinderile care se ocupă de

producţie - realizarea unor produse suplimentare aduce profit atâta
timp cât venitul marginal al unităţii suplimentare este mai mare decât
costul marginal al producţiei. Când venitul marginal este egal cu costul
marginal, se obţine aşa-numitul volum optim al producţiei.

Principiul nr. 4: Oamenii reacţionează la stimuli

Indivizii, la fel ca şi întreprinderile și chiar ţările, iau decizii comparând

costurile şi beneficiile. Dacă preţul la brandul de încălţăminte sport A
crește, iar preţul la încălţămintea sport a brandului B scade, beneficiul
pe care un consumator îl primește cumpărând încălţămintea sport a
brandului A scade (deoarece costurile de achiziționare cresc) şi creşte
beneficiul în urma achiziționării încălţămintei sport a brandului B

© Copyright Link group 4 / 12

Curs: Bazele economiei
Modul: Economia ca ştiinţă
Unitate: Principiile economice

(deoarece costurile de achiziţionare a acesteia scade). Ca rezultat,

consumatorul ar putea să decidă să cumpere încălţămintea sport B în
locul încălţămintei sport A, pe care obişnuia să o cumpere până acum.

Având în vedere că oamenii reacţionează la stimuli, liderii politicii de

stat, care au la dispoziţie o gamă largă de instrumente ale politicii
economice, trebuie să analizeze atent pe care dintre instrumente le
vor folosi pentru a produce efectul sau comportamentul dorit în rândul
consumatorilor şi producătorilor. De exemplu, creşterea beneficiilor
sociale pentru şomeri (în afara faptului că va reduce eficienţa în
favoarea echităţii), va avea drept consecinţă reducerea beneficiilor de
a găsi un loc de muncă și creșterea beneficiilor de a se bucura de
timpul liber. Creşterea taxelor la combustibil va influenţa creşterea
preţului combustibilului pentru consumatorii finali, ceea ce va provoca
un interes mai mare faţă de maşinile care consumă mai puţin.

Principiul nr. 5: Comerţul poate îmbunătăți situația

tuturor

Comerţul între state implică concurenţa în care producătorii ambelor

state concurează unii cu alții. Însă, deşi ne aminteşte de un meci de
fotbal, comerţul nu este un joc la care un stat învinge, iar celălalt
pierde. Comerţul între state poate aduce beneficii ambelor ţări,
deoarece stimulează competiția şi încurajează ţările să se implice în
activităţi pe care le pot realiza mai bine şi mai eficient decât alte ţări.
În acest mod, prin intermediul concurenţei, ţările asigură cetăţenilor
săi produse mai calitative şi mai ieftine. Comerţul şi concurenţa
stimulează progresul.

Principiul nr. 6: Pieţele sunt, de obicei, un mod bun de

organizare a activităţilor economice

Istoria a demonstrat superioritatea economiilor de piață faţă de

© Copyright Link group 5 / 12

Curs: Bazele economiei
Modul: Economia ca ştiinţă
Unitate: Principiile economice

economiile cu planificare centrală. În ecomonia de piață, în locul

deciziilor obligatorii ale statului, există un milion de decizii luate de
indivizi, gospodării şi întreprinderi. Întreprinderile decid ce vor
produce, indivizii în ce domeniu se vor specializa, gospodăriile cum își
vor distribui veniturile etc. Aceasta înseamnă că ecomonia de piață
funcţionează pe baza unui număr enorm de decizii luate de indivizi şi
companii, care își urmează interesele personale. Suma tuturor
intereselor şi activităţilor personale efectuate în scopul realizării
acestor interese constituie „mâna invizibilă a pieţei”.

Instrumentul de bază care orientează activităţile economice pe piaţă

este preţul. Valoarea preţurilor bunurilor şi serviciilor de pe piaţă
determină în cea mare măsură deciziile entităților economice. Din
cauza naturii preţurilor de a reglementa în mod natural oferta și
cererea, intervenţia statului pe piaţă este adesea criticată. Acest lucru
este cel mai evident în ceea ce privește impozitele: impozitele
distorsionează preţurile, le schimbă, iar aceasta, desigur, schimbă şi
deciziile participanţilor pe piaţă - a indivizilor, a gospodăriilor, a
întreprinderilor.

Principiul nr. 7: Guvernele sunt uneori capabile să

îmbunătăţească rezultatele piaţei

Motivele principale pentru „amestecarea” guvernului în economie sunt

echitatea și eficiența. Eficienţa trebuie să asigure realizarea unui
„plăcinte” mai mare pe care societatea o va împărți, în timp ce
echitatea implică schimbarea modului în care se va împărţi plăcinta
(redistribuirea veniturilor).

Guvernul trebuie să acţioneze pentru a proteja mâna invizibilă a pieţei.

În primul rând, trebuie să asigure protecţia proprietăţii private şi
drepturi egale pentru toţi. Nimeni nu va începe să producă ceva dacă
nu este sigur că va putea culege roadele muncii sale. De asemenea,
pe piaţă pot apărea diferite imperfecţiuni care afectează reducerea
eficienţei şi a echităţii. Imperfecţiunile de pe piață sunt monopolul şi
efectele externe (externalităţi). Monopolul reprezintă o ameninţare la

© Copyright Link group 6 / 12

Curs: Bazele economiei
Modul: Economia ca ştiinţă
Unitate: Principiile economice

adresa concurenţei în cazurile în care un participant de pe piaţă, din

anumite motive, are o poziţie privilegiată în raport cu ceilalţi.
Externalităţile reprezintă influenţa pe care un participant din piaţă o
are asupra unui alt participant, prin reducerea sau creșterea
beneficiilor lor (externalităţi pozitive şi negative). De exemplu, efectele
externe ale poluării sunt acelea că o parte din populaţia care locuieşte
în zona poluată suferă adesea de anumite boli. Atât monopolul, cât şi
externalităţile trebuie descurajate de guvern prin intervenţiile
acestuia, precum şi prin legile pe care le propune.

Principiul nr. 8: Nivelul de trai dintr-o ţară depinde de

abilitățile acesteia de a produce bunuri şi servicii

Nivelul de trai, ca indicator al calităţii vieţii locuitorilor unei anumite

ţări, este foarte variat în diferite părţi ale lumii. În timp ce în SUA, în
anul 1997, venitul mediu al unui american era de 29 000 dolari, în
acelaşi an, venitul unui nigerian era de 900 dolari. Aceasta înseamnă
că un american obișnuit avea un apartament mai bun, o maşină mai
bună, o alimentaţie mai calitativă şi o speranță de viață mai mare
decât un nigerian obișnut.

Întrebarea care se pune este ce provoacă diferenţe atât de mari în

ceea ce priveşte veniturile și standardele de viaţă. Răspunsul se află în
faptul că aproape toate schimbările în standardele de viaţă pot fi
atribuite productivităţii ţărilor. Productivitatea reprezintă cantitatea de
bunuri şi servicii produse în timpul unei ore de muncă. Ţările în care
angajaţii pot produce mai multe produse şi servicii pe unitatea de timp
au de obicei şi un nivel de trai mai ridicat. În plus, rata de creştere a
productivităţii unei ţări determină şi rata de creştere a venitului, prin
urmare, şi creşterea standardelor sociale.

Creatorii politicii de stat trebuie să asigure creşterea continuă a

productivităţii. Ei pot realiza aceasta investind în capitalul uman și
asigurând condiţii convenabile pentru educarea populaţiei. Şi aici, din
nou, trebuie luate decizii - trebuie investit în educaţia populaţiei,
având o productivitate mai mică pe moment, dar mai mare în viitor,

© Copyright Link group 7 / 12

Curs: Bazele economiei
Modul: Economia ca ştiinţă
Unitate: Principiile economice

sau trebuie investit într-un capital real (producţie)?

Principiul nr. 9: Preţurile cresc atunci când guvernul

tipăreşte prea mulţi bani

În luna ianuarie a anului 1921, ziarele cotidiene din Germania costau

0,30 mărci germane. În mai puţin de doi ani, mai exact în noiembrie
1922, aceleaşi ziare costau 70 de milioane de mărci germane. Şi
preţurile celorlalte produse creșteau în mod similar. Acesta este un
exemplu al fenomenului cunoscut sub numele de inflaţie. Care este
cauza unei creşteri atât de enorme a preţurilor?

În majoritatea cazurilor, cauza unei inflaţii mari pe termen lung este

creşterea cantităţii de capital circulant. Guvernele tuturor ţărilor trec
menţinerea inflaţiei la un nivel acceptabil pe lista de îndatoriri pe care
trebuie să le îndeplinească în mandatul lor. O inflaţie mare este
asociată cu o creştere mare a cantităţii de capital circulant. Prin
urmare, dacă este atât de uşor de explicat ce este inflaţia, de ce
creatorii politicii de stat au atâtea probleme cu ea?

Principiul nr. 10: Pe termen scurt, societatea trebuie

să aleagă între inflaţie şi şomaj

Pe termen scurt, un guvern trebuie să aleagă răul cel mai mic dintre
inflaţie şi şomaj. Dacă decide să reducă inflaţia, atunci se va
confrunta, pe termen scurt, cu o creştere a şomajului. Pe de altă parte,
dacă decide să reducă şomajul, aceasta va duce, tot pe termen scurt,
la creşterea inflaţiei.

Principiul menţionat ne spune următoarele: dacă, de exemplu,

creatorii politicii economice decid să combată inflaţia, vor tinde să
reducă capitalul circulant. Odată cu reducerea capitalului circulant, se
va reduce și cererea de produse şi servicii de pe piaţă (mai puţin

© Copyright Link group 8 / 12

Curs: Bazele economiei
Modul: Economia ca ştiinţă
Unitate: Principiile economice

capital circulant - mai puţini bani pentru consum), ceea ce va duce la

reacţii din partea producătorilor (efectul legii cererii şi ofertei),
respectiv vor scădea preţurile. Pe termen lung, o astfel de politică a
economiei va duce la reducerea nivelului general al preţurilor. Totuşi,
pe termen scurt, scăderea mai sus menționată a cererii şi a preţurilor
va duce la un interes mai mic din partea producătorilor în ceea ce
priveşte dezvoltarea producţiei. Următoarea consecinţă este scăderea
ofertei, iar scăderea ofertei înseamnă şi o producţie mai mică.
Scăderea producţiei înseamnă o nevoie mai mică de angajaţi, iar o
nevoie mai mică de angajaţi înseamnă concedierea acestora şi
creşterea şomajului.

Deşi controlul cantităţii de capital circulant are efecte pozitive pe

termen lung, efectele acestuia pe termen scurt pot fi foarte dureroase.
Acesta este doar unul dintre exemplele diferenţelor care pot apărea
între efectele anumitor măsuri economice pe termen scurt şi lung. Şi în
acest caz, guvernul, la fel ca şi toţi ceilalţi agenți economici, trebuie să
facă o alegere.

© Copyright Link group 9 / 12

Curs: Bazele economiei
Modul: Economia ca ştiinţă
Unitate: Principiile economice

EKO_03
1. Unul dintre motivele principale pentru standarde de viaţă
diferite în diferite ţări este:
a) productivitatea țării respective
b) resursele naturale ale țării respective
c) dimensiunea ţării
d) obiceiurile de muncă ale populaţiei
2. Instrumentul principal care orientează activităţile
economice pe piaţă este/sunt:
a) veniturile
b) preţul
c) valoarea
d) utilitatea
3. Nivelul optim al producţiei se obţine când se egalizează:
a) venitul marginal şi costul marginal
b) venitul mediu şi costul mediu
c) costul marginal şi costul mediu
d) venitul mediu şi venitul marginal
4. Primul principiu al economiei sună astfel: Oamenii trebuie
să facă alegeri. Între care, dintre cele mai frecvente obiective
aflate în conflict, trebuie să aleagă societatea?
a) investiţii şi ocuparea forţei de muncă
b) inflaţie şi ocuparea forţei de muncă
c) eficienţă şi eficacitate
d) echitate şi eficienţă
5. Economistul, care este totodată şi autorul operei „Principiile
economiei”, se numeşte:
a) John Maynard Keynes
b) Gregory Mankiw

© Copyright Link group 10 / 12

Curs: Bazele economiei
Modul: Economia ca ştiinţă
Unitate: Principiile economice

c) Adam Smith
d) Paul Samuelson

© Copyright Link group 11 / 12

Curs: Bazele economiei
Modul: Economia ca ştiinţă
Unitate: Principiile economice

1. Unul dintre motivele principale pentru standarde de viaţă

diferite în diferite ţări este:
a
2. Instrumentul principal care orientează activităţile
economice pe piaţă este/sunt:
b
3. Nivelul optim al producţiei se obţine când se egalizează:
a
4. Primul principiu al economiei sună astfel: Oamenii trebuie
să facă alegeri. Între care, dintre cele mai frecvente obiective
aflate în conflict, trebuie să aleagă societatea?
d
5. Economistul, care este totodată şi autorul operei „Principiile
economiei”, se numeşte:
b

© Copyright Link group 12 / 12