NSSM 8

Norme de securitate a muncii pentru intretinere si reparatii auto

1. PREVEDERI GENERALE

1.1. Continut

Art. 1. - Normele specifice de securitate a muncii pentru intretinere si reparatii autovehicule cuprind
prevederi de securitate a muncii pentru prevenirea accidentelor de munca in activitatea de intretinere si
reparare a autovehiculelor.

1.2. Scop

Art. 2. - Scopul prezentelor norme este eliminarea sau diminuarea riscurilor de accidentare existente in
cadrul acestor activitati, proprii celor patru componente ale sistemului de munca (executant-sarcina de
munca-mijloace de productie-mediu de munca).

1.3. Domeniu de aplicare

Art. 3. - Normele se aplica persoanelor juridice, precum si persoanelor fizice care utilizeaza in
activitatea de intretinere si reparare a mijloacelor auto, salariati si alte persoane prevazute de lege.
Art. 4. - (1)Prevederile prezentelor norme se aplica cumulativ cu prevederile Normelor generale de
protectie a muncii.
(2)Pentru activitatile nespecifice sau auxiliare activitatii de intretinere si reparare a autovehiculelor
desfasurate in unitati se vor aplica prevederile normelor specifice prezentate in Anexa 1.
Art. 5. - Desfasurarea activitatilor de intretinere si reparatii auto in conditii care determina si alte
pericole, decat cele specifice acestor activitati, se vor face pe baza unor instructiuni aprobate de
conducerea unitatii. Unitatea este obligata sa stabileasca in functie de conditiile specifice desfasurarii
acestor activitati:
- instructiuni suplimentare de securitate a muncii necesare pentru desfasurarea in conditii de securitate
a muncii;
- responsabilitati pe functii pentru aplicarea si urmarirea acestora pe toata durata activitatii;
- modalitati de intocmire documente, semnaturi, aprobari etc.

1.4. Revizuirea normelor

Art. 6. - Prezentele norme se vor revizui periodic si vor fi modificate, ori de cate ori este necesar, ca
urmare a schimbarilor de natura legislativa, tehnica etc. survenite la nivel national, al unitatilor sau
proceselor de munca.
 2. PREVEDERI COMUNE

2.1. Incadrarea personalului la locul de munca

Art. 7. - Operatiile de intretinere si reparare efectuate in halele si atelierele persoanelor juridice sau
fizice se vor executa de catre salariati calificati si instruiti special in acest scop, respectandu-se
intocmai instructiunile tehnice, de exploatare, protectie a muncii si P.S.I. Electricianul de instalatii
electrice de forta va fi autorizat din punctul de vedere al protectiei muncii.

2.2. Organizarea locului de munca

Art. 8. - Intretinerea si repararea autovehiculelor se vor face in hale si incaperi amenajate, dotate cu
utilaje, instalatii si dispozitive adecvate.
Art. 9. - Executarea unor lucrari de demontare, intretinere sau reparare a autovehiculelor este admisa si
in spatii amenajate in afara halelor si atelierelor de intretinere denumite "platforme tehnologice".
Aceste platforme vor fi delimitate, marcate si amenajate corespunzator, iar atunci cand este necesar vor
fi imprejmuite.
Art. 10. - Caile de acces din hale, ateliere si de pe platformele tehnologice vor fi intretinute in stare
buna si vor fi prevazute cu marcaje si indicatoare de circulatie standardizate.
Art. 11. - Incalzirea halelor si incaperilor de lucru va fi asigurata in perioada anotimpului rece in
functie de temperatura exterioara si in limitele stabilite de "Normele generale de protectie a muncii".
Art. 12. - In halele de intretinere si reparare a autovehiculelor, canalele de revizie, vor fi mentinute in
stare curata, asigurandu-se scurgerea apei, a uleiurilor si a combustibililor.
Art. 13. - Nu se admite pornirea motoarelor autovehiculelor in interiorul halelor, decat daca exista
instalatii de exhaustare, in stare de functionare.
Art. 14. - Instalatiile de ventilatie generala si locala din halele si incaperile destinate lucratorilor de
intretinere si reparare a autovehiculelor vor fi in buna stare, urmarindu-se functionarea lor in
permanenta la parametrii proiectati.
Art. 15. - Persoanele juridice sau fizice vor asigura afisarea instructiunilor tehnice si de exploatare
privind instalatiile de ventilatie, precizand programul de functionare al acestora, precum si obligatiile
referitoare la reviziile tehnice si verificarile periodice. De asemenea, se va preciza numele persoanei
care raspunde de exploatarea instalatiei.
Art. 16. - Utilajele din hala si ateliere (polizoare, masini de gaurit etc.) vor fi bine fixate, legate la
pamant, dotate cu dispozitive de protectie in buna stare. Deasemenea, utilajele vor avea afisate
instructiunile tehnice de exploatare si de protectie a muncii.
Art. 17. - Cricurile din dotarea halelor de reparatii sau a canalelor de revizie vor fi mentinute in
permanenta in stare buna de functionare si vor avea inscriptionata sarcina maxima.
Art. 18. - La demontarea, montarea si transportul subansamblelor grele sau voluminoase se vor folosi
mijloace mecanice de ridicare si manipulare. Prinderea subansamblelor la mijloacele de ridicat se va
face cu dispozitive speciale, omologate, care sa asigure prinderea corecta si echilibrata a
subansamblelor.
Art. 19. - Se interzice ca la prinderea subansamblelor sa se foloseasca lanturi sau cabluri care nu au
poansonate sarcina maxima de ridicat.
Art. 20. - Dispozitivele de suspendare a autovehiculelor si stelajele pentru asezarea pieselor trebuie sa
aiba stabilitatesi rezistenta corespunzatoare. Acestea vor fi mentinute, in permanenta, in stare buna de
folosire.
Art. 21. - Exploatarea, intretinerea si repararea instalatiilor de ridicat se va efectua in conformitate cu
prevederile prescriptiilor tehnice ISCIR in vigoare si ale cartilor tehnice respective. Personalul
muncitor de diferite meserii si care ocazional utilizeaza instalatiile de ridicat, trebuie sa fie autorizat ca
legatori de sarcini, in conformitate cu prescriptiile Rl-87 colectia ISCIR.
Art. 22. - In halele de reparatii in care se executa si lucrari de sudura la autovehicule se va stabili locul
de amplasare a tuburilor de oxigen, a generatoarelor de sudura oxiacetilenica, a transformatoarelor de
sudura electrica, precum si a paravanelor de protectie folosite in timpul sudurii electrice.
Transformatoarele de sudura electrica vor fi conectate la instalatia de legare la pamant, iar cablurile vor
fi amplasate si protejate astfel incat sa nu fie deteriorate de rotile autovehiculelor care circula in timpul
reparatiilor (efectuate pe platforme).
Art. 23. - Petele de ulei si de combustibil de pe pardoselile halelor sau incaperilor vor fi acoperite cu
nisip, dupa care vor fi luate masuri de curatare si evacuare a materialului rezultat in locuri care nu
prezinta pericol de incendiu.
Art. 24. - Carpele, caltii si alte materiale textile folosite la curatarea si stergerea pieselor sau a mainilor
vor fi depuse in cutii metalice cu capac de inchidere si evacuate in locuri stabilite in acest scop pentru a
fi arse sau ingropate.
Art. 25. - In halele de reparare a autovehiculelor se vor monta placi avertizoare si afise sugestive pe
teme de protectie a muncii, referitoare la activitatea efectiv prestata.
Art. 26. - In cazul incaperilor in care se gasesc instalatii prin a caror manevrare sau atingere se pot
produce accidente, pe usile acestora se vor fixa tablite cu inscriptia "INTRAREA INTERZISA
PERSOANELOR STRAINE". Aceste tablite se vor fixa si pe usile incaperilor in care sunt instalate
cazane cu abur, transformatoare, redresoare.
Art. 27. - Lucratorii trebuie sa poarte echipament de lucru si echipamentul de protectie corespunzator
lucrarilor pe care le executa cu instalatiile si utilajele din dotare, conform cu Normativul cadru de
acordare a echipamentului de protectie aprobat de MMPS.
Art. 28. - In locurile unde exista pericole de incendiu, explozii, intoxicatii si surse de zgomot sau
vibratii se vor efectua masuratori in vederea depistarii depasirii CMA si a anihilarii surselor acestora.
Art. 29. - Sculele vor fi asezate pe suporturi speciale, amplasate in locuri corespunzatoare si la inaltimi
accesibile. Dupa terminarea lucrului sculele vor fi curatate, dupa care vor fi inchise in dulapuri.
Ascutirea sculelor de taiat, cioplit se va face de catre un lucrator instruit special in acest scop.
Art. 30. - Lucratorii sunt obligati ca inainte de inceperea lucrului sa verifice daca uneltele si utilajele pe
care le folosesc sunt in stare buna si corespund din punctul de vedere al securitatii muncii. Se interzice
folosirea uneltelor si utilajelor care nu corespund acestor verificari.
Art. 31. - Inainte de inceperea lucrului, locul de munca trebuie sa fie in perfecta ordine. Nu se admite
aglomerarea locului de munca cu materiale, scule etc.
Art. 32. - Este interzisa modificarea sculelor prin sudarea prelungitoarelor improvizate pentru chei in
vederea maririi cuplului.
Art. 33. - Zilnic, inainte de inceperea lucrului, maistrul si sefii de echipa vor verifica starea de sanatate
si oboseala a muncitorilor. Daca acestia se afla sub influenta bauturilor alcoolice vor fi indepartati de la
lucru.
Art. 34. - Este interzisa pastrarea imbracamintei personale a lucratorilor si a alimentelor in incinta halei
sau atelierelor. Imbracamintea se va pastra numai in vestiar. Alimentele se vor consuma numai in
incaperile special amenajate si destinate de unitate in acest scop si numai dupa ce lucratorii respectivi
isi vor spala bine mainile.
Art. 35. - Persoanele cu atributii de serviciu vor urmari si vor interzice introducerea si consumul
bauturilor alcoolice in unitate si la locurile de munca, cunoscand ca raspund personal de starea si
capacitatea de munca a personalului din subordine pe tot timpul lucrului.
Art. 36. - Inainte de inceperea lucrului, persoanele cu atributii de serviciu vor verifica functionarea
tuturor instalatiilor, utilajelor si dispozitivelor din dotare. De asemenea vor verifica legatura la pamant
a tuturor utilajelor actionate electric. In cazul in care se constata defectiuni sau ca legatura la pamant
sau la conductorul de nul al retelei este intrerupta, se va scoate utilajul de sub tensiune, vor anunta
muncitorii special desemnati din unitate, vor supraveghea remediarea defectiunii constatate si se va
incuviinta folosirea utilajului respectiv.
Art. 37. - La repartizarea lucrarilor pe muncitori, maistrul sau seful de echipa va indica procedeul
corect de lucru (nepericulos) si masurile corespunzatoare privind utilizarea instalatiilor, utilajelor si
sculelor din dotare.
Va verifica starea echipamentului de protectie si a echipamentului de lucru care va fi folosit de
muncitor la lucrarea respectiva.
Art. 38. - Autovehiculele aflate pe pozitiile de lucru din hale, ateliere sau platforme tehnologice vor fi
asigurate (calate) impotriva deplasarilor necomandate, in care scop vor fi folosite pene sau cale special
confectionate. In cazul in care nu se executa lucrari la motor sau la transmisie, autovehiculele vor fi
asigurate si cu mijloace proprii (frana de ajutor si cuplarea intr-o treapta de viteza).
Art. 39. - Iluminatul natural si artificial se va realiza astfel incat sa se asigure o buna vizibilitate la
locul de munca.
Art. 40. - Corpurile de iluminat trebuie sa fie curatate perio-dic. De asemenea, se vor face masuratori
periodice asupra iluminarii, precum si verificarea instalatiilor de iluminat.

2.3. Protectia impotriva incendiilor si exploziilor

Art. 41. - In incaperi cu pericol de incendii si explozii sunt interzise: fumatul, intrarea cu foc deschis,
cu piese sau materiale incandescente, producerea de scantei, lovirea a doua scule feroase si folosirea
echipamentului de lucru din materiale sintetice. In acest scop pe usa de intrare se vor monta placute
avertizoare.
Art. 42. - Este interzis accesul in atelierele cu pericol de explozie a tuturor persoanelor straine. Pe usile
acestor incaperi se va monta tablite cu inscriptia "INTRAREA OPRITa".
Art. 43. - Este interzis fumatul in halele de intretinere si reparatii. In acest scop se vor amenaja locuri
pentru fumat.
Art. 44. - Este interzisa pastrarea rezervoarelor, a bidoanelor cu combustibili lichizi, carbid, cu uleiuri,
a vaselor cu acizi, vopsele, diluanti etc., in interiorul halelor sau atelierelor cu exceptia locurilor anume
prevazute prin proiectul de constructie.
3. REPARAREA AUTOVEHICULELOR

3.1. Lucrari pregatitoare

3.1.1. Spalarea

3.1.1.1. Rampa de spalare manuala

Art. 45. - Daca in apropierea rampei se afla un drum de circulatie pentru pietoni sau vehicule, intre
rampa si drum se vor monta paravane asigurate contra rasturnarii astfel incat jetul de apa de spalare sa
nu loveasca oamenii sau vehiculele care trec pe drum.
Art. 46. - Autovehiculele ce urmeaza a fi spalate se manevreaza cu atentie pe rampa metalica sau de
beton si se asigura contra pornirii necomandate, cuplandu-se intr-una din viteze, actionandu-se frana de
ajutor si asezandu-se cale de blocare la rotile din spate in ambele sensuri (fata si spatele rotilor).
Art. 47. - Furtunul prin care vine apa sub presiune va fi in buna stare, iar legatura cu piesele metalice
se va asigura cu coliere de strangere.
Art. 48. - Urcarea sau coborarea autovehiculelor pe/si de pe rampa se va face numai dupa ce lucratorii
din jur au fost avertizati referitor la operatia ce se executa.
Art. 49. - Se interzice indreptarea jetului de apa sub presiune spre instalatiile electrice aflate in zona
rampei.
Art. 50. - Decantoarele si separatoarele de reziduuri petroliere aferente instalatiilor de spalare vor fi
acoperite si ingradite.
Aerisirea se va efectua permanent.
Art. 51. - Malul din decantoare va fi evacuat cu ajutorul pompelor de noroi sau alte mijloace
mecanizate.
Art. 52. - In timpul curatarii decantorului, lucratorul nu va sta pe suprafata decantorului.
Art. 53. - Inainte de pornirea pompei de apa se va verifica existenta gratarului (sau a platformei
electroizolante) de protectie de sub tabloul de comanda, precum si legatura la pamant.
Art. 54. - Cuplajul pompei va fi acoperit cu aparatori.
Art. 55. - Inainte de pornirea pompei de apa, capatul furtunului cu stutul, va fi tinut in mana sau fixat
intr-un colier pentru a se evita lovirea ca urmare a presiunii jetului de apa.
Art. 56. - La terminarea programului de lucru rampa va fi curatata si spalata.
Art. 57. - Dupa terminarea lucrului, incaperea pompelor si tabloul electric se vor incuia cu cheia.

3.1.1.2. Statia de spalare mecanizata

Art. 58. - Lucratorul statiei nu va introduce un autovehicul la spalat, decat dupa ce va verifica
functionarea instalatiei.
Art. 59. - Este interzisa stationarea persoanelor pe carucior in timpul functionarii statiei.
Art. 60. - Se interzice pornirea pompelor si mecanismelor din interiorul tunelului, daca lucratorul
statiei nu s-a asigurat ca in interiorul tunelului nu se afla nici o persoana.
Art. 61. - Inainte de inceperea oricarei lucrari in interiorul tunelului, trebuie montate pe podea gratare
de lemn pentru a evita alunecarea personalului.
Art. 62. - Manipularea organelor de comanda a functionarii statiei trebuie sa se faca numai de catre
persoanele autorizate in acest sens.
Art. 63. - Scoaterea autovehiculelor trebuie sa se faca numai cand caruciorul se afla la unul din
capetele tunelului, la pozitia oprit si numai dupa asigurarea ca in jurul caruciorului sau chiar pe
carucior nu se afla nici o persoana.
Art. 64. - Este interzisa manipularea organelor de comanda in timpul efectuarii lucrarilor de revizie sau
reparatie a statiei.

3.1.1.3. Instalatii de decapare

Art. 65. - a)In timpul operatiei de decapare, usile incaperii trebuie sa fie inchise. Inchiderea usilor se va
face numai la comanda conducatorului statiei, dupa ce acesta a verificat ca in interiorul statiei nu se
gaseste nici o persoana.
b) Dupa operatia de decapare trebuie sa se efectueze o limpezire a autovehiculului, cu apa curata.
Art. 66. - Instalatia de vehiculare a solutiei decapante, trebuie sa fie mentinuta etansa. Imbinarile prin
flanse ale conductelor si ale aparatajului trebuie sa fie imbracate cu aparatori de tabla.
Art. 67. - Curatarea decantoarelor aferente statiei se va face numai dupa ce peretii s-au racit si
decantorul a fost aerisit timp de cel putin 24 ore. In cazul decantoarelor construite in subsolul statiei se
va efectua o ventilatie mecanica, atat inainte, cat si in timpul efectuarii curatarii.
Art. 68. - Materialul de completare necesar mentinerii concentratiei solutiei decapante se va introduce
in decantor. Muncitorii care manipuleaza acest material de completare (soda caustica) vor purta, in mod
obligatoriu, echipamentul de protectie corespunzator.
Art. 69. - In statiile prevazute cu filtre de noroi, manipularea filtrelor in vederea golirii si curatirii se va
face folosindu-se echipamentul de protectie adecvat.

3.1.2. Revizia tehnica si diagnosticarea

Art. 70. - Autovehiculele trebuie sa fie introduse in hala cu motorul in functiune, avand in rezervor o
cantitate de carburant de cel mult 10% din capacitatea acestuia, necesara deplasarii autonome de la un
punct de lucru la altul. Fac exceptie autovehiculele care sunt introduse in hala numai pentru reviziile
tehnice periodice.
Art. 71. - Autovehiculele trebuie sa fie introduse pe linia de revizie si diagnosticare tehnica numai dupa
ce sunt spalate.
Art. 72. - Canalul de revizie trebuie mentinut in stare curata, asigurandu-se scurgerea apei, a uleiurilor
si a combustibililor. Introducerea autovehiculelor pe canal se va face cu viteza de maximum 5 km/h,
dirijate din fata, de la sol, de catre conducatorul locului de munca.
Art. 73. - Verificarea presiunii in pneuri si ridicarea acesteia la valorile stabilite (fata sau spate) pentru
fiecare tip de autovehicul trebuie sa se faca potrivit prevederilor din tabelul cuprinzand presiunea
admisa, care trebuie sa fie afisat la locul de munca. La umflarea pneurilor se va folosi in mod
obligatoriu dispozitivul de protectie impotriva saririi cercului de la janta. In cazul jantelor monobloc
sau din mai multe bucati nu se utilizeaza dispozitiv de protectie.
Art. 74. - Compresorul folosit la umflarea pneurilor va fi in stare buna de functionare, dotat si
inscriptionat corespunzator.
Art. 75. - Lucratorul de la rampa, care efectueaza verificarea, trebuie sa fie instruit si autorizat asupra
cunoasterii caracteristicilor tehnice, functionale ale compresoarelor.
Art. 76. - Miscarea autovehiculelor pe rampa trebuie sa se faca numai dirijata de persoane cu atributii
de serviciu, numai dupa ce acestea s-au convins ca echipa a iesit din canalul de revizie si s-a indepartat
de autovehicule, iar sculele si piesele de lucru au fost inlaturate.
Art. 77. - Standul unde se face verificarea bunei functionari a sistemului de rulare si a motorului,
trebuie sa aiba montat grilajul de protectie.
Art. 78. - La verificarea sistemului de semnalizare, lucratorul trebuie sa stea pe podetul mobil al
canalului.
Art. 79. - La operatia de verificare a mecanismului de directie, lucratorul va cala rotile din spate si va
actiona frana de mana, dupa care va proceda la suspendarea partii din fata a autovehiculului.
Art. 80. - In timpul verificarii parametrilor dinamici ai autovehiculului pentru a se evita producerea de
accidente prin iesirea accidentala a autovehiculului de pe postul de incercare, se va asigura blocarea
mijlocului de transport pe post cu cale de blocare.
Art. 81. - La diagnosticarea motorului in timpul functionarii se vor avea in vedere ca:
- in timpul functionarii motorului sa se evite asezarea lucratorului in dreptul paletelor ventilatorului;
- sa se asigure evacuarea gazelor arse ale motorului folosindu-se in acest scop tubulatura de evacuare si
sistemul de ventilatie.
Art. 82. - La utilizarea standurilor de testare a franei nu se va depasi valoarea de incercare maxima
prescrisa de uzina constructoare.
Art. 83. - Dupa terminarea operatiilor de testare a sistemului de franare, lucratorul va scoate standul de
sub tensiune, va pastra distanta prescrisa fata de cilindrii hidraulici si va parasi canalul de comanda al
cilindrilor hidraulici.
Art. 84. - Demontarea autovehiculelor in vederea repararii se va executa in sectoare si pe posturi de
lucru specializate pentru aceste operatii.
Art. 85. - Subansamblurile rezultate de la demontarea autovehiculelor trebuie depozitate in spatii
special destinate acestui scop.
Art. 86. - Se interzice depozitarea subansamblurilor rezultate de la demontarea autovehiculelor pe caile
de acces.
Art. 87. - Indepartarea subansamblurilor de pe autovehicul se va face numai dupa ce lucratorul a
verificat ca toate imbinarile acestora cu reperele invecinate au fost demontate.
Art. 88. - Uneltele de lucru utilizate de catre muncitori, precum si instalatiile de ridicat (cricuri,
macarale etc.) vor fi controlate inainte de inceperea lucrului.
Art. 89. - Se interzice folosirea sculelor decalibrate sau defecte.
Art. 90. - Se interzice executarea operatiilor de demontare a partilor din autovehicul, cand acestea sunt
prinse sau/si sustinute de mijlocul de ridicat.
Art. 91. - La demontarea arcurilor se vor folosi clesti sau scule speciale.
Art. 92. - Depresarea bucselor, inelelor de rulmenti, camasilor etc. se va face numai cu prese si
dispozitive speciale.
Art. 93. - Transportul subansamblurilor demontate, grele sau voluminoase se va face cu mijloace de
transport pe care se va asigura stabilitatea acestora in timpul transportului.
Art. 94. - La demontarea imbinarilor nituite trebuie folosite paravane metalice de protectie impotriva
proiectarii de metal sau a aschiilor de metal rezultate in timpul lucrului.
Art. 95. - Demontarea partilor componente ale instalatiei electrice de pe autovehicul se va face numai
dupa decuplarea bateriei de acumulatoare.
Art. 96. - Demontarea subansamblurilor de sub cadrul sau caroseria autovehiculului, pe locuri
stationare, se va executa numai cu autovehiculul asezat pe capre metalice prevazute la partea superioara
cu pene de lemn, in buna stare si dispuse in asa fel, incat sa asigure stabilitatea autovehiculului.
Art. 97. - In lucrul cu flux continuu se interzice trecerea peste transportorul pentru autovehicule in
timpul functionarii acestuia, daca nu sunt omologate locurile de trecere corespunzatoare.
Art. 98. - In cazul defectarii transportorului pentru autovehicule, acesta va fi oprit imediat, iar
interventia de depistare si remediere a defectiunii se va face de catre echipa de intretinere specializata.
Art. 99. - Se interzice desfundarea conductelor de benzina, motorina, incercarea conductelor pentru aer
etc. prin suflare cu gura.
Art. 100. - Lucratorii care fac probe sub presiune vor verifica buna functionare a manometrelor de
control, precum si integritatea garniturilor de etansare.
Art. 101. - Spalarea si degresarea pieselor mici se vor face numai cu detergenti, in cuve speciale,
amplasate in locuri corespunzatoare (cu avizul organelor PSI din unitate).

3.2.1. Degresarea si dezincrustarea

Art. 102. - Piesele tratate in bai acide sau bazice, dupa racire, vor fi imersate in bai cu apa curata,
pentru inlaturarea solutiei nocive.
Art. 103. - Baile cu petrol folosite la degresarea pieselor vor fi instalate la distanta de orice sursa de
incalzire sau flacara deschisa. Temperatura baii nu va depasi temperatura mediului ambiant. Se
interzice utilizarea bailor cu petrol fara capace.
Art. 104. - Se interzice degresarea pieselor demontate in solventi organici inflamabili, in recipiente
deschise, in incaperi in care se lucreaza cu foc deschis sau se produc scantei electrice.

3.2.1.1. Tunelul de degresare

Art. 105. - Piesele supuse degresarii in tunel, cu functionare continua, se vor aseza in cosuri metalice.
Art. 106. - Tunelul cu intreaga instalatie electrica aferenta va fi legat la pamant.
Art. 107. - Orice interventie de ordin mecanic sau electric la pompele sau agregatele tunelului se va
face numai cu instalatia oprita si decuplata de la reteaua electrica.
Art. 108. - Trierea si sortarea pieselor degresate in tunel trebuie sa se faca pe mese speciale pentru
sortare.
 3.3. Introducerea sau scoaterea autovehiculelor in/din halele si atelierele de reparatii

Art. 109. - Autovehiculele vor fi introduse la operatiile de intretinere sau de reparare numai dupa
spalarea lor.
Art. 110. - Introducerea autovehiculelor in halele si atelierele pentru reparatii se va face cu motorul in
functiune, numai cu respectarea urmatoarelor conditii:
- cantitatea de carburanti din rezervor sa fie redusa la strictul necesar deplasarii autonome a
autovehiculului pe fluxul tehnologic, fara a depasi 10% din capacitatea rezervorului, iar busonul sa fie
montat;
- dupa asezarea autovehicului pe postul de lucru, se va scoate de sub tensiune instalatia electrica a
acestuia.
Art. 111. - Introducerea autovehiculelor in hala se va face numai cu mersul inainte cu o viteza de
maximum 5 km/h. Cand spatiul halei este mic si nu se poate executa intoarcerea autovehiculului,
intrarea se va face si cu mersul inapoi. In acest caz conducatorul autovehicului va fi ajutat la manevrare
de catre o alta persoana care va dirija de la sol intrarea in hala. Aceasta persoana va sta in raza de
vizibilitate a soferului, in afara autovehiculului.
Art. 112. - Este interzisa introducerea in hale sau ateliere a autovehiculelor incarcate cu materiale
combustibile sau usor inflamabile sau daca prezinta scurgeri de combustibil.
Art. 113. - Manevrarea autovehiculelor in incinta halelor se va face sub directa supraveghere a
persoanelor cu atributii de serviciu, dupa ce in prealabil s-a efectuat instructajul celor ce executa
operatia si s-au luat toate masurile de siguranta in vederea evitarii riscului de accidentare a persoanelor
de la locurile de munca alaturate.
Art. 114. - Cand cabina este rabatata in fata, trebuie verificata pozitia carligului de siguranta
(clichetului), urmarindu-se ca acesta sa fie in pozitia "zavorat".
Art. 115. - Ori de cate ori este necesara rabatarea cabinei, se va monta si utiliza dispozitivul
suplimentar de siguranta. Fac exceptie cabinele care se rabat prin utilizarea sistemelor hidraulice.
Art. 116. - Suspendarea autovehiculelor se va face numai pe capre rezistente, corespunzatoare ca
inaltime tipurilor de autovehicule din dotare. Se interzice suspendarea pe materiale improvizate
(boltari, caramizi, pietre etc.).
Art. 117. - Ridicarea si suspendarea autovehiculului sau rabatarea cabinei se va face numai cu usile
inchise.
Art. 118. - Pentru ridicarea autovehicului cu cricul se va alege punctul indicat al cadrului. Cricul se va
aseza pe teren neted. Pentru stabilitate, sub cric se vor aseza bucati de scadura rezistente si perfect
netede. Daca cricul nu ajunge in punctul de ridicare, intre acesta si cadru se va aseza un butuc de lemn
din esenta tare, cu laturi regulate. In cazul efectuarii unor lucrari de suspendare in afara halei pe teren
acoperit cu gheata, se va indeparta mai intai gheata de pe locul unde se pune cricul.
Art. 119. - Transportul in hala sau in ateliere a pieselor mari si de forma complexa se va face cu
carucioare sau alte mijloace de transport prevazute cu suporturi adecvate astfel incat stabilitatea
pieselor in timpul transportului sa fie asigurata.
Art. 120. - Pentru executarea lucrarilor de reparatie la motoare si cutii de viteza, fara pericolul
rasturnarii, acestea trebuie asezate stabil pe bancurile de lucru si calate sau prinse in dispozitive care sa
permita rotirea lor in pozitii care sa asigure usurarea efortului fizic.
Art. 121. - Pentru lucrarile absolut necesare sub autovehicul, cand inaltimea de suspendare nu permite
o pozitie de lucru in picioare sau cand lucrarile nu se executa pe canalul de revizie, lucratorii vor folosi
paturi rulante adecvate. In aceasta situatie langa bara de protectie din fata si langa cea din spate a
autovehicului se va aseza cate o placa avertizoare cu inscriptia "ATENTIE SE LUCREAZa SUB
MASINa".
Art. 122. - Se interzice desfacerea cu dalta si cu ciocanul a piulitelor si prezoanelor.
Art. 123. - Unsoarea consistenta folosita in procesul tehnologic se va pastra in cutii din tabla sau lemn,
prevazute cu capac.
Art. 124. - Trecerea peste canalele de revizii se va face numai pe podetele aflate pe acestea.
Art. 125. - Pornirea motorului dupa iesirea de pe banda de montaj se va face de catre personal calificat,
in prezenta persoanei autorizate de conducerea unitatii, numai dupa ce se va constata ca nu se gasesc
persoane sub autovehicul sau in apropierea lui si dupa ce se va racorda teava de esapament la conducta
de evacuare a gazelor arse.
Art. 126. - Pornirea motoarelor in hala este interzisa fara aprobarea personalului cu atributii de
serviciu.
Art. 127. - Pornirea motorului si manevrarea auto- vehiculului se va face numai dupa ce se constata ca
nu se gasesc persoane sub masina sau in apropierea ei. Manevrarea va fi dirijata de catre o persoana
aflata in afara autovehiculului in raza de vizibilitate a soferului.
Art. 128. - Incercarea functionarii motoarelor reparate si montate pe autovehicule se va face numai de
catre personal calificat care poseda permis de conducere de categorie corespunzatoare.
Art. 129. - Se interzice incercarea franelor cu autovehiculul in mers, in hale, ateliere si pe platformele
tehnologice. Proba franelor se va face numai la standul de incercare al franelor sau in locurile special
amenajate in acest scop.
Art. 130. - Scoaterea autovehiculelor din hale, ateliere si de pe platformele tehnologice se va face
numai dupa ce sculele si dispozitivele folosite au fost indepartate cu aprobarea si sub supravegherea
maistrului sau a sefului de echipa.
Art. 131. - Se interzice scoaterea din hala a autovehiculelor la care nu s-a efectuat un control al
sistemelor de siguranta rutiera (directie, frana, semnalizare luminoasa).

3.4. Sudarea

Art. 132. - In activitatea de sudare la autovehicule se vor respecta "Normele specifice de securitate a
muncii pentru sudarea si taierea metalelor" in vigoare.
Art. 133. - Se interzice sudura in apropierea rezervoarelor de combustibil, sudarea acestora sau a
elementelor din materiale inflamabile fara eliberarea permisului de lucru cu foc.

3.5. Reconditionarea arcurilor

Art. 134. - Transportul arcurilor din foi se va face cu un carucior special confectionat.
Art. 135. - Este interzisa retezarea la rece a elementelor de arcuri cu dalta sau ciocanul.
Art. 136. - La taierea sau retezarea la cald cu ciocanul, barele metalice trebuie tinute cu clestele.
Art. 137. - La operatia de retezare (taiere) la cald, executata cu ciocanul, lucratorul trebuie sa fie situat
lateral fata de arcul la care se executa retezarea.
Art. 138. - Spatiile de depozitare a pieselor calde trebuie sa fie dotate cu paravane de protectie si tablite
de avertizare "METAL CALD".
Art. 139. - Se interzice depozitarea in dreptul ferestrelor, atat in interiorul cat si in exteriorul
atelierului, a oricaror materiale care ar impiedica patrunderea luminii sau inchiderea/deschiderea
ferestrelor.
Art. 140. - Racirea sculelor se va face in recipiente cu apa, amplasate la locul de munca.

3.5.1. Dispozitivul de curbat (springuit) foi de arc

Art. 141. - La introducerea foilor de arc in dispozitiv trebuie folosite palmarele din dotare. Este interzis
a se introduce fortat materialul intre role.
In timpul rularii foilor de arc intre role, lucratorul va sta lateral, pentru evitarea accidentarii in cazul
ruperii foii de arc.

3.5.2. Dispozitivul de confectionat ochiuri la foile de arc

Art. 142. - Dupa executarea ochiurilor la foile de arc, lucratorul va urmari caderea bulonului (cu
ajutorul caruia se formeaza ochiurile de arc) astfel ca acesta sa nu-l loveasca.

3.5.3. Dispozitivul de asamblat arcuri

Art. 143. - Instalatia hidraulica de presare a legaturii arcului trebuie sa fie in buna stare de functionare
si sa nu prezinte pierderi de ulei.
Art. 144. - Manometrul din dotarea dispozitivului va fi in perfecta stare astfel incat sa indice cu
precizie presiunea din instalatie.

3.5.4. Cuptor termic

Art. 145. - In exploatarea si in intretinerea cuptoarelor termice se vor respecta "Normele specifice de
securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin deformare plastica la cald".

3.5.5. Baie de calire in ulei

Art. 146. - Este interzisa incalzirea baii de ulei cu flacara sau cu foc deschis.
Art. 147. - Este interzisa introducerea pieselor ude in baia de ulei incins.

3.6. Prelucrarea metalelor prin aschiere

Art. 148. - In activitatea de prelucrare a metalelor prin aschiere se vor respecta "Normele specifice de
securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin aschiere" in vigoare.

3.7. Repararea caroseriilor auto

Art. 149. - La repararea caroseriei, autovehiculul trebuie asigurat contra unor deplasari necomandate.
Art. 150. - La repararea caroseriilor care necesita lucrari de sudura in stare montata pe autovehicul se
va amenaja in apropiere un post provizoriu PSI corespunzator.
Art. 151. - In cazul autocisternelor, acestea vor prezenta certificat de degresare, eliberat de statia care a
efectuat aceasta operatie.
Art. 152. - In situatia in care repararea caroseriei se va executa prin demontarea acesteia de pe sasiul
autovehiculului, se vor respecta urmatoarele reguli:
- intrarea lucratorului sub autovehicul pentru demontarea bridelor se va face numai dupa ce au fost
inchise usile cabinei;
- ridicarea caroseriei de pe sasiul autovehicului se va face numai dupa iesirea de sub acesta a
lucratorului care a demontat bridele de prindere;
- pentru ridicarea si asezarea caroseriei de pe/si pe sasiul autovehiculului se vor folosi instalatii de
ridicat corespunzatoare, operatia fiind efectuata numai de catre personal autorizat si va fi dirijata numai
de persoane competente;
- in timpul ridicarii caroseriei de pe autovehicul sau de pe capre, precum si in timpul asezarii pe acestea
se vor feri partile corpului si imbracamintea pentru a nu fi prinse si/sau strivite intre elementele
caroseriei;
- in timpul deplasarii caroseriei dintr-un loc in altul se vor respecta punctele de legare (ancorare) ale
acesteia, in asa fel incat sa i se asigure stabilitatea.
Art. 153. - Caroseriile suspendate pe capre vor fi intodeauna sprijinite in cel putin patru puncte.
Art. 154. - In timpul repararii prin sudare a partilor metalice din dreptul stalpilor de lemn se vor lua
masuri de umezire permanenta a materialului lemnos al caroseriei.
Art. 155. - Spatiile de trecere din jurul caroseriei suspendate pe capre pentru reparatii sau din jurul
autovehiculului a carui caroserie se repara vor avea o latime de cel putin 1 m.
Art. 156. - Cand se lucreaza la interioarele caroseriei, iluminarea se va face cu lampi portative,
racordate numai la reteaua de tensiune de 24 V.
Art. 157. - Depozitarea caroseriilor se va face prin suprapunerea lor intretesuta in stive. Urcarea
lucratorilor pe stive pentru desprinderea sau prinderea din/si din dispozitivele de legare la instalatiile de
ridicare a caroseriilor se va face numai pe scari sprijinite si fixate impotriva alunecarii.

3.8. Reparatii tapiterie

Art. 158. - Radiatoarele de incalzire si conductele instalatiei de incalzire din atelierele de tapiterie
trebuie sa fie in permanenta curatate de praf, de scame si de alte obiecte combustibile. Curatarea se va
face zilnic la terminarea programului cand se vor evacua si deseurile rezultate din procesul tehnologic.
Art. 159. - Materialele si elementele de tapiterie vor fi aduse in atelierele de tapiterie pentru reparare
numai daca au fost deparazitate.
Art. 160. - In atelierele de tapiterie se interzice:
- folosirea focului deschis sau a lampilor de benzina, inclusiv fumatul;
- folosirea resourilor electrice;
- depozitarea uleiurilor sau a altor materiale inflamabile;
- folosirea instalatiilor de iluminat electric sau de forta in stare defecta sau improvizata;
- contactul corpurilor incandescente sau supraincalzite cu materiale combustibile si cu orice fel de
materiale folosite in cadrul lucrarilor de tapiterie;
- folosirea instalatiilor de incalzire fara acumulare de caldura (a sobelor metalice) sau a sobelor cu
acumulare de caldura care au usile de alimentare in interiorul atelierului.
Art. 161. - Folosirea si pastrarea in atelier a materialelor de tip prenadez se va face conform cu
"Normele specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea cauciucului sintetic si a produselor
macromoleculare".
Art. 162. - Se interzice depozitarea deseurilor de materiale pe pardoseala atelierului.
Art. 163. - Se interzice depozitarea in atelierele de tapiterie a materialelor in cantitati mai mari decat
cele necesare unui schimb de lucru. Cantitatea neconsumata va fi predata la magazia unitatii zilnic,
dupa terminarea programului de lucru.
Art. 164. - Materialele combustibile se depoziteaza la o distanta de cel putin 1 m fata de instalatia de
incalzire si iluminat.

3.9. Reparatii la instalatiile electrice

Art. 165. - Legaturile dintre bancul de verificare si bornele sursei de alimentare (bornele
acumulatoarelor) vor fi prevazute cu clesti sau cleme tip crocodil.
Art. 166. - Este interzisa spalarea (curatarea) in atelier a pieselor introduse pentru reparatii sau
verificari. Acestea vor fi spalate (curatate) in locuri special amenajate.
Art. 167. - Ciocanele electrice de lipit aflate in functiune vor fi asezate numai pe suporturi din
materiale incombustibile legate la pamant daca sunt din metal.
Art. 168. - Se interzice efectuarea diferitelor verificari prin utilizarea de instalatii electrice improvizate.
Toate verificarile trebuie sa se efectueze la bancurile de proba din dotarea atelierului, numai de catre
personal autorizat.

3.9.1. Banc pentru verificarea partilor componente ale instalatiei electrice

Art. 169. - Montarea si punerea in functiune a bancului de proba se va face in conformitate cu
prescriptiile din cartea instalatiei.
Art. 170. - Deschiderea usii de la tabloul cu comutatoare, relee si tabloul de siguranta al aparatului se
va face numai dupa intreruperea completa a alimentarii cu curent.
Art. 171. - Este interzis sa se desfaca elementele de inchidere sau sa se traga in afara sertarele electrice
in timpul functionarii bancului.
Art. 172. - Sunt interzise atingerea pieselor si efectuarea unor interventii la circuitele electrice ale
aparatului in timpul functionarii acestuia.
Art. 173. - Exploatarea si punerea in functiune a bancului se va face numai de catre personal calificat,
cunoscator al instructiunilor de reglaj, al parametrilor sai functionali si al utilizarii sale.
Art. 174. - Generatoarele de curent vor fi admise pentru verificare numai daca sunt echipate cu
comutator de curent invers (montat sau separat).
Art. 175. - La verificarea generatorului de curent cu legatura la pamant pozitiva, se va controla daca
legatura generatorului de tensiune este corecta.
Art. 176. - La verificarea generatorului de curent alternativ echipat cu redresor, fixarea se va face
numai cu dispozitivul special montat in acest scop pe masa de prindere. La efectuarea prinderii se va
tine seama de intinderea curelei trapezoidale si de pozitia rotilor de antrenare ale acesteia, care trebuie
sa fie in acelasi plan. Verificarea generatorului se va face numai cu aparatoarea montata.
Art. 177. - La verificarea unui generator de curent, daca acesta este asezat in dispozitivul de prindere
destinat verificarii demaroarelor, antrenarea generatorului se va face cu ajutorul curelei trapezoidale,
care va fi prevazuta cu aparatoare.
Art. 178. - La verificarea condensatorului se va evita atingerea cu mana a partii neizolate a cablului.
Art. 179. - Pentru buna functionare a instalatiei electrice a bancului, sigurantele vor fi calibrate, iar
interventiile se vor efectua numai de catre persoane autorizate dupa ce se va consulta schema si
inscriptionarea circuitelor.
Art. 180. - Inainte de punerea in functiune a bancului se vor executa urmatoarele:
- legarea bancului la pamant folosindu-se in acest scop borna din dotare, existenta la cadrul inferior al
batiului;
- controlul pieselor rotative aflate in exterior (la dispozitivul de verificare a generatorului de curent,
butonul de comutare, dispozitivul de verificare a demaroarelor, roata dintata de franare etc.),
urmarindu-se daca acestea sunt bine fixate pe arborii lor impotriva desprinderii accidentale.
- controlul pozitiei tuturor organelor de comanda, urmarindu-se daca ele se afla in pozitia de baza, iar
acele indicatoarelor instrumentelor sunt fixate la zero.

3.10. Reconditionarea bateriilor de acumulatoare

Art. 181. - Reconditionarea bateriilor de acumulatoare cu plumb se va efectua in incaperi separate de

cele in care se reconditioneaza bateriile de acumulatoare alcaline.
Art. 182. - Este interzisa depozitarea materialelor inflamabile in incaperile atelierului de reconditionare
a bateriilor.
Art. 183. - Placile de plumb care se scot din bateriile ce se repara vor fi asezate in cutii speciale,
inchise pentru a se evita imprastierea prafului de plumb.
Art. 184. - In cazul lucrului cu lampa de benzina se vor respecta regulile privind folosirea ei, prevazute
in prezentele norme la art.215.
Art. 185. - La executarea lucrarilor cu bitum fierbinte, ochii muncitorului trebuie sa fie protejati cu
mijloace individuale de protectie pentru ochi. Pentru a evita improscarea cu bitum fierbinte la
adaugarea unei noi cantitati de bitum, acesta, inainte de introducerea in creuzet, va fi faramitat si
introdus cu atentie, cu ajutorul unei cupe.
Art. 186. - In timpul topirii bitumului se va lucra cu o flacara astfel incat sa se evite aprinderea
bitumului si producerea de arsuri. In cazul aprinderii bitumului este interzis a se stinge cu apa.
Art. 187. - Se interzice introducerea bucatilor de bitum ude in cazanul cu bitum topit.
Art. 188. - Bitumul topit se va amesteca tot timpul cu atentie pentru evitarea exploziilor si a
improscarilor provocate de supraincalzirile locale.
Art. 189. - Dupa incetarea lucrului, deseurile rezultate din reparatiile efectuate la bateriile de
acumulatoare se vor transporta la locurile destinate in acest scop. Este interzisa depozitarea acestor
materiale in cadrul atelierului sau in locuri nepermise.

3.11. Incarcarea bateriilor de acumulatoare

Art. 190. - Pregatirea solutiei pentru umplerea bateriei se va face prin turnarea treptata a acidului in apa
si nu invers.
Art. 191. - Pentru turnarea acidului dintr-un vas in altul trebuie sa se foloseasca un dispozitiv de
sifonare. Este interzis a se amorsa sifonul prin tragerea aerului cu gura. Amorsarea se va face cu
ajutorul unei pompe de mana. In lipsa dispozitivului de sifonare, vasul cu acid va fi fixat intr-un suport
special, basculant.
Art. 192. - Se interzice sprijinirea bidonului sau a damigenei de sticla cu solutie de acid de marginea
vasului in care se transvazeaza.
Art. 193. - Pentru a se indeparta acidul varsat in incapere se va afla un vas cu solutie neutralizanta,
rumegus de lemn si o perie de par pentru pardoseala. Folosirea carpelor este permisa numai in cazul
cand lucratorul are mainile protejate cu manusi antiacide.
Art. 194. - Este interzis transportul acidului sulfuric in vase deschise.
Art. 195. - Transportul acidului se va face numai cu carucioare speciale si numai in vase inchise. Pe
timpul transportului lucratorul va purta echipament de protectie corespunzator.
Art. 196. - In cazul acumulatoarelor alcaline este interzis ca hidroxidul de potasiu sa fie luat cu mana.
In acest scop se vor folosi, numai clesti si pensete.
Art. 197. - Turnarea electrolitului in baterie se va face cu pipete speciale. In timpul acestei operatii este
interzisa functionarea in apropierea electrocarelor, motostivuitoarelor, electrostivuitoarelor etc. pentru a
se evita producerea de scantei.
Art. 198. - In incaperile in care se face prepararea solutiei acide si se incarca bateriile cu acid este
interzis sa se lucreze cu foc deschis.
Art. 199. - Este interzis a se bransa lampi electrice de iluminat, direct de la bornele bateriilor aflate la
incarcare.
Art. 200. - Masurarea si controlul incarcarii bateriilor de acumulatoare se va face numai cu aparate
corespunzatoare si in conditiile prevazute de instructiunile elaborate de fabrica.
Art. 201. - Este interzisa intrarea cu haine de oras in atelierele de reconditionare a bateriilor de
acumulatoare. Inceperea lucrului este permisa numai dupa ce muncitorii au imbracat echipamentul de
protectie corespunzator "Normativului cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de
protectie" 1991.
Art. 202. - Este interzis accesul muncitorilor din alte ateliere in atelierul sau sectiile unde se lucreaza
cu plumb.
Art. 203. - In timpul lucrului este interzis ca electricianul acumulatorist sa paraseasca locul de munca
in haine de lucru, cu exceptia cazurilor necesitatilor fiziologice sau a calamitatilor, pentru a
preintampina raspandirea prafului de plumb.
Art. 204. - Dupa terminarea lucrului, masinile si utilajele vor fi curatate cu grija de praful si de resturile
de plumb depuse. Dupa aceea, muncitorul acumulatorist este obligat sa-si curete cu atentie
echipamentul de protectie de praful de plumb, sa se spele bine cu apa si sapun si apoi sa imbrace
hainele lui personale.
Art. 205. - Se interzice lucratorilor care executa orice operatie cu plumb sa plece acasa cu
echipamentul de protectie sau de lucru pe care l-a folosit in timpul activitatii.
Art. 206. - Conducerea intreprinderii este obligata sa dispuna curatarea, desprafuirea si spalarea
echipamentului de protectie si de lucru al muncitorilor care lucreaza la prelucrarea plumbului si
compusilor acestuia, ori de cate ori este cazul.
Art. 207. - Este interzis a se pastra alimente sau a manca in incaperile atelierului respectiv. De
asemenea, se interzice lucratorilor sa manance inainte de a se curata praful de plumb si a se spala bine
pe maini, pe dinti si pe fata.

3.12. Repararea si verificarea pompelor de injectie si a carburatoarelor

Art. 208. - In timpul lucrului muncitorii sunt obligati:

- sa verifice buna functionare a agregatelor actionate electric;
- sa nu execute lipituri cu ciocan de lipit sau alte lucrari cu foc deschis;
- sa nu desfunde orificiile si conductele sufland cu gura; pentru desfundare se vor folosi instalatii cu aer
comprimat ;
- sa nu se aseze diferite materiale, scule, carpe, bumbac etc. pe manetele sau butoanele de comanda;
- sa nu spele piesele cu benzina;
- sa nu fumeze.
Art. 209. - Inainte de a conecta capetele cablului de alimentare la reteaua electrica a standului trebuie
sa se verifice daca releul de protectie si comutatorul intrerupator principal al masinii se afla in pozitie
de deconectare.
Art. 210. - Se interzice orice interventie la standul de proba al pompelor, precum si orice atingere a
conductoarelor electrice. Aceasta este permisa numai dupa ce intregul stand de proba a fost deconectat
de la sursa de alimentare.
Art. 211. - Manometrele sigilate ale standului de verificare trebuie sa fie in buna stare si vor avea
marcate presiunea de regim si vor fi verificate periodic de organele in drept.
Art. 212. - Combustibilii folositi la centicubarea si verificarea pompelor de injectie trebuie sa fie
colectati in bidoane metalice prevazute cu capac si depozitate in locuri special amenajate.
Art. 213. - Incaperea se va mentine in perfecta stare de curatenie. Carpele si bumbacul de sters care s-
au utilizat se vor pastra in cutii metalice prevazute cu capac, pana la sfarsitul zilei de lucru, cand vor fi
evacuate la crematoriu.
Art. 214. - Reziduurile de pe pardoseala se absorb cu nisip care se aduna si se evacueaza din atelier, in
locuri special amenajate.

3.13. Repararea radiatoarelor si rezervoarelor

Art. 215. - La lucrul cu lampa de benzina, se vor respecta urmatoarele instructiuni:

- inaintea inceperii lucrului se va controla nivelul benzinei din rezervorul lampii, care nu trebuie sa
depaseasca 3/4 din capacitatea acestuia;
- dopul orificiului de alimentare va fi insurubat pe cel putin patru spire si va asigura etansarea;
- se interzice reducrea presiunii prin surubul de aer sau prin desurubarea capacului orificiului de
alimentare in timp ce lampa este aprinsa; aceasta se va face numai dupa ce lampa a fost stinsa si racita;
- se interzice alimentarea lampii in apropierea surselor de foc sau atata timp cat arzatorul nu s-a racit.
Art. 216. - Este interzis a se lucra cu lampa de benzina care prezinta defectiuni.
Art. 217. - Ciocanele de lipit incinse se vor pastra pe suporturi incombustibile. Manerele izolatoare vor
fi in stare buna, confectionate din lemn sau ebonita.
Art. 218. - Lampile cu benzina, sobitele pentru incalzit, ciocanul de lipit etc. nu vor fi lasate in
functiune fara a fi supravegheate.
Art. 219. - In cazul folosirii arzatoarelor cu butelie de aragaz, se vor respecta urmatoarele :
- butelia de aragaz va fi pastrata in locuri ferite de sursele de caldura sau foc deschis;
- butelia va avea reductor de presiune a gazelor in perfecta stare;
- punctul de legatura dintre reductor si arzator nu va prezenta scapari de gaze, crapaturi, innadituri etc.;
- furtunul nu va treace prin zone incalzite sau cu acid care ar duce la distrugerea acestuia;
- arzatoarele vor fi corespunzatoare si robinetul se va inchide etans si usor;
- curatarea duzei se va face cu fir calibrat, iar in cazul in care acesta s-a decalibrat, va fi inlocuita cu
alta noua;
- la terminarea lucrului se vor inchide mai intai gazele de la butelie si, dupa stingerea arzatorului se vor
inchide robinetele;
- nu se vor lasa arzatoarele in functiune fara supraveghere.
Art. 220. - Degresarea, curatarea sau spalarea pieselor pregatite pentru lipire se va face numai cu
substante incombustibile. Se interzice utilizarea in acest scop a benzinei, petrolului sau a altor substante
inflamabile.
Art. 221. - Se interzice pastrarea sau depozitarea de combustibil in atelier in cantitati mai mari decat
necesarul pentru un schimb de lucru.
Art. 222. - Radiatoarele la care se efectueaza lucrari de reparatii (sudura, lipire) vor avea o deschidere
in legatura cu atmosfera pentru eliminarea gazelor.
Art. 223. - Materialele folosite la lipire( apa tare etc.) vor fi tinute intr-un dulap separat de restul
materialelor.
Art. 224. - Rezervoarele de combustibil la care se executa reparatii (sudura) vor fi umplute cu apa,
lasandu-se un spatiu tehnologic necesar operatiei de sudura. De asemenea se va solicita eliberarea
permiselor de lucru cu foc.

3.14. Vulcanizarea

Art. 225. - Inaintea inceperii lucrului, spatiul in care se efectueaza vulcanizarea se va ventila timp de 5-
10 minute.
Radiatoarele si conductele de incalzire vor fi curatate de praf si scame in fiecare zi dupa terminarea
programului.
Art. 226. - Cutitele utilizate in procesul tehnologic vor fi bine ascutite, avand manere de lemn
prevazute cu garda pentru prevenirea alunecarii mainii in lama cutitului, pastrandu-se totodata intervale
intre muncitori, pentru a nu se accidenta prin taiere.
Art. 227. - Aprovizionarea cu solutie de lipit se va face in limitele strictului necesar pentru o zi de
lucru.
Art. 228. - Incaperea in care se face vulcanizarea va fi intretinuta in deplina ordine si curatenie, fiind
interzisa depozitarea sau pastrarea in interior a matarialelor combustibile sau inflamabile.
Art. 229. - Daca vulcanizarea se face in aceeasi incapere in care se face si pregatirea vulcanizarii, se va
avea in vedere ca pregatirea sa se faca la cel putin 5 m distanta fata de locul si instalatiile cu care se
face vulcanizare.
Art. 230. - Pe laturile neutilizate ale plitelor se vor monta aparatori.
Art. 231. - La ridicarea cauciucurilor grele si la transportul lor se vor folosi macarale, monoraiuri si
carucioare.
Art. 232. - Se interzice depozitarea camerelor si a anvelopelor in incaperile atelierului de vulcanizare.
Art. 233. - In incaperile atelierului de vulcanizare sunt interzise fumatul si flacara deschisa.

3.15. Rodajul la banc al motoarelor

Art. 234. - Daca se depaseste nivelul de zgomot admis, personalul trebuie sa fie dotat cu mijloace
individuale de protectie.
Art. 235. - Remedierea defectiunilor ivite in timpul rodajului motoarelor trebuie sa se execute intr-un
spatiu special amenajat.
Art. 236. - Caile de acces si spatiul dintre standuri se vor pastra in permanenta libere. Curatarea
spatiului dintre standurile de rodaj se va face numai cand acestea nu sunt in functiune. Pardoselile vor fi
curatate de petele de ulei, apa, etc. cu ajutorul nisipului sau cenusii. Se interzice spalarea cu produse
petroliere.
Art. 237. - Standurile de rodaj vor fi prevazute pe ambele parti cu gratare din lemn.
Art. 238. - Personalul de la standul de rodaj motoare si punctele de control va purta echipament de
protectie si echipament de lucru corespunzator locului de munca (salopete fara fibre sintetice si
incaltaminte fara accesorii metalice).
Art. 239. - La standul de rodaj este interzis accesul persoanelor straine, fara insotitor, fumatul si
executarea lucrarilor cu foc deschis.
Art. 240. - Punerea in functiune a standurilor de rodaj motoare se va face numai dupa ce s-a efectuat un
control riguros referitor la :
- modul corect de prindere a motorului pe cadrul de sustinere, la toate legaturile elastice, precum si a
cuplarii motorului la frana standului (la standurile unde motorul se afla pe carucior se vor aplica masuri
de rigidizare a caruciorului pentru a nu se deplasa in timpul functionarii);
- fixarea motorului, in care scop se vor prinde obligatoriu toate suruburile folosindu-se numai suruburi
si piulite corespunzatoare;
- etanseitatea legaturilor la instalatia de alimentare cu combustibili, la instalatia de racire a motorului si
la instalatia de evacuare a gazelor arse la care nu se admit improvizatii;
- reglajul aprinderii in distribuitor pentru evitarea rateurilor;
- strangerea tuturor elementelor care au parti in miscare cat si a celor supuse presiunilor;
- existenta si corecta fixare a aparatorilor (aparatori la transmisie, aparatori la ventilator etc.).
Art. 241. - Se interzice punerea in functiune a motorului daca axul cardanic nu are toate suruburile si
piulitele prevazute in documentatie. Este interzisa fixarea arborelui pe flanse cu gauri deformate.
Art. 242. - In timpul rodajului se interzice:
- inceperea rodajului motoarelor cu aprindere prin scanteie fara a avea montate filtrele de aer ;
- ca muncitorul sa stea aplecat asupra motorului, pentru a nu fi surprins in cazul unui rateu in
carburator;
- stropirea cu apa a partilor supraincalzite ale motorului, spalarea sau stergerea motorului cu benzina,
petrol, motorina;
- efectuarea rodajului cand se constata lipsa aparatelor de masura si control sau defectarea acestora.
Art. 243. - Orice defectiune constatata se va remedia numai dupa oprirea motorului.
Art. 244. - Se interzice depasirea parametrilor de turatie. Parametrii se realizeaza treptat, dupa regimul
de rodaj al motorului, evitandu-se suprasolicitarile.
Art. 245. - Se interzice montarea curelelor de transmisie in timpul functionarii motorului.
Art. 246. - Se interzice a parasi locul de munca in timpul cand standul de proba este in functiune.
Art. 247. - Dupa terminarea lucrului se va intrerupe alimentarea cu energie electrica a standului. De
asemenea, se vor intrerupe circulatia fluidelor (combustibil, ulei, apa). Se va informa schimbul urmator
si conducatorul locului de munca, asupra eventualelor defectiuni care s-au ivit, cum s-au reparat, cele
care nu au fost complet remediate, cu consemnarea in registrul de functionare al standului.

3.16. Montarea motoarelor si reglarea pe autovehicule

Art. 248. - Lucrarile de montaj (asamblare) in imediata apropiere a partilor in miscare ale transmisiilor,
angrenajelor sau cuplajelor se pot face numai dupa ingradirea sau protejarea acestora.
Art. 249. - Operatiile de montare, reglare, verificare a autovehiculelor se vor efectua numai in spatii
inchise, iar pe timp friguros se va asigura incalzirea acestora in conformitate cu prevederile Normelor
generale de protectie a muncii.
Art. 250. - Scoaterea autovehiculelor, aflate in reparatii, de pe platforma de reglaje-finisari se va face
numai cu aprobarea conducatorului locului de munca respectiv.
Art. 251. - Cand necesitatile impun iluminarea suplimentara a autovehiculului, aceasta se va face
folosind lampi portative la tensiunea maxima de 24 V, lampi prevazute cu globuri de sticla mata, cosuri
protectoare si carlige de agatare.

3.17. Standul de franare

Art. 252. - Introducerea autovehiculului pe standul de franare se va face cu viteza maxima de 5 km/h
dirijat de personalul de deservire.
Art. 253. - In timpul manevrarii autovehiculului la canalul de acces se interzice ca lucratorul sa stea in
canal.
Art. 254. - Punerea in functiune a rolelor standului de franare se va face numai dupa iesirea din canal a
lucratorului care a executat incarcarea puntii. Este interzisa punerea in functiune a standului, daca in
canal se infiltreaza apa.
Art. 255. - Capacele de protectie ale rolelor trebuie depozitate astfel incat sa nu impiedice circulatia.
Art. 256. - Manevrarea cilindrului se va face numai dupa fixarea carligelor pe arbori. Rotile
autovehiculului care nu se afla pe rolele standului vor fi calate cu pene (saboti).
Art. 257. - Pentru verificarea directiei in timpul incercarilor, pozitia lucratorului din canal va fi la
distanta corespunzatoare fata de cilindrul hidraulic. Pentru evitarea eventualelor accidente,
echipamentul va fi strans pe corp si capul acoperit.
Art. 258. - Este interzisa punerea in functiune a standului avand becurile de control ale tabloului de
comanda arse sau lipsa.
Art. 259. - Se interzice comanda ridicarii cilindrului hidraulic fara supravegherea sefului de echipa.
Art. 260. - Dupa terminarea probelor de franare este obligatorie scoaterea cheii de contact de la tabloul
de comanda al standului.
Art. 261. - La terminarea probelor, rolele vor fi acoperite cu capacele de protectie.

3.18. Montarea autovehiculelor

Art. 262. - La banda de montaj general, inainte de inceperea lucrului, persoanele cu atributii de serviciu
vor verifica starea tehnica a instalatiei de transportat autovehicule ce urmeaza a fi asamblate, a
instalatiei de ridicat si a dispozitivelor ce se folosesc la ridicarea pe banda a subansamblurilor.
Art. 263. - Unitatile, care nu sunt dotate cu transportor pentru montajul general, vor folosi pentru
suspendare capre metalice sau dispozitive adecvate, omologate, pe care se vor asambla autovehiculele.
Art. 264. - Se interzice folosirea aparatelor de sudura la locurile de montare si de asamblare a
autovehiculelor atata timp cat acestea sunt in lucru.
Art. 265. - Transportul subansamblelor la locul de asamblare al autovehiculelor se va face cu mijloace
manuale sau mecanice de transport, special amenajate.
Art. 266. - Se interzice lucrul sub sau la autovehicul cand acesta este suspendat intr-o instalatie de
ridicat.
Art. 267. - La montarea arcurilor se vor folosi clesti sau scule speciale.
Art. 268. - Deplasarea autovehiculelor ale caror motoare nu functioneaza se face numai prin
impingerea manuala sau mecanizat.
Art. 269. - Pornirea motorului autovehiculului se va face numai dupa coborarea de pe transportor, iar
pentru alimentarea cu carburant se va folosi un rezervor portabil de benzina, omologat in acest scop.
Art. 270. - Inainte de pornirea motorului, pentru verificarea finala teava de esapament a
autovehiculului va fi conectata la instalatia de evacuare a gazelor de esapament.
Art. 271. - Inainte de a fi indrumat in cursa, pentru probe, autovehiculului i se va verifica eficacitatea
instalatiei de franare, fie pe standul din dotare, fie pe pista din incinta unitatii special amenajata in acest
scop.
Art. 272. - Defectiunile ivite la autovehicule in timpul probelor efectuate, se vor elimina numai in
atelierul de remediere.
 4. INTRETINEREA AUTOVEHICULELOR

4.1. Umflarea pneurilor

Art. 273. - In locurile pentru umflarea pneurilor trebuie sa se afiseze la loc vizibil tabelul cu presiunile
admise in anvelope pe tipuri de autovehicule, precum si instructiunile specifice de protectie a muncii.
Art. 274. - Este interzisa aglomerarea locului pentru umflarea pneurilor, cu piese, materiale sau scule
care nu au legatura cu operatiile ce se efectueaza la acest loc de munca.
Art. 275. - Pentru evitarea accidentelor care s-ar putea produce datorita desprinderii cercului in timpul
umflarii cauciucului, se va utiliza obligatoriu dispozitivul de protectie fix sau mobil special
confectionat in acest scop.
Art. 276. - Verificarea presiunii in pneuri in timpul umflarii, in cazul in care se foloseste dispozitivul de
protectie fix, se va face cu manometrul care trebuie sa existe la fiecare dispozitiv in parte si care va fi
amplasat intre robinetul de deschidere al sursei de aer si furtunul de umplere cu aer al pneului.
Art. 277. - Pentru umflarea pneurilor, fara a fi demontate rotile (aceasta in cazul in care presiunea in
pneu nu a scazut mai mult de 50%), se vor folosi dispozitivele mobile de protectie, special construite.
In acest caz verificarea presiunii in pneuri se va face cu ajutorul manometrului din dotarea
autovehiculului.
Art. 278. - Umflarea cu aer a pneurilor se va face pana la presiunea admisa.
Art. 279. - In cazul in care la jantele cu cercuri presiunea in pneu a scazut cu mai mult de 50% este
obligatorie demontarea rotii de pe autovehicul.
Art. 280. - Demontarea anvelopelor de pe janta se va efectua numai dupa evacuarea completa a aerului
din camerele pneurilor. Pentru a evita accidentele si a reduce efortul fizic, la demontare se vor folosi
dispozitive speciale confectionate in acest scop.
Art. 281. - Dupa montarea cauciucului pe janta, la rotile cu cerc, odata cu introducerea aerului in
camera, conducatorul auto va urmari ca cercul de siguranta sa fie bine fixat in locasul sau pe toata
circumferinta.
Art. 282. - In cazul jantei din doua sau trei bucati, montarea si umflarea pneurilor se va efectua fara
dispozitiv de protectie.

4.2. Statia de pompe si hidrofoare

Art. 283. - Dispozitivul de protectie la cuplajul motor electric-pompa trebuie sa fie in buna stare si bine
fixat.
Art. 284. - Pardoseala va fi prevazuta cu gratare de protectie din lemn.

4.3. Statia de gresare si schimb de ulei

Art. 285. - Usa statiei va fi prevazuta la exterior cu placi avertizoare pe care se va mentiona
"FUMATUL OPRIT".
Art. 286. - In incaperea in care lucreaza personalul statiei se va afisa schema amplasarii rezervoarelor,
pozitia conductelor si a ventilelor de inchidere ale statiei de gresare si schimb ulei.
Art. 287. - Butoaiele folosite pentru depozitarea uleiurilor si unsorilor vor fi pastrate pe suporti care
vor fi mentinuti in perfecta stare de curatenie.
Art. 288. - Gurile pentru transvazarea combustibilului din autocisterne in rezervoare vor fi prevazute
cu sisteme eficiente de legatura (etanse si bine fixate) ; personalul statiei este obligat sa conecteze
autocisterna la dispozitivul de legare la pamant a statiei.
Art. 289. - Capacele de vizitare si de luare a probelor din rezervoare vor fi prevazute cu garnituri sau
mansoane din cauciuc, in vederea asigurarii etanseitatii si inlaturarii producerii scanteilor. Capacele
exterioare vor fi protejate contra radiatiilor solare prin acoperirea cu vopsea alba.
Art. 290. - La statiile de alimentare cu lubrifianti vor fi amplasate posturi PSI, dotate cu utilaje si
materiale de stingere a incendiilor, conform normativelor PSI in vigoare.
Art. 291. - Personalul statiei este obligat sa pastreze curatenia in incaperi si in perimetrul statiei, sa
respecte normele de protectie a muncii si normele PSI privind locul de munca respectiv si sa poarte in
permanenta echipamentul de protectie si echipamentul de lucru prevazute de normativele in vigoare.
Art. 292. - Pe teritoriul statiei se interzice:
- colectarea oricaror reziduuri de lichide combustibile in bazine sau gropi deschise, improvizate;
- folosirea nisipului in scopul absortiei lichidelor combustibile;
- folosirea de lichide combustibile pentru mentinerea curateniei in incaperile aferente statiei;
- fumatul si folosirea oricarei surse de foc deschise.
Art. 293. - Verificarile la instalatiile si rezervoarele statiei se vor efectua numai dupa scoaterea din
functiune a instalatiei ce se repara.
Art. 294. - Demontarile, inlocuirile, reparatiile la rezervoarele statiei care necesita folosirea focului
deschis se pot efectua luandu-se urmatoarele masuri:
- se va goli complet rezervorul;
- se vor inchide si bloca robinetele de pe toate conductele de legatura ale rezervorului;
- se va decupla rezervorul de toate conductele de legatura;
- se vor deschide gurile de vizitare de pe mantaua rezervorului si gurile de lumina de pe capacul
rezervorului;
- se va efectua golirea (purjarea) si aerisirea rezervorului in asa fel incat aburii care se vor degaja sa nu
mai contina concentratie periculoasa de gaze;
- se vor lua probe de gaze pentru analiza;
- dupa efectuarea analizelor, se va confirma lipsa gazelor.
Art. 295. - Demontarile, inlocuirile, reparatiile, curatarea rezervoarelor de reziduuri si alte operatii
similare se vor face numai sub supravegherea personalului competent din intreprindere. In aceste
activitati se va solicita eliberarea permisului de lucru cu foc deschis.
Art. 296. - In interiorul statiei de degresat sunt interzise depozitarea sau folosirea tuburilor cu oxigen.
Art. 297. - Introducerea sau scoaterea autovehiculului in/si din statia de gresare si schimb de ulei se va
face cu o viteza de maximum 5 km/h.
Art. 298. - Inainte de scoaterea autovehiculului din statie se va verifica daca sculele si dispozitivele
folosite in timpul lucrului au fost indepartate.
Art. 299. - Gresarea articulatiilor si agregatelor, precum si completarea nivelului de ulei in carterul
motorului, compresorului, pompei de injectie si completarea nivelului de ulei de transmisie in baia
cutiei de viteze, a diferentialului si a casetei de directie se va face numai dupa oprirea motorului si
asigurarea rotilor cu pene (cale) in ambele sensuri de deplasare.
Art. 300. - Se interzice incercarea cu mana a presiunii la capul terminal sau indreptarea jetului in
directia persoanelor aflate in apropiere. Declansarea aparatului se va face numai dupa cuplarea corecta
a capacului aparatului cu punctul de gresat.
Art. 301. - La locul de gresare nu se vor depozita uleiuri si unsori decat in cantitati necesare pentru o zi
de lucru.

4.4. Statia de alimentare cu carburant si lubrifianti

Art. 302. - In activitatea de alimentare cu carburant si lubrifianti se vor respecta "Normele specifice de
securitate a muncii pentru desfacerea produselor petroliere".

4.5. Centrale termice

Art. 303. - In activitatea de producere, de distributie si de utilizare a energiei termice se vor respecta:
- "Normele specifice pentru producerea energiei termice";
- "Normele specifice pentru transportul, distributia si utilizarea energiei termice".

4.6. Reteaua de canalizare si evacuare a apelor uzate

Art. 304. - In activitatea de evacuare a apelor uzate se vor respecta "Normele specifice de securitate a
muncii pentru evacuarea apelor uzate rezultate de la populatie si din procese tehnologice".

4.7. Instalatii pentru producerea si distribuirea aerului comprimat

Art. 305. - In activitatea de producere si distribuire a aerului comprimat se vor respecta "Normele
specifice de securitate a muncii pentru producerea aerului comprimat", precum si "Prescriptiile tehnice
pentru proiectarea, executarea, instalarea, exploatarea, repararea si verificarea recipientelor metalice
stabile sub presiune C 4-90" colectia ISCIR.

4.8. Vopsirea

Art. 306. - In activitatea de vopsire se vor respecta "Normele specifice de securitate a muncii pentru
activitatea de vopsire".

5. PREVEDERI DE PROIECTARE PRIVIND ACTIVITATEA DE INTRETINERE SI REPARATII

AUTOVEHICULE

5.1. Prevederi generale

Art. 307. - Latimea cailor de acces si de circulatie din hale, ateliere si de pe platformele tehnologice se
va stabili in functie de felul circulatiei si gabaritele mijloacelor de transport. Latimea nu poate fi mai
mica decat cea stabilita prin "Normele generale de protectie a muncii".
Marcajele vor fi vizibile pentru a fi usor recunoscute.
Art. 308. - Usile halelor de intretinere si reparare a autovehiculelor vor fi de tip metalic si vor fi astfel
construite incat sa nu prezinte pericol de accidentare a muncitorilor. Ele trebuie sa se deschida spre
exterior.
Art. 309. - Iluminatul natural si iluminatul artificial vor fi astfel realizate atat la locurile de munca cat
si pe caile de circulatie sau de trecere, incat sa se asigure o vizibilitate buna in conformitate cu
"Normele generale de protectie a muncii".
Art. 310. - Pentru aerisirea halelor si incaperilor se va asigura o ventilatie naturala si mecanica in
conformitate cu Normele generale de protectie a muncii.
Art. 311. - Ventilatia naturala se va realiza prin amenaja- rea unor ferestre rabatabile, amplasate la
inaltime si actionate cu tija de la sol. La amplasarea ferestrelor raba-tabile, se va tine seama ca prin
deschiderea lor sa se evite formarea curentilor de aer la nivelul locurilor de munca.
Art. 312. - Intre partile exterioare, frontale si laterale ale autovehiculelor parcate pentru lucrari de
intretinere se va asigura un spatiu de minimum 1,2 m. Aceasta distanta se va respecta si fata de pereti,
bancuri de lucru si instalatii.
Art. 313. - Tablourile electrice generale la care accesul se face din halele de intretinere si reparare a
autovehiculelor vor fi imprejmuite, prevazute cu usa de acces incuiata cu cheie, amenajate, dotate,
inscriptionate si vopsite in culori conventionale, potrivit prevederilor standardelor in vigoare.
Art. 314. - Tablourile electrice din halele de intretinere se vor introduce in carcase de protectie, se vor
lega la pamant si vor fi prevazute cu platforme si covoare electroizolante. Pe usile de acces se vor afisa
schemele monofilare ale circuitelor.

5.2. Canalul de revizie

Art. 315. - Canalele de revizie vor fi prevazute cu :

- borduri pentru ghidarea rotilor autovehiculelor;
- instalatie electrica de iluminat cu tensiune de 12V;
- scari pentru acces in canal;
- prize electrice pentru lampile portative de iluminat la tensiune de 12V. Lampile trebuie sa fie de tip
antiexploziv si dotate cu aparatoare;
- nise pentru scule;
- gratare din lemn pentru pardoseala, asezate pe toata suprafata canalului;
- podete mobile de trecere care vor fi asezate in fata si in spatele autovehiculului aflat pe canal si, dupa
caz, cu balustrade telescopice, in situatia in care pe canal nu sunt autovehicule.
Art. 316. - In cazul in care in fluxul tehnologic de demontare se utilizeaza un transportor pentru
autovehicule, acesta trebuie prevazut cu un dispozitiv de oprire urgenta accesibil din orice punct al
transportorului.

5.3. Rampa de spalare manuala

Art. 317. - Rampa va fi de constructie rigida si va fi prevazuta cu trotuare pentru a permite coborarea
soferului din autovehicul. Terenul din jurul rampei va fi amenajat pentru a asigura evacuarea rapida a
apei si a noroiului.
Art. 318. - Rampele vor fi prevazute cu borduri pe partea lor interioara.
Art. 319. - Rampele nu vor fi amplasate in apropierea liniilor electrice aeriene. Distanta dintre rampa si
liniile electrice aeriene va fi mai mare decat lungimea maxima a jetului de apa.
Art. 320. - Toate conductele tehnologice vor fi vopsite in culori distincte, in conformitate cu
prevederile standardelor in vigoare.
Art. 321. - Toate conductele care transporta fluide calde peste +55 oC vor fi izolate termic sau
prevazute cu aparatori din tabla, captusite cu azbest sau cu vata minerala.
Art. 322. - Macaralele hidraulice din cadrul halelor, atelierelor si platformelor tehnologice vor fi
vopsite conform standardelor in vigoare.

5.4. Statia de spalare mecanizata

Art. 323. - Statiile vor fi astfel amenajate incat sa permita coborarea conducatorului auto din
autovehicul si iesirea lui din statie.
Art. 324. - In interiorul statiei propriu-zise (tunel) de spalare nu se admite nici o instalatie electrica de
lumina, de forta sau de comanda. Toate instalatiile electrice necesare functionarii statiei vor fi montate
numai in exterior. In camera in care sunt amplasate pupitrul si tabloul de comanda va exista covor sau
podet electroizolant.
Art. 325. - Intreaga instalatie electrica a statiei de spalare va fi legata la instalatia de pamant.
Art. 326. - In camera in care sunt montate pompele de apa trebuie sa se amplaseze tablouri electrice de
distributie cu grad de protectie corespunzator.
Art. 327. - Toate instalatiile electrice vor fi protejate in mod obligatoriu contra infiltratiilor cu apa.
Art. 328. - Intre tunel si camera de comanda a statiei va exista o fereastra etansa pentru a permite
vizibilitatea spre tunel.

5.5. Statia de decapare

Art. 329. - Autovehiculele se introduc in statie cu un mijloc mecanizat propriu statiei, cu care se va
face si evacuarea autovehicului din statie. Mijlocul mecanizat va fi astfel executat incat sa nu fie
necesara interventia omului, in special la manevra de evacuare.
Art. 330. - In interiorul statiei nu se admite nici o instalatie electrica de lumina de forta sau de
comanda.
Art. 331. - Toate instalatiile electrice necesare functionarii statiei vor fi montate numai in exterior.

5.6. Baile de degresare si dezincrustare

Art. 332. - Baile montate in exteriorul cladirii, care lucreaza cu solutii fierbinti acide sau bazice, vor fi
instalate la distanta de orice cladire, astfel incat vaporii degajati sa nu patrunda in cladire. Se va tine
seama de directia vanturilor dominante.
Art. 333. - Cand procesul tehnologic o cere, baile cu solutii fierbinti acide sau bazice pot fi montate in
interiorul cladirilor, cu conditia ca ele sa fie prevazute cu capace manevrabile, cu instalatie mecanica de
absorbtie si evacuare a vaporilor.
Art. 334. - La operatia de degresare electrochimica (care provoaca degajari de hidrogen) se vor lua
masuri de ventilatie artificiala a bailor avand instalatia electrica de tip antiex, pentru a nu provoca
explozii la conectare si deconectare.
Art. 335. - Pentru evitarea amestecurilor explozive cauzate de spuma care se formeaza la suprafata
bailor de degresare urmare a acumularii de oxigen si hidrogen, instalatia de degresare va fi prevazuta
cu sistem de recirculare continua a solutiei si cu un preaplin pentru acumularea si eliminarea spumei.

5.7. Atelierul de reconditionare a arcurilor

Art. 336. - Atelierul va fi amplasat in cladiri fara etaj, de constructie rezistenta la trepidatii. Cladirea
atelierului va fi cu latura lunga perpendiculara pe directia vanturilor dominante in perioada calda a
anului, evitandu-se alipirea oricaror anexe tehnico-sociale de acestea. Pentru ventilarea naturala se vor
prevedea deschideri in pereti si in acoperis.
Art. 337. - Latimea cailor de acces din atelierul de reconditionare a arcurilor se va stabili in functie de
gabaritele utilajelor din dotare si de dimensiunile materialelor sau pieselor manipulate.
Art. 338. - Dispozitivul de springuit trebuie sa fie prevazut cu aparatoare la cuplajul de antrenare al
rotilor si cu role in buna stare.
Art. 339. - Utilajele, dispozitivele si instalatiile (forja, dispozitivul de springuit foi de arc, dispozitivul
de confectionat ochiuri la foile de arc, dispozitivul de asamblat arcuri, polizorul, masina de gaurit,
cuptorul termic etc.) vor fi astfel amplasate incat sa se creeze treceri si cai de acces intre ele. Gabaritul
functional nu va intra in spatiul cailor de acces.
Art. 340. - Amplasarea utilajelor, dispozitivelor si instalatiilor se va face astfel incat sa se evite
executarea de miscari inutile si obositoare din partea executantilor care le deservesc, asigurand totodata
libertatea lor de miscare la locul de munca. Executantilor li se va crea posibilitatea de lucru in pozitii
corecte si comode (ergonomice).
Art. 341. - Dispozitivele de prindere hidraulice sau pneumatice trebuie sa fie prevazute cu sisteme de
interblocare mecanica sau electromecanica pentru evitarea accidentelor datorita caderii de presiune.
Art. 342. - In cazul cand se lucreaza simultan la mai multe utilaje, dispozitive sau instalatii, se va
asigura posibilitatea de urmarire comoda, rapida, eficace in conditii impuse de procesul tehnologic.
Art. 343. - La amplasarea utilajelor, dispozitivelor si instalatiilor se va prevedea si spatiul ocupat de
materiale, produse finite sau deseuri, in asa fel incat sa se asigure suprafata libera necesara desfasurarii
normale a activitatii executantilor.
Art. 344. - Montarea utilajelor, dispozitivelor si instalatiilor se va face pe pardoseala, prin intermediul
unor straturi elastice ori pe fundatii speciale, corespunzator felului utilajului si celor prevazute in
documentatia de proiectare, tinandu-se seama de influenta reciproca dintre masini si elementele cladirii.
Art. 345. - Montarea utilajelor, dispozitivelor si instalatiilor pe planseele existente se va face numai cu
avizul proiectantului cladirii.
Art. 346. - Amplasarea utilajelor, indeosebi a forjei, se va face astfel incat la transportul foilor de arc si
al pieselor incalzite sa nu se traverseze caile de acces in atelier.
Art. 347. - Nicovala trebuie sa fie amplasata astfel incat inaltimea ei sa nu depaseasca 0,65-0,75 m de
la pardoseala pentru a se asigura conditii ca lucratorul sa aiba o pozitie normala in timpul lucrului.
Art. 348. - Suportul de lemn al nicovalei trebuie prevazut cu unul sau doua cercuri de otel. Tija trebuie
sa fie prevazuta cu locasuri pentru fixarea nicovalei cu ajutorul unor pene de otel. Nicovala va fi bine
fixata pe suportul de lemn.
Art. 349. - Arcurile asamblate si foile de arc din atelier vor fi asezate pe rastele rezistente, special
proiectate si construite in acest scop.
Art. 350. - Utilajele actionate de motoare electrice vor fi dotate cu dispozitive de protectie si prevazute
cu gratare de lemn pe pardoseala.
Art. 351. - Baia de calire in ulei va fi prevazuta cu capac si hota pentru evacuarea vaporilor inflamabili.
Art. 352. - Cuptorul termic trebuie sa fie prevazut cu hota pentru captarea si evacuarea gazelor de
ardere.

5.8. Atelierul de sudura

Art. 353. - Se vor respecta prevederile de proiectare din "Norma specifica de securitate a muncii pentru
sudarea si taierea metalelor" in vigoare.

5.9. Utilaje pentru aschiere

Art. 354. - Se vor respecta prevederile de proiectare din "Norma specifica de securitate a muncii pentru
prelucrarea metalelor prin aschiere" in vigoare.

5.10. Repararea caroseriilor auto

Art. 355. - Locul stabilit pentru efectuarea operatiilor de reparare a caroseriilor auto va fi amplasat la o
distanta de cel putin 50 m fata de sursele de foc.

5.11. Atelier de repararea tapiteriei

Art. 356. - In atelierele de tapiterie trebuie sa se prevada:

- spatiu pentru desfacerea materialelor destinate repararii sau casarii si pentru operatiile de scarmanat
(lana, par de cal, iarba de mare etc.); in acest spatiu va fi asigurata ventilatia mecanica;
- spatiu sau un loc separat, cu ventilatie locala, pentru curatarea materialelor vechi, a perdelelor, a
covoarelor etc.;
- spatiu pentru lucrul la masinile de cusut si pentru operatiile de reparat si de montare.
Art. 357. - In atelierul de tapiterie, instalatia de iluminat electric si de forta trebuie sa fie de tip antiex.
Art. 358. - Incalzirea atelierului se va face prin instalatii cu apa calda sau de aburi, de joasa presiune.

5.12. Bancul pentru verificarea partilor componente ale instalatiei electrice a autovehiculelor

Art. 359. - Bancurile de proba si de lucru vor fi astfel amplasate incat sa permita trecerea, efectuarea
probelor si lucrul in atelier, in conditii corespunzatoare.
Art. 360. - La instalarea bancului se va avea in vedere:
- pardoseala incaperii sa fie rezistenta, nefiind necesara o fundatie speciala;
- sa fie asezat stabil;
- sa fie accesibil din toate partile, cu exceptia partii din spate.
Art. 361. - Cablurile de incercare vor fi prevazute cu cap terminal si clema de prindere.

5.13. Reconditionarea bateriilor de acumulatoare

Art. 362. - Peretii incaperilor in care se executa reconditionarea bateriilor de acumulatoare (reparare,
incarcare) vor fi astfel construiti si tratati incat sa prezinte o suprafata lipsita de pori si usor de curatat
cu apa.
Art. 363. - Pardoseala acestor incaperi trebuie sa fie neteda si rezistenta la foc, construita din mozaic
sau placi antiacide, care sa permita spalarea cu usurinta, mentinerea in stare umeda si scurgerea
permanenta a lichidelor (avand panta de scurgere spre un sifon de pardoseala). Pardoseala din lemn este
interzisa.
Art. 364. - Usile si ferestrele incaperilor vor fi metalice, vopsite cu vopsea antiacida, pentru a fi
protejate impotriva vaporilor.
Art. 365. - Instalatia electrica de iluminat din incaperi va fi de tip antiex.
Art. 366. - In cazul lucrarilor care necesita iluminat local (citirea densimetrului, voltmetrului etc.) se
vor utiliza lampi portative de tensiune de 24 V, cu glob etans, montate la prize electrice instalate in
afara incaperii respective. Cablul de alimentare trebuie sa reziste la acizi.

5.14. Atelier pentru incarcarea bateriilor de acumulatoare

Art. 367. - Toate incaperile atelierului vor fi dotate cu instalatie de ventilatie mecanica. Intrucit
substantele nocive care se degaja in incapere sunt mai grele decat aerul, gurile de absorbtie ale
instalatiei de ventilatie locala vor fi amplasate aproape de nivelul solului si cat mai aproape de sursa de
emitere a noxelor. Este indicat sa se asigure functionarea instalatiei de incarcare a acumulatoarelor
concomitent cu functionarea ventilatiei.
Art. 368. - Incaperile atelierului pentru incarcarea bateriilor de acumulatoare trebuie sa aiba incalzire
centrala cu conducte sudate.
Art. 369. - In incaperea in care se face verificarea, demontarea, repararea si montarea bateriilor de
acumulatoare se va prevedea o chiuveta cu robinet dublu-serviciu pentru spalarea pardoselei si
mentinerea ei in permanenta in stare umeda si pentru baut si spalat.
Art. 370. - Incaperea va fi prevazuta cu scurgeri spre bazinele de colectare si neutralizarea apelor
reziduale, care dupa neutralizare vor fi evacuate pe reteaua comuna de canalizare.
Art. 371. - Incaperea destinata statiei de incarcare electrica trebuie sa fie prevazuta cu locuri pentru
conectarea bateriilor de acumulatoare la reteaua electrica de curent redresat.
Art. 372. - In incaperea atelierului de incarcare in care se face prepararea solutiei acide, formarea
electrolitului si umplerea cu electrolit a acumulatoarelor, trebuie sa existe bai cu instalatie de apa
curenta, cu suporturi pentru spalarea placilor si a puntilor de legatura a acumulatoarelor.

5.15. Atelierul de probat pompe de injectie si carburatoare

Art. 373. - Incaperea in care se fac probele pompelor de injectie si carburatoarelor va fi construita din
materiale incombustibile. Pardoseala va fi din material nealunecos, care sa nu produca scantei prin
lovire. Incaperea va fi bine iluminata, iar instalatia electrica de iluminat va fi de tip antiexploziv.
Art. 374. - Standul de verificare al pompelor de injectie si al carburatoarelor trebuie prevazut cu
aparatori impotriva stropirii cauzate de aparitia neetanseitatilor accidentale.
Art. 375. - Prizele si intrerupatoarele electrice vor fi de asemenea de tip antiexploziv, iar cand aceasta
nu se poate realiza, ele vor fi montate in afara atelierului.
Art. 376. - Se interzice incalzirea atelierului cu incalzitoare cu flacara deschisa. Incalzirea se face
numai cu radiatoare cu apa calda.
Art. 377. - Deschiderea usii atelierului trebuie sa se faca numai in afara.
Art. 378. - Aparatele pentru centicubat si verificat pompele de injectie vor fi instalate intr-o incapere
separata .

5.16. Atelierul de reparat radiatoare si rezervoare

Art. 379. - Spatiul pentru reparat radiatoare si rezervoare va fi prevazut cu instalatie de apa si de
scurgere la canal. Pardoseala va fi din ciment sau mozaic si va fi acoperita cu gratare din lemn.
Art. 380. - Se vor prevedea bai pentru spalare, pentru proba de presiune si de dezincrustare, dotate cu
mijloace mecanizate pentru manipularea radiatoarelor si rezervoarelor prevazute cu conducte de
scurgere si de alimentare.
Art. 381. - Ventilatia se va asigura numai cu ajutorul vantilatiei mecanice. La baia pentru probe sub
presiune si la locurile de munca unde se executa lucrari de sudare sau lipire, se vor amenaja instalatii de
ventilatie locala (hote) pentru evacuarea noxelor rezultate din procesul de munca.

5.17. Atelierul de vulcanizare

Art. 382. - Incaperea in care se executa operatiile de pregatire va fi incalzita numai cu corpuri de
incalzire fara aripioare, iar pardoseala si peretii vor fi in asa fel realizati incat sa permita o curatare
usoara.
Art. 383. - Locurile de munca trebuie prevazute cu gratare de lemn asezate pe pardoseala.
Art. 384. - Instalatiile sub presiune vor fi prevazute cu aparate de masura si control si supape de
siguranta.
Art. 385. - Polizoarele vor fi prevazute cu exhaustoare pentru captarea si evacuarea pulberilor si cu
dispozitive de protectie.
Art. 386. - Polizarea cauciucurilor se va face cu un dispozitiv anume construit, menit sa usureze efortul
muncitorilor, iar partile exterioare in miscare ale dispozitivelor vor fi protejate cu aparatori solide de
metal.
Art. 387. - Pentru scoaterea cauciucului de pe janta atelierul se va dota cu un dispozitiv specializat.
Art. 388. - Presele de vulcanizat vor fi dotate cu termometre.

5.18. Atelierul de vopsitorie

Art. 389. - Atelierul de vopsitorie va fi amplasat, construit si amenajat in conformitate cu prescriptiile

de proiectare din "Norme specifice de securitate a muncii pentru activitatea de vopsire".
 5.19. Incaperi pentru rodajul la banc al motoarelor

Art. 390. - Standurile pentru rodajul motoarelor se vor amplasa in incaperi separate la finele liniilor
tehnologice, respectandu-se distantele impuse de normele PSI. Se vor aplica masuri corespunzatoare de
fonoizolare pentru a reduce zgomotul in limitele prescrise de Normele generale de protectie a muncii.
Art. 391. - Pardoselile incaperilor standurilor de proba si rodaj vor fi realizate din materiale rezistente,
neinflamabile, cu suprafata plana antiderapanta si rezistenta la actiunile agentilor chimici.
Art. 392. - Tablourile electrice generale vor fi de tip antiex sau vor fi amplasate in afara incaperii.
Materialele si aparatele electrice folosite in standurile de rodaj motoare vor fi de tip antiex.
Art. 393. - Pentru reducerea transmiterii vibratiilor motoarelor si ale instalatiilor de actionare, acestea
trebuie sa fie montate pe fundatii separate, izolate de pardoseala incaperii.
Art. 394. - Conductele tehnologice de alimentare vor fi amplasate in canale prevazute cu sifoane de
scurgere racordate la decantoare sau la canalizare, cu conditia denocivizarii apelor reziduale inainte de
deversare. Canalele vor fi acoperite cu capace rezistente si asigurate impotriva deplasarilor. Conductele
care pleaca din rezervoarele de combustibili sau lubrifianti vor fi prevazute, pentru siguranta, cu doua
robinete de inchidere montate in serie in locuri accesibile. Aceasta masura se va aplica si la locul de
alimentare al standului. La imbinari se vor folosi garnituri din cauciuc rezistente la actiunea mediului,
temperaturii de regim si hidrocarburilor. Conductele de alimentare cu combustibili ale standurilor se
vor amplasa opus conductelor de esapare ale motoarelor, cu care nu trebuie sa vina in contact.
Art. 395. - Daca se prevede atelier de remedieri, acesta trebuie sa fie dotat cu un banc de lucru, canal
de revizie, instalatie de ridicat, instalatie de evacuare a gazelor esapate si instalatie de ventilatie
naturala.
Art. 396. - Standurile de rodaj vor fi prevazute cu instalatii de ridicat si transportat.
Art. 397. - Incaperile in care se executa rodajul pe stand al motoarelor cu combustie interna vor fi
dotate cu urmatoarele:
- instalatie de legare la pamant a tuturor partilor metalice;
- instalatii de alimentare centralizata cu combustibili, uleiuri etc.
Instalatiile de alimentare cu combustibil si uleiuri trebuie sa fie etanse; nu se admite alimentarea
manuala a motoarelor in incinta standurilor de proba. Se interzice lucrul la standul de rodaj daca are
scurgeri de carburant;
- instalatie de racire cu apa a motoarelor si franelor;
- instalatii de captare si evacuare a gazelor arse de la esapamentul motoarelor; gazele vor fi evacuate
direct in exterior prin tuburi etanse, amplasate in canale din beton prevazute cu pante de scurgere si
ventilatie;
- instalatii de ventilatie generala a incaperii (evacuare si introducere aer), pentru eliminarea scaparilor
de gaze si crearea unui microclimat corespunzator in limitele prevazute de Normele generale de
protectie a muncii;
- instalatii speciale pentru evacuarea scurgerilor necontrolate de combustibil, de la motor, in decantoare
amplasate in afara cladirii, care vor fi ferite de scantei si orice alta surse de aprindere. Este indicat ca
evacuarea sa se faca prin cadere libera, evitandu-se evacuarile prin pompe. Aceasta prevedere se va
respecta si la sistemele de alimentare cu combustibili si lubrifianti.
 5.20. Spatii pentru umflarea pneurilor

Art. 398. - Umflarea pneurilor in incinta unitatilor se va face numai in locuri special amenajate in acest
scop, amplasate astfel incat accesul autovehiculelor sa fie usor, fara manevre complexe la intrare sau
iesire. Spatiul destinat acestor operatii va fi protejat contra intemperiilor. Este interzisa amplasarea
locului pentru umflarea pneurilor in incinta halelor de intretinere si reparatii, in atelier sau in spatii
restranse.
Art. 399. - Locul pentru umflarea pneurilor va fi dotat obligatoriu cu dispozitive de protectie fixe sau
mobile impotriva saririi cercului si va avea asigurata sursa de aer comprimat avand posibilitatea
masurarii presiunii aerului cu ajutorul unui manometru.
Art. 400. - In cazul in care punctul pentru umflarea anvelopelor nu dispune de racord la instalatia
centralizata de aer comprimat a unitatii, sursa de aer se va asigura de catre un compresor propriu,
amplasat intr-o incapere separata si care va asigura toate presiunile admise din anvelope ce echipeaza
autovehiculele din unitatea respectiva. De asemenea, compresorul va fi dotat cu supapa de siguranta, cu
presostat si cu manometru de presiune, care va avea marcata presiunea maxima.
Art. 401. - Becurile de iluminare vor fi prevazute cu globuri protejate de gratare metalice.
Art. 402. - Cuplajul motor electric-compresor trebuie prevazut cu dispozitive de protectie.

5.21. Statia de gresare si schimb de ulei

Art. 403. - Operatiile de ungere si schimbul de ulei la autovehicule se vor efectua numai in locuri
special amenajate pentru aceste lucrari.
Art. 404. - Canalele de gresare si schimb de ulei vor indeplini aceleasi conditii ca si la canalele de
revizie din halele de intretinere si reparare a autovehiculelor, prevazute in prezentele norme. La aceste
canale se vor prevedea conducte pentru captarea uleiurilor scurse de la autovehicule in rezervoare
special destinate, amplasate in afara locului de gresare.
Art. 405. - Pardoseala statiei de gresare si schimb de ulei va avea suprafata plana si usor de intretinut si
va fi din materiale rezistente, neinflamabile.
Art. 406. - Tablourile electrice de distributie vor fi prevazute cu carcase metalice, iar acestea vor fi
legate la pamant.
Art. 407. - Instalatiile electrice de iluminat si aparatele electrice folosite in interiorul statiei trebuie sa
aiba grad de protectie minim IP/54.
Art. 408. - Conductele din incapere vor fi vopsite in culori distincte, in conformitate cu prevederile
reglementarilor existente in acest sens.

5.22. Centrale termice

Art. 409. - Se vor respecta prevederile de proiectare din :

- "Normele specifice de securitate a muncii pentru productia energiei termice";
- "Normele specifice de securitate a muncii pentru transportul, distributia si utilizarea energiei termice".
 5.23. Canalizarea apelor reziduale

Art. 410. - Se vor respecta prevederile de proiectare din "Normele specifice de securitate a muncii
pentru evacuarea apelor uzate rezultate de la populatie si din procesele tehnologice".

5.24. Statii de alimentare cu carburanti si lubrifianti

Art. 411. - Amplasarea, amenajarea, organizarea si dotarea statiilor de alimentare cu combustibili si

lubrifianti se vor efectua in conformitate cu prescriptiile de proiectare din "Normele specifice de
securitate a muncii pentru desfacerea produselor petroliere".

5.25. Statii pentru producerea si distribuirea aerului comprimat

Art. 412. - Se vor respecta prevederile de proiectare din "Norme specifice de securitate a muncii pentru
producerea aerului comprimat" precum si "Prescriptiile tehnice pentru proiectarea, executarea,
instalarea, exploatarea, repararea si verificarea recipientelor metalice stabile sub presiune C 4 -90"
colectia ISCIR.

© Copyright 2006 - 2021 − NSSM 8

NSSM 26
Norme specifice de securitate a muncii pentru activitati de vopsire

Preambul

Sistemul national de norme privind asigurarea securitatii si sanatatii in munca este compus din:
- Normele generale de protectia muncii, care cuprind prevederi de securitate si medicina a muncii
general valabile pentru orice activitate;
- Normele specifice de securitate a muncii care cuprind prevederi de securitate a muncii valabile pentru
anumite activitati sau grupe de activitati caracterizate prin riscuri similare.
- Normele specifice de securitate a muncii sunt reglementari cu aplicabilitate nationala, cuprinzand
prevederi minimal obligatorii pentru desfasurarea diferitelor activitati in conditii de securitate.
Respectarea acestor prevederi nu absolva persoanele juridice sau fizice de raspunderea ce le revine
pentru asigurarea oricaror altor masuri, corespunzatoare conditiilor concrete in care se desfasoara
activitatile respective, prin instructiuni proprii.
Intrucat sistemul national al normelor specifice este structurat pe activitati, persoanele juridice sau
fizice vor selectiona si aplica cumulativ normele specifice corespunzatoare atat activitatii de baza cat si
conexe sau complementare.
Structura fiecarei norme specifice are la baza abordarea sistemica a aspectelor de securitate a muncii -
practicata in cadrul Normelor generale - pentru orice proces de munca. Conform acestei abordari,
procesul de munca este tratat ca un sistem, compus din urmatoarele elemente ce interactioneaza
reciproc:
Executantul: - omul implicat nemijlocit In executarea unei sarcini de munca.
Sarcina de munca: - totalitatea actiunilor ce trebuie efectuate de executant, prin intermediul mijloacelor
de productie si in anumite conditii de mediu, pentru realizarea scopului procesului de munca.
Mijloacele de productie: - totalitatea mijloacelor de munca (instalatii, utilaje, masini, aparate,
dispozitive, unelte etc.) si a obiectelor muncii (materii prime, materiale etc.) care se utilizeaza in
procesul de munca.
Mediul de munca: - ansamblul conditiilor fizice, chimice, biologice si psihosociale in care unul sau mai
multi executanti isi realizeaza sarcina de munca.
Reglementarea masurilor de securitate a muncii in cadrul normelor specifice, vizand, global
desfasurarea uneia sau mai multor activitati in conditii de securitate, se realizeaza prin tratarea tuturor
aspectelor de securitate a muncii la nivelul fiecarui element al sistemului - executant - sarcina de munca
- mijloace de productie - mediu de munca, propriu proceselor de munca din cadrul activitatii care face
obiect de reglementare.
Prevederile sistemului national de reglementari normative pentru asigurarea securitatii muncii
constituie, alaturi de celelalte reglementari juridice referitoare la sanatatea si securitatea in munca, baza
pentru:
- activitatea de conceptie a echipamentelor tehnice si a tehnologiilor;
- autorizarea functionarii unitatilor;
- instruirea salariatilor in domeniul securitatii muncii;
- cercetarea accidentelor de munca, stabilirea cauzelor si a responsabilitatilor.
In contextul general care a fost prezentat, Normele specifice de securitate a muncii pentru activitati de
vopsire au fost elaborate tinand cont de pericolele specifice existente in cadrul acestor activitati, astfel
incat, pentru fiecare pericol, sa existe cel putin o masura adecvata la nivelul fiecarui element
component al sistemului de munca.
Structura acestor norme a urmarit includerea unor procedee de vopsire ce se desfasoara prin aplicarea
de materiale peliculogene pe suprafete metalice, lemn, beton si zidarie de constructii, aceasta abordare
excluzand tratarea unor activitati sau subactivitati cu denumire aparent similara, apartinand, insa, unor
industrii diferite, si care sunt reglementate prin norme specifice de securitate a muncii, diferite.
Criteriul de structurare tine cont de procedeele concrete de aplicare a materialelor de vopsire, conform
fluxurilor tehnologice.
Normele sunt structurate pe capitole distincte, urmarind abordarea problemelor de asigurare a
securitatii muncii, comune tuturor procedeelor de vopsire, precum si specifice fiecarei tehnologii de
vopsire in parte.
Avand in vedere potentialul exploziv al unor materiale utilizate in procesele de vopsire, pe langa
prevederile prezentelor norme se vor respecta si prevederile normelor PSI referitoare la amenajarea,
organizarea si desfasurarea proceselor de vopsire.
Astfel, au fost prevazute masuri de prevenire adecvate, corelate cu pericolele existente la nivelul
fiecarui element component al sistemului de munca.
Pentru a veni In sprijinul activitatii de conceptie si proiectare a echipamentelor tehnice si a fluxurilor
tehnologice, normele prezinta un capitol cu masuri de securitate a muncii necesar a fi asigurate din faza
de conceptie si proiectare, in scopul imbunatatirii nivelului de securitate in munca, pentru fiecare
tehnologie sau procedeu de vopsire.
De asemenea, tinand cont de faptul ca activitatile de vopsire reprezinta procese cu potential ridicat de
poluare a mediului inconjurator, la capitolul de proiectare a instalatiilor si echipamentelor tehnice, au
fost incluse si masuri necesar a fi aplicate inca din faza de conceptie si proiectare a acestora, in scopul
reducerii/eliminarii pericolului de poluare a mediului.
Normele mai cuprind o serie de anexe cu informatii utile necesare atat utilizatorilor de tehnologii de
vopsire, cat si factorilor de conceptie si proiectare a acestora.

1. Prevederi generale

1.1.Continut. Scop. Domeniu de aplicare.

Art. 1. - Normele specifice de securitate a muncii pentru activitati de vopsire cuprind masuri de
prevenire a accidentarii in munca si imbolnavirii profesionale, luand in considerare pericolele specifice
acestor activitati si cerintele desfasurarii proceselor de munca in conditii de securitate.
Art. 2. - Prevederile prezentelor norme se aplica activitatilor specifice de vopsire din domeniul
constructiei de masini si constructiilor industriale sau civile, care se executa pe suprafete metalice,
lemn, beton sau zidarie, indiferent de forma de proprietate sau de modul de organizare a acestor
activitati.

1.2. Conexiunea cu alte acte normative

Art. 3. - Normele specifice de securitate a muncii pentru activitati de vopsire se aplica cumulativ cu
prevederile Normelor generale de protectie a muncii si Normelor specifice de securitate a muncii
pentru fabricarea, depozitarea si transportul produselor organice si anorganice.
Art. 4. - Organizarea si desfasurarea activitatilor de vopsire, inclusiv depozitarea, manipularea si
transportul materialelor de vopsire, se vor efectua pe baza respectarii stricte a normelor PSI in vigoare.
Art. 5. - Pentru activitatile nespecifice care intervin in desfasurarea activitatilor de vopsire dar care nu
constituie obiect de reglementare a prezentelor norme, se vor aplica prevederile normelor specifice de
securitate a muncii pentru respectivele activitati*) .

1.3. Incadrarea si repartizarea personalului pe locuri de munca

Art. 6. - (1)La efectuarea operatiilor de vopsire vor fi repartizati numai lucratori care au corespuns
controlului medical solicitat prin prevederile Ministerului Sanatatii, pentru lucrul in medii cu substante
toxice.
(2) Se interzice repartizarea pentru efectuarea de operatii cu substante toxice a persoanelor sub varsta
de 18 ani, a femeilor gravide si a celor aflate in perioada de alaptare.
*) NOTA: In anexa nr.1 se prezinta orientativ Lista normelor specifice de securitate a muncii, care, dupa

caz, pot fi aplicate pentru activitatile nespecifice sau complementare vopsirii, in vederea asigurarii
conditiilor de securitate a muncii.
Art. 7. - Se interzice lucrul persoanelor care prezinta alergii la unele substante. Acestea vor fi
repartizate la alte operatii sau activitati.
Art. 8. - Toate persoanele care lucreaza in contact cu substantele toxice vor fi examinate medical
periodic, conform instructiunilor Ministerului Sanatatii.
Art. 9. - Se interzice lucratorilor care prezinta leziuni ale pielii, mucoaselor etc. sa desfasoare activitati
in prezenta substantelor toxice.
Art. 10. - Se interzice contactul prelungit sau frecvent al produselor de vopsire cu pielea sau
mucoasele, inhalarea frecventa sau prelungita a vaporilor acestor produse, precum si ingerarea
produselor.

1.4. Instruirea personalului

Art. 11. - Organizarea si desfasurarea activitatilor de instruire a lucratorilor in domeniul securitatii
muncii se vor realiza conform prevederilor Normelor generale de protectie a muncii.
Art. 12. - Lucratorii vor fi instruiti asupra pericolelor pe care le prezinta pentru propria securitate si
sanatate, substantele si instalatiile cu care lucreaza, precum si asupra masurilor de prevenire stabilite.
Art. 13. - Conducatorii locurilor de munca vor elabora instructiuni proprii, cuprinzand masurile
concrete de securitate ce urmeaza a fi respectate in timpul efectuarii sarcinii de munca, precum si
instructiuni pentru functionarea in deplina securitate a utilajelor si instalatiilor din exploatare care vor fi
aduse la cunostinta lucratorilor.
Art. 14. - Lucratorii vor fi instruiti si asupra masurilor de autoprotectie pe care trebuie sa le aplice
pentru a evita accidentarea si imbolnavirea profesionala, precum si pentru acordarea primului ajutor in
cazul intoxicarii cu substante nocive.
Art. 15. - Masurile de prim ajutor se vor stabili, in functie de substantele utilizate, cu avizul medicului
de specialitate, prin instructiuni proprii.

1.5. Dotarea cu echipament individual de protectie

Art. 16. - (1)Dotarea lucratorilor cu echipament individual de protectie si alegerea sortimentelor
adecvate, in raport cu riscurile existente se vor realiza in conformitate cu prevederile Normativului -
cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protectie aprobat prin ordinul Ministrului
Muncii si Protectiei Sociale, nr.225/21.07.1995.
(2) Acordarea sortimentelor de echipament individual de protectie se va face astfel incat acestea sa
asigure protectia concomitenta a lucratorilor contra tuturor riscurilor existente In procesele concrete de
vopsire.
(3) Sortimentele de echipament individual de protectie trebuie sa asigure si prevenirea unor accidente
cu consecinte grave in caz de incendiu, prin respectarea urmatoarelor cerinte:
- sa nu formeze topitura;
- sa nu intretina arderea.
Art. 17. - Imbracamintea si incaltamintea utilizata in timpul lucrului vor fi antistatice; se interzice
utilizarea imbracamintei sintetice sau de lana, generatoare de sarcini electrice.
Art. 18. - Se interzice executarea lucrarilor cu substante nocive fara purtarea echipamentului individual
de protectie adecvat, specific fiecarei categorii de lucrari sau substante.
Art. 19. - Se interzice purtarea echipamentului individual de protectie in locurile amenajate pentru
servirea mesei.
Art. 20. - (1)Echipamentul individual de protectie va fi depus in vestiare special amenajate. Se
interzice scoaterea din unitate a echipamentului individual de protectie in vederea curatarii.
(2) La curatarea echipamentului individual de protectie, persoanele juridice sau fizice care desfasoara
activitati de vopsire vor lua masuri de neutralizare a substantelor toxice aflate vizibil sau invizibil pe
echipament.

1.6. Organizarea locului de munca si a activitatilor

Art. 21. - In incaperile in care se desfasoara activitati de preparare a vopselelor sau de vopsire propriu-
zisa sunt interzise depozitarea alimentelor si servirea mesei.
Art. 22. - In spatiile de lucru in care se desfasoara activitati de vopsire se va mentine permanent
curatenia.
Art. 23. - Substantele folosite in activitati de vopsire, cazute pe pardoseala, vor fi neutralizate cu
materiale specifice fiecarei substante in parte, indicate de producator, dupa care vor fi evacuate si
depozitate in spatii special amenajate.
Art. 24. - Pentru eliminarea posibilitatii de aparitie a electricitatii statice, pardoselile vor fi realizate din
materiale antistatice.
Art. 25. - La locurile de munca, unde sunt posibile contaminari cu substante nocive se vor prevedea
grupuri sanitare dotate cu dusuri prevazute cu apa rece si calda si dupa caz cu substante neutralizante.
Art. 26. - In toate cazurile efectuarii de lucrari cu substante care actioneaza asupra pielii si mucoaselor,
lucratorii vor beneficia de substante neutralizante ale actiunii nocive, care se vor stabili, de la caz la
caz, cu avizul medicului de specialitate. De asemenea, locurile de munca vor fi dotate cu truse de prim
ajutor, al caror continut va fi stabilit cu avizul medicului de specialitate.
Art. 27. - Pentru servirea mesei si fumat se vor amenaja incaperi separate, prevazute cu surse de apa si
substante neutralizante adecvate.
Art. 28. - Inainte de servirea mesei sau fumat, lucratorii se vor spala pe maini si pe fata si, in functie de
caz, vor utiliza solutii neutralizante.
Art. 29. - Pentru evitarea surselor de aprindere, este interzisa folosirea flacarii deschise si a sculelor
care produc scantei.

2. Depozitarea, transportul si manipularea vopselelor si materialelor auxiliare utilizate In procesul de

vopsire

Depozitarea

Art. 30. - Produsele de vopsire se vor depozita in spatii distincte, inchise, ingradite, special amenajate
si marcate corespuzator, in functie de natura materialelor.
Art. 31. - La amenajarea spatiilor de depozitare a produselor toxice, inflamabile sau explozibile, pe
langa prevederile prezentelor norme se vor aplica si prevederile altor reglementari legale in vigoare
referitoare la aceste substante (legi, decrete, norme PSI etc.) .
Art. 32. - Depozitarea produselor de vopsire se va face in spatii uscate, aerisite, asigurate, ferite de
actiunea intemperiilor si radiatiilor solare, de sursele de foc deschis sau de alte surse de incalzire,
temperatura cuprinsa intre 5 0 C si 25 0 C.
Art. 33. - Clasa de inflamabilitate pentru fiecare produs, stabilita conform P118/83, va fi consemnata in
specificatia tehnica aferenta produsului.
Depozitarea lichidelor combustibile din clasele I si II se poate face in aceeasi cladire cu lichidele
combustibile din clasele III si IV, cu conditia ca spatiile pentru lichidele din clasele I si II sa fie separate
prin pereti antifoc de cele pentru lichidele din clasele III si IV.
Art. 34. - Usile spatiilor de depozitare vor fi inscriptionate cu indicatoare de avertizare asupra
pericolelor existente, conform standardelor in vigoare si vor fi tinute sub cheie de catre un gestionar.
Usile se vor deschide spre exterior.
Art. 35. - In spatiile de depozitare se interzic fumatul, intrarea cu flacara deschisa, precum si accesul
persoanelor straine.
Art. 36. - La depozitele de substante inflamabile, instalatiile electrice vor fi in constructie antiex.
Art. 37. - Depozitarea produselor se va face in recipiente perfect etanse, a caror integritate initiala va fi
verificata si mentinuta prin manipulari atente, fara socuri mecanice.
Art. 38. - Produsele ambalate vor fi depozitate ordonat, pe loturi, si vor fi prevazute cu etichete
referitoare la continutul si denumirea chimica uzuala a produsului, data fabricarii si indicatoare de
avertizare asupra pericolului pe care il prezinta.
Art. 39. - In spatiile de depozitare se va mentine curatenia, prin indepartarea imediata a oricaror
scurgeri accidentale de produs, acestea prezentAnd In multe cazuri pericol de autoaprindere prin
oxidare.
Art. 40. - In timpul depozitarii se vor respecta indicatiile privind incompatibilitatea diverselor categorii
de produse, conform specificatiei tehnice si etichetarii, fiind interzisa depozitarea in aceeasi incapere a
produselor incompatibile.
Art. 41. - In spatiile de depozitare se va asigura o circulatie adecvata a aerului, prin ventilare naturala
organizata sau mecanica, in functie de caracteristicile substantelor depozitate si conform specificatiilor
producatorului, pentru a fi mentinuta permanent o atmosfera fara noxe sau amestecuri explozive de
vapori.
Art. 42. - Spatiile de depozitare vor fi dotate cu substante neutralizante pentru cazurile de scurgeri
accidentale si cu mijloace adecvate de stins incendii, in functie de natura produselor stocate si de
indicatiile specificatiilor tehnice aferente fiecarui produs privind stingerea incendiilor.
Art. 43. - Dezghetarea armaturilor, ventilelor, conductelor, pompelor etc. aferente depozitelor se va
face numai cu apa calda, aburi etc., fiind interzisa folosirea in acest scop a focului deschis.
Art. 44. - Demontarile, inlocuirile, reparatiile si alte operatii similare la pompe, robinete, conducte,
rezervoare etc. din dotarea depozitelor, care impun folosirea focului deschis se vor efectua numai dupa
obtinerea permisului de "lucru cu foc", oprirea si curatarea de produsele inflamabile a instalatiei
respective si asigurarea tuturor masurilor ce se impun pentru prevenirea incendiilor sau exploziilor.
Art. 45. - Vopselele si diluantii vor fi depozitate in ambalaje metalice prevazute cu capace care se
inchid etans si dotate cu manere.
Art. 46. - Dupa golire, ambalajele ce au continut materiale de vopsire vor fi depozitate in locuri special
destinate In acest scop.
 Transportul

Art. 47. - Transportul substantelor toxice, caustice, inflamabile sau explozibile de la depozite la
locurile de munca se va face cu mijloace de transport adecvatespecificului substantei respective si
tipului de ambalaj, conduse de personal special instruit si numit in acest scop.
Art. 48. - In timpul transportului, ambalajele (recipientele cu materiale de vopsire) vor fi asigurate
impotriva rasturnarii.
Art. 49. - Se vor respecta indicatiile privind incompatibilitatea dintre diversele categorii de produse
peliculogene si produse auxiliare, conform specificatiilor tehnice si etichetarilor, fiind interzis
transportul acestor produse impreuna, in acelasi mijloc de transport (exemple: componenti acizi
impreuna cu produse puternic alcaline, acceleratori de cobalt sau sicativi metalici impreuna cu peroxizi
organici sau cu alte substante oxidante etc.) .
Art. 50. - Se interzice transportul substantelor chimice in recipiente deschise si neprotejate.
Art. 51. - Se interzice utilizarea mijloacelor de transport neamenajate special, pentru transportul
substantelor inflamabile si neechipate cu mijloace adecvate de stins incendii, in functie de natura
produselor transportate si de indicatiile specificatiilor tehnice aferente fiecarui produs, privind stingerea
incendiilor.
Art. 52. - Toate operatiile de manipulare a produselor de vopsire, precum si de distrugere a reziduurilor
vor fi executate respectandu-se normele de prevenire a incendiilor si caracteristicile produsului din
specificatia tehnica aferenta. Cisternele pentru transportul produselor inflamabile vor fi legate la
pamant.
Art. 53. - Personalul care executa operatiile de manipulare, transport si depozitare va fi instruit cu
privire la caracterul periculos al acestor produse si la riscul de incendiu, accidentare sau imbolnavire
profesionala in caz de nerespectare a masurilor de prevenire stabilite prin normele specifice de
securitate a muncii, normele PSI si instructiunile proprii.
Art. 54. - In timpul manipularii produselor de vopsire, lucratorii vor purta echipamentul individual de
protectie adecvat pericolelor existente si stabilit prin instructiunile proprii.
Art. 55. - (1)Operatiile de transvazare a substantelor se vor efectua cu dispozitive speciale, astfel incat
sa se evite contacul lucratorilor cu substantele respective sau inhalarea de vapori nocivi.
(2) La utilizarea dispozitivelor de sifonare se interzice aspirarea cu gura.
(3) La transvazarea substantelor inflamabile se va asigura scurgerea sub forma de jet continuu si nu sub
forma de ploaie, pentru eliminarea posibilitatilor de aparitie a electricitatii statice.
Art. 56. - Deschiderea capacelor metalice se va face cu scule care nu produc scAntei.
Art. 57. - Colectarea reziduurilor, carpelor, bumbacului, hartiei imbibate cu substante sau cu produse
auxiliare se va face In recipiente speciale.
Art. 58. - (1)Cantitatile de substante si materiale de vopsire scoase din depozit nu vor depasi cantitatile
necesare unui schimb de lucru.
(2) In cazul in care necesitatile productiei impun scoaterea unor cantitati necesare pentru o zi de lucru,
in sectiile de vopsire vor fi amenajate spatii speciale si mijloace tehnice care sa permita depozitarea
temporara in conditii de securitate. Spatiile respective vor avea instalatie de ventilare mecanica proprie.
Art. 59. - In timpul manipularilor se vor evita deversarile si se va verifica inchiderea etansa a
ambalajelor, care vor fi depuse in spatii special amenajate

3. Prepararea materialelor de vopsire

Art. 60. - Prepararea materialelor de vopsire (lacuri, vopsele etc.) se va efectua numai in spatii special
amenajate, in functie de natura produselor si de tehnologia aplicata, cu respectarea normelor PSI in
vigoare.
Art. 61. - Se interzice prepararea materialelor de vopsire in spatiile de depozitare ale acestora sau in
alte spatii neamenajate pentru aceasta.
Art. 62. - Se interzice folosirea surselor incandescente, a focului deschis, fumatului etc. in incaperile in
care se prepara vopselele.
Art. 63. - Usile incaperilor in care se prepara vopselele vor fi inscriptionate cu indicatoare de avertizare
si de interdictie corespunzatoare.
Art. 64. - Incaperile in care se efectueaza prepararea si omogenizarea materialelor de vopsire vor fi
prevazute cu instalatie de ventilare mecanica generala sau locala pentru captarea, filtrarea, neutralizarea
si evacuarea noxelor precum si cu instalatie de ventilare mecanica generala pentru introducerea aerului
proaspat (de compensare) . Incaperile vor fi dotate cu instalatii proprii de stins incendii.
Art. 65. - Materialele pentru vopsire se vor pastra numai in vase inchise. Dupa golire, acestea vor fi
evacuate imediat din sectie, spalate si depozitate in locuri destinate acestui scop si care nu prezinta
pericol de incendiu.
Art. 66. - La prepararea solutiilor se vor respecta instructiunile producatorului, privind proprietatile si
toxicitatea substantelor utilizate.
Art. 67. - La prepararea oricaror solutii, prin simpla diluare sau prin amestec de mai multe substante, se
va respecta ordinea stabilita prin tehnologie.
Art. 68. - In timpul prepararii solutiilor se interzice depasirea temperaturilor de regim ale procesului
tehnologic si supraincalzirea locala a recipientelor.
Art. 69. - La incalzirea solventilor, temperatura lor nu trebuie ridicata peste valoarea temperaturii de
fierbere.
Art. 70. - Se interzice folosirea pigmentilor albi pe baza de plumb drept componenti ai vopselelor,
precum si a benzenului si a benzinei etilate ca diluanti.
Art. 71. - In cazul in care se mai utilizeaza ulei de in, ceara, colofoniu, se vor lua masuri impotriva
imprastierii acestora prin stropire.
Art. 72. - Se interzise umplerea vasului de fiert mai mult de 3/4 din capacitatea lui si adaugarea de
diluanti volatili in recipientul care se afla pe foc.
Art. 73. - La prepararea emailurilor de aluminiu, pulberea de aluminiu se va manipula cu precautie,
pentru a nu se degaja in atmosfera.
Art. 74. - Pulberea de aluminiu aprinsa nu se va stinge cu apa, ci cu stingatoare de pulbere sau cu
dioxid de carbon.
Art. 75. - Verificarea caracteristicilor solutiilor rezultate prin preparare se va efectua numai de catre
personal calificat corespunzator si folosind aparatura si dispozitivele adecvate.
Art. 76. - Sunt interzise verificarile organoleptice (gustare, mirosire etc.) .
Art. 77. - In cazul in care prepararea solutiilor se realizeaza in statiile de preparare, se vor
respectainstructiunile proiectantului referitoare la tehnologie si la functionarea utilajului.
Art. 78. - Instalatiile electrice aferente statiei de preparare vor fi in constructie antiex.
Art. 79. - Recipientele, vasele, conductele, rezervoarele si instalatiile pentru substante inflamabile vor
fi legate la pamant si legate intre ele prin legaturi echipotentiale, pentru prevenirea aparitiei
electricitatii statice.
Art. 80. - Se interzice orice improvizatie la instalatiile mecanice si electrice.
Art. 81. - Executarea, exploatarea si verificarea instalatiilor electrice se vor face conform standardelor
de securitate a muncii in vigoare, privind functionarea in zone cu pericol de explozie.
Art. 82. - Vopselele si solventii nu se vor transporta prin conducte cu ajutorul aerului comprimat.
Art. 83. - Conductele pentru transportul vopselelor vor fi verificate pentru a fi etanse.
Art. 84. - In cazul schimbarii vopselei, utilajele si instalatiile folosite la prepararea ei se vor curata
anterior.
Art. 85. - In cazul In care, accidental, se produc scurgeri de solutii se va efectua imediat curatarea si,
dupa caz, neutralizarea si deversarea reziduurilor in canalele racordate la statia de neutralizare.

4. Pregatirea suprafetelor in vederea vopsirii

4.1. Procedee mecanice

4.1.1. Alicarea
Art. 86. - Operatiile de curatare a suprafetelor prin alicare se vor realiza in incaperi prevazute cu
instalatii de ventilare mecanica pentru captarea si evacuarea noxelor degajate.
Art. 87. - Incaperile de lucru vor fi mentinute in depresiune pentru prevenirea patrunderii pulberilor
degajate in incaperile invecinate.
Art. 88. - La instalatiile de curatare cu alice se va asigura etanseitatea spatiului de lucru, pentru a
preveni proiectarea de particule si degajarile de praf.
Art. 89. - Inainte de Inceperea lucrului se vor verifica racordurile de aer comprimat.
Art. 90. - Conductele de aer comprimat si furtunurile aferente sistemelor pneumatice, trebuie sa
corespunda debitelor si presiunii de lucru prescrise.
Art. 91. - Fixarea conductelor va fi asigurata prin coliere metalice rezistente.
Art. 92. - Se interzice utilizarea recipientelor tampon de aer comprimat improvizate, neautorizate
ISCIR.
Art. 93. - Instalatia de ventilare va asigura filtrarea corespunzatoare a aerului incarcat cu pulberi astfel
incat la evacuarea in atmosfera sa nu fie depasite concentratiile maxime admise, pentru prevenirea
poluarii mediului inconjurator.
Art. 94. - Se interzice functionarea instalatiei de alicare cu usile deschise.
Art. 95. - Se interzice accesul lucratorilor in interiorul instalatiei de alicare in timpul functionarii
dispozitivului de improscat alice.
Art. 96. - Usile de acces vor fi prevazute cu limitatoare de cursa care sa sesizeze deschiderea acestora
si sa comande oprirea dispozitivelor de improscat alice.
Art. 97. - La curatarea cu alice a pieselor, efectuata in cabine de alicare, lucratorul va conduce jetul din
afara cabinei, iar urmarirea procesului de alicare se va face printr-un vizor etans.
Art. 98. - Interiorul cabinei de alicare va fi iluminat corespunzator.
Art. 99. - Inlocuirea pieselor de uzura la instalatiile de curatare se va efectua de catre personal special
instruit in acest scop si numai dupa ce aruncatoarele de alice au fost oprite, iar motoarele de antrenare a
acestora si instalatia de aer comprimat au fost decuplate de la sursa de alimentare cu energie.
Art. 100. - Reglarea instalatiilor va fi executata de catre personal special instruit in acest scop.
Art. 101. - Personalul care lucreaza in interiorul incaperilor de curatare cu alice, va fi supravegheat
prin vizoare speciale, montate in peretii incaperilor, de catre o persoana special numita in acest scop.

4.1.2. Slefuirea si polizarea

Art. 102. - Operatiile de slefuire, polizare si lustruire mecanica se vor efectua in incaperi separate.
Art. 103. - (1)Masinile sau instalatiile de slefuire, polizare si lustruire mecanica vor fi prevazute cu
instalatii de ventilare mecanica locala.
(2) Dispozitivele de protectie (carcase) a zonelor de degajare a particulelor rezultate din procesele de
lucru vor indeplini concomitent functia de protectie a lucratorilor contra particulelor din zona de lucru;
dispozitivele de aspiratie locala vor fi racordate la instalatia de ventilare mecanica locala.
Art. 104. - Carcasele de protectie vor lasa libera numai partea de disc strict necesara lucrului, orientata
intr-o directie nepericuloasa pentru operator.
Art. 105. - (1)Capetele axelor masinilor de slefuit vor fi protejate, daca depasesc cu mai mult de un
sfert din diametrul lor piulita de strangere a discurilor.
(2) Capetele axelor masinilor de slefuit de dimensiuni nepericuloase (mai scurte de 50 mm) vor avea
suprafetele netede si muchiile rotunjite.
Art. 106. - La masinile cu mai multe viteze de rotatie se interzice depasirea vitezei admise, in functie
de dimensiunile discului sau saibei de polizat si a pieselor de prelucrat.
Art. 107. - Saibele confectionate din materiale moi vor avea gaura centrala protejata cu un material
solid si rezistent pentru a nu se deforma in timpul lucrului si a nu produce accidentarea.
Art. 108. - La instalatiile automate de slefuire sau lustruire, schimbarea saibelor periilor sau benzilor
abrazive se va executa numai de lucratori special instruiti in acest scop, dupa oprirea instalatiei.
Art. 109. - La instalatiile automate cu mai multe posturi de polizare alcatuind linii tehnologice, se va
verifica existenta si functionarea sistemelor de alarma si blocare de-a lungul intregului perimetru al
instalatiei, astfel incat in caz de necesitate, instalatia sa poata fi oprita din orice punct al ei.
Art. 110. - Dupa utilizarea pastelor de lustruit este obligatorie spalarea mainilor si a fetei.
Art. 111. - Masinile de slefuit vor fi prevazute cu iluminat local astfel amplasat incat filamentul sa nu
fie vizibil.
Art. 112. - Se interzic fumatul, focul deschis si utilizarea surselor de caldura care pot provoca incendii,
IntrucAt scamele degajate din procesele de prelucrare sunt inflamabile.
 4.2. Procedee chimice

4.2.1. Degresarea in solventi organici si in produse petroliere

Art. 113. - Se interzice utilizarea solventilor organici inflamabili in incaperi neamenajate, In
conformitate cu prevederile normelor PSI In vigoare.
Art. 114. - Operatiile de degresare cu solventi organici se vor efectua in locuri special amenajate pentru
aceasta.
Art. 115. - Operatiile de degresare in tricloretilena sau percloretilena se vor efectua cu utilaje carcasate
care sa nu permita degajare cu vapori.
Art. 116. - Se interzice folosirea tricloretilenei si percloretilenei in utilaje deschise, in incaperi inchise,
neventilate.
Art. 117. - Se interzice efectuarea operatiilor de degresare in atmosfera umeda sau in apropierea
surselor de lumina, foc si caldura puternica.
Art. 118. - Se interzice depasirea temperaturilor de descompunere pentru percloretilena (peste 150 0 C)
si pentru tricloretilena (peste 120 0 C) .
Art. 119. - In incaperile in care se lucreaza cu tricloretilena sunt interzise focuri deschise si scantei.
Art. 120. - Se interzice degresarea in tricloretilena a pieselor care prezinta pe suprafete span sau pulberi
de metale usoare.
Art. 121. - (1)Incaperile in care se desfasoara operatii de degresare cu tricloretilena vor fi prevazute cu
instalatii de ventilare mecanica locala suplimentara, avand dispozitivele de aspiratie locala pentru
captarea noxelor amplasate la nivelul pardoselii, vaporii de tricloretilena fiind mai grei decat aerul.
(2) In aceste incaperi se va mentine un regim de depresiune fata de incaperile invecinate.
Art. 122. - (1)La baile de degresare cu tricloretilena sau percloretilena, pornirea incalzirii se va face
numai dupa inceperea racirii zonei de condensare a vaporilor.
(2) Temperatura solventului va fi reglata automat pentru a se mentine in limite stranse, prevazandu-se
pe langa sistemul de incalzire a lichidului si sisteme de racire.
Art. 123. - Se va verifica sistemul de interblocare Intre functionarea sistemului de ventilare aferent
utilajului si dispozitivele de acces la baia de degresare pentru introducerea si evacuarea pieselor.
Art. 124. - Piesele degresate sau uscate in tricloretilena sau percloretilena nu vor fi scoase din baile sau
instalatiile respective decat dupa uscarea completa. Continutul bailor va fi evacuat intr-un bazin de
serviciu, pentru golire rapida.
Art. 125. - Se interzice lucrul cu tricloretilena a unei singure persoane. In incaperea respectiva trebuie
sa existe si alte persoane, pentru acordarea primului ajutor In caz de necesitate.
Art. 126. - Capacele (usile instalatiei) vor fi inchise in permanenta, cu exceptia timpului necesar
incarcarii sau descarcarii pieselor.
Art. 127. - Spalarea manuala a pieselor mari, in afara instalatiilor speciale de degresare este permisa
numai in conditiile in care se folosesc cantitati reduse de solutiicombustibile (maximum 5 l) , cu
asigurarea masurilor de prevenire si stingere a incendiilor.
 4.2.2. Degresarea chimica
Art. 128. - Se interzice degresarea chimica fara functionarea instalatiilor de ventilare mecanica locala
aferente bailor.
Art. 129. - In cazul agitarii bailor cu aer, debitul de aer va fi astfel reglat incat sa se evite stropirea
lucratorilor cu solutii alcaline.
Art. 130. - Introducerea si scoaterea pieselor din bai se vor face lent, pentru a evita stropirea
lucratorilor cu substante alcaline.
Art. 131. - Golirea bailor fierbinti la statia de neutralizare a apelor se va face numai dupa racire.

4.2.3. Decaparea chimica

Art. 132. - Se interzice lucrul fara functionarea instalatiilor de ventilare mecanica locala, exceptand
baile care contin solutii foarte diluate (sub 1% acid) .
Art. 133. - Exploatarea bailor cu continut acid, calde sau reci, precum si atingerea pieselor umezite cu
solutii acide se vor face in asa fel incat sa fie evitat contactul direct al solutiilor cu pielea.
Art. 134. - La toate baile de decapare nu se vor depasi temperaturile prevazute de tehnologie, pentru
fiecare solutie acida in parte.
Art. 135. - Curatarea acidului azotic de pe pardoseli precum si a vaselor de acid azotic, se va face
numai cu apa curata, fiind interzisa utilizarea altor substante sau materiale (rumegus, paie, calti, pamant
etc.) .
Art. 136. - La terminarea lucrului, vasele sau baile cu acid azotic concentrat sau amestecuri concentrate
cu acid azotic vor fi bine acoperite.
Art. 137. - Se interzice aplecarea lucratorilor deasupra bailor de decapare.
Art. 138. - Golirea bailor care lucreaza la temperaturi superioare temperaturii mediului ambiant, se va
face numai dupa racire.

5. Procedee de vopsire

5.1. Prevederi comune tuturor procedeelor de vopsire

Art. 139. - Punerea in functiune a sectiilor sau atelierelor de vopsire se va realiza numai dupa
efectuarea probelor de receptie, in cursul carora se va verifica functionarea tuturor mijloacelor si
dispozitivelor prevazute prin proiectele respective.
Art. 140. - Se interzice punerea in functiune a utilajelor de vopsire fara functionarea statiei de
neutralizare, indiferent de capacitatea sau volumul acestora sau de natura produselor de tratat.
Art. 141. - Se interzice desfasurarea proceselor tehnologice fara functionarea instalatiilor de ventilare.
Art. 142. - Cel putin o data pe luna se va face o verificare completa a instalatiilor de ventilare,
urmarindu-se eficienta acestora si respectarea parametrilor prevazuti prin cartea tehnica a instalatiilor.
Art. 143. - In cazul in care se constata scaderea eficientei instalatiilor de ventilare, se vor efectua
curatarea adecvata, repararea sau inlocuirea, dupa caz, a unor elemente ale acestora.
Art. 144. - In incaperile de lucru se interzice accesul persoanelor care nu au atributii in cadrul
procesului respectiv.
Art. 145. - Se interzice depozitarea materialelor combustibile pe o raza de 10 m de la accesul la
utilajele de vopsire.
Art. 146. - Usile incaperilor de lucru vor fi prevazute cu indicatoare de avertizare contra pericolului
existent, conform standardelor in vigoare si se vor deschide spre exterior.
Art. 147. - Caile de acces si circulatie vor fi mentinute permanet libere si curate.
Art. 148. - Se interzice Inceperea lucrului precum si reluarea lucrului dupa orice intrerupere, fara
ventilarea completa timp de cel putin 5 minute a incaperilor in care se desfasoara procesele
tehnologice.
Art. 149. - Ori de cate ori survin scurgeri, stropiri sau varsari de solutii pe pardoseala, se va proceda
imediat laindepartarea acestora cu mijloace adecvate substantelor respective.
Art. 150. - Dupa spalarea pardoselilor, apele de spalare vor fi dirijate la canalele de scurgere racordate
la statia de neutralizare, in functie de natura solutiei.
Art. 151. - In cazul in care nu se poate asigura ventilarea locului de munca, se admite efectuarea de
lucrari de vopsire in camere cu un volum de cel putin 30 m3 si cu o suprafata de 10 m 2, cu conditia sa
se respecte concentratiile admise de substante toxice in atmosfera zonei de munca. In acest caz
lucratorul poate lucra fara echipament de protectie a cailor respiratorii.
Art. 152. - In atelierul de vopsire se va asigura o temperatura de minim 160 - 180 C.
Art. 153. - Golirea utilajelor se va realiza numai cu avertizarea personalului statiei de tratare a apelor
uzate, pe baza unui program stabilit in functie de schema de tratare a apelor.
Art. 154. - La semnalizarea sau anuntarea de catre personalul statiei de tratare a apelor uzate, a unei
defectiuni la statia de tratare, se va intrerupe lucrul pana la efectuarea reparatiilor necesare.
Art. 155. - In atelierele de vopsire se vor respecta toate masurile de electrosecuritate prevazute prin
standardele in vigoare.
Art. 156. - In incaperile de lucru si la operatiile tehnologice care prezinta pericol de incendiu sau
explozie, se interzic fumatul, intrarea cu foc deschis, cu piese sau materiale incandescente, precum si
producerea de scantei. In acest scop se vor instala indicatoare de interdictie.
Art. 157. - Instalatia electrica de semnalizare in caz de incendiu, aferenta atelierelor de vopsire, va fi
racordata la remiza PSI.
Art. 158. - Pentru lucrarile de vopsitorie ce se executa la inaltimi mai mari de 2 m, unde nu sunt scari si
platforme cu balustrada, lucratorii se vor asigura impotriva caderii cu centuri de siguranta legate de
elementele fixe ale constructiei.
Art. 159. - Scarile si schelele de pe care se executa operatiile de vopsire, vor fi asigurate impotriva
alunecarii sau deplasarii si vor fi construite din materiale rezistente la foc.
Art. 160. - Utilajele de vopsire vor fi prevazute cu mijloace de stins incendiul,amplasate in zone usor
accesibile.
Art. 161. - In apropierea locului de munca se vor afla paturi din material necombustibil, pentru
stingere, in cazul aprinderii echipamentului de lucru. Paturile se vor pastra in ambalaje care le vor
proteja impotriva imbibarii cu praf si vapori inflamabili.
Art. 162. - Materialele pentru vopsire vor fi pastrate in vase bine inchise; deschiderea capacelor
metalice se va face cu scule care nu provoaca scantei.
Art. 163. - Materialele reziduale rezultate din operatiile de vopsire, sub forma de vopsea uscata,
materialele rezultate de la curatarea sculelor, reziduurile de vopsea de la hidrofiltre etc., vor fi colectate
in recipiente etanse, care vor fi amplasate In locuri special amenajate.
Art. 164. - La locurile de munca se admite pastrarea numai a unor cantitati de lacuri, vopsele, solventi
etc., necesare unui schimb de lucru.
Art. 165. - Se interzice lucrul fara echipamentul individual de protectie prevazut pentru fiecare
categorie de lucrari, prin instructiunile propri
Art. 166. - Se interzice lucrul cu hainele imbibate cu substante inflamabile.
Art. 167. - Se interzice personalului din vopsitorii sa se apropie de sursele de caldura cu foc deschis, In
echipamentul de lucru.
Art. 168. - Se interzice purtarea lenjeriei de corp din fibre sintetice.
Art. 169. - Repararea cabinelor si platformelor de vopsire, precum si a instalatiilor aferente se va
executa numai de catre lucratori cu calificare corespunzatoare, special instruiti in acest scop.
Art. 170. - Revizia si repararea utilajelor si instalatiilor de vopsire se vor efectua numai cand acestea
sunt oprite, golite si curatate de resturile de vopsea.
Art. 171. - Instalatiile de vopsire si uscare vor fi intretinute conform graficului de revizii si reparatii
intocmit special in acest scop, pe baza instructiunilor proiectantului sau furnizorului de utilaj si care va
fi afisat, cunoscut si respectat.
Art. 172. - (1)Inainte de inceperea operatiilor de reparatii, sudura, taiere, se vor scoate din instalatiile si
atelierele de vopsire lacurile, vopselele, diluantii etc., si se vor curata spatiile de reziduurile
inflamabile.
(2) Instalatiile electrice aferente se vor scoate de sub tensiune.
(3) Instalatia de ventilare va functiona permanent pe toata durata reparatiilor.
(4) Echipa care executa reparatia va obtine in prealabil permisul de "lucru cu foc", in care se vor
preciza masurile de securitate pentru prevenirea exploziilor si a accidentelor.
Pentru instalatiile si procedeele speciale de vopsire se vor elabora instructiuni proprii de lucru, pe baza
instructiunilor proiectantului si furnizorului de utilaj.
Art. 173. - Pentru lucrarile de vopsire care se executa la exterior (in aer liber) se vor intocmi
instructiuni proprii, dupa caz, la nivelul fiecarui agent economic.

5.2. Vopsirea prin pulverizare

Art. 174. - Vopsirea prin pulverizare in scopuri industriale se va executa in cabine sau pe platforme
prevazute cu ventilare mecanica pentru eliminarea vaporilor de solventi.
Art. 175. - Vopsirea prin pulverizare in afara utilajelor speciale este admisa numai daca se executa
ocazional si cu un consum de materiale mai mic de 10 l pe schimb si 20 gr/h/mc de incapere,
asigurandu-se in timpul vopsirii o ventilare corespunzatoare.
Art. 176. - Vopsirea in interiorul cladirilor sau halelor, prin pulverizare se va efectua astfel incat sa nu
se creeze acumulari periculoase de reziduuri dispersate, asigurandu-se o circulatie a curentilor de aer
prin ventilare naturala sau mecanica, dupa caz.
Art. 177. - Se interzice aplicarea vopselelor pe baza de miniu si sulfat de plumb prin pulverizare.
Art. 178. - Se interzice vopsirea prin pulverizare, fara functionarea integrala a utilajelor si instalatiilor
conexe (perdele de apa, filtre, ventilatoare etc.)
Art. 179. - Pentru evitarea electrocutarii prin atingere directa, utilajele electrice trebuie sa fie in
constructie inchisa cu gradul de protectie de cel putin IP 2X, folosirea celor in constructie deschisa
fiind admisa numai daca s-au luat toate masurile pentru ca toate piesele aflate sub tensiune sa fie
inaccesibile unei atingeri neintentionate.
Art. 180. - La executarea operatiilor la care exista pericolul de atingere directa, trebuie sa se utilizeze
mijloace individuale de protectie verificate.
Art. 181. - Pentru evitarea electrocutarii prin atingere indirecta, toate instalatiile electrice care nu fac
parte din circuitele curentilor de lucru, dar care accidental pot ajunge sub tensiune, trebuie sa fie
conectate la instalatia de protectie prin legare la pamant.
Art. 182. - La executarea tuturor operatiilor la care exista pericolul de atingere indirecta, echipamentele
sau instalatiile electrice vor fi legate la pamant.
Art. 183. - Spatiile de lucru pentru pulverizarea lacurilor pe baza de nitroceluloza vor avea sistem de
ventilare de evacuare separat fata de cele pentru pulverizarea lacurilor poliesterice.
Art. 184. - Se interzice folosirea gazelor combustibile la pulverizare.
Art. 185. - La schimbarea sistemului de vopsire, de lacuire etc., toate instalatiile si utilajele de
pregatire, aplicare, uscare etc., vor fi in prealabil curatate de orice depuneri anterioare.
Art. 186. - Se interzice lucratorilor care lucreaza cu pistoale de pulverizare, sa indrepte jetul asupra
altor persoane.
Art. 187. - Furtunurile de inalta presiune, utilizate pentru materialele inflamabile si combustibile, la
pulverizarea fara aer, vor fi verificate inainte de fiecare pulverizare si intretinute corespunzator.
Art. 188. - Furtunurile si echipamentele de vopsire vor fi depozitate astfel incat, in eventualitatea unor
scurgeri sau distrugeri, materialul de aplicat sa nu curga intr-un spatiu unde sa constituie sursa de
aprindere.
Art. 189. - Curatarea interiorului, a filtrelor uscate si a tubulaturii de ventilare, aferenta cabinelor si
platformelor de vopsire, se va efectua pe baza graficelor interne, in conformitate cu indicatiile
proiectantului sau furnizorului de utilaj.
Art. 190. - Ori de cate ori este nevoie, se va face curatenia completa a atelierului de vopsitorie. Sculele
si dispozitivele utilizate pentru curatenie vor fi confectionate din materiale care nu produc scantei.
Art. 191. - Ori de cate ori se constata imbacsirea filtrului de la utilajul de vopsire, acesta va fi inlocuit,
fiind interzisa inlocuirea materialului de filtrare cu un alt material decat cel prevazut in cartea tehnica.

5.3. Vopsirea electrostatica

Art. 192. - Vopsirea in camp electrostatic se poate face cu instalatii portabile, cu actionare manuala a
pistolului, in care caz, curentul maxim de scurtcircuit nu va depasi 0,2 mA sau in instalatii cu flux
continuu si actionate de la un panou de comanda.
Art. 193. - Circuitele electrice nu trebuie sa produca scantei care sa duca la aprinderea amestecului
vapori - aer.
Art. 194. - Elementele expuse si incarcate electrostatic ale pistolului manual, vor fi alimentate electric
numai conditionat de un sesizor care controleaza alimentarea cu vopsea.
Art. 195. - Piesele ce urmeaza a fi vopsite, vor fi mentinute in contact metalic cu conveiorul sau alt
suport legat la pamant. Dispozitivele de prindere a pieselor se vor curata, dupa caz, pentru a asigura un
contact corect.
Art. 196. - Lucratorii care efectueaza operatii de pulverizare in camp electrostatic, vor fi dotati cu
echipament individual de protectie antistatic.
Art. 197. - Cabinele de vopsire electrostatica automata vor fi prevazute cu instalatii de ventilare,
instalatii de stingere cu dioxid de carbon si instalatii de intrerupere a campului electrostatic in cazul
procedurii scanteilor. De asemenea, vor fi legate la centura de impamantare toate elementele metalice
ale cabinei.
Art. 198. - La vopsirea in camp electrostatic a pieselor, furnizorul utilajului va da instructiuni detaliate
de utilizare care vor cuprinde masuri de protectie, ce se vor afisa la locul de munca. De asemenea, se
vor afisa instructiuni de prim ajutor In caz de electrocutare.
Art. 199. - La vopsirea in camp electrostatic, conducatorii locurilor de munca vor lua masuri pentru
prevenirea acumularii de sarcini electostatice, pe diverse suprafete din zona de aplicare a vopselei
(piese, persoane fizice, pardoseli etc.)

Vopsirea In pat fluidizat

Art. 200. - Instalatiile de acoperire cu material combustibil in pat fluidizat electrostatic, vor fi
prevazute cu instalatii de inalta tensiune, astfel incat orice descarcare produsa sa nu conduca la
aprinderea amestecului pulbere-aer.
Art. 201. - Piesele ce urmeaza a fi acoperite vor fi mentinute in contact electric (cel putin de 1 M? ) cu
conveiorul sau alt sistem de transport, in vederea asigurarii legarii la pamant.
Art. 202. - Dispozitivele de suspendare vor fi In mod regulat curatate. Suprafetele de contact vor fi
ascutite sau prevazute cu muchii.

5.4. Vopsirea prin imersie

Art. 203. - Baile de imersie vor fi prevazute cu mijloace de stins incendii corespunzatoare materialului
continut.
Art. 204. - In timpul nefunctionarii, baile de imersie prevazute cu capac vor fi acoperite, iar cele
prevazute cu sisteme de golire rapida vor fi evacuate intr-un bazin de serviciu. Baile de imersie vor fi
prevazute cu sistem de supraveghere a concentratiei solventului.
Art. 205. - In cazul In care procesul tehnologic impune amplasarea bailor de imersie in spatiul comun
cu alte ateliere, se interzice depozitarea de materiale combustibile pe o raza de 10 m, iar pe o raza de 6
m se interzice lucrul cu foc deschis sau producerea de scantei.
Art. 206. - In cazul in care tehnologia impune imersarea manuala a pieselor, se vor lua toate masurile
PSI in vigoare.

Grunduirea electroforetica

Art. 207. - Se interzice accesul personalului in incinta de lucru a baii de grunduire electroforetica, in
timpul functionarii instalatiilor tehnologice.
Art. 208. - Dispozitivele de suspendare a pieselor vor fi periodic curatate, pentru asigurarea unui
contact corespunzator.
Art. 209. - Intretinerea si reparatia instalatiei, se vor realiza de catre utilizatorul acesteia, cu respectarea
stricta a instructiunilor proiectantului de utilaj.
Art. 210. - Intretinerea si reparatia instalatiei, se vor realiza de catre personal calificat si instruit in
acest scop.

5.5. Vopsirea cu pensula

Art. 211. - Vopsirea cu pensula se poate executa si in hale de lucru cu alt specific, cu conditia ca in
apropiere sa nu existe surse de aprindere, iar ventilarea generala a halei sa asigure respectarea
concentratiei admisibile in zona de lucru.

6. Uscarea pieselor vopsite

Art. 212. - Uscarea naturala a pieselor vopsite in atmosfera atelierului de vopsire, se poate face numai
daca instalatia de ventilare asigura nedepasirea concentratiei admise a vaporilor de solvent in atmosfera
zonei de lucru.
Art. 213. - Camerele si tunelurile de uscare vor avea montate la loc vizibil placute indicatoare in care
vor fi precizate in mod obligatoriu:
a) temperatura maxima de uscare;
b) cantitatea maxima de solvent degajata pe ora;
c) natura solventului.
De asemenea, se vor prevedea sisteme de semnalizare acustica si optica a parametrilor.
Art. 214. - Personalul care lucreaza la uscatoarele cu becuri incandescente ( cu raze infrarosii) va fi
dotat cu ochelari de protectie cu filtre corespunzatoare pentru protectia ochilor impotriva actiunii
daunatoare a razelor infrarosii.
Art. 215. - Uscatoarele cu becuri incandescente vor fi astfel construite, incat sa nu permita scurgerea
picaturilor de vopsea pe lampile incandescente.
Art. 216. - Pe tunelurile de uscare si pe uscatoarele-camera vor fi afisate la loc vizibil instructiuni de
exploatare si intretinere intocmite de utilizatorul acestora, pe baza instructiunilor proiectantului sau
furnizorului de utilaj. Uscatoarele-camera vor avea ferestre sau clapete de siguranta care sa se deschida
in afara la o suprapresiune usoara.

7. Tratarea apelor reziduale rezultate din procesele tehnologice

Art. 217. - Functionarea si intretinerea statiei de tratare a apelor reziduale se vor face in conformitate
cu regulamentul de exploatare.
Art. 218. - Schema de colectare si tratare a apelor reziduale, precum si regulamentul de exploatare al
statiei de tratare ape reziduale vor fi aduse la cunostinta intregului personal lucrator al statiei si vor fi
afisate la loc vizibil.
Art. 219. - Orice modificari, completari sau adaptari ale instalatiei tehnologice, se vor face cu avizul
proiectantului.
Art. 220. - In cadrul statiei, rezervoarele cu reactivi si rezervoarele de neutralizare vor fi acoperite si
puse sub depresiune. Rezervoarele vor fi etichetate in functie de continut si tipul de reactie ce are loc in
fiecare rezervor.
Art. 221. - Conductele de ape uzate, de reactivi si de fluide energetice vor fi marcate distinct, in functie
de natura fluidului, prin benzi colorate de 150 mm la maximum 2,0 m, in aliniament si in mod
obligatoriu la coturi, ramificatii, armaturi si racorduri, conform standardelor In vigoare.
Art. 222. - Pentru ca apele sa ajunga corect in rezervoarele destinate, circuitele de fluide vor fi
verificate in conformitate cu instructiunile de lucru.
Art. 223. - Bazinele de colectare a apelor de spalare in vederea neutralizarii, vor fi prevazute cu
balustrade de protectie si indicatoare de avertizare asupra pericolului existent.
Art. 224. - Prepararea reactivilor se va face sub supravegherea tehnologului statiei.
Art. 225. - La inceputul schimbului se va verifica functionarea dispozitivelor, armaturilor, rampelor si
AMC-urilor.
Art. 226. - In cadrul statiei de tratare a apelor reziduale se va respecta graficul de revizii si reparatii
intocmit.
Art. 227. - In cazul unei avarii la statia de tratare a apelor reziduale, se va anunta imediat tehnologul
statiei, se va inchide vana generala de alimentare cu apa a sectiei de vopsitorie si se va proceda in
conformitate cu instructiunile proprii, elaborate de unitati pentru cazuri de avarii si lichidarea urmarilor
acestora.
Art. 228. - In timpul lucrului, se vor evita scurgerea, stropirea sau varsarea pe pardoseala a solutiilor.
La orice stropire sau scurgere accidentala de solutii, se vor lua imediat masuri de indepartare si
neutralizare.
Art. 229. - Instalatia de ventilare va functiona la parametrii stabiliti prin cartea tehnica.
Art. 230. - Personalul lucrator din cadrul statiilor de tratare a apelor reziduale va fi instruit si verificat
asupra cunoasterii urmatoarelor:
a) schema tehnologica a statiei, constructia si functionarea tuturor elementelor instalatiei;
b) provenienta si caracteristicile apelor uzate;
c) sensul, fluxul operatiilor de tratare a apelor uzate;
d) conditiile de calitate impuse la evacuarea apelor uzate.

8. Prevederi de proiectare

Art. 231. - In activitatea de conceptie si proiectare a proceselor tehnologice de vopsire se vor respecta
prevederile Normelor generale de protectia muncii, normelor PSI in vigoare, normelor specifice de
securitate a muncii pentru activitati de vopsire, precum si prevederile standardelor de securitate a
muncii.
Art. 232. - Prevederile din acest capitol constituie cerinte minime de proiectare in vederea asigurarii
nivelului de securitate necesar in cadrul activitatii de vopsire, luand in considerare pericolele existente
si nu exclud prevederea oricaror altor solutii, pe baza evolutiei stiintei si tehnologiei in domeniu, pentru
imbunatatirea nivelului de securitate in activitatea de vopsire.
8. l. Cerinte privind amplasarea, constructia si amenajarea incaperilor destinate desfasurarii proceselor
de vopsire
Art. 233. - Incaperile destinate activitatilor de vopsire vor fi prevazute cu acoperis de tip usor.
Art. 234. - La amplasarea incaperilor in care se desfasoara procese de vopsire se vor respecta
urmatoarele prevederi:
a) se interzice amplasarea acestor incaperi la subsolul cladirilor;
b) amplasarea se va face, in cazul cladirilor cu un singur nivel, spre partea exterioara a cladirii, iar in
cazul cladirilor cu mai multe nivele, la ultimul etaj.
Art. 235. - Pardoselile din vopsitorii si din subsectiile auxiliare vor fi construite din materiale care nu
produc scantei prin frecare sau lovire si sunt rezistente la actiunea solventilor organici, acizilor, si
alcaliilor, precum si materiale nealunecoase, care se curata usor.
Art. 236. - Drumurile si caile de acces vor fi dimensionate in functie de procesul tehnologic si de
mijloacele de transport utilizate.
Art. 237. - Atelierele de vopsire vor fi separate fata de depozite sau alte hale prin pereti rezistenti la
foc.
Art. 238. - In cazul In care sistemul de conveioare aferent liniei de vopsire se extinde si in alte hale,
trecerea se va realiza printr-un tunel de legatura prevazut cu sprinklere, de o parte si de alta a peretelui.
Art. 239. - Incaperile de lucru vor fi prevazute cu spatii pentru depozitarea pieselor de vopsit in
vederea incarcarii sau descarcarii acestora.
Art. 240. - Statia de neutralizare aferenta atelierului de vopsire se va amplasa, de obicei, la subsolul
halei de vopsire.

8.2. Cerinte privind proiectarea utilajelor

Art. 241. - Utilajele electrice vor fi in constructie antiexploziva.
Art. 242. - In cadrul liniilor tehnologice, utilajele vor fi dispuse in sensul fluxului tehnologic, astfel
incat sa se evite miscarile inutile de deplasare a pieselor de vopsit.
Art. 243. - Utilajele de vopsire vor fi prevazute cu mijloace de stins incendii, amplasate in locuri usor
accesibile.

8.2.1. Vopsirea prin imersie

Art. 244. - Baile de vopsire prin imersie in lichide inflamabile, amplasate in linii tehnologice deservite
de transportor suspendat vor fi carcasate, ventilate, fiind interzisa prevederea de locuri de munca in
interiorul carcasei.
Art. 245. - Baile sub 2 m3 capacitate vor fi prevazute cu capace care sa se inchida, in caz de aprindere
a vopselei din baie.
Art. 246. - Baile cu capacitate de peste 2 m3 sau cele deservite de transportor suspendat vor fi
prevazute cu sistem de golire rapida cu respectarea normelor PSI.
 8.2.2. Vopsirea prin pulverizare
Art. 247. - Standurile, cabinele si platformele de vopsire vor fi executate din materiale necombustibile
si usor de curatat si vor fi dotate cu mijloace de stingere a incendiilor, corespunzatoare procesului
tehnologic si substantelor utilizate.
Art. 248. - Locul de lucru in cabina va avea o latime minima de 1500 mm (distanta de la peretele
cabinei din spatele lucratorului pana la suprafata piesei) .
Art. 249. - Captarea vaporilor de solvent si a particulelor de vopsea formate in timpul pulverizarii se va
efectua la partea inferioara, prin gratarele amenajate in pardoseala standului cabinei sau platformei.

8.2.3. Vopsirea In cAmp electrostatic

Art. 250. - Cabinele de vopsire electrostatica automate vor fi prevazute cu instalatii de ventilare,
instalatii de stingere a incendiilor cu dioxid de carbon si instalatii de intrerupere a campului
electrostatic in cazul producerii de scantei.
Art. 251. - Elementele metalice ale cabinei vor fi legate la pamant.
Art. 252. - Usile de la cabinele de vopsire automate vor avea blocaj electric pentru a nu permite accesul
in interior, in timp ce instalatia se afla sub tensiune si semnalizare de avertizare (optica sau acustica) .
Art. 253. - Posturile de lucru vor fi construite din materiale ale caror suprafete sa nu permita
acumularea de sarcini electrostatice.
Art. 254. - Toate deschiderile din peretii cabinelor sau posturilor de lucru prevazute pentru intrarea si
iesirea pieselor de vopsit, trebuie sa fie cat se poate de mici astfel incat sa nu permita accesul
personalului.
Art. 255. - Pardoseala, in interiorul postului (amplasamentului) in care isi desfasoara, in mod normal,
activitatea lucratorul, trebuie sa fie antistatica.
Art. 256. - Sistemul de ventilare de evacuare va fi interconectat cu echipamentul de pulverizare
electrostatica astfel ca pulverizarea sa fie efectuata numai cand ventilarea de evacuare este in functiune.
Art. 257. - Cabinele sau posturile de pulverizare vor fi astfel concepute incat scamele sa nu se
acumuleze pe margini, praguri sau pe fundurile cabinelor.
Art. 258. - Pe cat posibil lucratorul va fi amplasat in exteriorul postului sau cabinei de pulverizare, iar
pulverizarea se va realiza printr-o deschidere cu cele mai mici dimensiuni pentru aceasta activitate.
Art. 259. - In interiorul postului de pulverizare se va evita prezenta suprafetelor conductoare mari,
izolate la pamant.
Art. 260. - Toate capsularile conductoare ale echipamentului electric si toate structurile conductoare
precum pardoselile, peretii, tavanele, barierele, transportoarele, piesele de vopsit, recipientele etc.,
plasate in interiorul amplasamentului de lucru, precum si borna depamant a generatorului de inalta
tensiune, vor fi conectate la sistemul de legare la pamant al alimentarii electrice.
Art. 261. - Balansierele si carligele de suspendare metalice trebuie astfel concepute, incat sa asigure o
permanenta punere la pamant a pieselor de vopsit.
Art. 262. - Tubulatura de ventilare trebuie sa fie dintr-un material care nu propaga arderea si a carui
suprafata sa nu permita acumularea sarcinilor electrostatice. Ea trebuie sa fie suficient de rigida, cat se
poate de scurta si fara curburi in unghi ascutit, care ar putea provoca reduceri locale ale vitezei aerului
si ar permite depunerea pulberilor.
Art. 263. - Elementele expuse si incarcate electrostatic ale pistolului manual vor fi alimentate electric
numai conditionat de un sesizor, care conditioneaza alimentarea cu vopsea.
Art. 264. - MAnerul pistolului de pulverizare va fi legat la pamant printr-o legatura metalica si va fi
astfel construit incat lucratorul, in pozitia de lucru normala, sa aiba contact electric bun cu manerul
pistolului legat la pamant, pentru prevenirea formarii de sarcini electrostatice pe corpul acestuia (al
lucratorului) .
Art. 265. - Instalatia de pudraj electrostatic va fi echipata cu dispozitiv de detectie instantanee a flamei
si de stingere a acesteia, amplasat in vecinatatea pistolului de pulverizare.
Art. 266. - Energia de punere in functiune a instalatiei de pudraj electrostatic nu trebuie sa depaseasca
5 mJ.
Art. 267. - Elementele instalatiei de pudraj electrostatic aflate sub tensiune vor fi amplasate astfel incat
sa fie prevenita producerea de scantei.
Art. 268. - Cabina si instalatiile anexe (canalizare, ventilare etc.) vor fi echipate cu dispozitive de
descarcare si/sau eliminare a presiunii de explozie, astfel ca presiunea de explozie sa fie redusa la
valoarea de sub 1 bar.
Art. 269. - Instalatia de pudraj electrostatic va fi dotata cu agent extinctor cu actiune ultrarapida, care
sa stopeze flama din faza incipienta. Agentul extinctor ales trebuie sa nu contribuie la perturbarea
procesului tehnologic si sa nu conduca la cresterea toxicitatii in atmosfera de lucru.
Art. 270. - Cabinele de vopsire prin pudraj electrostatic vor fi dotate cu sisteme de comanda care sa
asigure intreruperea operatiei de pulverizare pe toata durata procesului de stingere.
Art. 271. - Instalatiile de vopsire electrostatica cu materiale combustibile in pat fluidizat, vor fi
prevazute cu instalatii de inalta tensiune, astfel incat orice descarcare produsa sa nu aiba o intensitate
suficienta pentru aprinderea amestecului pulbere-aer si nici sa rezulte un soc periculos.

8.2.4. Uscarea pieselor vopsite

Art. 272. - Uscarea artificiala a pieselor vopsite se va face in camere sau tunele de uscare prevazute cu
sistem de ventilare de evacuare a solventilor evaporati in timpul uscarii.
Art. 273. - Pentru a se evita evaporarea brusca a solventului in camerele sau tunelele de uscare, spatiul
dintre cabina de vopsire si uscator va fi completat cu un tunel neventilat, care sa asigure un timp de
evacuare la temperatura ambianta de minimum 7 minute.
Art. 274. - In cazul aplicarii metodei de lucru stationare, evaporarea se poate realiza in cabine de
vopsire, astfel incat sa se obtina in uscator o concentratie a vaporilor de solvent sub limita inferioara de
explozie (LIE) .
Art. 275. - Toate conductele de evacuare vor fi prevazute cu palpatoare de presiune care sa comande
oprirea incalzirii, iar in cazul instalatiilor cu functionare continua, sa comande atat oprirea admisiei de
aer comprimat, cat si oprirea conveiorului.
Art. 276. - (1)Uscatoarele vor fi prevazute cu clapete de reglaj pe conductele de evacuare, respectiv pe
cele de aer proaspat.
(2) Clapetele vor fi executate astfel incat sa nu poata obtura complet sectiunea de trecere.
(3) In pozitia de obturare maxima, clapetele trebuie sa permita evacuarea vaporilor de solvent si
respectiv, inlocuirea cu aer proaspat a aerului din utilaj chiar in perioada de evaporare intensa a
solventului (in primele 5 minute ale procesului de uscare) .
Art. 277. - Utilajele de uscare vor fi dotate cu sistem automat pentru oprirea incalzirii la atingerea
temperaturii maxime admise sau in eventualitatea defectarii, respectiv opririi accidentale a sistemului
de ventilare.
Art. 278. - Camerele de uscare vor fi prevazute cu usi, ferestre sau clapete de siguranta, care sa se
deschida in afara la o usoara suprapresiune.
Art. 279. - Cabinele de uscare vor fi prevazute cu usi speciale de salvare, care sa se deschida spre
exterior sau cu ferestre cu geam rezistent la temperatura, care pot fi sparte in cazul in care este posibil
sa ramana, accidental, un lucrator in spatiul de uscare. Se va prevedea semnalizare de avertizare (optica
sau acustica) a existentei unor persoane blocate in interiorul cabinelor.
Art. 280. - Utilajele de uscare care folosesc drept combustibil gazul metan, trebuie echipate cu
instalatie de aprindere, supraveghere si reglaj al temperaturii, care sa asigure permanent functionarea
automata a utilajului.
Art. 281. - Instalatia automata de comanda si siguranta trebuie sa conditioneze, prin electroventilele
respective, accesul gazului la arzatoare numai daca sunt respectate urmatoarele conditii:
a) gazul sa aiba presiunea prescrisa;
b) sa fie asigurata evacuarea solventului;
c) sa fie asigurata evacuarea gazelor arse;
d) sa fie efectuata o aerisire a cuptorului sau a mantalei radiante;
e) sa nu se depaseasca temperatura maxima admisa in cuptor.
Art. 282. - Utilajele de uscare vor fi prevazute cu izolatii corespunzatoare, astfel incat temperatura
mantalelor, generatoarelor de aer cald si tubulaturii de recirculare a aerului sa nu depaseasca 55 0 C.

8.3. Cerinte privind proiectarea instalatiilor de ventilare

8.3.1. Cerinte generale

Art. 283. - Pentru evacuarea substantelor nocive sau a celor care formeaza amestecuri explozive cu
aerul, se vor utiliza instalatii de ventilare mecanica generala sau locala, astfel incat concentratiile de
noxe sa se incadreze in limitele admise.
Art. 284. - Instalatiile de ventilare mecanica locala vor asigura captarea, filtrarea - neutralizarea aerului
poluat cu gaze, vapori sau aerosoli, inainte de evacuarea lui in atmosfera, pentru evitarea poluarii
mediului inconjurator, in toate cazurile in care se depasesc concentratiile admise.
Art. 285. - Pentru compensarea aerului evacuat se vor utiliza instalatii de ventilare mecanica generala
de introducere a aerului proaspat, atat in perioada calda, cat si rece a anului. Aerul introdus va fi
incalzit, respectiv racit, conform procesului tehnologic desfasurat in spatiul de lucru respectiv.
Art. 286. - Pe canalele de evacuare a aerului poluat (pe aspiratia ventilatorului de evacuare) se vor
montaobligatoriu separatoare de picaturi, indiferent de natura gazelor si vaporilor transportati pe
canalele de aer.
Art. 287. - Procesele de productie insotite de degajari de noxe cu periculozitate deosebita, vor fi izolate
in incaperi separate, instalatiile de ventilare fiind automatizate si comandate de la distanta.
Art. 288. - Toate instalatiile pentru introducerea aerului proaspat, in scopul diluarii substantelor nocive
degajate, precum si cele pentru compensarea aerului evacuat prin sisteme de aspiratie locala, vor realiza
simultan si incalzirea spatiilor de lucru, mai ales cand sistemele de ventilare au functionare continua.
Art. 289. - La stabilirea debitului de aer necesar diluarii noxelor, se va lua in considerare regimul de
presiune impus a se realiza in sectia respectiva, precum si valoarea totala a debitului de aer evacuat cu
instalatiile de ventilare mecanica locala sau generala.
Art. 290. - Cantitatile de substante nocive care stau la baza calculului de aer necesar diluarii noxelor, se
vor determina prin luarea in considerare a conditiilor de degajare in timp (variatia diagramelor de
evaporare a substantelor volatile, factorii de simultaneitate etc.) .
Art. 291. - Dispozitivele de aspiratie locala trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte:
a) lucratorul, in pozitia normala de lucru, sa nu se afle intre sursa de generare - noxe si deschiderea de
aspiratie;
b) amplasarea dispozitivelor de aspiratie sa nu impiedice procesul tehnologic, accesul la comenzi si
deservirea utilajului;
c) forma dispozitivelor de aspiratie, precum si viteza de aspiratie se vor determina in functie de fazele
procesului tehnologic, astfel incat sa se realizeze o captare cu eficienta maxima.
Art. 292. - Nu se admite recircularea aerului in sectiile de vopsire sau in cabinele de vopsire.
Art. 293. - Se vor prevedea, obligatoriu, instalatii de ventilare de avarie in incaperile unde este posibila
degajarea brusca a unui volum de substante nocive (toxice sau inflamabile) , pe care instalatiile de
ventilare dimensionate in regim normal nu-l pot evacua in timpul necesar restabilirii conditiilor
normale de lucru (depozite de vopsele si solventi) .
Art. 294. - Comanda pornirii si opririi instalatiilor de avarie se va face manual sau automat, atat in
interiorul incaperii, cat si din exterior, langa usa de intrare.
Art. 295. - Instalatiile de ventilare de avarie vor fi independente de orice alta instalatie de ventilare.
Art. 296. - In instalatiile de pompare si preparare a vopselelor, este obligatorie utilizarea sistemelor de
introducere a aerului proaspat, astfel incat acestea nu vor functiona in timpul purjarii incaperilor;
admisia aerului pentru compensare in aceste momente se va face pe cale naturala, prin infiltratii de la
ferestre si usi.
Art. 297. - Pentru toate instalatiile de ventilare mecanica - evacuare noxe si introducere de aer proaspat
(pentru dilutie si compensare) - este obligatorie prevedereasistemelor electrice de avertizare optica si
acustica a opririi ventilatoarelor.

8.3.2. Cerinte privind instalatiile de ventilare in cadrul proceselor de vopsire prin pulverizare
Art. 298. - Toate zonele de vopsire vor fi prevazute cu instalatii de ventilare mecanica adecvata, pentru
indepartarea sigura a vaporilor inflamabili, a amestecurilor sau pulberilor si pentru limitarea si
controlul reziduurilor combustibile, astfel incat sa se asigure securitatea lucratorilor si a echipamentelor
tehnice.
 Vopsirea cu materiale lichide

Art. 299. - In sistemele de acoperire cu vopsele lichide se vor respecta urmatoarele cerinte de
proiectare:
a) instalatiile de ventilare pentru operatiile de pulverizare cu vopsele neelectrostatice vor asigura in
timpul pulverizarii o viteza medie a aerului mai mare de 0,5 m/s, iar pentru pulverizarea electrostatica,
o viteza medie a aerului de minimum 0,3 m/s, la nivelul deschiderii de lucru a cabinei sau in sectiunea
transversala a cabinei;
b) debitul de aer evacuat trebuie sa fie mentinut in toate cazurile sub 25 % din limita inferioara de
inflamabilitate;
c) in incaperile de vopsire si zonele deschise de pulverizare, debitul de aer evacuat va fi sub 25 % din
limita inferioara de inflamabilitate.

Vopsirea cu pulberi

Art. 300. - In cazul vopsirii automate cu pulberi, controlul operatiei de pulverizare va fi astfel
conceput, incat acesta sa nu se poata efectua pana cind nu este pusa in functiune instalatia de ventilare
de evacuare-noxe.
Art. 301. - Se va prevedea o instalatie adecvata pentru introducerea aerului proaspat (compensarea
aerului evacuat) , astfel incat evacuarea noxelor sa se faca eficient, reducandu-se la minimum posibil
pericolul crearii de zone neventilate.
Art. 302. - Echipamentul pentru evacuarea aerului In timpul operatiei de pulverizare, in vederea
indepartarii noxelor, va fi certificat.
Art. 303. - Aerul evacuat din zonele sau utilajele, unde se face pulverizarea, va fi dirijat astfel incat sa
nu contamineze aerul de compensare in zona sau sa nu creeze noxe prin devierea lui.
Art. 304. - Este interzisa recircularea aerului evacuat din zona de pulverizare pentru a fi folosit la
compensare, pana cand acesta nu va fi denocivizat la o concentratie sigura, acceptabila si pana cand nu
va fi montat un sistem omologat de semnalizare In echipamentul de decontaminare a aerului evacuat.
Art. 305. - Sistemul de semnalizare trebuie sa opreasca automat operatia de pulverizare, in cazul
defectarii echipamentului de decontaminare.
Art. 306. - Este interzisa recircularea aerului evacuat de la operatiile de pulverizare pentru utilizare ca
aer proaspat de compensare pentru o noua operatie de pulverizare, pana cand particulele solide nu vor
fi retinute din aerul evacuat si pana cand nu va fi montat un echipament pentru analizarea compozitiei
aerului, care sa anunte operatorul sa opreasca operatia de pulverizare in cabina de vopsire, in cazul
depasirii cu 25 % a limitei inferioare de inflamabilitate.
Art. 307. - Cabinele individuale de pulverizare vor fi echipate cu tubulatura separata, montata in
exteriorul cladirilor, cu exceptia bateriilor de cabine de pulverizare, cu suprafata frontala combinata
mai mica de 1,7 m2 si numai atunci cand se utilizeaza materiale care nu produc aprinderea reziduurilor.
Art. 308. - In cazul tratarii aerului evacuat in vederea prevenirii poluarii atmosferei sau pentru
conservarea energiei, tubulaturile vor fi unite intr-o coloana colectoare, daca se respecta urmatoarele
conditii:
a) materialele utilizate pentru tratarea aerului evacuat sa nu produca reactii insotite de aprinderea
reziduurilor In coloana colectoare;
b) sa nu se utilizeze materiale de finisare pe baza de nitroceluloza;
c) sa fie prevazut un sistem de curatare a aerului, pentru reducerea cantitatii de particule de vopsea
dispersata, care se depun pe peretii interiori ai tubulaturii de aspiratie;
d) sa fie prevazut un sistem automat de sprinklere la locul de jonctiune dintre fiecare canal de aspiratie
din cabina si canalul colector.
Art. 309. - Tubulatura de evacuare - noxe se va executa din tabla de otel; clapetele de reglaj vor fi
montate astfel incat curentul de aer sa fie mentinut cat timp sistemul de ventilare este in functiune. In
cazul nefunctionarii cabinelor de vopsire, tubulatura de ventilare va fi blindata cu capace
necombustibile.
Art. 310. - Tubulatura de evacuare va fi protejata impotriva deteriorarilor mecanice si va fi montata la
o distanta de minimum 50 cm fata de elementele combustibile ale constructiei sau fata de alte materiale
combustibile, cu exceptia cazului in care, elementele combustibile ale constructiei sunt prevazute cu
protectii aplicate pe toate suprafetele in limitele a 46 cm, cand distantele pot fi reduse astfel:
a) 30 cm, pentru protectie din tabla de 0,4 mm pe panouri de azbest de 6,4 mm grosime;
b) 23 cm, pentru protectie din tabla de 0,4 mm pe panouri de azbest de 3,2 mm grosime; distantate cu
25 mm cu distantiere necombustibile;
c) 7,6 cm, pentru protectie din tabla de 0,8 mm pe vata minerala de 25 mm grosime, armata cu o plasa
de sarma;
d) 15 cm, atunci cAnd conductele sunt protejate In interior cu un sistem de sprinklere omologate.
Art. 311. - Dispozitivele de refulare a aerului la exteriorul cladirii se vor monta la minimum 1,8 m de
peretii exteriori combustibili sau de acoperis, iar directia jetului de aer evacuat va fi la o distanta de
minimum 7,6 m fata de constructiile din material combustibil, invecinate.
Art. 312. - Tubulatura de evacuare - aer va fi prevazuta cu capace de curatare.
Art. 313. - Este obligatorie utilizarea instalatiilor de ventilare de evacuare in constructie antiex, cuplate
cu motoare in constructie antiex.
Art. 314. - Motoarele electrice ale instalatiilor de ventilare de evacuare se vor amplasa In afara zonei
de pulverizare.
Art. 315. - Orice incinta pentru operatiile de acoperire cu pulberi (cabine, incinte de recuperare etc.) ,
care este etansa va fi prevazuta cu deschideri de explozie; se vor monta tubulaturi in canalul de flacara
care, vor elimina produsele de ardere in exteriorul cladirii sau spre o zona special destinata.
Art. 316. - Instalatiile de ventilare pentru paturi fluidizate si paturi fluidizate electrostatic vor fi
prevazute astfel incat sa impiedice scaparea pulberilor nedepozitate, spre exterior.
Art. 317. - Instalatiile de ventilare pentru cabinele de pulverizare vor limita existenta pulberilor sub
forma de suspensie in cabina si in sistemul de recuperare.

8.4. Cerinte privind proiectarea instalatiilor de tratare a apelor reziduale si a instalatiilor hidrotehnice
Art. 318. - La proiectarea fluxurilor tehnologice de vopsire se vor prevedea obligatoriu (in functie de
tehnologia aplicata) , instalatii pentru tratarea si neutralizarea apelor reziduale rezultate din procesele
tehnologice.
Art. 319. - Apele reziduale evacuate din procesele tehnologice vor fi colectate separat, dupa natura lor
si anume: acide, alcaline, cromice, ape ce contin in suspensie particule de vopsea si solvent.
Art. 320. - Instalatiile de tratare a apelor reziduale vor asigura neutralizarea si retinerea produselor
nocive, astfel incat apele evacuate la canalizare sa se incadreze in limitele stabilite prin standarde In
vigoare.
Art. 321. - Se interzice evacuarea slamului rezultat din procesul de neutralizare, la canalizare.
Art. 322. - Statiile de neutralizare vor fi prevazute cu instalatii de filtrare si uscare slam, in vederea
depozitarii acestuia in conditii ecologice.
Art. 323. - Se vor prevedea spatii pentru depozitarea slamului in locuri special amenajate pentru
deseuri industriale.
Art. 324. - Tehnologia de neutralizare se va stabili in functie de natura si calitatea apelor reziduale de
tratat.
Art. 325. - Instalatiile de neutralizare vor fi dotate cu instalatii de ventilare mecanica pentru evacuarea
noxelor degajate in timpul procesului de preparare si tratare a apelor reziduale si cu instalatii de
ventilare mecanica pentru introducerea aerului proaspat in vederea crearii conditiilor de mediu
corespunzatoare desfasurarii activitatii.
Art. 326. - Toate robinetele si sistemele de comanda ale fluidelor vor fi amplasate in locuri usor
accesibile.
Art. 327. - Conductele de fluide fierbinti vor fi protejate cu materiale termoizolante.
Art. 328. - Conductele, elementele de imbinare, robinetele etc. vor avea prevazuta etanseitatea
necesara, pentru a nu permite scapari de fluide fierbinti. Tubulatura instalatiilor de ventilare mecanica
va fi periodic curatata de depunerile rezultate din procesul tehnologic.

8.5. Cerinte privind proiectarea instalatiilor electrice

Art. 329. - Instalatiile de ventilare in incaperi de categoria "A" pericol de incendiu (cazul unor zone din
vopsitorii) vor fi dotate In toate cazurile cu sisteme pentru semnalizarea opririi accidentale a
ventilatoarelor de evacuare noxe.
Art. 330. - Instalatiile de ventilare pentru incaperile de categoria "A" , "B", "C" pericol de incendiu vor
fi prevazute cu mijloace de oprire a ventilatoarelor, amplasate In locuri accesibile (In caz de incendiu) .
Art. 331. - Pornirea si oprirea motoarelor electrice, care actioneaza echipamentul de ventilare se va
face cu sisteme de interblocaj electric, pentru a se asigura:
a) punerea in functiune a instalatiilor de aspiratie inaintea celor de introducere a aerului;
b) oprirea instalatiilor de aspiratie locala in urma celor pentru introducerea aerului.
Art. 332. - Cabinele de vopsire si grunduire vor fi prevazute cu iluminat local de constructie
corespunzatoare mediului potential exploziv.
Art. 333. - Elementele metalice ale echipamentelor de ventilare vor fi legate la pamant.
Art. 334. - Echipamentul de forta si comanda - transformatoarele, tabloul de forta, aparatajul de
comanda si toate celelalte parti componente ale echipamentului se vor instala in exteriorul zonelor cu
atmosfera potential exploziva.
Art. 335. - Echipamentul electrostatic - electrozii si capetele de atomizare electrostatica vor fi:
a) localizate in incinte incombustibile sau incaperi cu ventilare mecanica adecvata;
b) fixate permanent Intr-un loc adecvat;
c) izolate fata de pamant.
Art. 336. - Izolatoarele nu vor fi poroase.
Art. 337. - Conductoarele de inalta tensiune vor fi izolate corespunzator si protejate contra loviturilor
mecanice sau contra actiunii chimice distructive.
Art. 338. - Orice element expus la inalta tensiune va fi bine ancorat si protejat impotriva atingerilor
directe de catre orice persoana.
Art. 339. - Se va prevedea un sistem de legare la pamant al electrozilor atunci cand primarul este scos
de sub inalta tensiune, indiferent de cauza.
Art. 340. - (1)La separarea pieselor de vopsit de echipamentul electrostatic, se va mentine o distanta de
minimum dublul distantei de scanteiere dintre piesele de vopsit si electrozii sau capetele de atomizare
sau conductoare.
(2) Distanta de siguranta va fi semnalizata printr-o placuta indicatoare de avertizare, amplasata langa
ansamblul de vopsire.
Art. 341. - (1)Piesele ce trebuie vopsite electrostatic vor fi suspendate pe conveior sau pe cArlige.
(2) Conveioarele sau carligele vor fi concepute astfel ca, piesele sa fie legate la pamant si sa se mentina
in orice moment distanta de siguranta dintre acestea si electrozii sau capetele de atomizare
electrostatice.
(3) Piesele vor fi suspendate astfel incat sa se evite miscari prin care se poate reduce distanta
mentionata mai sus.
Art. 342. - Automatele de comanda ale aparatelor electrostatice vor fi echipate cu dispozitive care sa
separe rapid elementele de inalta tensiune, in oricare din situatiile urmatoare:
a) oprirea ventilatoarelor sau avarierea echipamentului de ventilare indiferent de cauza;
b) oprirea conveiorului care, transporta piesele prin campul de inalta tensiune;
c) aparitia unei puneri la pamant sau a unui curent de scurgere mare in orice punct al sistemului de
inalta tensiune;
d) reducerea distantei de siguranta.
Art. 343. - (1)Toate partile conductoare de curent din zona de incarcare (ionizare) , cu exceptia celor
impuse de procesul tehnologic care cer tensiune inalta, vor fi legate la pamant.
(2) Conditia de la punctul (1) se va aplica dispozitivelor de sustinere a pieselor de vopsire, paravanelor
de separare si oricaror altor obiecte sau dispozitive conductoare de curent electric din zona respectiva.
(3) Echipamentul va avea un sistem de avertizare vizibil, permanent, al necesitatii legarii la pamant a
obiectelor mentionate la punctul (2) .
Art. 344. - La echipamentul electrostatic manual de pulverizare, circuitele de inalta tensiune trebuie
proiectate, astfel incat sa nu se produca scantei care sa conduca la aprinderea amestecurilor de vapori -
aer sau sa rezulte socuri periculoase in contact cu obiectele legate la pamant.
Art. 345. - Elementele expuse si incarcate electrostatic ale pistolului manual, vor fi alimentate electric
numai conditionat de un sesizor care controleaza alimentarea cu vopsea.
Art. 346. - Echipamentul de forta, transformatoarele bloc, aparatura de comanda si toate celelalte parti
electronice ale echipamentului de forta, vor fi amplasate in afara zonelor periculoase.
Art. 347. - MAnerul pistolului de pulverizare va fi legat la pamant printr-o legatura metalica si va fi
astfel construit, incat sa previna formarea de sarcini electrostatice pe corpul operatorului.
Art. 348. - Echipamentul electrostatic si oricare alte obiecte si dispozitive conductoare de curent
electric vor fi legate la pamant.
Art. 349. - Piesele care se vopsesc vor fi mentinute in contact metalic cu conveiorul sau alt suport legat
la pamant.
Art. 350. - Partea dispozitivului de care se suspenda piesele va fi protejata contra stropirii.
Art. 351. - In cazul utilizatii conveioarelor, acestea vor fi astfel amplasate, incat sa se evite colectarea
de material de la operatia de pulverizare.
Art. 352. - Echipamentul electric al instalatiei de ventilare va fi interblocat cu instalatia de ventilare din
zona de pulverizare, in asa fel incat, sa nu poata fi actionat decat daca ventilatoarele sunt in functiune.
Art. 353. - Utilizarea alternativa a utilajelor de uscare cu infrarosii si de pulverizare in cabinele de
vopsire a autoturismelor va fi conditionata de urmatoarele prevederi:
a) in timpul operatiilor de pulverizare, aparatele de uscare, conexiunile electrice si reteaua electrica nu
vor fi amplasate in interiorul incintei de pulverizare si nici in spatiile in care pot fi depozitate reziduuri
de vopsea;
b) aparatele de pulverizare, uscare si sistemul de ventilare vor fi echipate cu un sistem de interblocaj,
astfel incat aparatele de pulverizare sa nu lucreze in timp ce aparatele de uscare sunt in functiune;
c) echipamentul de tip antiex cu siguranta marita, va fi amplasat la 0,5 m peste nivelul pardoselii;
d) toate partile metalice ale aparaturii de uscare vor fi legate la pamant.
- ****-1. Notiuni din domeniul securitatii muncii:
1.1.Avarie: Eveniment survenit In utilizarea mijloacelor de productie, caracterizat prin defectarea si
deteriorarea acestora.
1.2.Defectare: Incetarea capacitatii unei masini, instalatii, utilaj etc., de a-si indeplini functia
specificata.
1.3.Dispozitiv de protectie: Dispozitiv care reduce sau elimina riscul, singur sau in asociere cu un
protector.
1.4.Echipament individual de lucru: Totalitatea obiectelor de imbracaminte, incaltaminte si accesorii,
cu care este dotat salariatul in procesul de munca, in scopul prevenirii uzurii premature sau murdaririi
excesive a obiectelor personale.
1.5.Echipament individual de protectie: Totalitatea mijloacelor individuale de protectie cu care este
dotat executantul in timpul indeplinirii sarcinii de munca, in vederea asigurarii protectiei sale impotriva
pericolelor la care este expus.
1.6.Echipament tehnic: Orice masina, aparat, dispozitiv, mecanism, unealta sau instalatie etc., utilizata
in timpul muncii.
1.7.Factori de risc de accidentare si imbolnavire profesionala (abr.: factor de risc) : Factori (insusiri,
stari, procese, fenomene, comportamente) proprii elementelor implicate in procesul de munca, ce pot
provoca, in anumite conditii, accidente de munca sau boli profesionale.
Nota: factorii de risc sunt cauze potentiale ale accidentelor de munca si bolilor profesionale,
dependente de executant, sarcina de munca, mijloacele de productie si mediul de munca. Identificarea
lor, la nivelul acestor elemente implicate in orice proces de munca, constituie un obiectiv important al
evaluarii riscului si fundamentarii activitatii de prevenire.
1.8.Functii de securitate ; Functii ale unui echipament de munca sau ale unui mijloc de protectie prin
care fie se elimina sau se reduce riscul, fie se semnalizeaza prezenta unui pericol.
1.9.Indicator de securitate: Mijloc de informare standardizat care, prin combinarea unei forme
geometrice cu o culoare de securitate si cu un simbol, furnizeaza o informatie referitoare la securitatea
muncii.
1.10.Instructaj de securitate a muncii: Modalitatea de instruire In domeniul securitatii muncii care se
desfasoara la nivelul unitatilor si care are ca scop insusirea de catre salariati a cunostintelor si formarea
deprinderilor impuse de securitatea muncii, specifice activitatii pe care o realizeaza sau urmeaza a o
realiza.
1.11.Instructiuni specifice de securitate a muncii (sinonim: instructiuni proprii) : Componente ale
sistemului de reglementari in domeniul securitatii muncii, ale caror prevederi sunt valabile numai
pentru activitatile desfasurate in cadrul unei unitati; elaborarea lor, de catre unitati (prin efort propriu
sau in colaborare cu institute specializate) , este obligatorie atunci cand normele generale si specifice de
securitate a muncii nu acopera totalitatea activitatilor desfasurate in unitate, sau voluntara, atunci cand
patronul considera necesar pentru imbunatatirea securitatii muncii, detalierea si completarea normelor
cu unele prevederi specifice unitatii.
1.12.Instructiuni de utilizare: Instructiuni a caror elaborare este obligatorie pentru orice produs,
constituind parte integranta a documentatiei pentru certificarea produsului si prin care ,producatorul,
trebuie sa prezinte toate informatiile necesare utilizarii produsului in conformitate cu scopul pentru care
a fost creat si asigurarii securitatii muncii.
1.13.Mijloc individual de protectie: Mijloc de protectie (protector) destinat pentru protectia unui singur
executant si care i se aplica acestuia.
1.14.Nocivitate: Proprietatea unei noxe de a produce efect daunator asupra organismului.
1.15.Noxa (sinonim: factor nociv) : Agent fizic, chimic sau biologic cu actiune daunatoare asupra
organismului, In mediul luat In considerare.

1.16. Pericol:
a) Sursa unei posibile leziuni sau afectari a sanatatii.
Nota: In domeniul securitatii muncii termenul este utilizat in asociere cu alti termeni, definind originea
sau natura presupusa a posibilei leziuni sau afectari a sanatatii: pericol de electrocutare, pericol de
strivire, pericol de taiere, pericol de intoxicare etc.
b) Proprietatea inerenta a unei substante, agent, surse de energie sau situatie cu potential de a cauza
evenimente nedorite (accidente de munca sau boli profesionale) .
1.17.Persoana autorizata: O persoana competenta imputernicita in scris (de catre organe de specialitate
abilitate si / sau de catre patron) sa indeplineasca anumite activitati.
1.18.Persoana avertizata: O persoana informata asupra riscului profesional si asupra comportamentului
ce trebuie adoptat pentru desfasurarea unei activitati in conditii de securitate.
1.19.Persoana competenta: O persoana care poseda cunostintele si aptitudinile necesare pentru a realiza
corect anumite activitati.
1.20.Persoana expusa: O persoana care se afla in intregime sau partial intr-o zona periculoasa.
1.21.Prevenire: Ansamblul proceselor si masurilor luate sau planificate la toate stadiile de lucru pentru
evitarea pericolelor sau reducerea riscurilor.

1.22. Prevenire intrinseca: Prevenire realizata in stadiul de conceptie / proiectare, care consta in:
- evitarea sau reducerea pericolelor atAt cAt este posibil, prin alegerea corespunzatoare a unor
caracteristici de conceptie;
- limitarea expunerii persoanelor la pericolele care nu au putut fi evitate sau limitate suficient, prin
reducerea necesitatii de interventie a executantului in zonele periculoase.
1.23.Protectie: Ansamblul de masuri care constau in utilizarea unor mijloace specifice, denumite
mijloace de protectie, cu scopul protejarii executantilor fata de pericolele care nu au fost suficient
evitate sau limitate prin prevenire intrinseca.
1.24.Proces de munca: Succesiunea in timp si spatiu a actiunilor conjugate ale executantului si
mijloacelor de productie in sistemul de munca.
1.25.Protector: Mijloc de protectie special conceput si utilizat pentru a realiza protectie prin
interpunere, ca obstacol (fizic) intre pericol si persoana expusa.
1.26.Risc: Probabilitatea asociata cu gravitatea unei posibile leziuni sau afectari a sanatatii, intr-o
situatie periculoasa.
1.27.Risc profesional: Risc in procesul de munca.
1.28.Situatie periculoasa: Orice situatie in care o persoana este expusa unuia sau mai multor pericole.
1.29.Substanta periculoasa: O substanta care, in virtutea proprietatilor sale chimice sau fizico-chimice,
poate constitui un pericol.
1.30.Zona periculoasa: Orice zona in care exista sau poate aparea un pericol.
1.31.Zona periculoasa a unui echipament tehnic: Orice zona situata in interiorul sau in jurul
echipamentului tehnic in care o persoana este expusa riscului de leziune sau afectare a sanatatii.
Nota: Pericolul care genereaza riscul infatisat in aceasta definitie:
- poate fi permanent prezent pe durata functionarii prevazute a echipamentului tehnic (deplasarea
elementelor mobile periculoase, degajare de substante periculoase, arc electric in timpul fazei de sudura
etc.) sau:
- poate aparea neasteptat (pornire neintentionata / neprevazuta etc.) .

2. Notiuni tehnologice

2.1.Amplasament periculos: Amplasamentul in care fie este prezenta o atmosfera exploziva, fie se
poate prevedea prezenta acesteia in cantitate suficienta pentru a necesita masuri speciale in constructia,
instalarea si utilizarea aparaturii electrice.
2.2.Atmosfera exploziva: Amestec cu aer in conditii atmosferice, de substante inflamabile sub forma de
gaz, vapori, ceata, pulberi sau scame in astfel de proportii incat o temperatura excesiva, arcuri sau
scantei, sa produca explozia (pericol real) .
2.3.Cabina de pulverizare: Amplasament inchis in toate partile, in timpul utilizarii, cu exceptia
mijloacelor de intrare si iesire a pieselor si conductelor de ventilare.
2.4.Echipament manual de pulverizare electrostatica a vopselei - pulbere: Echipament care cu ajutorul
campurilor electrice produce, incarca si depune particule in suspensie. El se compune in general din
urmatoarele parti:
- un pistol de pulverizare;
- un generator de inalta tensiune;
- un cablu de conexiune.
2.5.Limita inferioara de explozivitate (LIE) : Concentratie in aer a vaporilor sau pulberilor inflamabile
sub care nu se formeaza atmosfera exploziva.
2.6.Manusi antistatice: Manusi care au o rezistenta suficient de slaba pentru a evita acumularea
sarcinilor electrostatice.
2.7.Pardoseala antistatica: Pardoseala care are o rezistenta in raport cu pamantul suficient de slaba
pentru a evita acumularea sarcinilor electrostatice.
2.8.Post de pulverizare: Amplasament inchis in toate partile, cu exceptia mijloacelor de acces ale
operatorului si de intrare si iesire a pieselor si conductelor de ventilare.

© Copyright 2006 - 2021 NSSM 26

NSSM 45
Norme de securitate a muncii pentru turism,
alimentatie publica si transport persoane cu
instalatii pe cablu
Structuri de servire a mesei
Art. 86. - Structurile de servire a mesei sunt obligate sa respecte prevederile Normelor sanitare si ale
Normelor generale de protectie a muncii.
Art. 87. - (1) Activitatile ce se desfasoara in structurile de servire a mesei sunt legate de aprovizionarea
cu marfa, depozitarea acesteia, prepararea alimentelor in bucatarii si laboratoare de cofetarie-patiserie,
precum si servirea acestora in saloane sau in alte locuri destinate acestui scop.
(2) Prevederile de norma privind structurile de servire a mesei se refera la activitatile de pregatire a
alimentelor prin tratare termica si la rece.
Art. 88. - Pentru desfasurarea activitatii in conditii de igiena si de securitate a muncii, spatiile de
productie pentru prepararea alimentelor trebuie organizate in functie de volumul activitatii si in functie
de tehnologiile din productia culinara.
Art. 89. - In structurile de servire a mesei cu un numar sub 150 locuri la mese prelucrarile primare -
transare, pregatirea carnii, pestelui si a legumelor se pot efectua in cadrul bucatariei propriu-zise, in
locuri special repartizate sau in nise dotate cu utilaje si mobilier adecvat acestor operatii. Fiecare loc de
munca va fi marcat prin indicatoare si va fi dotat cu mese si ustensile separate pentru carne cruda si
carne fiarta, pentru peste, zarzavat etc.
Art. 90. - Este obligatorie evacuarea resturilor de la prelucrarea carnii, pestelui, zarzavatului si
legumelor, la fiecare preparare de meniuri sau ori de cate ori este nevoie.
Art. 91. - Resturile menajere nerecuperabile sau nefolositoare rezultate din procesul de productie si din
operatia de servire a clientilor se vor colecta in saci din material plastic, in recipiente etanse,
confectionate din materiale rezistente, evacuarea facandu-se inainte ca acestea sa depaseasca
capacitatea de depozitare sau sa intre in descompunere.
Art. 92. - Unitatile de alimentatie publica care au sectii de productie trebuie sa-si stabileasca o zona
pentru depozitarea gunoiului menajer care sa fie la distanta mare de locul alimentar si amenajat
conform normelor sanitare.
Art. 93. - La instalarea, exploatarea, intretinerea si repararea utilajelor, aparatelor, precum si a altor
echipamente tehnice folosite in alimentatia publica (restaurante, cantine, bufete, baruri etc.) se vor
respecta urmatoarele:
- tehnologia stabilita prin documentatia elaborata de proiectant sau cea indicata prin cartea tehnica,
privind exploaterea utilajelor, instalatiilor, aparatelor etc.;
- prevederile documentatiei tehnice emise de furnizor referitoare la cunoasterea componentei, a
caracteristicilor tehnice si functionale precum si a conditiilor tehnice de executie, montaj si receptie, a
mijloacelor tehnice din dotare;
- prevederile documentatiei tehnice referitoare la periodicitatea si conditiile tehnice de efectuare a
verificarilor si reparatiilor;
- instructiunile tehnice specifice fiecarui mijloc de productie, privind exploatarea acestuia;
- exploatarea mijloacelor din dotare numai cu aparatura de masura, control si automatizare prevazuta.
Art. 94. - Personalul din bucatarii (bucatari, ajutori de bucatari si bucatari auxiliari) este obligat sa
poarte echipamentul de protectie si de lucru prevazut de normative.
Art. 95. - In bucatarii sau alte spatii de pregatire la cald este interzis lucrul fara asigurarea ventilarii
incaperilor.
Art. 96. - Curatarea locului de munca se va efectua ori de cate ori este necesar pentru prevenirea
alunecarii persoanelor in zona de lucru.
Art. 97. - Lucratorii din bucatarie trebuie sa fie instruiti asupra modului de utilizare a agregatelor la
care lucreaza (masini de gatit, roboti, marmite cu aburi, tigai basculante, friteuza, cuptoare de diferite
tipuri etc.) pentru prevenirea accidentelor.
Art. 98. - Este interzisa aprinderea focului la masinile de gatit la care se utilizeaza combustibil gazos
sau injectoare cu combustibil lichid, de catre persoane neinstruite.
Art. 99. - Eventualele defectiuni ce apar in functionarea unor agregate, roboti de bucatarie etc. vor fi
remediate numai de catre persoane calificate de specialitate (mecanici, electricieni etc.).
Art. 100. - Personalul din bucatarie va purta incaltaminte bine fixata pe picior. Este interzisa folosirea
incaltamintei tip papuc (neasigurata la calcai).
Art. 101. - Este interzisa asezarea pe pardoseli a vaselor cu lichide fierbinti, pentru prevenirea
accidentelor prin oparire.
Art. 102. - Vasele ce se folosesc la prepararea meniurilor si ustensilele se vor pastra in mod ordonat pe
rafturi.

Laboratorul de cofetarie-patiserie
Art. 103. - Exploatarea utilajelor si instalatiilor cu care este dotata cofetaria-patiseria (malaxoare,
mixere, roboti universali, cuptoare electrice si cu gaze etc.) se va face numai de catre persoane instruite,
conform prevederilor cartilor tehnice respective.
Art. 104. - Persoanele care manevreaza semipreparatele si preparatele in camerele sau dulapurile
frigorifice vor evita trecerea brusca de la cald la rece, pentru prevenirea imbolnavirilor.

 Exploatarea utilajelor din structurile de servire a mesei

5.1. Utilaje si instalatii pentru pregatirea alimentelor prin tratare termica

Utilaje si aparate care functioneaza cu abur

Art. 117. - Este interzisa prepararea unor compozitii fara fluiditate pentru prevenirea incalzirilor
excesive si neuniforme a peretilor, utilajelor, agregatelor.
Art. 118. - Utilajul nu se pune in functiune, decat atunci cand este incarcat complet.
Art. 119. - Alimentarea cu abur se va face in limitele de presiune joasa (0,4-0,7) bari, cu exceptia
autoclavelor sau a altor aparate speciale, la care se indica presiunea maxima de regim .
Art. 120. - Introducerea aburului In mantaua de Incalzire se controleaza pana la evacuarea aerului din
acestea, respectiv pana la iesirea aburului.

Utilaje alimentate cu energie electrica

Art. 121. - Utilajele actionate electric se vor exploata si respectiv instala in conditiile prevazute de
Normele specifice pentru utilizarea energiei electrice si in conformitate cu standardele pentru aparatele
electrice de gatit.
Art. 122. - Este interzisa folosirea utilajelor fara echipamentul electric de comanda-control in stare de
functionare, prevazut de proiectant.
Art. 123. - Manevrarea tuturor intrerupatoarelor sau comutatoarelor se va face cu mainile uscate.
Art. 124. - In situatii de exces de umiditate, manevrarea se va efectua cu manusi electroizolante si de
pe platforme electroizolante sau de pe covoare din cauciuc.
Art. 125. - Este interzisa racirea plitelor cu apa pentru a se evita fisurarea acestora si producerea de
scurtcircuite la instalatia electrica.

Utilaje actionate cu combustibil gazos si lichid

Art. 126. - Utilajele alimentate cu gaze naturale se vor instala si exploata in conformitate cu normele
specifice pentru utilizarea, distribuirea gazelor naturale, Normativului 16-67.
Art. 127. - Instalatiile trebuie sa fie prevazute cu un sistem de opturare (clapeta) care sa retina gazul
cand acesta revine pe conducta dupa o eventuala intrerupere de la retea.
Art. 128. - Pentru spatiile inchise (cuptor, masini de gatit cu plita cu cuptor etc.) instalatiile vor fi
prevazute cu sistem automat de ardere a gazului, cu flacara de veghe.
Art. 129. - In lipsa aparaturii de automatizare, instalatiile cu arzatoare in spatii inchise cat si masinile
de gatit cu mai multe arzatoare, pentru siguranta, vor fi prevazute cu o teava de fuga a flacarii, care are
controlul de reaprindere a arzatorului stins din cauza manevrarii gresite sau peste care s-a varsat
mAncare.
Art. 130. - Evacuarea gazelor se va face prin canale dimensionate conform normelor In vigoare.
Art. 131. - Este interzisa evacuarea gazelor arse prin hota de absortie cu exceptia resourilor sau flacarii
deschise si numai in conditiile prevazute de Normativul 16-76 .

Tipuri de utilaje pentru tratarea termica a alimentelor. Marmita actionata cu abur

Art. 132. - Este interzisa utilizarea marmitei fara manometru de presiune in stare de functionare,
verificat conform normativelor in vigoare.
Art. 133. - Este interzisa folosirea robinetelor cu garnituri defecte si fara o etansare perfecta.
Art. 134. - La deschiderea capacului, lucratorul care utilizeaza marmita trebuie sa stea la o distanta
care sa-i permita evitarea oparirii cu abur sau cu lichid fierbinte.
Art. 135. - Scoaterea continutului din marmita se va efectua cu multa atentie, folosindu-se in acest scop
polonice cu coada lunga si vase de capacitate redusa care sa permita o manevrare usoara.
Art. 136. - Defectiunile ce se constata in functionarea marmitei vor fi remediate de persoane cu
calificare in domeniul respectiv.

Oale sub presiune

Art. 137. - Inainte de punerea in functiune se verifica daca robinetul de golire este inchis.
Art. 138. - Dupa introducerea alimentelor in oala se verifica daca usa este bine inchisa.
Art. 139. - Este interzisa folosirea oalei sub presiune fara dispozitivele de semalizare si siguranta in
stare de functionare.
Art. 140. - In timpul procesul de fierbere becurile de semnalizare trebuie sa fie aprinse.
Art. 141. - Este interzisa deschiderea usii pana cand nu se aude semnalul sonor, becurile de
semnalizare se sting, iar cel verde se aprinde.
Art. 142. - Daca manometrul de presiune indica in zona de avertizare (rosie) se opreste imediat
functionarea aparatului si se apeleaza la persoane cu calificare de specialitate pentru remedierea
defectiunii.

Masini de gatit cu plita

Art. 143. - Instalarea masinilor de gatit cu plita se va efectua de catre persoane cu calificare de
specialitate si dupa caz autorizate.
Art. 144. - Inainte de punerea in functiune a masinilor de gatit se va verifica starea sistemului de
alimentare (electric, cu arzator cu gaze, injector pentru combustibil lichid).
Art. 145. - Punerea in functiune a masinilor de gatit cu plita incalzite electric, se va face conform
prevederilor din Cartea tehnica a instalatiei respective.
Art. 146. - Manevrarea comutatorului din tabloul electric se va efectua cu respectarea masurilor de
electrosecuritate pentru prevenirea accidentelor prin electrocutare.
Art. 147. - Actionarea butoanelor de la masina de gatit cu plita electrica se va face numai cu mana
uscata, stand pe un covor de cauciuc.
Art. 148. - La masinile de gatit incalzite cu gaze naturale, inainte de aprinderea focului, obligat se va
verifica daca nu sunt scapari de gaze, daca toate robinetele sunt bine inchise si etanse.
Art. 149. - In cazul in care se constata scapari de gaze se iau masuri de ventilare a incaperii, nu se
actioneaza intrerupatoarele de la lumina, nu se utilizeaza foc deschis si se evita orice posibilitate de
initiere a unui eventual amestec aer-gaz exploziv.
Art. 150. - Remedierea scaparilor de gaze se va efectua de catre o persoana autorizata in instalatii de
gaze.
Art. 151. - La masinile incalzite cu combustibil lichid este interzisa utilizarea injectoarelor care au
scapari de combustibil pe la imbinari.
Art. 152. - Aprinderea combustibilului (lichid sau gazos) se va face utilizandu-se o vergea metalica
prevazuta la capat cu un tampon de azbest ce se va inmuia In petrol.
Art. 153. - Tamponul astfel inmuiat se aprinde cu chibritul, dupa care vergeaua se va introduce in
masina pana in dreptul arzatorului de gaze sau injectorului dupa care se da drumul progresiv la
combustibil prin robinetul de la conducta de gaz metan sau motorina.
Art. 154. - Oprirea functionarii arzatorului si a injectorului (stingerea flacarii) se face prin inchiderea
robinetelor de alimentare cu combustibil.
Art. 155. - Pentru prevenirea incendiilor la masinile ce utilizeaza combustibil solid (lemn, carbune
etc.), acesta va fi, de dimensiuni care sa permita introducerea completa in spatiul de ardere, in asa fel ca
in timpul procesului de combustie sa nu cada in exterior parti aprinse.
Art. 156. - Este interzisa arderea combustibilului solid cu usa deschisa de la spatiul unde are loc
combustia.
Art. 157. - Este interzisa amorsarea aprinderii combustibilului solid cu substante inflamabile cu viteza
de reactie violenta (benzina si altele similare).
Art. 158. - Capacele si ochiurile plitelor masinii de gatit, trebuie sa fie pe timpul functionarii inchise (la
locul lor) pentru a se evita emanatia gazelor si fumului in exterior.
Art. 159. - Este interzisa utilizarea masinilor de gatit cu plita fisurata sau sparta.

Masini de gatit tip aragaz cu cuptor sau resou

Art. 160. - Masinile de gatit tip aragaz cu cuptor sau resou se vor utiliza numai daca au complete toate
capacele-ciuperca la arzatoare.
Art. 161. - Este interzisa largirea orificiilor de ardere.
Art. 162. - Inainte de folosire se va verifica cu apa si sapun daca sunt scapari de gaze la partile care se
imbina. Este interzis ca aceasta (verificarea) sa se faca cu flacara.
Art. 163. - Este interzisa folosirea buteliilor de aragaz fara regulator de presiune.
Art. 164. - Montarea regulatorului la butelie se face dupa ce in prealabil s-a verificat daca robinetul
este inchis, dupa care se va desuruba busonul de siguranta.
Art. 165. - Este interzis transportul buteliei de aragaz fara busonul de siguranta (piulita) si capacul de
protectie al robinetului (corpul de bronz) montate.
Art. 166. - Manevrarea buteliei de aragaz se va efectua fara lovirea brusca a acesteia.
Art. 167. - Amplasarea buteliei se va face in pozitie verticala, la distanta de cel putin 1m fata de sursa
de incalzire.
Art. 168. - Este interzisa folosirea unor furtunuri de alte tipuri in locul celor special realizate, pentru
racordarea buteliei la arzator.
Art. 169. - Furtunul de racordare trebuie sa fie in perfecta stare, sa nu aiba crapaturi si scapari de gaze.
Art. 170. - Prinderea furtunului de cele doua capete, butelie si respectiv resou, se va efectua prin colier
metalic.
Art. 171. - Este interzisa incalzirea buteliei cu apa calda sau cu alte mijloace, pentru marirea presiunii.
Art. 172. - Este interzisa utilizarea altor tipuri de butelii decat cele de constructie standardizata si
verificate periodic de organizatiile abilitate.
Art. 173. - Aprinderea aragazului se va face de la o sursa de foc (chibrit, aparat electric de produs
scantei etc.) care se va apropria de arzator, deschizand treptat robinetul (busonul) masinii ce urmeaza a
fi pusa in functiune.
Art. 174. - Pe timpul cat arzatoarele sunt aprinse se va supraveghea ca lichidele ce fierb sa nu curga din
vase si sa stinga flacara, producand acumulari de gaze ce pot determina explozii.
Art. 175. - Este interzisa aprinderea focului in incaperile in care se simte miros caracteristic de gaze
odorizate. In aceste situatii, imediat se va ventila incaperea prin deschiderea ferestrelor sau alte sisteme
de ventilare.
Art. 176. - Remedierea defectiunilor (neetanseitatilor) se va efectua de o persoana special calificata.

Cuptoare pentru copt si fiert

Art. 177. - Cuptoarele incalzite cu gaze vor fi exploatate conform prevederilor instructiunilor elaborate
de fabrica producatoare si a Normelor specifice de securitate a muncii (Anexa 1 poz.4).
Art. 178. - Cuptoarele electrice se vor exploata respectand prevederile din cartea tehnica (in functie de
tipul acestora) si Normele specifice pentru utilizarea energiei electrice.
Art. 179. - Daca la utilizare temperatura manerelor de manevrare a diferitelor usi o depaseste pe cea
din mediile normale, acestea vor fi confectionate din materiale izolante.
Art. 180. - Burlanele pentru evacuarea emanatiilor rezultate in timpul procesului de copt vor fi
racordate la cosurile de fum care trebuie sa fie curatate periodic.
Art. 181. - Manevrarea tavilor si a produselor supuse procesului de coacere la temperaturi ridicate, se
va efectua cu ajutorul materialelor izolante (manusi cu palma de azbest, bucati de panza).
Art. 182. - Incaperile in care sunt amplasate cuptoarele vor fi dotate cu instalatii de ventilare locala si
generala, pentru asigurarea unui climat conform prevederilor Normelor generale de protectie a muncii.

Cuptor cu microunde
Art. 183. - Este interzisa introducerea obiectelor din metal in cuptor.
Art. 184. - Este interzisa pornirea cuptorului cu microunde cu usa deschisa.
Art. 185. - Este interzisa scurtcircuitarea sau demontarea dispozitivelor de siguranta.
Art. 186. - Este interzisa acoperirea cu diferite obiecte a usii precum si acumularea de murdarie pe
suprafata de protectie a acestuia.
Art. 187. - Defectiunile tehnice ce apar in functionarea cuptorului cu microunde vor fi remediate numai
de catre personal specializat.

Tigaie basculanta
Art. 188. - Pentru prevenirea accidentelor la folosirea tigaii basculante, se vor respecta urmatoarele
reguli :
- in momentul deschiderii capacului, bucatarul trebuie sa stea la o distanta care sa-i permita evitarea
oparirii cu abur;
- alimentele ce se prajesc in grasimi nu trebuie sa fie umede, iar introducerea si scoaterea din tigaie se
va face cu spumator plat sau cu furcheta de bucatarie;
- grasimea folosita la procesul de prajire se va scoate din tigaie dupa ce aceasta s-a racit, prin aplecarea
tigaii cu partea din fata in jos, colectarea efectuandu-se in vase de capacitate mare evitandu-se
deversarea pe picioarele lucratorului.
Art. 189. - Tigaia basculanta va fi prevazuta cu hota pentru captarea emanatiilor rezultate din procesul
de prajire.
Art. 190. - Dupa terminarea operatiei, tigaia se spala cu apa calda si detergent. De asemenea se va
spala si pavimentul in zona tigaii pentru inlaturarea petelor de grasime ce au cazut din tigaie.

Gratar pentru prepararea fripturilor

Art. 191. - Gratarele pentru preparat fripturi si alte specialitati din carne, indiferent de sursa de
incalzire folosita (mangal, gaze sau energie electrica) trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- sa fie dotata cu hota pentru evacuarea emanatiilor rezultate din procesul de frigere;
- la gratarele cu gaze, fripturile nu vor veni in contact cu flacara, difuzarea caldurii se va realiza prin
intermediul unei placi de fonta asezata deasupra arzatorului;
- placile (plitele) din fonta vor fi prevazute cu nervuri si cu sistem de colectare a grasimilor ce rezulta
din procesul de frigere a preparatelor din carne.
Art. 192. - Gratarele cu rezistenta electrica sau raze infrarosii se vor utiliza in conformitate cu
instructiunile prevazute de cartile tehnice si Normele specifice de utilizare a energiei electrice.
Art. 193. - Manipularea fripturilor se va face cu ajutorul unei furci lungi din metal cu manere izolate si
cu cleste special confectionat.
Art. 194. - Este interzisa utilizarea gratarelor cu crapaturi in placile incalzite electric.

Friteuza
Art. 195. - Instalarea acestui utilaj se va face de catre personal calificat, cu respectarea Normelor
specifice de utilizare a energiei electrice.
Art. 196. - Se va respecta nivelul uleiului din cada (bazin) prevazut de cartea instalatiei, in limitele de
nivel marcat pe bazin.
Art. 197. - Preparatele ce urmeaza a fi prajite in bazin trebuie sa fie bine scurse de apa.
Art. 198. - Preparatele vor fi asezate in cosuri metalice, din sarma, si nu direct in bazinul friteuzei.
Art. 199. - Curatarea bazinului friteuzei se va face cand uleiul are o temperatura nepericuloasa
producerii de accidente prin arsuri.
Art. 200. - Este interzisa incalzirea bazinului gol (fara ulei).

5.2. Masini pentru mecanizarea muncii in bucatarii

Robotul universal pentru bucatarii si cofetarii

Art. 201. - Este interzisa montarea dispozitivelor anexe pentru efectuarea operatiilor dorite, fara ca
masina sa fie decuplata, in prealabil, de la reteaua de alimentare cu energie electrica (tablou de
comanda).
Art. 202. - Dupa fixarea dispozitivului-anexa, masina se pune in functiune in gol pentru a se verifica
daca aceasta a fost montata corect.
Art. 203. - Pe timpul lucrului masina va fi supravegheata in permanenta de catre un lucrator instruit
pentru folosirea acesteia, iar la aparitia unei functionari anormale va actiona butonul de oprire.
Art. 204. - La introducerea in sistemul de alimentare a produselor ce se prelucreaza (carne, legume,
fructe etc.) se vor utiliza sistemele din dotarea masinii pentru operatia specifica.
Art. 205. - Este interzisa apasarea produselor cu mana spre sistemele active ale dispozitivelor.
Art. 206. - La terminarea operatiilor la robot, acesta se deconecteaza de la butonul de oprire si de la
automatul de pornire.
Art. 207. - Este interzis a se demonta dispozitivul (anexa) inainte de deconctarea mecanica si electrica
a masinii.
Art. 208. - Dispozitivele anexe ce au fost folosite se vor spala, usca si depozita in dulapul masinii.

Malaxorul pentru framantat si amestecat

Art. 209. - Amplasarea malaxorului se va face respectand distantele care sa permita alimentarea si
golirea acestuia cu usurinta.
Art. 210. - Alimentarea sau golirea cuvei malaxorului se va face cu masina oprita.
Art. 211. - Este interzis sa se introduca mainile sau alte ustensile in cuva malaxorului, in timpul
functionarii.
Art. 212. - Este interzisa utilizarea malaxorului fara aparatoare de protectie la cuva.
Art. 213. - Inainte de introducere in cuva malaxorului compozitia ce urmeaza a fi prelucrata (carne,
aluat etc.) va fi controlata pentru inlaturarea eventualelor unelte, corpuri tari, case ce ar putea ramane in
continutul acesteia.
Art. 214. - Este interzisa curatarea masinii fara a fi deconectata de la reteaua de alimentare.

Masina electrica de tocat carne

Art. 215. - (1) Instalarea masinilor electrice de tocat carne, se va face conform prevederilor din cartea
tehnica, de catre persoane calificate.
(2) Exploatarea si intretinerea acestora se va face conform instructiunilor proprii.
Art. 216. - Interventia la masina, in cazul blocarii se va face numai dupa oprirea ei.
Art. 217. - Este interzis a se utiliza masina fara palnie de alimentare si fara dispozitivul maner din lemn
sau material plastic, pentru presat carnea, legumele etc.
Art. 218. - Este interzis presarea carnii, legumelor, fructelor etc. cu mana in palnia de alimentare a
masinii de tocat carne actionata electric.
Art. 219. - Masina de tocat carne, antrenata prin curele de transmisie, va fi prevazuta cu aparatori de
protectie la partile in miscare.
Art. 220. - Fixarea accesoriilor la masina de tocat carne, se va face dupa ce masina a fost decuplata de
la tabloul de alimentare cu energie electrica. Curatarea si spalarea masinii se va efectua conform
instructiunilor proprii.
Art. 221. - Masinile de tocat carne vor fi conectate la nulul de protectie. Este interzisa utilizarea de
cordoane electrice improvizate, cu izolatia defecta.

Masina de spalat si curatat cartofii

Art. 222. - Masina va fi instalata de catre persoane calificate corespunzator, respectandu-se prevederile
standardelor si normelor de electrosecuritate, tinand seama de conditiile de exces, de umiditate in care
lucreaza masina.
Art. 223. - La punerea in functiune a masinii se vor verifica urmatoarele:
- daca discul pietrei abrazive este deteriorat sau prezinta fisuri, iar in cazul masinii cu tambur se va
verifica starea acestuia;
- starea fizica si intinderea curelelor de transmisie; in cazul in care se constata ca acestea sunt
deteriorate (rupte sau lejere) se va apela la persoane de specialitate pentru remedierea defectiunii.
Art. 224. - Inainte de introducerea cartofilor in masina pentru a fi curatati, se vor controla pentru a nu fi
amestecate cu acestia alte corpuri straine si tari ce pot deteriora discul.
Art. 225. - Este interzisa introducerea mainilor, paletelor sau a oricaror altor obiecte in timpul
functionarii, prin gura de alimentare a masinii.
Art. 226. - In cazul in care masina se blocheaza, aceasta va fi deconectata prin butonul de oprire si de
la reteaua electrica prin automatul de protectie ( intrerupator ) si se va apela la o persoana calificata
pentru deblocare (mecanic de intretinere).
Art. 227. - In dreptul masinii se va asigura un gratar de protectie din lemn, pe care va sta lucratorul
care o utilizeaza.
Art. 228. - La terminarea operatiei de spalare si curatare a cartofilor, se va opri masina de la butonul de
oprire si se va deconecta de la reteaua de alimentare cu energie electrica, prin intrerupatorul de
protectie.
Art. 229. - Masinile dotate cu sisteme automate de programare a timpului de spalare-curatare a
cartofilor si microintrerupatoare la capacul de alimentare, se vor exploata conform instructiunilor din
cartea tehnica.

Masina de taiat mezeluri sau paine

Art. 230. - Amplasarea masinilor de taiat mezeluri si a celor de taiat paine se va face in asa fel ca
accesul la ele sa se faca cu usurinta.
Art. 231. - Fixarea mezelurilor pe masa mobila se face cu dispozitivul din dotarea masinii prevazut cu
manere de presare a produselor si manevrare a masei mobile.
Art. 232. - Este interzisa tinerea mezelurilor si a painii cu mana in timpul taierii acestora de cutitul
masinii.
Art. 233. - Feliile de mezeluri sau de paine vor fi luate cu o paleta destinata in acest scop.
Art. 234. - Este interzisa manevrarea masinilor de taiat mezeluri si paine de persoane neinstruite.
Art. 235. - Curatarea masinilor se va face dupa ce acestea au fost deconectate de la sursa de curent prin
scoaterea stecherului .

Mixer fix pentru maioneze si creme

Art. 236. - Masina se instaleaza de catre un specialist care trebuie sa respecte prevederile standardelor
de electrosecuritate si ale Normelor specifice de utilizare a energiei electrice precum si prevederile
privind distanta fata de alte utilaje etc.
Art. 237. - Este interzisa interventia la masina pentru inlaturarea unor defectiuni precum si pentru
curatarea acesteia in timpul functionarii.
Art. 238. - Pentru remedierea unor defectiuni precum si pentru montarea si demontarea sculelor la axul
de actionare, masina se va deconecta, in prealabil, de la reteaua de alimentare, prin actionarea
intrerupatorului.
Art. 239. - Cuva malaxorului va fi prevazuta cu manere pentru manevrare si va fi bine fixata pe batiul
masinii cu cleme basculante pentru impanare.
Art. 240. - Sistemul de antrenare (motor - axul sculei) va fi protejat cu o aparatoare fixata prin suruburi
care nu se va
indeparta decat in situatia interventiilor pentru remedierea unor defectiuni.
Art. 241. - Este interzisa functionarea mixerului fara aparatoare in zona activa a sculelor (batatoare).

Masina de preparat inghetata

Art. 242. - La punerea in functiune a masinii de preparat inghetata se va verifica daca toate
dispozitivele sunt corect montate.
Art. 243. - Este interzisa utilizarea masinii de preparat inghetata fara aparatoare de protectie deasupra
cazanului unde se prepara amestecul respectiv pentru inghetata.
Art. 244. - Montarea si folosirea masinii se va face, in functie de tip, conform instructiunilor emise de
firma constructoare (cartea tehnica).
Art. 245. - Este interzisa functionarea masinii, in timpul alimentarii cu compozitia de inghetata.
Art. 246. - Este interzisa introducerea in masina a compozitiei de inghetata in stare fierbinte. Racirea
compozitiei se va face intr-un loc care sa previna accidentarea prin oparire a persoanelor.
Art. 247. - Amestecarea compozitiei in timpul fierberii se va face in asa fel incat sa nu se produca
stropiri sau deversari.
Art. 248. - Remedierea eventualelor defectiuni ce apar in functionarea masinii se face numai de catre
persoane calificate, de specialitate.
Art. 249. - Demontarea diferitelor dispozitive si spalarea masinii, se va face dupa ce acesta a fost
deconectata da la reteaua de alimentare cu energie electrica.
 Aparate de bucatarie actionate electric
Art. 250. - Aparatele de bucatarie actionate electric se vor instala si exploata in conditiile prevazute de
cartile tehnice.
Art. 251. - Este interzisa folosirea aparatelor de bucatarie conectate la prize electrice fara nulul de
protectie si dispozitive de deconectare automata la aparitia eventualelor defecte.
Art. 252. - Este interzisa folosirea aparatelor fara aparatura de masura si control in stare de functionare.
Art. 253. - Este interzisa folosirea aparatelor cand partile care nu sunt, in mod normal, sub tensiune
curenteaza.
Art. 254. - Repararea, curatarea si spalarea aparatelor de bucatarie se va face dupa ce au fost
deconectate de la reteaua de alimentare cu energie electrica (scoaterea stecherului din priza).

Unelte si scule pentru bucatarie

Art. 255. - Uneltele si sculele pentru bucatarie vor fi intretinute corespunzator si se vor pastra pe
sortimente, in locuri destinate acestui scop.
Art. 256. - Este interzisa folosirea uneltelor fara manere, cu margini agatatoare, reparate improvizat, cu
fisuri, ruginite etc.

5.3. Masina de spalat vase si pahare

Art. 257. - Masina de spalat vase va fi amplasata intr-un spatiu complet separat de bucatarie.
Art. 258. - Instalarea masinii de spalat vase se va face de catre persoane calificate (mecanici,
electricieni) care vor respecta masurile de electrosecuritate prevazute de standardele si normele
specifice, tinand seama de mediul umed in care lucreaza.
Art. 259. - Respectarea modului de exploatare si intretinere se va face potrivit instructiunilor
furnizorului.
Art. 260. - Instalatia electrica si echipamentul aferent se vor verifica periodic de catre personal
autorizat dupa deconectarea masinii de la retea.
Art. 261. - Este interzisa functionarea masinii cu partile laterale ale masinii neinchise complet.
Art. 262. - Personalul care deserveste masina va purta echipamentul de protectie necesar (cizme, sort si
manusi din cauciuc).
Art. 263. - Curatarea masinii se va face dupa ce a fost deconectata de la reteaua electrica, urmata de
golirea acesteia, prin manevrarea vanei de golire.

5.4. Utilaje pentru distribuit in salile de consumatie

Linii si utilaje pentru prepararea si desfacerea prin autoservire

Utilaje frigorifice
Art. 264. - Utilajele frigorifice (dulapuri, tejghele, vitrine, mese reci si agregate) se vor instala si
exploata, potrivit prevederilor din Normele specifice de securitate a muncii pentru instalatii frigorifice.
Art. 265. - Amplasarea instalatiilor frigorifice se va face cu respectarea distantelor prevazute de
Normele generale de protectie a muncii, asigurand conditiile normale de lucru, evitand incomodarea
vanzatorilor si cumparatorilor.
Art. 266. - Se va asigura racirea condensatoarelor cu aer, prin curatarea periodica de praf si
neacoperirea canalelor de aerisire si a aripioarelor de racire cu prosoape, materiale etc.
Art. 267. - Este interzisa depozitarea diferitelor materiale pe instalatiile frigorifice si echipamentele
aferente.
Art. 268. - Evaporatoarele se vor dezgheta prin oprirea utilajului, deschiderea usilor sau a geamurilor
glisante si indepartarea ghetii cu apa calda.
Art. 269. - Pentru prevenirea alunecarii si protectia lucratorilor se vor folosi gratare din lemn depuse pe
pardoseala in zona de lucru.
Art. 270. - Personalul de deservire va fi instruit cu privire la modul de folosire a instalatiilor frigorofice
in conditii de securitate, conform prevederilor cartilor tehnice.
Art. 271. - Defectiunile ce apar in functionarea instalatiilor frigorifice vor fi remediate numai de catre
persoane de specialitate calificate.

Utilaje calde
Art. 272. - Exploatarea utilajelor calde prevazute cu rezistente electrice libere (in aer) (mesele calde,
spatiile calde de sub gratar) vor fi dotate cu aparatori care sa asigure atat circulatia aerului cat si
prevenirea atingerii directe a rezistentei de catre lucratori.
Art. 273. - La utilajele cu rezistente electrice imersionate in lichide de tip termoplonjor se va controla
in mod sistematic daca nivelul lichidului este in limitele de nivel, marcate pe cuve (bain-marie-urilor).
Art. 274. - La utilajele cu completare automata a apei calde din bazinele inchise, se va controla
periodic starea de functionare a ventilului de alimentare cu flotor.
Art. 275. - Aparatura de automatizare si control se va verifica inainte de a se pune in exploatare,
conform instructiunilor prevazute in cartile tehnice, in functie de tipul instalatiei.
Art. 276. - Este interzisa folosirea utilajelor calde de orice tip cu aparatura de automatizare defecta sau
efectuarea unor modificari de scurtcircuitare a acesteia.
Art. 277. - Este interzisa folosirea utilajelor calde fara izolatia termica a peretilor.
Art. 278. - Manevrarea usilor, capacelor, ce se incalzesc se va face numai de la manerele termoizolante
de protectie.
Art. 279. - Este interzisa functionarea utilajelor calde cu usile deschise, iar in cazul bain-marie-urilor
fara a respecta nivelul apei prevazut in cuva.
Art. 280. - La instalarea utilajelor calde electrice se vor respecta prevederile Normelor de utilizare a
energiei electrice.

 Salile de servire
Art. 301. - Este interzisa folosirea vaselor din ceramica, portelan sau sticla, care prezinta crapaturi.
Art. 302. - Pentru prevenirea exploziilor, in timpul verii, daca sifoanele sunt prea calde, introducerea
lor in gheata se va face dupa o racire prealabila in apa rece.
 7. Instalatii si utilaje frigorifice
Art. 303. - Amplasarea agregatelor frigorifice se va face tinand seama de gabaritul acestora, de
deschiderea usilor, de destinatia fiecaruia in asa fel incat sa se asigure distantele prevazute de Normele
generale de protectie a muncii pentru desfasurarea activitatii in conditii normale.
Art. 304. - Instalatiile frigorifice cu compresoare la care agentii de racire sunt amoniacul, freonul si
clorura de metil, se vor exploata conform Normelor specifice de securitate a muncii pentru instalatii
frigorifice.
Art. 305. - Instalatiile de alarmare se vor verifica zilnic de catre responsabilul locului de munca.
Art. 306. - Reteaua electrica de iluminat va fi realizata conform Normelor de utilizare a energiei
electrice in conditii de temperatura si umiditate ridicate.
Art. 307. - Comutatoarele de lumina de la camerele frigorifice vor fi montate in exterior, langa usa de
la intrare.

10.3. Ventilatie
Art. 430. - In spatiile de pregatire la cald a preparatelor (bucatarii sau alte spatii) se va asigura
improspatarea aerului prin exhaustare cat si prin introducerea de aer proaspat.
Art. 431. - Instalatiile de gatit (masinile cu plita, tigaile basculante, friteuzele, gratarele de fript de toate
tipurile, cuptoarele de copt etc.) vor fi prevazute cu hote pentru absorbtia vaporilor, fumului, gazelor
nearse precum si a diferitelor mirosuri ce se degaja din procesul de preparare a alimentelor.
Art. 432. - Hotele trebuie sa fie fixate deasupra instalatiei de incalzit la o inaltime de 1,20 m si sa
depaseasca cu
10-15 cm usile masinii de gatit, pentru asigurarea eficientei necesare pentru absorbtie, precum si pentru
a permite efectuarea miscarilor comode sub aceasta.
Art. 433. - Tirajul masinilor de gatit incalzite cu combustibil gazos, lichid sau solid, trebuie realizat
prin cosuri de fum corespunzator dimensionate pentru a se asigura o evacuare completa a fumului si a
gazelor nearse, rezultate din procesul de ardere.
Art. 434. - Spatiile destinate servirii alimentelor trebuie sa aiba aerisire naturala sau mecanica atat
pentru mentinerea unui climat proaspat cat si pentru evacuarea aerului viciat.
Art. 435. - La unitatile de categorii superioare, vor trebui sa existe instalatii de conditionare a aerului in
saloanele de consumatie si spatiile de cazare.

10.4. Caracteristicile constructive ale masinilor si echipamentelor pentru procesele

tehnologice de preparare a alimentelor prin tratare termica
Art. 436. - Utilajele si instalatiile electrice folosite pentru gatit trebuie proiectate sa corespunda din
punct de vedere calitativ, conform standardelor in vigoare, privind: securitatea, pornirea, incalzirea,
suprasarcina, scurgerea de curent, comportarea la umiditate, protectia impotriva patrunderii apei,
rezistenta la izolatie in stare umeda, rigiditatea electrica, protectia cordonului, legarea la pamant si
comportarea in functionare.
Art. 437. - Utilaje alimentate cu energie electrica ( masini de gatit, friteuze, tigai basculante, gratare,
placi de fript, rotisoare, bain-marie, boilere etc.) se vor instala in conditiile prevazute de standardele in
vigoare. Aceste tipuri de utilaje vor fi prevazute cu echipamente de comanda si control cum sunt :
intrerupatorul de curent sau dupa caz comutatorul volumetric, lampa de semnalizare care indica
pornirea sub tensiune a utilajului, automatul de protectie termica, sistemele automate de programare si
siguranta etc.
Art. 438. - La utilajele si aparatele care functioneaza cu abur (marmite, aparate mici pentru preparat
ceai, cafea, cazane si aparate pentru siropuri etc.), alimentarea cu abur se va face in limitele de presiune
joasa 0,4-0,7 bari, cu exceptia autoclavelor sau a altor aparate speciale, la care se indica presiuni
maxime de regim si de proba. De asemenea, instalatiile respective vor fi prevazute cu aparate de
masura si siguranta (manometre, supape de presiune, semnalizare etc.).
Art. 439. - Instalatiile si utilajele care utilizeaza ca agent de incalzire gazele naturale, vor fi proiectate
si realizate conform standardelor in vigoare.
Art. 440. - Utilajele alimentate cu combustibil gazos sau lichid (masini de gatit, cuptoare, gratare,
resouri etc.) se vor proiecta si realiza tinand seama de urmatoarele :
- pentru prevenirea pericolului de explozii in cazul in care alimentarea cu gaze de la retea s-a intrerupt
pentru un timp si apoi este din nou pornita, instalatiile trebuie sa fie prevazute cu o clapeta de opturare,
care nu se va deschide decat prin interventia omului;
- pentru a se evita astfel de situatii la instalatiile cu spatii de ardere incluse ( cuptoare, masini de gatit
cu plita etc.), trebuie prevazute instalatii automate, cu flacara de veghe.

10.5. Caracteristicile constructive ale masinilor pentru mecanizarea muncii in bucatarie

Art. 441. - La transmisiile mecanice ale masinilor se vor prevedea aparatori fixe de protectie.
Art. 442. - Pentru prevenirea introducerii mainilor la organele taietoare, abrazive sau de strivire,
mobile (ca la masinile de taiat legume, paine, de tocat carne, de stors fructe etc.) se vor prevedea
tampoane impingatoare cu microintrerupatoare, care prin indepartarea lor au rolul de a decupla motorul
electric de actionare.
Art. 443. - Masinile de gatit tip plita vor fi prevazute cu o bara metalica de protectie pe toate laturile, la
o distanta de 10-12 cm de marginea plitei.
Art. 444. - Masinile cu elemente in miscare (de tipul malaxorului, mixerului, masinii de curatat cartofi
etc.) vor fi prevazute cu aparatori de protectie, dotate cu microintrerupatoare pentru oprirea functionarii
motorului cand aceasta se ridica pentru diferite cerinte impuse de tehnologia de lucru.
Art. 445. - Elementele de comanda ale masinilor de bucatarie vor fi amplasate in zone de observatie a
executantului pentru interventia operativa si comoda.
Art. 446. - Destinatia elementelor de comanda trebuie sa se indice prin simboluri sau inscriptii
executate clar si vizibil.
Art. 447. - Elementele de comanda trebuie sa fie marcate in culori distincte pentru a elimina confuziile
in timpul manevrarii. Constructia si amplasarea elementelor de comanda trebuie sa excluda
posibilitatea de accidentare a executantului care le actioneaza.
Art. 448. - Masinile si robotii de bucatarie vor fi prevazuti cu un dispozitiv de deconectare de la
reteaua electrica, atunci cand se fac interventii pentru schimbarea sculelor, curatat etc.
Art. 449. - Dispozitivul de deconectare va fi amplasat pe reteaua de alimentare cu energie electrica,
intre tabloul electric si masina, aproape de pozitia de lucru a executantului.
Art. 450. - Exceptie de la aceasta prevedere fac masinile si robotii alimentati direct de la priza, prin
stecher.
Art. 451. - Aparatoarea de protectie de la cuva malaxorului va fi dotata cu microintrerupator care, la
indepartarea acesteia, va deconecta motorul electric de actionare a dispozitivului de framantat.
Art. 452. - Cutitele masinilor vor fi protejate cu aparatori pentru prevenirea introducerii mainilor in
zona activa a cutitelor.
Art. 453. - Masina de taiat paine va fi prevazuta cu dispozitiv de impingere a painii in zona activa a
cutitului.

10.6. Caracteristicile masinilor si utilajelor pentru spalarea vaselor

Art. 454. - La proiectarea masinilor pentru spalarea vaselor se vor respecta masurile de
electrosecuritate prevazute de Normele specifice de utilizare a energiei electrice si standardelor in
vigoare.
Art. 455. - Motoarele electrice care actioneaza pompele masinii de spalat vase vor fi de tip etans pentru
prevenirea patrunderii apei la sistemele electrice.
Art. 456. - Partile laterale (aparatorile) ale masinii vor fi prevazute cu microintrerupatoare pentru
intreruperea functionarii motoarelor cand acestea se ridica.
Art. 457. - La masinile cu functionare continua, deschiderea prin care se introduc vasele pentru spalat
va fi prevazuta cu o perdea elastica de protectie pentru prevenirea stropirii executantului.
Art. 458. - Sistemele de comanda vor fi amplasate in carcase etanse, din material izolant si cu
indicarea, pe fiecare buton, a comenzilor.
Art. 459. - Conductele de alimentare cu agent termic vor fi izolate si protejate pentru prevenirea
arsurilor.
Art. 460. - Carucioarele cu care se transporta vasele, vor avea rotile cu miscari in toate directiile in
plan orizontal si vor fi prevazute cu sistem de blocare atunci cand stationeaza.
Art. 461. - Rotile carucioarelor, pentru a avea o miscare usoara, la axe vor fi prevazute cu rulmenti, iar
bandajul va fi din material elastic ( cauciuc, masa plastica ).

10.7. Caracteristicle utilajelor din liniile de desfacere a produselor prin autoservire

Utilaje frigorifice
Art. 462. - Utilajele frigorifice se vor proiecta conform prevederilor Normelor specifice de securitate a
muncii pentru instalatii frigorifice.
Art. 463. - Marginile geamurilor glisante de la vitrinele frigorifice trebuie sa fie bine slefuite, fara parti
taioase sau zgrunturoase.

Utilaje calde
Art. 464. - Utilajele cu rezistente electrice libere (in aer) (mese calde, spatiile calde de sub gratare) vor
fi prevazute cu sistem de protectie (aparatori) care sa previna atingerea accidentala a rezistentei.
Art. 465. - La utilajele cu rezistente electrice imersate in lichide, de tip termoplonjon, se va prevedea
asigurarea nivelului normal al lichidelor, prin completare in mod automat.
Art. 466. - Peretii utilajelor calde vor fi bine izolati pentru prevenirea accidentelor cauzate de arsuri si
transmiterea caldurii in exterior.
Art. 467. - Usile, capacele vaselor, ce se manevreaza in mod sistematic vor fi prevazute cu sisteme de
prindere (manere) din material izolant.
Art. 468. - In toate cazurile utilajele calde din liniile de autoservire vor fi dotate cu aparatura de control
si semnalizare (lampi de semnalizare, termometre, valmetre etc.).
Art. 469. - Pentru prevenirea accidentelor prin electrocutare, utilajele incalzite cu energie electrica vor
fi proiectate tinand seama de masurile de electrosecuritate prevazute de Normele specifice de securitate
a muncii pentru utilizarea energiei electrice.