ȘCOALA NAȚIONALĂ

DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE

COMUNICARE ORGANIZAȚIONALĂ

PROIECT DE EXAMEN

PROFESORI : MASTERANDĂ:

PROF. UNIV. DR. DUMITRU CIORTAN ANDREEA-GABRIELA

CDA. DRD. RALUCA IACOB

Ciortan Andreea-Gabriela Prof.univ.dr. Iacob Dumitru
Master în Comunicare și Relații Publice Cda. Drd. Iacob Raluca

CAMPANIE DE PREVENIRE A ABANDONULUI ȘCOLAR

,,Școala pregătește tineretul pentru zbor!’’ (Vasile Ghica)

Lucrarea de față pune accentul pe campaniile de comunicare. Astfel, se face referire la

definiții ale campaniilor, tipologii și etape, precum și la secțiunea aplicativă ce include
campania de prevenire a abandonului școlar.
Campania reprezintă ansamblul de activități desfășurate, în vederea atingerii unor
obiective pe termen lung, mediu sau scurt (Iacob, D., Cismaru, 2011). Orice campanie
presupune un efort amplu. Este un demers cu o structură bine stabilită, coordonată (Iacob, D.,
Cismaru, 2011). Scopul principal al oricărei campanii este atragerea atenției publicului cu
privire la o tematică anume. Prin campanii se urmărește consolidarea identității
organizaționale, în așa fel încât să fie construită o relație de încredere și stabilă între public și
organizație (Mircea, 2015). În ceea ce privește tipologia campaniilor, în funcție de obiective,
există campanii de conștientizare (aducerea în prim plan a unei tematici specifice), campanii
de informare (informarea publicului cu privire la o situație), campanii de educare a publicului
(se dorește ca publicul să acționeze într-o anumită manieră), campanii de întărire a atitudinilor
(orientarea către publicul care aderă la valorile organizației), campanii de schimbare a
atitudinilor (orientarea către publicul care nu are în vedere valorile organizației) și campanii
de schimbare a comportamentului (se urmărește ca publicul să însușească o anumită
modalitate de acționare) (Iacob, Dumitru, Cismaru, 2011). Etapele unei campanii includ
definirea problemei, stabilirea elementelor esențiale de campanie prin raportarea la temă,
slogan, mesaj, stabilirea scopului, a publicului țintă și a obiectivelor, strategii de acțiune și de
comunicare, calendarul activităților, constituirea bugetului și realizarea evaluării
(Mircea, 2015).
În ceea ce privește lucrarea de față, s-a urmărit realizarea unei campanii împotriva
abandonului școlar din România. Campania de relații publice reprezintă „vedeta“ proceselor
de comunicare și preferata specialiștilor (Iacob,D., 2011, p.197). Definirea problemei include
faptul că în societatea de astăzi, depistăm o problemă la nivel socio-cultural și anume,
abandonul școlar. Este o temă puțin abordată, care afectează în principal publicul tânăr
(elevi), generând efecte negative semnificative, atât din punct de vedere intelectual (elevul nu
are șansa de cunoaștere), cultural (elevul nu are șansa de a se dezvolta pe plan profesional, de

2
Ciortan Andreea-Gabriela Prof.univ.dr. Iacob Dumitru
Master în Comunicare și Relații Publice Cda. Drd. Iacob Raluca

a evolua în cadrul societății din care face parte), cât și psihic (lipsa apartenenței la grupul de
elevi, lipsa comunicării, izolare).
Abandonul şcolar este un fenomen cu efecte deosebit de grave asupra societății. Prin
abandon școlar înțelegem că un grup semnificativ de elevi își încetează din varii motive
studiile sau părăsesc sistemul educațional, înainte sau după încheierea ciclului obligatoriu.
Abaterea de la normele prevăute în mediul şcolar, ce sunt amintite în regulamentele şcolare,
pot duce la apariția acestui fenomen. Conform UNICEF, până în anul 1990, în România nu s-
a vorbit despre abandon şcolar, sau neşcolarizare, sistemul neacceptând eşecul şcolar ca o
realitate. Această problemă va constitui o prioritate a primilor ani după 1990. Ultima
statistică, elaborată de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării în 2006, a scos la iveală faptul
că rata abandonului şcolar în învăţământul primar din România s-a dublat în ultimii zece ani,
iar principala cauză o reprezintă proveniența din familii sărace a unor copii care nu își permit
continuarea studiilor (UNICEF, Buletin. Abandonul școlar și metode de prevenire). Printre
efectele cele mai alarmante amintim teama de eşec, pe care copilul o poate resimți. Aceasta
poate conduce la fenomenul de marginalizare socială. Cel mai mic eşec înregistrat îi
determină să se devalorizeze şi mai mult, şi să dezvolte o teamă de eşec, pe care-l vor privi ca
pe o fatalitate și poate duce ușor la abandon (Cosmovici, A., 1998).
Tot în sfera factorilor care conduc către abandonul școlar se află și problematica
dificultăților de învățare. În ceea ce privește abordarea acestor probleme, se recomandă
orientarea către copilul care manifestă aceste dificultăți, pe modul în care el poate fi sprijinit,
ajutat să depășească dificultățile pe care le întâmpină.
Abandonul școlar nu apare numai sub influența criteriului financiar, mulți dintre cei
care nu își continuă studiile se confruntă cu factorii de mediu, factori externi și interni:
distanțele mari dintre cămine și instituțiile școlare, infrastructura, lipsa condițiilor optime de
trai, exmatriculări, excluderea temporară din instituția de învățământ. Indicatorul eşecului
şcolar (general) este abandonul şcolar (Cosmovici, A., 1998), expresie a unei duble inadaptări
a copilului la activitatea şcolară şi a şcolii la factorii interni ai acestuia (Radu, I., 1974).
Mediul are o infuență considerabilă asupra indivizilor și a supra dezvoltării lor psihice
ulterioare. Din cauza unui mediu care nu permite evoluția, mulți copii nu merg niciodată la
școală, iar tinerii nu reușesc să își termine studiile. Mediul ambiant este în general esența
dezvoltării tuturor oamenilor. În absența factorilor perturbatori, a exceselor, a muncii timpurii
impuse, copilul are șansa de a se dezvolta normal, armonios. Concepția ambientalistă asupra
dezvoltării psihice a fost elaborată de J.B. Lamarck, care consideră că mediul are un rol
esențial în dezvoltare. Mediul influențează omul în funcție de anumite criterii: planul social al

3
Ciortan Andreea-Gabriela Prof.univ.dr. Iacob Dumitru
Master în Comunicare și Relații Publice Cda. Drd. Iacob Raluca

mediului amintește de rolul deosebit de important al familiei asupra evoluției copilului, iar
planul geografic atrage atenția asupra zonelor izolate (zone montane, zone care îi obligă pe
copii să meargă kilometri întregi pe jos, zone în care îi observăm pe copii că merg desculți).
Diversitatea influențelor pe care mediul le exercită a determinat apariția unui nou
concept, ,,nișa dezvoltării’’ (Stănculescu, 2013, p.31) . Aceasta vizează totalitatea obiectelor,
situațiilor și oamenilor, cu care copilul interacționează. Conform teoriei, mediul reprezintă în
egală măsură un loc favorabil pentru dezvoltare, sau un blocaj în calea acesteia (Stănculescu,
2013). În România sunt foarte multe zone defavorizate cu o ofertă de progresare mai săracă,
iar copiii care provin din aceste zone se confruntă cu o încetinire a dezvoltării și ulterior,
ajung să abandoneze școala.
Elemente generale ale campaniei presupun raportarea la temă, slogan și mesajul
specific. Astfel, această campanie este una de schimbare de comportament și de conștientizare
a problemei depistate, sloganul fiind ,, SOS, vreau la școală! Împreună pentru cunoaștere și
educație. Împreună pentru un viitor mai bun!”, iar conținutul mesajului este ,,Abandonul
școlar nu este un aspect demn de ignorat. Cercetează, conștientizează, implică-te!”.
Campania este de schimbare de comportament și urmărește ca publicul să-și
însușească o anumită modalitate de acționare. În contextul de față, prin campania astfel
inițiată se dorește atragerea copiilor defavorizați și a tinerilor de diferite vârste către un mediu
școlar, prevenirea factorilor care au cauzat apatiția situațiilor de abandon școlar și totodată ca
publicul țintă să acționeze cu privire la această problemă.
În ceea ce privește planul campaniei, acesta este realizat având în vedere criteriul
flexibilității, astfel încât să permită modificări ulterioare, în urma evaluărilor permanente.
(Iacob, D., 2010)
Contextul de la care a pornit această campanie este reprezentat de un procent de 40%
de elevi români care suferă de analfabetism funcțional (edupedu.ro). Acest lucru a stârnit
reacția instituțiilor de învățământ de acționa pentru combaterea și prevenirea problemei și a
dat startul înființării unor organizații nonguvernamentale care să ofere ajutor tuturor copiilor
și adolescenților aflați în incapacitatea temporară de a studia. Mulți profesori corelează
această problemă cu un criteriu fizic, însa ea depinde de multe alte fenomene: psihologice,
financiare, etnice, sociale. Această chestiune a ajuns sa fie echivalată cu ideea că elevul este
absent. Absenteismul reprezintă un tip de comportament grav, care apare în urma
dezinteresului, a încercărilor de fugă din mediul școlar. Elevii aflați în astfel de situații se
confruntă cu lipsa de motivație și dezvoltă o atitudine de izolare. Fenomenul motivațional este
unul complex. Identificarea și explicarea fenomenelor ce au loc în cadrul procesului

4
Ciortan Andreea-Gabriela Prof.univ.dr. Iacob Dumitru
Master în Comunicare și Relații Publice Cda. Drd. Iacob Raluca

motivațional sunt greu de probat. Motivele indivizilor sunt diverse, iar interesele acestora sunt
greu de satisfăcut (Iacob, D., 2010) . Spre exemplu, așa cum am arătat anterior, cauzele care
au dus la apariția și amplificarea problemei abandonului școlar sunt diverse. De asemenea
poate fi destul de dificil să îi scoatem pe copii nevoiași din zonele izolate, să îi motivăm , să le
menținem interesul pentru continuarea studiilor și ne putem confrunta cu anumite probleme
de ordin financiar. Rechizitele și materialele de studiu, măncarea, noile case, hainele oferite
pot fi ulterior vândute de părinții copiilor din cauza dependenței de alcool, a sărăciei, a lipsei
de interes față de evoluția propriului copil. Se recomandă așadar implementarea unor măsuri
care să sancționeze abaterile de la normele sociale: revocarea din drepturile parentale,
sesizarea abuzurilor, sesizarea organizațiilor de protecție a copilului. Copiii și adolescenții
aflați în astfel de situații au totuși nevoi (de cunoaștere), interese (obținerea unui loc de
muncă), aspirații (de evoluție), scopuri (să fie reintegrați în societate), idealuri (continuarea
studiilor).
Teoriile motivației ce pot fi aplicate pentru stimularea elevilor ce s-au confruntat cu
riscul abandonului școlar și al absenteismului sunt: teoria lui Taylor ce prevede asigurarea
unui stimulent universal (învațarea prin noi metode interactive, oferirea hranei), teoria
relațiilor umane care atrage atenția asupra faptului că nu ne este de ajuns o recompensă pentru
a-i menține pe elevi în cadrul instituțional și pentru a sesiza performanțele lor. Mult mai
importantă este pentru ei atmosfera de la școală. Metoda de predare trebuie să fie una
atractivă, interactivă, pentru a le menține atenția, iar cadrul instituțional trebuie să fie unul în
care elevul să se simtă în permanență în siguranță. Teoria bifactorială ne reamintește de
mediul din care acești copii au fost preluați (Iacob, D., 2010). Unul care nu permitea
învațarea, nu oferea siguranță și cel mai important, nu oferea igiena necesară și toate aceste
lucruri pot contribui la blocarea performanțelor cognitive.
Problemele cu care copiii din medii defavorizate se confruntă sunt diverse: nu își
permit o masă caldă, propria persoană, o familie care nu oferă un mediu securizant, anturajul,
comunitatea locală, nu reușesc să rețină toate informațiile din timpul orelor de curs și
aproximativ 1 din 5 copii din satele României nu reușesc să termine școala, conform Ziarul
Gândul. În general vorbind, se impun patru direcţii de prevenire a abandonului şcolar. Prima
direcţie este cea psiho-pedagogică și psiho-sociologică, cea de-a doua este direcţia socio-
profesională, apoi direcţia psihiatrică şi cea din urmă, direcţia juridico-socială (Precup, M.,
2019). Implicarea responsabilă a familiei este considerată una dintre cele mai eficiente metode
de prevenire a abandonului şcolar. Această practică se aplică prin vizitarea familiilor elevilor
cu probleme de frecvenţă şi de integrare şcolară, prin aplicarea unor chestionare pentru

5
Ciortan Andreea-Gabriela Prof.univ.dr. Iacob Dumitru
Master în Comunicare și Relații Publice Cda. Drd. Iacob Raluca

părinți în scopul cunoaşterii mediului familial şi socio-educaţional, urmat de activităţi de

informare, consiliere, de comunicare constantă; după modelul comunicării bilaterale simetrice
(Cmeciu, 2013), colaborare cu aceştia. Alte metode eficiente de combatere a abandonului
școlar sunt: oferirea sprijinului pentru reintegrare şcolară, pentru asigurarea stimulării
intelectuale necesare dezvoltării personalităţii, oferirea gratuită a unei consilieri psihologice,
oferirea orientării profesionale, întocmirea unui plan de intervenție.
În baza unei analize SWOT (Tabel 3) au fost elaborate obiectivele campaniei.
Obiectivele (SMART) centrale ale campaniei au în vedere: cercetarea zonelor defavorizate și
oferirea unei oferte educaționale, oferirea unui plan de învățământ gratuit pentru copiii
nevoiași, contactarea organizațiilor nonguvernamentale pentru oferirea unor noi cămine și a
rechizitelor necesare, creșterea numărului de copii instituționalizați, care se pregătesc pentru
viitor prin intermediul educației, cu 50% în luna martie 2020, față de luna precedentă, dar și
creșterea nivelului de conștientizare și implicare cu 50% a tinerilor care sesizează efectele
negative ale abandonului școlar, cât și interacțiunile față în față, pe parcursul lunii martie.
Publicul țintă al campaniei împortiva abandonului școlar este reprezentat de copii și
adolescenți, atât de sex feminin, cât și masculin, cu vârste curpinse între 8 și 18 de ani, din
mediul urban și rural, precum și din medii izolate.
În ceea ce privește etapele preliminare acțiunii se pune accentul pe comunicare cu
publicul extern, mijloacele principale de comunicare fiind televiziunea, rețelele sociale
(Facebook, Instagram), site-ul oficial al campaniei, instituțiile de învățământ din București,
organizațiile nonguvernamentale de sprijinire a copiilor. Strategiile de acțiune includ
realizarea un spot de 20 de secunde, care va apărea la TV, GIF-uri pe Facebook și Instagram,
și postarea spot-ului și pe rețelele sociale, site-ul ce va presupune două secțiuni, secțiunea cu
informații relevante cu privire la problema abandonului școlar și o altă secțiune care să
permită schimbul informațional dintre copii care se află în astfel de situații și persoanele
avizate care să le ofere ajutorul necesar (consiliere psihologică, orientare profesională, acces
în școli, oferirea materialelor gratuite de studiu, instituționalizare, oferirea ulterioară a
oportunitățolor de angajare), și nu în ultimul rând, acțiuni de informare desfășurate în
instituțiile de învățământ și în zonele defavorizate/izolate, de către voluntari ce se află în
cunoștință de cauză, cu privire la problema semnalată.
Spot-ul care va fi difuzat în cadrul programelor televizate (ProTV, Antena 1) are 20 de
secunde, și va presupune un experiment social. Astfel, spot-ul va include câțiva copii care se
află în situații de sărăcie și de exploatare prin muncă, care își manifestă dorința de a-și
schimba condiția, un grup de copii cu situații financiare mai bune, care trec pe lângă ei și le

6
Ciortan Andreea-Gabriela Prof.univ.dr. Iacob Dumitru
Master în Comunicare și Relații Publice Cda. Drd. Iacob Raluca

adresează diverse cuvinte jignitoare fără ca cei din jur să aibă vreo reacție, sau chiar îi ignoră,
ulterior vor apărea câțiva adulți care se vor așeza lânga respectivii copii și vor încerca să le
ofere ajutor: primul ghiozdan, primul cămin unde să învețe în liniște, ulterior vor apărea și
copii de vâsta lor și cu aceleași condiții sociale. După prezentarea acestei situații, sloganul și
conținutul mesajului vor fi menționate la final. Pentru rețelele sociale, vor fi realizate GIF-uri
sponsorizate, ce vor include imagini cu tineri defavorizați care au fost ajutați să evoleze, cu
copii care se bucură de primele zile la școală/șansa lor la educație. De asemenea, spot-ul va fi
postat atât pe Facebook, cât și pe Instagram. În ceea ce privește site-ul oficial al campaniei,
acesta include două secțiuni centrale.
Prima secțiune este cea de informare, care va conține informații reprezentative cu
privire la problema depistată (definiții, tipologii, cauze-efecte). Cea de-a doua secțiune este
destinată tuturor copiilor și adolescenților se confruntă cu problemele financiare și au nevoie
atât de un ajutor din partea persoanelor specializate și a orzanizațiilor, cât și să vorbească
despre situația prin care au trecut, cu persoanele care au experimentat același lucru sau cu
profesioniști, care pot să ofere soluții aferente. Vor fi realizate acțiuni de informare în zece
licee din București: Liceul Teoretic ,,Nicolae Iorga’’, Colegiul Național ,,Gheorghe Lazăr’’ ,
Colegiul Național ,,Sfântul Sava’’ , Colegiul Național ,,George Coșbuc’’, Colegiul Național
,,Ion Neculce’’, Colegiul Național ,,Tudor Vianu’’, Colegiul Național ,,Spiru Haret’’,
Colegiul Național ,,Ion Creangă’’, Colegiul Național ,,Mihai Viteazul’’, Colegiul Național
,,I.L.Caragiale’’ și în alte zece școli din România: Școala Gimnazială ,, Mihai Eminescu’’,
Ploiești, Școala Generală ,,Ion Simionescu’’ din Iași, Colegiul Naţional „Traian Lalescu”
Reşiţa, Școala Gimnazială nr.30 din Timișoara, Școala Gimnazială ,,Spectrum’’ din
Constanța, Școala Gimnazială ,,Eugen Ionescu’’ din Slatina, Școala Gimnazială ,, Alexandru
cel Bun’’ din Bacău, Şcoala Gimnazială ,,Ion Agârbiceanu’’ din Alba, Şcoala Clasele I-VIII
din Sânmartin, Bihor, Școala Gimnazială ,,Ștefan Cel Mare’’ din Botoșani. De asemenea,
echipa de comunicare va merge și în câteva dintre județele defavorizate ale țării, pentru a-i
salva pe copii și a-i încadra în unități de învățământ: Bistrița-Năsăud, Brăila, Covasna,
Hunedoara, Maramureș, Suceava, Timiș, Vaslui, Vălcea, Vrancea. Acțiunile sunt realizate de
voluntari, care urmăresc să aducă în atenția tinerilor problema hărțuirii stradale precum și
modalități de a combate această problemă.
Responsabili pentru această campanie sunt echipa de comunicare și relații publice
(responsabil social media care se va ocupa de postările pe Facebook și Instagram, responsabili
website și responsabili graficieni care se vor ocupa de realizarea spot-urilor, responsabil
coordonarea echipei și realizarea programului, responsabili în depistarea zonelor defavorizate

7
Ciortan Andreea-Gabriela Prof.univ.dr. Iacob Dumitru
Master în Comunicare și Relații Publice Cda. Drd. Iacob Raluca

și oferirea ajutorului copiilor care au nevoie, responsabili de înscrierea copiilor în cadrul

școlilor, responsabili în consiliere psihologică și profesională).
Calendarul de activități (vezi Tabelul 1) presupune că la 1 martie are loc deschiderea
oficială a site-ului campaniei, perioada 1-10 martie este de teasing, prin GIF-uri postate pe
rețelele sociale, care au ca scop atragerea atenției publicului țintă în legătură cu problema
socio-culturală. Postările cu GIF-uri vor fi zilnice, la orele 8:30, respectiv 19:30 și vor conține
câte o situație de abandon școlar, în data de 11-31 martie este difuzat spot-ul TV, cât și a spot-
ului pe rețelele sociale, iar în perioada 1-31 martie are loc activitatea de informare în
instituțiile de învățământ. De asemenea, bugetul campaniei este stabilit în așa fel încât să
includă producția audiovizuală, publicitatea, evaluarea, fond de rezervă și totalul efectiv al
campaniei, aspecte menționate în Tabelul 2. Bugetul campaniei permite alocarea unor
responsabilități, ajută în estimarea cheltuielilor și a resurselor umane necesare. Orice
campanie trebuie privită din punct de vedere pragmatic, analizănd atât cauzele problemei
precizate, cât și efectele obținute în urma implementării campaniei (Iacob, D., 2010) . Astfel,
după terminarea activităților din cadrul campaniei ,, SOS, vreau la școală! Împreună pentru
cunoaștere și educație. Împreună pentru un viitor mai bun’’ , se remarcă o creștere a
numărului de copii instituționalizați. Dintre aceștia, niciunul nu a mai abamndonat școala
ulterior, deoarece membrii campaniei s-au focusat asupra motivației elevilor.

Tabel 1. Calendarul de activități

Proiect: Campania de relații publice Data:
,,SOS, vreau la școală! Împreună pentru
cunoaștere și educație. Împreună pentru un
viitor mai bun’’
Activitate Durata Ziua (de la începtul activității):
1.Deschiderea site-ului oficial 1 martie
nelimitată
2.GIF-uri rețelele sociale 10 zile 1-10 martie; orele 8:30 și 19:30
3.Spot TV 21 zile 11-31 martie
4. Acțiuni de informare 31 zile 1-31 martie

8
Ciortan Andreea-Gabriela Prof.univ.dr. Iacob Dumitru
Master în Comunicare și Relații Publice Cda. Drd. Iacob Raluca

Tabel 2. Bugetul campaniei

Buget

Producția audiovizuală 1.000 euro

Publicitate 20.000 euro
Evaluare 1.000 euro
Fond de rezervă 10.000 euro
Total 32.000 euro

Tabel 3. Analiza SWOT

Puncte tari:
 Comunicare bună între comunitatea
locală și unitățile de învățământ
 Existența unor proiecte de reintegrare
școlară
 Spații școlare noi, complet rehabilitate
 Personal didactic bine pregătit
Amenințări:
 Existența unor zone izolate
 Lipsa motivației pentru continuarea
studiilor
 Situații financiare grave
 Exploatarea prin muncă

Puncte slabe: Oportunități:

 distanțele mari dintre case și  Oferirea unor noi case în care elevii se
instituțiile școlare, simt în siguranță,
 lipsa infrastructurii (în zone limitrofe  Oferirea unei mese calde și a
ale orașelor și ale satelor) rechizitelor necesare
 lipsa condițiilor optime de trai în  Oferirea consilierii vocaționale
cadrul familial,  Oferirea consilierii psihologice
 Exmatriculări și excluderi temporare
din instituțiile de învățământ.

9
Ciortan Andreea-Gabriela Prof.univ.dr. Iacob Dumitru
Master în Comunicare și Relații Publice Cda. Drd. Iacob Raluca

În urma analizei de mai sus, au fost identificate două direcții strategice de analiză.
Prima direcție are în vedere diminuarea punctelor slabe identificate și concentrarea asupra
oportunităților. Cea de-a doua direcție subliniază importanța raportului puncte tari-
oportunități și îndeamnă la centrarea asupra acestora. (Iacob, D., 2010)

În ceea ce privește impactul pe care campania l-a avut, remarcăm numărul mare de
școli care s-au implicat ulterior în ajutoratea tuturor copiilor și adolescenților aflați în zone
limitrofe, defavorizate, izolate; numărul mare de copii instituționalizați; familii mul’umite,
fericite, care au primit o șansă neașteptată la educație și dezvoltare; copii care și-au recăpătat
libertatea și au scăpat de obligația muncii câmpului; numarul mare de copii care și-au
schimbat principiile, dorințele pentru viitor, modul de gâdire și care își doresc acum un loc
bun de muncă/ o meserie bună, orizonturile de așteptare s-au schimbat de la idei pesimiste
precum ,,sunt aici, nu am haine, merg desculț, îmi e foame, nu o să merg niciodată la școală
cum fac ceilalți copii, nu o să pot evolua niciodată’’, la idei benefice precum ,, am scăpat de
acolo, sun tliber, nu mai trebuie să muncesc pe câmp, nu mai trebuie să merg desculț, școala e
importantă și învăț jucându-mă și am șansa să ma angajez mai târziu, mai mult, la finalul
orelor beneficiez de o masă caldă-acum nu-mi mai este foame!’’.

Sub aspectul inovației, campania a pornit ca un răspuns spontan la o situație de criză în

sistemul de învățământ românesc, aceea a abandonului școlar. A fost realizată de oameni
tineri, membri ai ehipei de comunicare și relații publice, cu ajutorul unor cadre didactice cu
gradație de merit, cărora le pasă de țara lor, de viitorul sistemului educațional, de copii
defavorizați și nu în ultimul rând de imaginea și evoluția României în plan educațional. Nicio
altă campanie nu a sugerat instituțiilor de învățământ și organizațiilor introducerea unei mese
calde pentru toți acești copii. Având în vedere atât eforturile fizice și cognitive, cât și situația
financiară a acestora campania a introdus imediat măsuri: noi case pentru copii, hrană,
îmbrăcăminte, încălțăminte, ajutor asistat la teme, toate acestea fiind gratuite.
Campania ,,SOS, vreau la școală! Împreună pentru cunoaștere și educație. Împreună pentru un
viitor mai bun’’ s-a răspândit rapid în întreaga țară și își propune să readucă România la
statutul de ,,top 5’’ țări cu un sistem educațional ridicat.

Evaluarea campaniei are în vedere următoarele aspecte: evaluarea planului de

campanie (dacă planificarea a fost bine organizată și structurată, dacă informațiile incluse în
planificare au fost concise și eficiente), evaluarea implementării planului (modalitatea în care
mesajele au fost receptate și interiorizate de publicul țintă al campaniei, numărul de persoane

10
Ciortan Andreea-Gabriela Prof.univ.dr. Iacob Dumitru
Master în Comunicare și Relații Publice Cda. Drd. Iacob Raluca

care au reacționat la postările pe rețelele sociale, evaluarea prezenței și activității pe site,

numărul tinerilor din instituțiile de învățământ care au fost informați cu privire la problema
socială), evaluarea impactului mesajului (măsura în care au fost atinse obiectivele campaniei
și măsura în care informațiile transmise au produs o schimbare la nivel de opinii și
comportament, asupra publicului țintă) (Iacob, Dumitru, Cismaru, 2011). Evaluarea a fost
realizată prin centralizarea numărului de copii și adolescenți care au fost instituționalizați sau
reintegrați în mediul de învățământ și prin analizarea feedback-urilor obținute de la publicul
țintă către care s-a promovat noua ofertă educațională. În secțiunea anexe se poate observa
evoluția de la situația amplificată de abandon școlar, la apariția unui mediu atractiv pentru
elevi. La finalul campaniei, am observat un interes mai accentuat al tuturor elevilor către
perspectivele și oportunitățile pe care școala le poate oferi și o disponibilitate în creștere a
comunicării între instituțiile școlare și societățile minoritare. Am remarcat, de asemenea,
numărul crescut de accesări a site-ului campaniei și al mesajelor de pe pagina de Facebook a
proiectului. În scopul menținerii sănătății organizaționale am stabilit modelul comunicării
bilaterale simetrice (Cmeciu, 2013), prin care ne-am centrat să menținem o relație deschisă cu
toți elevii salvați din mediile defavorizate pe care campania i-a orientat, oferindu-le suport și
consiliere profesional-psihologică. Campania s-a bucurat de un feedback din partea noilor
elevi, dar și din partea părinților acestora, care mărturisesc că proiectul nostru a reprezentat o
șansă de evoluție pentru copiii lor. În absența unei situații financiare bune, atât părinții cât și
copiii s-au putut bucura de rechizite, lecții, pregătire suplimentară, gratuite și de o masă caldă
la finalizarea programului școlar (lucru pe care multe școli din țară nu o fac, oferind doar corn
și lapte, insuficiente efortului fizic și cognitiv depus) . Totodată, ne-am axat pe relațiile
interne, dintre membrii echipei de proiect, asigurând o comunicare eficientă.

11
 Ciortan Andreea-Gabriela Prof.univ.dr. Iacob Dumitru
Master în Comunicare și Relații Publice Cda. Drd. Iacob Raluca

Anexe

,,SOS, vreau la școală! Împreună pentru cunoaștere și educație. Împreună

pentru un viitor mai bun’’

SITUAȚIA ȘCOLARĂ ÎNAINTEA SITUAȚIA ȘCOLARĂ DUPĂ CAMPANIE

EFECTUĂRII CAMPANIEI

ABANDONUL ȘCOLAR ÎN SUCCESUL CAMPANIEI

IMAGINI
CLASĂ PLINĂ CU ELEVI
CLASĂ GOALĂ DE ELEVI
COPIII AU FOST
COPIII NU ACUMULEAZĂ INSTITUȚIONALIZAȚI, MEDIU
CUNOȘTINȚE, NU SUNT BENEFIC, COPIII ACUMULEAZĂ
MOTIVAȚI SĂVINĂ LA CUNOȘTINȚE, SUNT MOTIVAȚI
ȘCOALĂ, MEDIUL/SITUAȚIA SĂVINĂ LA ȘCOALĂ PRIN
FINANCIARĂ NU LE PERMITE METODE INTERACTIVE DE
ACESTORA CONTINUAREA PREDARE,
STUDIILOR

SURSA IMAGINILOR: ARHIVA PERSONALĂ

12
Ciortan Andreea-Gabriela Prof.univ.dr. Iacob Dumitru
Master în Comunicare și Relații Publice Cda. Drd. Iacob Raluca

Bibliografie

1. Cmeciu, C. (2013). Tendinţe actuale în campaniile de relaţii publice, Editura Polirom,

Iaşi;
2. Cosmovici, A. și Iacob, L., (coord), (1998). Psihologie şcolară, Ed. Polirom, Iaşi;
3. Iacob, D., Cismaru D. M., Pricopie R. (2011). Relațiile publice. Coeziune și eficiență prin
comunicare. București: Comunicare.ro;
4. Iacob, D., Cismaru D. M., (2010). Organizația inteligentă. Zece teme de managementul
organizațiilor, Ediția a II-a, București: Comunicare.ro;
5. Jigău, M., Fartuşnic, C. (Coord.) (2012). Estimarea dimensiunii fenomenului de abandon
școlar folosind metodologia analizei pe cohortă, Bucureşti: Editura Alpha Mdn;
6. Mircea, D. (2015). Strategii Şi Tehnici De Relaţii Publice, București, Comunicare.ro;
7. Precup M.(2019). Abandonul școlar, cauze și modalități de prevenire, anul XXI nr. 3
(73), Editura Universul Școlii, p.23;
8. Radu, I., 1974, Psihologia şcolară, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti;
9. Stănculescu, E. (2013). Psihologia educației. De la teorie la practică, Editura
Universitară, București;
10. https://www.gandul.info/stiri/1-din-5-elevi-romani-abandoneaza-scoala-inainte-de-
vreme-datele-care-pun-romania-in-topul-statisticilor-negre-din-ue-16724287, accesat la
data de 20.01.2020;
11. https://www.edupedu.ro/care-este-procentul-de-analfabetism-functional-in-romania-in-
2018/ , accesat la data de 20.01.2020;
12. https://www.unicef.ro/media/buletin-informativ-nr-7/abandonul-scolar-timpuriu-cauze-
si-posibilitati-de-prevenire/ , accesat la data de 20.01.2020;

13