MEDICATIA UNOR BOLI NEUROLOGICE acelctling meaiatad-o i imi falopead nied o -0 ogice) gin acest fel ‘sistemului ‘parasimpatic care are drept mediator chime pentele anticolinesterazice sunt deci parasimpaticomime- fac parte inhibitor reversiil ai colinesteraze (zostigiina, bitori ireversibill. Acestea din rm sunt substanje toxce de organofosforate tip paration, garele de lupti neuroparalitice sel (.mal comifial")folosestecriterii combinate, in eae scene ike 0 cess oe isl medicafia de electe la unele forme dlinice > Tabell epilepsiet tl are cunossterea neurotransmi- ,receptorilor postsinaptici dela nivelul ‘efectul terapeutic, cei cu efect inhi- orie face parte acidul gama- ‘important de la nivelul scoarfei ‘care acfioneazi asupra receptorilor riptamina = 5-HT) care actioneazi asu- ,415-HT,, O actiune opusi, de excitate, 0 » SS Clasificarea epilepsies medicatia de electiela uncle forme cinice Est merbide | Carceiict dnie! —[Medismenc cae) lecroenctogrs” | eaepaey nea M=dendows slegere | Medes is sees | Epon beni | Crue acme Vndeare | Tenis stdncope_|is 15am Fetepie EC: vtec nd nar ae ext sepor fopais |__ cudnt |Fplepan din BG, vation nar [dependent de| Tebelul 21.2, cu mentionarea prineipalelor caracteristci ia utiliza tn terapia Toate medicamentcle ale oral. Pentru trata- Dintre medicamentele antiepileptic disponibile mentionimm wrmitoarele ~ Acidul valproic (Convulex"; Depakine*; Orfiril"), sub forma solubila de valproat de sodiu, este antiepilepticul cu cele mai largi indicafi, sit se ca prima intentie in tratamentul de fond din epilepsia generalizati idiopa: lic cu crize majore, epilepsia secundar generalizatf, epilepsia generalizati cu ccrize mioclonice, epilepsia cu absenfe tipice, epilepsia partiala idiopatica si cea simptomaticd. Reacfii adverse -> Reactii adverse prin efecte toxice in cap. 30. ‘Administrare oral, find disponibil ca sirop, capsule gastroreristente, compri- mate filmate cu cedare controlata, granule cu eliberare prelungiti in plicuri. ~ Carbamazepin (Finlepsin*; Neurotop”; Tegretol") ace o largi intrebu- injare filnd iridicat ca tratament de fond in epilepsia, eee i {iald idiopatica gi simptomatica (primi alegere), epiiepsia secundar generalizat Recctil adverse > Tabelil 21.2. Pent deta > Cap. 30- REACTII ADVERSE. (BFECTE SECUNDARE) ALE MEDICAMENTELOR. \dministrare orala. ~ Clonazepam (Rivotril*) este indicat ca tratament de foad in epilepsia mioclonict, in crize akinetice gi in spasme infantile. Administrare oral’. ~ Btosuximid (Petinimid®) are indicafii resteinse la ‘tratamental de fond al epilepsiel minore (crize de absenta ale copiluli) find in aceastéformi de ord 1. Administrare oral. 289el ee Seana ~ Fenltoin (Phenhydan’) este difenithidantoind. Indica: in ea de fodaleilor ae mnue rete (ord Ik ca optane) ie ears Continuaretabelal 21.2 homotorie. Ca tratament de fond, administrare per os. In tratamentul de urgen- eae eee ba ae in ial anumitor crize se administreazd iv lent. | ae edema eps ce en Fenobarbital (luminal). Apartine grupei barbiturice. Este cel mal yechi | age in mt | greene maar; |e oat ant fi care inci mai face parte din arsenalul impotriva acestei boli, dar | eer decomp [era pee, |i eno ariede utilizare mai restrinsi. Indicati: ca tratament de fond antiepileptic | sop dew peda) ee tae de ordinul Il in crize partiles este de ordinal IT in crize majore (grand mal), I | | seule hepas de ordinal In convulsii febrile. Reacfii adverse -> Tabelul 21.2. (Pentru det Dera (eens privind reactille adverse ale fenobarbitalulni > Cap.30). Administrare per os in eee [ston tratamentul de fond al epilepsiei iim. tn criza de convulsi febrile. Atenfie: NU puen eae as seadministreazS ix, find solu uleioasal anionic a a (Epiral” Lamieat) actioneaz& inhibind eliberares de glu- asa tamat (care are efect excitant) in centrii nervosi. Indicatii: tratament de f se Sec see | it oc Seni | ee epic em i. is le fond sepia mate) generalize secunder; | nef ceflee core 4n epilepsia generalizati idiopatick (rezistent& la alte antieplleptice), eplepsia. eee Brat pea ah cnet secundar generalizati, convulsii mioclonice, epilepsia partiala simptomaticd. | ele | sAiisnittbtrare per os, ite Reais (comprimate: | Cae de mare is is " hidantoins — |Phechydan® (Ble ny) | epepcs pepe ‘Tabelul 21.2. Medicatia antiepileptica Dertva de [consolidares stil de = [Destmirl comerdale | Sodlcaih Rene adver pr beac ove pos aap [comer omar [rae (ripen de | sn) eaters 4 (apa, [ea uk) [Dep (compe 8 [mjd mo cata |Toe taa lem (cepa ae) aap games | aces comis par Dede Derr de Ete: prong fie | levee aks: ise entuiss PV) | speme feces 2 . Epimi'stamicak gene emia: ete (Commie Savane ese fe [eres [ir eey (faeces eer Me REGULI §I MASURI DE PRECAUTIE IN CURSUL : ‘TRATAMENTULUI ANTIEPILEPTIC (in atenfia asistentilor medicali) ale Se incepe cu un singur medicament antepleptic, ce orespunzitor tis: ui de epilepsie diagnosticst gi: considerat de prima intentie. o : 2 Nieto ‘administreazi zilnic, fird nicio pauza gi se Imparte i mat fanlte prize ellace, conform indicailr din prospect Fe i a tie“3 Dora initialé va fi cea mai mica dozi eficace si NU doza maxima. Se poste creste Gaza, dar treptat si fird a 0 depasi pe cea maximi prevazuti, 5: n caz de reaparitie a manifestarilor epileptice se trece la asocierea cu un al doles antiepileptic stabilit pentru forma clinica respectivi. <6, Tn caz de reactii adverse importante poate fi necesari inlocuires unui medicament ca alm. Inlocuirea se face progresiy, in decurs de 2-3 siptimini, scézind treptat dora medicamentulni care trebuie scos gi crescind treptat doza ‘celui now 7, Periodic, bolnaval se va prezente la cabinetul de specialitate pentru con- taal dinic gi al EEG. o_o (8. Pe toath durata tratamentului (uneori 3-4 ani), orice persoani care ‘primeyte antiepileptice va fi urmirita (monitorizati) pentru a surprinde apa- ‘tia reactiilor adverse posibile. Se vor face — la intervalele stabilite de medicul specialist ~ bemograma i examenul de urind. Reamintim ci reactiile adver- se ale medicatiei antiepileptice sunt foarte numeroase si unele foarte grave [> ‘Tabetul 21.2. si cap. 30 - REACTII ADVERSE (EFECTE SECUNDARE) ALE ln unele cama, daci este necesar, se urmareste concentratia serici a medi- ‘camentelor antiepileptice. Exist anumite valori-limita ale eficientei fard a api- sea efecte toxice, valori fatd de care au trebuie facute ebateri in minus sau in plus. Suprimarea definitiv’ a oricirei medicatii antiepileptice NU se face ‘i scizind treptat doza in decurs de 2-3 siptimini. 21.2, MEDICATIA ANTIPARKINSONIANA [N 04] ‘Boala Parkinson este rezultatul unor leziuni degenerative sit ‘in corpii striati (ase eee ‘virsta de 50 de ani gi are caracter progresiv, durind ani indelungati. caracteris- Ter cect bo tallies ctr ep exrapail gate ert le exremititilor, de mers, vorbire monotond,ipse mimic fee. Ia afara bolt Parkinson proprit-zise exstd gi un sindrom parkinsonian postencefalitic¢t dupa medicamente (dupé trimetazidin = Preductal”). as ‘Medicatia antiparkinsoniand cuprinde dowd grupe principale nticoliner-- 66s # dopamioeryce—_— ‘ . ; 21.2.1, AGENTI ANTICOLINERGICL ‘ctiune parasimpaticoliticl. Diminueaz4 rigiditatea musculard prin combate ‘spasmelor. ‘contraindicate in glaucom gi in hipertrofia de prostatl (Im- EAEG ea ic ca un clement funciona! pls) Admire orl Preparate disponibile: wm ~ Trihexifenidil (Romparkin), ~ Biperiden (Akineton"). 21.2.2. AGENT! DOPAMINERGICI Unii dintre acestia se transforma tn organism direct in dopamin, alt favo rizeazd sinteza presinaptica gi eliberarea dopaminei, iar alfi cresc concentra dopaminei in corpii striati sau stimuleazd receptorii dopaminergic din acest (cfect agonist). Au reactii adverse numeroase. Administrare otal Preparate disponibile: spa (Carbidopa/ Levodopa Teva"); dina (Viregyt K") este i un antivirotic activ asupra lui Myxoviru influendae (virasul gripal). React adverse importante. = Bromocriptini este contraindicatd in sarcind, find inhibitor al prolac nei; la fel pergolidum gi dihidroergocriptina. ‘~ Selegilind (Selegos") este un inhibitor al monoaminooxidzze! (IMAO tip B, enzima care degradeazi dopamina din centrii nervogi Prin acjiunea s blocind enzima, selegilina asigurd o concentrafie mai mare de dopaminé in cor pil striati gl scade necesarul de levodopa din tratament. 21.3. MEDICATIA ANTIVERTIGO [N 07 C) Gopeinde preparste folosite impotriva amejelilor de origine labirintica triva de (Gn diferite mijioace de transport) si in sindro- | Méniére. nazd ‘vasodilatatie in teritoriul arteriolelor labirintice. Mentionim See ~ Betahistina (Betasere”, cu administrare oral. i ~ Cinarizina ( ), utilizata gi in tulburari circulatorii cerebrale, in migrend. Administrare oral. 293‘DEFINI SLEXPLICATI. a ema si stimuleard anu- Inhibitor’ ai monoaminooxidaze! (IMAO) > Cap. 31 ~ INTERACTIUNI $I ‘MEDICAMENTOASE. ‘Neahop = care actioneaza asupra functiilor intelectuale, stimulindu-le. ee erate ge ee ea eat a Dintre acestea, ‘sunt psiholeptice, aviind efecte de calmare, de linigtire sau hipnotice (de inducere a somnului). 0 didcasd ore. Pethonnalepticele, care au sejtune invers, de stimulare gt toner a n blocarea diferfilor receptor ‘al sistemului neurotransmifitori (de exemplu, al dopo- ot dopaminergic). Renutatee objinte const : mnoide; un rispuns mai bun la psi- ceria bolnavilor cu tendinj la izolares ‘bizare; reducerea ideilor delirante, a halucina- oan psihomotorii, De notat ci NU | provoaci somn). -schizofrenie; faza maniacalA din cursul afectiv- i 1 deliruri; sindroame organice cu ® Antpatouce |___ Fenoarne ew dire Anpath [sect ke ile DEEL £4. 37'S medicamentelor pathotroy sed errs din fecare categorie ewer) E sit | sn Paper ~ [eetee oiaepend enzodaepne apt medaepas (Raton Asati rnc) sora Dedede intmen | Hidound cae 2 Barbie r Combing dives an (habe oindbnituarce [sv eracde leet) yctice paedate besoaicn ae ee pias Produsenrsiiece | opidon:aier hbo pede i eet ncaiee |S ooee ua ene Aauidepresve ahiton wetital [uous parti haticcoees, : tesragplce [Aveantpeave | Mlamern mirage evade nasil [Colin Pahostimuestepacorope [Ae phoumaney) | Medes gor. roeuope i a 295 @-alectare cerebrala ; psihoze halucinatorii; psihoze toxice; psihoze senile; anxie- tatea severa la alcoolicii cronici gia toxicomani; nevroze. Antipsihoticele se impart in dou’ grupe: antipsihotice tipice (conventiona- Je) si antipsihotice atipice. Dintre cele atipice, unele au proprietatea de a actiona asupra manifestirilor bipolare din anumite psihoze, adica acele manifestari care se situeaza la extreme: pe de o parte simptome negative (adinamie, lips de re- activitate, pasivitate, negativism, izolare, stare de depresie), iar pe de alta parte simptome pozitive (crize maniacale, agitate, fure, ostilitate, halucinafii, agresi- YVitate, logoree, reactii impulsive etc.) [> Tabelele 22.2. $i 22.3,] # Dintre antipsihoticele tipice (conventionale) trebuie cunoscute: Gocreoeecine Pome cle medicament utilizat in special in psihiatrie in itafie, delir, halucinatii (manifestri intAlnite in schizofre- nie, mania acut&, dementa presenila gi senila), Se mai foloseste in stiri de tensi- une psihic’, disfunctii neurovegetative severe, boli interne conditionate nervos. Reacfii adverse: somnolenti, astenie, fenomene alergice. Contraindicati: stiri depresive; insuficienta an renal; diskinerii biliare atone; hipotensiu- ‘ne arteriala. Administrare orala gi im. ~ Proclorperazina (Emetiral — comprimate) are efecte antipsihotice ase- minitoare clorpromazinei, dar este in plus antiemetic. Alte indicapf (in afara celor de antipsihotic): riu de migcare; crize migrenoase; sindrom vertiginos; varsaturi de orice etiologie. ~ Haloperidol (Haldol*) poate fi administrat oral (comprimate, solufie in picituri) sau injectabil. Indica: stiri de agitate, agresivitate, crize ma- niacale, halucinatii in cursul schizofreniet sau al psthozei maniaco-depresive, precum iin anumite psthonevroze. Reacfi adverse: stir\ depresive; hipotensi- ‘une arteriala; sindrom parkinsonian. Contraindicafii: stari de ‘ddpresie. - ~ Zactoy (Clopixol”) este antipsthotic, antihalucinator gi sede- tiv; indicat tn , delir cronic, psihoze halucinatoril. Reacfii adverse somnolen{é; tulburiri motori, sindrom extrapiramidal, hipotensiune arterialk ortostaticé. Se prezint§ in forme de administrare orald (comprimate filmate gi solu{ie orala in picituri) gi fiole pentru im. Oo ra yeeagenst al eceport serotoninergic g care fest ‘bipolare din schizofrente, tn special asupra acjloneari asupra-manifestrilor ‘oral sau parenterald in doze progre- alive. slab sedativ si anti- “ SE a cried cu xomeae anxi- fone gi depresive: nevroze ci inhbifie;tulburdri de comportament ls coplt ‘Administrare oral sau parenteral. 296 re ~ Risperidon (Essens*), antipsihotic ati serotoilnergii si dopaminergic, Indica: schizofrenie, psihoza manince de presiva gi alte psihoze cu manifestri bipolare (adica simptome negative, cer nnd cu cele pozitive) Reacfif adverse: insomnii; agitate; constipaje; tulbucari digestive; tulburiri de vedere. Administrare orali sau im. in doze progresive. ~ Tiaprid (Tiapridal’) este blocant selectiv gi exclusiv al receptorilor do- paminergici. Indicati: psihoze insotite de stiri de agitatie si agresivitate; hiper- kinezii; tolburiri de comportament. React adverse: astenie; somnolenti; hi- potensiune arteriald; stiri depresive; hipertermie malign8. Administrare o sau parenterall. ‘Tabelul 22.4, Principalele medicamente anxiolitice (tranchilizante) (N05 8) [Grpaciimia PDC Denemicco- Forme de pre [Gbsceap —) mercale | zenare fAemolen ——[Pazles"; | Comprinate | trp Yann | ut deine | a cura | Brosaean [Glens [Campane [Ie deni | Ole sti noma aoe Diazepam Valiam Conapeimate: | Anticon | folessoune | rac de eee recld fnpediie | ranepam | Ana (Conpeinaie | [Medazepam |Burnepan; —[Copmie; | sf Rude |eomprinate_| Derivaj de die | idroxizin - Drea! [Reset aree pea semeroat ering hepatic gi ena. Dintre combinaile fenobaritalui, mentonien Extaverl, commrimae in care fenobarbtalul este asoclt eu extract de valerant "' Nitrazepam (comprimate)- este un derivat de benzodiazepng wtirat ‘mai mult ca antiepileptic de ordinul Il Midazolam (Dormicum’ ~ coroprimate ile penta im. i) ~ tot devia de benzodlazepind este olosit ral x hpnote¢ijectbil in panes texie qin induct anesterie ie = Zolpidem lorpsc pe oes = se administreazi pe insomnil d0 toate tpurile. React adverse: sominclentS, amefel, tulburiri de ccilbr cove contie ‘ubelul 25, Pefocpaleehpooie sedate N05 C] cera oct ea re | |Amobarbital |— [Comprimate. |Cictobarbital {— {Comprimate St es [oper eet er eeee | tera =e ecinne aes ian Doran Compra cover ea at {re ima Lv. ——— TS cle gel oa | [seediaeite—|—— als — as | a] = valerian Je vaserignd —__— = 1299a Sneori ufor euforizants. Ele actioneazi asupra dif ‘eceptor § neurotransmiitori din SNC. Indiajile mejor le repress ‘egativismal, eciderea tonusalut noradrenalina, de serotonina (= 5-hidroxitriptaming = 5-HT), de dopamina, precum gi prin deficit combinat al tuturor acestor neuromediatori. O clasifcare farmacodinamica a antidepresivelor indica urmitoarele grupe: = antidepresive ciclice: tricilice, tetraciclice gi ciclice atipice; = antidepresive de tip inhibitori selectivi al recaptirii serotoninei (= 5- HT) (SSRI); ~antidepresive de tip inhibitori a recaptirii noradrenalinei (NARI); ~ antidepresive rs IE a cape sertonines Fee = antidepresive de tip inhibitori at recaptiri! noradrenaline gi dopamine! ecemeeeie antagonist ai receptorilor noradrenergici qi'serotoniner- Sere ate antagonisti ai receptorilor serotoninergici si inhibitori ai recaptirii noradrenalinei serotoninei (SARI); Ode pra de Gp feklotor i moncaminowsidenet (=IMAo). _Urmitoarele sunt disponibile gi utilizate mai frecvent: - x este un inhibitor neselectiv al recaptiril se- rosea ‘un antidepresiv tricicli, avind in plus gl efecte sedative. Reactit ad- verse: dispnee, tahicardie; transpiratil; cefalee; tulburiri de acomodare vizuali; ‘wemurituri. Administrare oralé. halucinatii, scdderea ‘memorici, labilitate emogic ~ Maprotilin (Ladiomif’ este un antidepresvttracilc care evil com Ponell Sabllbatoareplkamotori, et indit instr depene aga agiafie sau de inhibit psihomotorie. Administrare oralt ~ Fluoretina (Anxetin®) este un ishibitor slectiv al recaps! sertoak 1e, indicat in episoade depresive majre, talburiri obsesty-compulsia boinc nervoasi, sindrom de intestin iritabil. Administrare. orala. ~ Venlafaxina este un inhibitor al recaptici serotoninei gi noradrenaline Uist gin depresile severe la bolaavi spitz. React adverse: anmrene greafé, constipatie, dureri abdominale; astenie, cefsle, amefeli,insomnis, we, rmuritor Alte medicamente antidepresive > Tabelul 22.6. ‘Tabelul 22.6, Medicamente antidepresive [N 05 A) (Grape [Sabgrupe —[D.GE [Denil comerciales forme de presi - [Amisiptlind [Anping (eae) Inhibited | Aaidepresive | Gam aa ce [fcage | Sse | An (oreo — Danspal [Dacia (IE dee | Astidepeive | Maron adil” (cmprnate); Napoli Ga etacicee us skied Miraapid | Remero®(comprinale ma) iaeoe Venlfnink | Beto conpeinate pale ca lime ame eae Gisiapram | Gram (comprnate es) Ruoxeind [Anse (cpa) Hoorn aps) tanbitor Prozac” (eps) eat lovoramiad | Fevaria® (compeimete fleatc) | eta Paromtint [Sera (compriaate Amt) Serzalit | Asena(comprinaie Sims): Zolo(comprite nate sete rl) | [Bupropion | Wellbutrin” (comprimate frmate eta) naseind | Miser jes iain Destin (compete State) Aeiepese Rae [Cone (comprinate St) pk Eaact so | Comprise deers wx denise dare de yer feb ze 20122.2.2, MEDICAMENTE PSIHOSTIMULENTE §1 NOOTROPE [N 06 B| Medi a aun "agua ps sti ‘muleazi activitatea intelectual gi gindirea, combat lipsa de atentie gi somno- oO ala adap aie ~ Atomoxetina (Strattera") este un inhibitor al transportului presinaptical noradrenalinei in. cortical, Indicatii: sindromul ADHD (attention deficit ‘and iyperacivty disorder = deficitul de stente gi hiperactvitate anormald) la copii de virsta gcolard. Administrare oral. (Cofein’ natrin benzoic fole), derivat de xantini, este unul ee iat th tna este un alcaloid cae intra In compoztin cafe a cea, Folosi mod repett, poate da dependents si toleranfi(cofeinomanie), = Piritinol (Encephabol; Enerbol) este india i astenie sl surmensh etic ircodan a SEA leAVC sau de traumatisme cranio-cere bale, retard psihic la copil Administrare oralé. ~ Piracetam (Lucetam’) are indicat sechele neuropsibice ale AVC ale traumatismeloccranio-cerebrale in unele come, in psozs de imvolate x bala Alzheimer. Administrare de reguliorali, da exists fle in Pentru detalii > Tabelul 227. 303