Aplicaţii practice. Spete.

Principiile şi limitele aplicării legii procesual

penale

I. Aspecte teoretice

Definiţia principiului de drept. Prin principiu fundamental înţelegem regula cu caracter

general în temeiul căreia este reglementată întreaga desfăşurare a procesului penal. Noţiunea
de „principiu fundamental” se reţine numai în sensul de regulă ce stă la baza întregii activităţi
procesuale şi de aceea nu putem considera principii acele reguli ce privesc numai una din fazele
procesului penal.
Codul de procedură penală prevede un titlu consacrat regulilor de bază, în cuprinsul
Titlului I. Principiile şi limitele aplicării legii procesual penale. Sunt enunţate şi definite
următoarele principii:
1. principiul legalităţii procesului penal;
2. principiul separării funcţiilor judiciare;
3. principiul prezumţiei de nevinovăţie;
4. principiul aflării adevărului;
5. principiul ne bis in idem;
6. principiul obligativităţii punerii în mişcare şi a exercitării acţiunii penale;
7. principiul caracterului echitabil şi al termenului rezonabil;
8. principiul dreptului la libertate şi siguranţă;
9. principiul dreptului la apărare;
10. principiul respectării demnităţii umane şi a vieţii private
11. principiul limbii oficiale şi a dreptului la interpret

I. Aplicaţii practice
A. Speţe

1. Inculpatul C.A., a fost condamnat prin sentinţa din 5 februarie 2014 la 5 ani
închisoare de către tribunalul Arad pentru comiterea infracţiunii de contrabandă, prev. de art.
270 raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006 (Codul vamal) în formă continuată. În apelul
declarat în termen împotriva acestei sentinţe, inculpatul a motivat faptul că prin sentinţa din 17
august 2013, judecătoria oraşului Szeged, l-a condamnat la 3 ani cu suspendare pentru
comiterea aceleiaşi infracţiuni, sentinţă rămasă definitivă prin neapelare. Ce principiu
procesual penal invocă inculpatul? În locul judecătorului de la Curtea de Apel Timişoara, cum
aţi soluţiona apelul inculpatului din acest punct de vedere?)
2. Avocatul inculpatului F.D. a înaintat, în baza art. 336-339 din C.pr.pen. o
plângere la prim procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea pe rolul căruia se află
cauza în care inculpatul F.D. este cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui
autovehicul sub influenţa alcoolului, prev. de art. 336 din C.pen ., în care solicită infirmarea
ordonanţei procurorului de caz prin care acesta a respins cererea de efectuare a unei expertize
de recalculare a alcoolemiei, susţinând că în acest mod, s-a încălcat un principiu fundamental
al procesului penal. Care este principiul invocat şi cum aţi argumenta cererea, în rolul
avocatului?
3. Avocatul persoanei vătămate D.G., înaintează în baza art. 488¹ din C.pr.pen o
contestaţie privind durata procesului penal la judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul
Judecătoriei Carei în care solicită acestuia dispunerea măsurilor necesare pentru soluţionarea
cauzei potrivit art. 327, arătând că procurorul de caz refuză să pună în mişcare acţiunea penală
sub aspectul infracţiunii de vătămare corporală din culpă, prev. de art. 196 alin. 2 din C.pen.
faţă de inculpatul D.R. în cauza privind accidentul de circulaţie a cărui victimă a fost clientul
său, deşi există dovada faptului că persoana vătămată a suferit leziuni corporale care au
necesitat 95 de zile de îngrijiri medicale şi nu există cauze care să împiedice punerea în mişcare
a acţiunii penale. Cum aţi argumenta plângerea avocatului, ce principiu fundamental al
procesului penal a fost astfel încălcat?
4. Avocatul inculpatului D.D., trimis în judecată de Parchetul de pe lângă
Judecătoria Oradea pentru comiterea infracţiunii de furt calificat, prev. de art. 229 din C.pen.,
constând în sustragerea dintr-un chioşc situat în Parcul Ady Endre a unui pachet de ţigări în
data de 02.02.2014, în concluziile din faţa instanţei solicită ca aceasta să dispună o soluţie de
renunţare la aplicarea pedepsei, susţinând că datorită lipsei de gravitate a faptei comise de
inculpat şi ţinând cont de persoana sa care nu are antecedente penale, însăşi trimiterea sa în
judecată a fost făcută de către procuror, prin nesocotirea unui principiu al procesului penal. În
rolul avocatului, precizaţi care ar fi acest principiu? Argumentaţi susţinerea avocatului.
5. Avocatul inculpatului T.S., introduce, în baza art. 342 din C.pr.pen., o excepţie
privind nelegalitatea actului de sesizare a instanţei la judecătorul de cameră preliminară de la
Judecătoria Oradea, pe rolul căreia se află cauza în care clientul său a fost trimis în judecată
pentru comiterea infracţiunii de violare de domiciliu, prev. de art. 224 alin. 1 din C.pen.. În
plângerea sa arată că pe timpul urmăririi penale, faţă de clientul său a fost pusă în mişcare
acţiunea penală sub aspectul infracţiunii de furt calificat prev. de art. 229 din C.pen., pentru
pătrunderea în data de 03.02.2014, în locuinţa părţii civile D.C. şi sustragerea unui laptop marca
Sony Vayo. Ulterior, procurorul a schimbat încadrarea juridică a faptei în violare de domiciliu,
prev. de art. 224 alin. 1 din C.pen.. deoarece din materialul probator a rezultat faptul că
laptopul mai sus menţionat era un bun proprietate personală a inculpatului. Fără să mai
administreze alte probe şi să audieze alte persoane, imediat după schimbarea încadrării juridice
a faptei, procurorul a emis rechizitoriu şi a trimis cauza în judecată. Avocatul inculpatului
susţine, în plângerea sa că, trimiterea în judecată s-a făcut în mod nelegal, prin aplicarea
extensivă a unui principiu fundamental al procesului penal. Care este acesta? În rolul
judecătorului de cameră preliminară, ţinând cont de prevederile art. 231 din C.pen., soluţionaţi
plângerea avocatului şi argumentaţi decizia.
6. Avocatul inculpatului P.R. ridică o excepţie privind nelegalitatea trimiterii în
judecată la judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Beiuş, în baza art. 342 din
C.pr.pen., arătând că în cauza penală aflată pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Beiuş,
clientul său, acuzat de comiterea mai multor infracţiunii de furt calificat, prev. de art. 229 din
C.pen., a fost audiat în calitate de suspect. Cu această ocazie, clientul a recunoscut faptul că a
participat, în mai multe rânduri, în intervalul 01.02-15.02.2014 la comiterea unor furturi de
aparate electronice din mai multe magazine de pe raza mun. Beiuş, împreună cu alţi 3
cunoscuţi, dar precizează că rolul său era unul minor, adică de a transporta bunurile furate. În
dovedirea participării sale limitate, clientul său a indicat mai multe mijloace de probe. Fără a
mai fi chemat de către organele de urmărire penală, clientului său i s-a comunicat că este trimis
în judecată. Astfel, arată avocatul, faţă de clientul său, trimiterea în judecată este nelegală
deoarece, a fost încălcat un drept fundamental al procesului penal. În rolul avocatului, arătaţi
care este acesta şi în ce constă nerespectarea lui, în cazul de faţă?
7. Avocatul inculpatului D.P. înaintează în baza art. 342 din C.pr.pen. la
judecătorul de cameră preliminară a Judecătoriei Oradea o cerere prin care solicită anularea
mai multor mijloace de probă administrate pe timpul urmăririi penale a clientului său, trimis în
judecată pentru comiterea infracţiunii de vătămare corporală din culpă, prev. de art. 196 alin.
2 din C.pen., deoarece acestea s-au realizat prin nesocotirea unui principiu fundamental al
procesului penal întrucât, înainte de administrarea acestor probe, procurorul de caz de la
Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea a dispus respingerea cererii inculpatului de a fi supus
unei expertize medicale care să ateste faptul că afecţiunile de care suferă după producerea
accidentului rutier care a făcut obiectul cauzei nu îi permite să-şi exercite în condiţii normale
apărările în cadrul procesului penal. Care este principiul ce trebuie invocat de avocat în această
situaţie şi cum aţi motiva în rolul avocatului?
8. Avocatul inculpatului M.P. înaintează, în baza art. 342 din C.pr.pen., la
judecătorul de cameră preliminară a Tribunalului Bihor o cerere prin care solicită anularea ca
mijloc de probă a declaraţiei de inculpat pe care a dat-o inculpatul şi prin care şi-a recunoscut
vinovăţia privind infracţiunea de luarea de mită, prev. de art. 289 din C.pen. şi abuz în serviciu,
prev. de art. 297 din C.pen. deoarece, înaintea acestei audieri a fost şantajat de către poliţistul
judiciar că dacă nu va mărturisi comiterea acestor infracţiuni, îi va trimite soţiei şi copiilor săi,
nişte copii după anumite înregistrări telefonice efectuate în baza unui mandat de supraveghere
tehnică din care rezultă faptul că ar avea relaţii intime cu un alt bărbat, coleg de serviciu cu
inculpatul. Avocatul susţine că în acest fel a fost încălcat un principiu fundamental al procesului
penal. Care este principiul ce trebuie invocat şi cum l-aţi motiva în rolul avocatului?