Cuprins TAMRON cs iscsi are aca Rne piacere enaiele nee Partea I Depresia 1. Identificare: manifestari climice ©... 2.1 eee Episodul depresiv . ee ee ee ere eee Forme semiologice particulare la adolescent? Depresia de inferioritate . 00. 000. 6 7 Depresia de abandon % r Echivatente depresive, depresie.n mascatd, cummorts i cdfews reflsegll occ ees cece e Sindromul subdepresiv: partea ascuns’ a depres in adolescensa . wt Secu W ea WE Tristefea si proasta space aaa ae Dispozitie depresivd . Ameningare depresivd g feria anvios-depresivd pli aialetatersate Tulburare depresiva gi rulburare distimica 2. Identificare: epidemiologic... .. 2... Anchete asupra populatiel generale... . . Anchete asupra populatiilor clinice . . . COMO: ir a er ea Frecveryd ... 7 18 . 2 7 c+ oe -# 42 43 47Wars pl SO eee Dinieinieteania eeataie siete cee Ficiord atocioffl eee = yersicin's ean 3. Evaluare: comorhiditate si factori biologici .............. 65 Depresie gi patologii asociate (comorbiditare) ........-..... 65 Asocierea cu alte tulburdri psihiatrice ©. 000. 0 oo es 65 Asocterea cu consul de substante (alcool, tutun gi alte swbstanje). 2... ee ee 66 Asocterea cu tulburdrile de conduitd sf perturbarea functiondril sociale Asocierea cu patologii somatice eee ea Asocierea cn antecedente de abuzuri setuale ©... 0.0.6... 69 Ipoteze gi abordiri organice .. 2... 2.2... Cercetdri genefice .........4..- : Cercetdri biochimice gi endocrine... . Cercetdri wen eee ee fi newrodevelopmentale ... . . iiaavesa TA 4. Evaluare: factori familiali si de mediu.................. 77 Contextul familial: dave cpidemiologice.. 0... 000 TT Decesul unui parinte ... . . . 78 Divert si/san separare parental ©... . rere “ Sandtaiea pdringilor perceputd de adolescent... 2.02... . 82 Calitatea relajiel cu pdringii descrisd de adolescenpi .. 2... . a5 Contextul familial: abordiri psihopatologice i interactiuni familiale . et Atitudini parentale fap de idapresia adolescentului Jgnorarea depresiei adolescentului .............00..-. Identificarea depresivd intre adolescent fl anna dintre pdvingii depresivi. cc 96 Ameninjarea unei legdturi prea recompensative ... 98 Conditii de mediu si evenimente de viatd .......-..---4-- bo 5. Evaluare: prognostic si continuitate depresiva .......... . 103 Duratl medic si recurenti; date epidemiologice ........... 105 Continuitatea depresiv’ din copiliric la adobescenp§ . 2 2... . . se. Continuitatea depresiva : copilaria ‘adoleacentakzi deprimat +s WS Trecerea la varsta adultd a adobescentului deprimat ......... 120 Recidivele depresive gi relatia acestora ew depresia adulneluiConcluzie . a cette ae eee ee eaneeee Evolutia spre o aieaiaace: bipotard . 6, ingelegere: abordiri psihopatologice . . . Repere istorice..... Puncre comune intre adolescent i | depresie Pierderi si separdri..... . kiseaie ee Controlul agresivindpil gf culpabilitatea implicita. oy Moedificarea echilibruted dintre in suearag nercisiace sl obiectale . a Adolescenti si fixatie depresiv’s ee Continuitatea narcisiaco-oblectala a copiliriel = Echilibrul narcisiace-obiectal al adultaltti . o.oo oo ee Starea conflictuald norcisiaco-obiectald a adolescentului Depresia adotescenului ; objecte interiorizate de aierenier saw obiecte inferiorizate insuficiente ... 2... (Cele trei aspecte ale depresici in MONE abordare teoreticd ....... pinta Obiectul satisfacdtor : depreste prin alate excel ew obiectele interne. . «fs canes Obiectnd insuficiens : depresie prin sa construciied narcisiace . mira als eueret ett Obiectul excitant: solufie epresivd prin ‘fimore fn ommipotenja infantila . Depresiile adolescenjei: propuneri psthopainlogice . Proastd dixpocifie, tristefe (sens sindrom subdepresty , ff crizd anxios-depresivd > ajteptarea unui obiect AE tae aerate s Depresia sau imposibila renungare fa unt .obiect satigftedifor” 0... Depresivitatea : fentativa de a trinmfa asupra unui object insuficient sau dea distrage wn object excitant . Adolescent, depresic i trisiturd de personalitate . Concluzii ...... te ARMED ATAT SER SARI SOCANS sath Particulariesti semioioaies Pa ae end RCS a ha Episoade maniacate : particularitapi ta adolescenja ! Faas identificarea indicatorilor unei tulburdri bipolare in cadrul manifestdrii unui episod depresiv in adolescenfd ..... . . 12 136 137 138 139Episodul delirant acut si tulburarea bipolar... 0... 6... 178 Epidemiologic, comorbiditate gi evolutie ................ 18 Factori biologici Concluzii ..... Partea a [l-a ‘Tentativele de suicid 4, Identificarea tentativelor de suicid (TS)... ...0........ 191 Suicidul : ceva date epidemiologice gi clinice . Tentativele de suicid: epidemiologic ...... Tentativele de suicid: clinica... . 2... eee Modalitdtile de sinucidere.... 2... 6... Problema echivaleryelor suicidare .. . Sindrom presuicidar 6.666. ee cee ee Sindrom postsuicidar sau pseudovindecare 9. Evaluare: factori favorizanji............0.00.00.000005 207 Idei, intentii si planuri suicidare........... . a7 Relatia dintre tentativa de suicid si depresie . . . : 210 Frecvenja depresiet la adolescengii predispugi ta 200 Frecvenpa tentativelor de suicid in populayia de adolescenji deprintafi .. 0... ee 212 Relagia dintre tentativa de suicid si consumml de substange..... 213 Condiqii familiale gi de mediu 215 Diagnostice asociate ..... ag Tdburdri ale dispocitiel 218 Consummul de substange . 218 Tulburdri anvioase . . . 28 Tulhurdri de comduitd aiareetanata: Pee Tulburdri de persomatitate. ©... es race: EO Homosexualitate si tulburdri de identitate sexuald . . . . 2 Schizofrenia si episoadele psihotice acute»... ......... M2 10, Evaluare: risc de recidiva gi evolujie ................. 227 Recidiva suicidard.... 2.05.0... eee efasiatslcigtnwG-a-a rn ake EVORULS Pe TEWRNED BIDE: ee eee renderers eeeens 231 I, Infelegere: abordare psihopatologica ©... 000.00. 235 Figura emblematica a morii in adolescenja. . . . 237Actul suicidar: intenjionalitate versus impulsivitate, o dezhatere falsa . ere rire Adolescentul cu semativa de suicid ; vulnerabil deteriorarea proceselor mentale . .. . . ‘Consecinjele gestului suicidar. .. . psihic’ i Partea a [ll-a ingrijirea 12, Depresia: tratament si ingrijire Necesitatea unei i i: imtroducere .. . : Modalitiile de ingrijire de tip relational»... 2.0... 0... Consultapii rerapeutice si psihoterapii scurte . Psihoterapie de inspiragie psihanaliticd . Abordari psihoterapentice : terapie de pan Psihedrand, relacare Teropii cognitiv-comportamentale. . . . Abordere farmitiald . . Indicayii privind wtilizarea psihoterapiller . Prescriptii medicamentoase ... 6.666. eee AMBIT 25 .ccrece eset ieee Timoregulateare Alte psihotrope, anciolitice, neuroleptice... ©... 0.6... Comemarii privind wtilizarea unui ey In adalescenpa . 0.0.66 cee ee i Electroconvulsioterapia . . . Spitalizarea si schimbarile wiodutul de via. Alegerea mocalitaqii (modalitapilor) de tratament ; reflectii privind strategia terapewtich 2... 2. eee eae 13, Tentativa de suicid, o strategic de ingrijire terapeuticd ? Mize gi obicctive . SoeieleehE aise Soca meee Prima etapa a ingrijirii: strategia de evaluare psihologica individuald si familiald.. 2... 02.2... Factorii de prim rang ; dimensinnea antios-depresiva . Factorii de rangul doi: dimensiunea inpelsivé § nilburdrile de personalitate. . . . Factorii de rangul tret ; familie, medin Hiatt Factorii de rangul trei : evenimente de viats ........... . 23 . 24 281Cadrul ingrijirii imediate ....... cece eee e cree eee ee es SPUN ow eens Alte masuri imediate Cadnul ingrijirii ulterioare: masurile ‘evapeniied pe termen mediu si lung... . Dimensiunea depresivd . Ditensiunea impulsivd . .. ae PROT RAMEN Sc cas cin rcist isnrecacmtk ace nsectnetarrend Posibilitatea unei preventii ... . . Bibliografie ©. 06.6.0. eee eee Indexul cazurilor clinice ... Index ,Continuitatea depresiva din copilarie la adolescenta (Chiar dacd semiologia lor nu este strict superpozabild celei a adoles- centului sau a adultului, depresiile la copil fac de acum inainte obiectul unui consens relativ (conferinja consensului, 1997; Marcelli, 1998), ‘Totugi, evolutia pe termen lung a acestor depresii la copil raméine in parte nesigura si dificil de evaluat, avand in vedere raritatea studiilor st ice aplicate asupra unui mare numir de cazuri si numarul mare de situatii clinice posibile. Vom intelege usor cai evolutia unui episod depresiv, chiar grav, dar unic, secundar unei separari neasteptate, tranzitorii $i care nu se va mai repeta, la un copil de 18 luni - 2 ani, poate fi sensibil diferitaé de evolutia episoadelor depresive secundare unor separiri iterative in cadrul unor conflicte familiale repetate, ce marcheazi toatd copilaria micd inca de la nastere. In mod identic, evolutia unei depresii anaclitice a unui bebelug de 18 luni riscd si fie foarte diferiti de evolutia unei depresii la un copil de 10-11 ani. Tinind cont de aceste rezerve, ce constatiiri putem face dacd ne limita la adolescent? Dintre studiile la care se fac cel mai adesea referiri il mentionim pe cel al lui Nissen (1992). 105 copii si adolescenti cu depresie au fost studiati timp de zece ani in medie. La sfargitul acestei perioade, 59 (56%) erau inca depresivi (formele de depresie mergand de la depresia numiti nevroticd pind la depresiile -simptomatice” si ,psihopatice”); now’ (9%) au devenit schizo- frenici; 13 (12%) prezentau alte tulburari psihiatrice; nowd (9%) n-au putut face objectul unei analize precise si 15 (14%) n-au prezentat la examinare nici o manifestare psihiatricé importanta. Din nefericire, autorul nu utilizeaza nici un criteriu diagnostic pentru a defini diferitele forme de depresie sau celelalte tipuri de patologie. in schimb, Penot (1973), intr-un important studiu asupra depresici copilului, incearcé s4 urmareasca evolutia diverselor sale cazuri clinice. Unii copii au fost astfel urmiriti pan’ la adoleseenta, Reamintim ca acest studiu a fost efectuat pe un numar de 17 copii cu varste intre 5 si 11 ani prezentind o stare depresiva grava. Autorul concluzioneazd ci depresiile grave ale copilului corespund unor organizari structurale psihopatologice care pot fi diferite: depresiaEVALUARE: PROGNOSTIC $1 CONTINUITATE DEPRESIVA 105 nu constituie decdt un ansamblu semiologic ce nu prejudiciaza structura subiacenté. Totugi, o problematic’ depresiva durabila ar constitui, dupa autor, principalul factor organizator al structurilor patologice care apar ca tot aldtea sistematiziri defensive fayi de aceasta depresie. Evolutia favorabila la o jumdtate din numarul de cazuri ar depinde de capacitatile de elaborare secundare. Evolutia nefavorabila aduce in prim-plan trecerea la act ca mijloc de apdrare gi raspuns la starea depresiva. Sa-1 citam pe Penot (1973): ~Constanim tendinga, in mod remarcabil constantd, de structurare pe wn model caracterial sau psihopatic'. Toi acesti copii au o tendinta accentuata de trecere la act ca mijloc de aparare; wra- sdturile caracterului patologic se afirma in timpul evolutiei. Acest tip de evolujie ilustreaza relatia stransa care leaga depresiile grave la varste mici de organizarea ulterioara a unui caracter psihopatic™. Cazul lui Pascal constituie o ilustrare foarte evident& a acestei psihopatiziri a comportamentului pe parcursul adolescentei unui copil deprimat. PASCAL — TRANSFORMARILE DEPRESIE! DIN COPILARIE PANA LA ADOLESCENTA, Pascal are 7 ani atunci cand, pentru prima data, mama sa 1 aduce la consultafia psihiatricd la cererea insistenta a scolll. Pascal este la sfargitul ciclului pregcolar (CP); el refuza sa Invete sd citeascd si s4 scrie. In acea perioada, el este descris ca find un copil timid, inhibat, care pare Ingrijorat gi cu care este dificil s4 comunici, Amestecul de hipertonie corporala postural si inhibitie Ti da un aspect stangaci, de imprumut. Notam in Jegdtura cu nivelul vorbirii un ugor guierat gi o intarziere mo- derata a limbajului. Nivelul inteligentei este normal (IQ 100 la NEMI). Deseneaza in mod repetat case mari, goale gi negre (fig. 5-1 gi 5-2). In prezenta mamei, atitudinea sa este diferita: devine instabil, agitat, zgomotos, provocand-o in mod constant, ca si cum i-ar cauta mereu privirea. Acasa este un copil certaret, mai ales cu sora lui mai mica, pe care este foarte gelos; el este Insa gi afectuos, spune mama, Igi suge degetul toata ziua gi in fiecare seara gasegte o rochie de cas In care se Infagoara. Este anorexic, refuzd aproape toate alimentele. Mama n-a vorbit In acea perioadd decat eee 1. Subliniat de autor.106 DEPRESIA dificultatile gcolare, a parut putin doritoare de a-si aduce fiul la policlinica si si-a intrerupt rapid vizitele. Patru ani mai trziu, mama igi aduce din nou fiul la consultatie, tot la presiunea scolli, Pascal, care are 11 ani, ji creeazd probleme Invatétoarei: sparge totul In clasd, face pe bufonul, este In mod deschis insolent si provocator, refuz4 orice efort scolar. Dar Invalatoarea este mai Ingrijorata din cauza altor comportamente: se pare c& nu are nici o relatie cu ceilalti copii din clas&, traieste foarte repliat si izolat, refuza orice contact atat cu ceilalti copii, cat gi cu adultii. Nu are alta relatie decat cu ali doi copii mai mari decat el, copii dificili ca gi el, descrigi ca avand probleme caracteriale. In timpul acestor noi consultatii, mama, descurajata gi deprimata din cauza acestor dificultati, ne pavesteste .istoria” fiulul sau. Pascal este al saptelea copil din cel opt pe care fi are familia, Tatal era vidanjor gi lucra noaptea. N-a venit niciodata la poli- dinicd, desi a fost chemat. In timpul consultatillor, acesta face o hemiplegie ca urmare a unei crize de hipertensiune. Refuza 84 se interneze. Mama este o femeie puternicd, mereu pe fuga pentru ca, pe langa faptul cd se ocupa de copii, ea este doicd i are grija de trei copii mici pentru a face fata nevoilor familiei, deoarece sotul nu mai lucreaza. Cand vine la policlinica, de cele mai multe ori a lasat copili singuri acasa, $i atunci igi lasa fiul acolo si se intoarce rapid la acestia. In mod impulsiv, i se Intampla totugi s4 invadeze biroul asistentel sociale gi si se prabusaasca avecand dificultatile sale materiale. Pascal n-a fost dorit, nagterea a fost dificild, cu strangulare cu cordonul ombilical §i o ugoard reanimare neonatald. Mama face mereu referire la acest episod pentru a explica tulburdrile actuale ale fiului sau. Ea a fost de doua ori dezamagita de fiul Sau deoarece, In afara problemelor de la nagtere, ea dorea foarte tare o fata (ndscuse trei baieti Inainte de Pascal). De asemenea, chiar de la nagtere, mama i-a transmis cebei mai mari fice obligatille materne: aceasta s-a ocupat in exclu- sivilate de Pascal; doar ea putea sa-| facd s4 manance, ea Ti acorda ingrijirea maternd, ne-a spus mama. Comportamentul lui Pascal a fost normal, exceptand anorexia, pand la varsta de 3 ani. Atunci fiica caa mare a fugit pe neagteptate de acasa pentru totdeauna, ludnd cu ea toate lucrurile sale In afara de halat. Mama spune singura ca Pascal a facut atunci o .depresie teribilé*: repliat complet asupra lui insugi, ghemuit, igi sugea pr -EVALUARE: PROGNOSTIC $1 CONTINUITATE DEPRESIVA degetul, somnoland toata ziua invelit in halat, nu avea nici o activitate. in schimb, noaptea Ti era frica, tipa, refuza sA doarma, O anorexie grava se instaleaz4 gi va persista mai multi ani, Medicul generalist, consultat, recomanda trimiterea copilului la scoala .pentru a-i schimba gandurile”. Dus la crega la 4 ani, nu creeazd nici o problema, mai ales, se pare, datoritd faptului ‘cd. nu i se cere nimic gi nu se migca din collul sau. incepand cu gradinita (CP), dificultatile Incep s4 apara, dupa cum am vazut deja. In aceeasi perioadd, acasd, Pascal devine Indaratnic, coleric, violent, sparge mobilele la cea mai mica frustrare. Dar, adesea, ‘cere $4 fie mangaiat, cautaé semne de afectiune, mai ales din partea mamei. Cu sora sa mai mica cu patru ani (care s-a nascut putin dupé sau in momentul aparitiel episodului de- presiv) se comport ca un adevarat tiran. El are numeroase fobii—frica de intuneric, fricd s4 doarma singur, frica s4 mearga la toaleté — gi se serveste de aceasta sora ca de un obiect contrafobic: Ti cere s4 doarma cu el, oia cu el la toaletd etc. Nu Pare $4 se intereseze de nimic, n-are nici o activitate continua. Este pasionat de povegtile cu vampiri, de filmele cu subiecte violente vazute la televizor. Cu un an Inaintea acestei ultime consultatil, cand Pascal avea aproximativ 10 ani, mamei sale i-a fost rugine de zdreanta care devenise rochia de casa in care se invelea mereu Pascal pentru a dormi. Ea a aruncat-o la gunoi, fara s4-| previna, cand baiatul era la scoala. Pascal nu spune nimic, dar Incape s& suga lenjeria mamel sale, apoi, intrucdt acest lucru i-a fost interzis, se foloseste de propriul maiou, pe care il tine in gura, sugdndu-si in acelagi timp degetele. Observat la consultatie In aceastd perioadd — are deci 11 ani —, 8 prezinta astfel: este un copil foarte inhibat, care vorbeste dificil $/ lant, fara 34 fie cu adevarat opozant. Are capul plecat, ca gi cum ar fi coplegit, dar nu Ti este fricda. Acceptd s4 dese- neze i, [ara $4 spuna nici un cuvant, deseneaza doi elefanti (fig. 5-3): un pui si mama sa, care se plimba si merg s4 ma- nance, Nu face nici un comentariu la acest desen, ramane fara 8A spund o vorba gi asteapta pasiv sfarsitul intrevederil, In timp ce-I consultam pe Pascal, mama a plecat s4 alba grijé de copii. Ti fixam lui Pascal o alta intalnire, la care nu va veni nimeni— este si cazul convocarilor ulterioare. Doi ani mai tarziu, cu ocazia unei vizite la Centrul Educativ (CES), directorul ne informeaza ci Pascal, in varstA de 13 ani, 107 r-108 DEPRESIA face acum parte dintr-o banda de tineri delincventi care orga- nizeaza furturi (obiecte, biciclete, bani) pe o scaré destul de mare, O noua amenintare cu interventia judecatorului pentru copii o convinge pe mama baiatulul $4 revind la dispensar. Intreaga familie |-a pedepsit deja pe Pascal. Acesta, dat afaré de la colegiu, std inchis in camera sa, fiindu-i interzis $4 iasA. Pascal refuza sa vind de bundvoie la policlinica gi nu va veni decat amenintat si sub presiunea familiel. Acum este un pre- adolescent de 13 ani, palid gi slab. E abatut, are un aer trist, nu In mod evident opozant, ci mai degraba indiferent. Scoala nu-i place. Povesteste despre furturi cu o voce monotond, aparent fara sé manifeste afecte sau culpabilitate. Singura persoana despre care vorbegte cu placere gi animandu-se putin este Sora $a mai Mare, acum casatorita: cu putin timp In urma, ea 4 reluat legatura cu familia, Nu pare interesat decat de activitati violente, filme cu razboi, cu karate etc., pe care le povesteste cu mare plicere. Soarta sa il preocupa putin, lar perspectiva unei interndri Intr-o institutie pentru copii la cererea mamei pare ca-| las indiferent. La testele de inteligenjaé pastreaza o eficien{é satisfacatoare (QIV - 98, QIP - 92, QI global - 95, la testul Weschler pentru copii), cu o dispersie omogend a rezultatelor, In afaraé de proba cu cuburi, la care au aparut dificultati specifice la nivelul or- ganizarii spatiale, La testul Rorschach are rezultate foarte slabe, cu numeroase refuzuri, Blocajul masiv pare sa fle singura modalitate defensiva in fata emergentei fantasmatice. Singurele elemente persona- lizate se regasesc in exprimarea afectelor primitive, (rd elaborare 3i fara posibilitate de justificare; este vorba in mod esential de tristefe. De notat extrema sensibilitate a lui Pascal fatd de absenta, fata de vid = pe care Il subliniaza in fiecare desen. La probele psihologice .pata neagra” $i TAT, materialul mal concret Il ajuta pe Pascal. Realitatea este perfect perceputa, la fel $i sensul relatiilor puse In joc. Dou directii apar In mod dar in aceste teste: - directia depresiva, cu nostalgia unei relatii obiectale satisfa- catoare, dar pierduta, $i emergenta temei mortii: moartea tatalui gi a fiului, insotita de o angoasa ca ar putea fi ucis de catre cineva care vine din spate, cu ostilitatea perse- cutorie a lumii exterioare; = lupta cu depresia pare cd se manifesta prin trecerea la act, singura sursa de placere, In special la actul agresiv In »EVALUARE: PROGNOSTIC $1 CONTINUITATE DEPRESIVA 100 cadrul relatiei, putin culpabilizat, deoarece este trait ca singurul mijioc de a fi pe lume, de a nu firespins, de a nu se sim{i singur, abandonat, dominatde o angoasa sublacenta omniprezenta, Ca Intotdeauna, presiunea gcolara atenuandu-se deoarece a fost gasita o solulie de agteptare (plasare intr-un centru de educatie special - SES), Pascal igi intrerupe vizitele, la fel si mama sa. Doi ani mai tarziu, directorul ne informeaza ca Pascal, care are acum 15 ani, s-a stabilizat relativ. Mama $4 se opune oricarei supravegheri psihologice. Pascal este destul de izolat, are relativ putine contacte, dar n-a abandonat §coala. Doi ani mai tarziu, cand avea 17 ani, aflam ca a stat cateva zile In Inchisoare din cauza comportamentelor sale de delincvent. Nu putem sti mai multe lucruri despre el din cauza ostilitatii mamei, care are tendinta de a face policlinica responsabila de problemele flulul sau. De la acea data nu mail avem informatil despre Pascal. Urmarirea acestui caz este foarte important’ din mai multe motive, Se observa aici evolutia evident a manifestirii semio- logice in timp gi in functie de virsta copilului. Astfel, apar succesiv : - o stare de suferin{d si confuzie, intre 3 si 5 ani, analoaga celei descrise de Bowlby in legitura cu separdrile precoce (sora mai mare © inlocuia pe mama). In acea perioada predomina reactia de retragere, repliere si manifestarile somatice (anorexie, tulburdri de somn) ; - © perioad’ marcat de aparitia problemelor scolare (in ciuda unei eficiente intelectuale normale), a tulburirilor de comportament (ménie, instabilitate): aceasti perioad’ corespunde, in mare, fazei numite .perioada de latenya”, intre 6 gi 7 ani gi 12 gi 13 ani; ~ in preadolescenta si in adolescenta, in sfarsit, tulburarile de comportament $i actiunile cu tending antisociala ocupa primul plan. Formuland altfel, spunem ca Pascal ilustreazd, prin intermediul acestor manifestiri simptomatice, trecerea de la rispunsul depresiv la reactia de suferinta depresiva, apoi la starea depresiva, in intervalul dintre varsta de 4 ani si pana Ja 5-6 ani, Pascal prezinta un raspuns depresiv destul de tipic, prin intermediul a ceea110 DEPRESIA foecoll $# Figura 5-1. - Pascal, 17 septembrie 1970 Keoodd Figura 5-2. - Pascal, 17 septembrie 1970