ALINA PARASCHIVA SILVIU DANET ALINA PARASCHIVA SILVIU DANET matematica MEMAUER EI Formule si j i generale a Le notiuni ge nofiuni generale clasole V-Vill Eadn » th ¢ onintRedictare: Alice Raluca Petresce (NIN “Tehnoredactare: Andrei Citoglo CCoperts: Walter Riess Date despre autor: 920827 ‘GABRIELA ALINA PARASCHIVA — profesor gra! Coleg National ,Gheorghe Laza din Bucur, coautor a auniiare ore etm else V.VIN, autor de aticote in revise de specialist. SILVIU DANET — profesor gradul I la Grupul Scolar Agricol «Vlacesay Hamaj" din Bucur, constr ta aula yolae petra ‘lasele V-VIN, attr de arcole in revista Arhimede'. Referent: LILLANA PLORICA VELANU — prafevor la Scoala Generala ns. 70, sector 3, Bucuresti. ‘Muematct: formule notion! gene: etal V-VII/ Aline Parachiva, Silviu Dan - Ed. 8-8 » Bucuresti: Cera, 2008 ISUN 97-973. 138-428-6 1, Dine, Siva 51(075.23 083.9) Difurare gi Cabal ear : Calea Plevnel nr, 145, sector 6, cod pastal 060012, Bucuregi Tel. O21.319,88.22; 021.319.8843; Pax: O21.319,88.66 Eemal: yanzari@edituracorit.ro Magazin virtual; www. editurscorint ro ISBN; 978-973-135-428-6 Formut: 32/61 « 86; Col tipo: ‘Toute dreprurile asupra acestei editli sunt revervate Edivuri CORINT, parte components 1 GRUPULU! EDITORAL CORINT, ‘Tiparu executat la: FED PRINT S.A, Prefata Pregatiren elevilor ta matematica, att fa clas, et g fn vederea sustinerii unor examene si concursuri, tebuie si pomeasca de la cunoasterca, Infelegerea si retinerea nojiunilor teoretice, firt de care orice problema rimine o enigma nerezol vata Lucrarea este organizata tn doua parti, corespunzatoare celor dowd ramur ale studiului matematicl tn clasele V-VIIE —algebrd gi geometric —. gi realizeazt o trecere in revista 1 tururor nofiunilor de matematica incluse tn programa olara din curriculum nuclew i cusriculam aprofundae pentru gimnaziu. Notiunile sunt structurate 9i incluse In ‘capitale, conform materiel studiate, astfel Inctt elevul st se poata orienta ujor gi, totodats, 88 alba la dispositie tot arse nll teoretie necesar, Tnsotit de exemplifcari prin clteva exerci ‘Considertmm c& prezenta lucrare este wn auxiliar didac~ tic util gi efieient, atft pentru elev, cAt gi pentru profesori, pentru activitaten curenta destagurata acest sau In clash dar si pentru examene, reusind sa acopere, in totalitate, into formA sinietict, continuturle programel de matematica peniru gimnaziu AutoriiALGEBRA Capitolul 1 Multimea numerelor naturale ‘Simbolurile ©, 1,2,3,4, 5, 6,7,8, 9 se mumese clfre. Numerele serse astfel 0, 1,2, .. 9, 10, 11, —. formeaza sirul mumerelor naturale, Observatie. Sirul numerelor naturale este infiit. + pare ~se impart exact ln, se noteazi n= 24, ke N; ‘+ Impare -nu se impart exact a2, se noteaziin=2k+1,ke M. 1, Operatii cu numere naturale 1.1, Adunarea_ [lermen + fermen = sand) ‘Proprietajile adundrii numerelor naturale: 2) Comutativittes: a+ b= 6+ 0,Wa, bE N. b) Asociativitates: @ + (6+c)=(a+5)+c,Va,b,ce N. c) Elemental neutni: 2+ 0=0+=a,Wae N. (Numaral ‘natural 0 este elernent neutru fafd de acunare.) 1.2. Sciderea (seated stair] a-bwc,Va,beEN arb Proba scdderii: a= +c. sMatematica: formule $i notiun! generale ~ closele V-VUl 13, inmuttirea i “Notajie: Injoc de semnul., ™ care simbolizeazAfnamaliren se foloseste gi." Propriesstte inmuttirii numerelor naturale: 8) Comutstivitnien: a: 6= 2° a,Wa, bE N. by Asociativitatea: (a: b)-e=a (b- ), Wa, b, cE N. ©) Elementul neutrs: a1 =a, Va€ N. (Numirul natural este element neutru fay de inmulire.) d)a-0=0,VaeN, ©) Distributivitatea inmultirii fa de adunare: b+ e)=a:b+a-c,Wa,6.ceN. { DistrbutivitateaTnmulirl fail de scdere: a (b-e)=a' b—a" 6,0, bce b> ec. 1.4. Imp&rtirea bwe,Wa,bEN,bF0. Proba impartirit: a= b-. Observatie: 0:b=0,V BEN, b#0. deimpirit respect, impirtitor,existd dud numere nani- sale q¢r,mumite et i, reapectiv, rest, astfelincat anbqtrrb ‘ama mare decatb Peniru orice 2, b= Mavem urmitoarele relat: +a bdac’ si numai dact.a b sia. Egalitaea gi inegalittea numerelor naturale au proprictatea de trancitvitate: + Dacd a b $i b> c, atunci a>c, Wa, b, cE N, + Dacd a> b gid > cyatuncia 2 «Va, 6,c€ N. + Dacd. a=b sib =e, atunci a=, Va, b, CEN, Relaiiile <, <, >, > sunt relafii de ordine i ordoneazd mumerele naturale. 3. Factor comun, Pentruorice numete naturale a, 6 si cave: a-bta-cua-(b+e)si a-b-a-cma:(b-c),cub>c.Matematica: ms clasele ¥-¥it 4, Puterea unui numar natural Definigit: @ Se numeste puterea a n-n a numirului natural sumirului a dat prin a! = @-a:a..-4 822, nN, unde: a se numegte baza puterii ‘n~se mumeyie exponestul puterti, © Operatia matematic’ prin care se obtine puteres unui ‘num se numeste ridicare la putere. 41, Regull de calcul cu puteri Pentru rice «€ Ms orice m,n M aver: Sat a= or", Vae WN daria Woe Mm S.(ory=om,Vae Nt; 6(e: by =a YW a, DEN, rby=o- Va, bE Ne, gaaLiveens Observoje: OP use poate efectua. ‘Defingie: Puteren a dous a unui numér natural se mai roumeye i pltratl ace nic. 42. Compararea puterilor @ Dintre douli puteri care au aceeagi baz, este mai mare puterea care are exponentul mai mare. a> eon>m, ae Nin, me WN 5. $$ _____4e © Doul puteri care au aceeas! bazi sunt egale dack au ‘exponenti egali. a= ares n=m, Yae Wn, meN, @ Dintre doud puteri cu baze diferite, dar aviind acelagi ‘exponent (diferit de zero), este mai mare puterea care are baza sai mare.

0, atunci -a <0. Dack a <0, atunci—a > 0. 1.2. Modulul unui numar intreg Definigie: Modiubul sai valonrea absolut» urns! mumdr 1, dacha>O Iriregacste |a|=40, dacha=0. a, daca a <0 Proprietifile modulutul: Lla|>0,vaez 2Ja|=|-a,Voed 3.a-b}=la] |b, Wa bez 4 |g|-[f{-vasezauseo 5.lal~[b| acex<-amuxea, ae 2. Operatii cu numere intregi 2.1. Adunarea Pentru a aduna doul nurmere intregi procedim astfl: J. Dac numerele au acelagi semn, scriem la rezultat semnul ‘celor dol mamere gi eduntrn valorile Yor absolute. I Dacd numerele sunt de sernne contre, serier a rena semmol mumiruli care re valoarea absolut mal mare solders ‘valoarea absoluti mic in valoarea absolutl mare, Proprieidjle adundrli mumerelor intregi: 8) Asociativitates: a + (b+) = (a+ b) +e, V.a,b,06 Z. d)Comutativittea: a+ b= b+a,Wa, be Z ¢) Elemental neutru:+0=0+2~a,W ae Z, (Numécul Intzeg Gest element neutru pentru adunare.) 2.2. ScSderea Rezultatul scdderil a dou numere intregi este rezultatl dunt descizutulu cu opusul schzdtoru. a-beat(-8),Va,beZ 2.3. Inmultirea Pentru a inmulti doull numere intregi procedimn astfel: J. Dac numorele au acelag sem, serie la rezutat seranal + siimmuttim vatorile lor absolute. Th, Dacd numerele nu ats acelayi sem, scriem Ia rezaltat semnul ~ 9! tnmulim valorile lor absolute. "7Regula semnelor la C=O) OOH inmulpirii nurmeretor intregé: Inulpires HO)=O OM=-0 “(bey a, b,0€ 2. Va,beZ. Vac Z.(Numirul Intreg | este element neutru pentru tnmultire) Haris (lana, Vaez a) =Cl) Ca) a, Va Z £) Distributivitatea inmultri ff de adunaze: a-(b+c)=a'b+a-c,Wa,b,ce Z. 9 Diseoutivitatea tulle fh de solder: @:(b-c)=a:b-are,V abc Z. 2.4, Impartirea Impirtirea numeretor intregi este asemncaitonre cu cea a ‘sumerelor naturale gare aceleasi propeietit. SS Capitotul IV Multimea numerelor rationale 1. Notiuni generale. Fractii Definitie: Un raport de numere intregi fade Z,bx0, astfel inch a nu se imparte exact la beste numiir rational. 1 Z, b 0} —rultimea numercio rationale QF~ 0) (0). Avem incluziunile: No 2 1, ahanc facts se numeste supraunitari 9h ‘are loc relajina> b, 2. Dac {<1 , atuncifracia se numeste subunitar i are focrelatina 0. Se mumeste radicatal lui ¢ smumirul real poztiv 8 care verficd relat a= 6. Va=b, b>0e0= Proprictagile radicalilor: 1. Va =a] .vae R 2 vob=Ve-Vb,va,b>0.Matomorid formule 1 notiuni generale — clasele VU fa Ja 3. [2-42 war0, b>0. bt 4. ab =Ja'b ,va,6 > 0. ag SED vane R.bea'b> 0. eave a 6 3. Intervale de numere reale Definifie: Iatervalele sunt submultmn de numere reale, ‘are po fi reprezeniate pe ma numerelorea segmente de dreapts See 3.1. Tipuri de intervale 1. Intervale miirginite, care sereprezint pe ax sub forma unor segmente de dreapid, cu capete sau fra, in functie de felulintervalulul. Pie a, be R,aa} # interval tnchis la stdnga pl nemdeginit la dreapea [o, +) = (re Riva} # interval deschis la dreapta si nemarginit la stdrya Go.a) = [re R|x cu pi. Observatie: 7% dinte-un mumar real pozitiv a se objine Pog. caleulind 75-8. 4A. Proportii _Definigie: Egalitates a oul rapoarte se numeste proportie. Gr {cued de Rbde0. ‘Numerele a, b,c #id sunt termenil proportiel, « gid se sunnese extremal arb gcse sumese mezi Gerad abe Wabcde Rb, de0, Fiea,b,c€ R® numere reale cunoscute gix€ R un numir real necunoscut, pe care vrem si-I determinim din proportia po ze em @ cua, 6, ce R* cunoscuti. Fie a, 6, ¢,d€ R° care determins proportia ale 4 sau ac a 9. inmulkind sau imparting ambii numérdiori (sau ambit ‘umiteri) cu un numér eal penal ee He ete tera, vista. vn ye ‘Observatie: Un sir de rapoarte egaie este egal cu raportal intre sums de numéritori $i suma de numitori corespunzdtor, Ahn S Atty wo TW ety” —_______ »Matematied: formule 3i nofiunl generale — clasele V-VHL 5. Medii 5.1, Media aritmetica Definitie: Fie x, x,, « ‘Numi real ay NP, n numere reale, eae se numegte media aritmetic’ a numerelor x, x. 5.2, Media geometric’ (proportional) Definives Fiex, gx, dou numere real pozitve. Numnul real pouitiv a man se numeqte media geometrical sau medin proporflouall » umerelor x, $x. 5.3, Media aritmeticé ponderat& von By WE NY, a mumore reale cu ponderile 2, Py», Numiral real m, = 2B * Ps tt AR se numeste media aritmeticd ponderati. numerelor , ou ponderile 5.4, Media armonic& Definije: Fiex, 91, dowk numereresle merle, Nurinul real fi ee te WT mitts 44 si numeste media armonicl a nummerelor x, ¥ixy: 0 — — 5.5. Inegalitatea mediilor Bente, 6. Marimi proportionale 6.1. Marimi direct proportionale Definipii: Doud muisimn b si a sunt direct proportionale (d.p.) stun cind depind una de alt, astfelincht dae una se miregte, respectiy, se micyoreaza de un numitr m de origi coalaltl se ifreyte,respectiv, se micqorenza de acelayi numrn de ori, Se scrie:b =n a,n€ R,n>0, 4 Numercte reale,.,..4,(n > 2) sunt direct proportion wale (4.p.) respectiv eu numerele reale b,.,B, dach exist ‘#0 eal astelineit a, = k:b,,a,=k* by, ona kb, Sescrie: fia St m= 4 f= ,ke R? factor de propor- fionalieate, : ‘Exemplu: Din 3 kg de fini se objin 4 phink, Aflal cite pein se obtin din 15 kg de fins. Rezolvare: Beg Abn 4 pil 15kg fhind x pink fries fins x=20 pain. ee‘Matematica: formule si notiuni generale ~ clasele V-VEIl 6.2. Marimi invers proportionale Definigi: Dous mirimi bya, 0, sunt invers proportional (Up. stunci cind depind une de alta, astelincdt dacituna se mi- ‘Teste, respectiv, se micyoreazii de wn numir n de ori, atunci cealaltit ‘se micgoreazd, respectiv, se mireste de acelasi nurnir nde ori. Sescrie: ban tne Ryn>0. @ Numerele reale a, .a,,...4, (n> 2) sunt invers propor~ flonale (Lp) respectvcunumerele rae bby .B, dacd exis Exempla: Dach 3 robinete wmplu un bazin in 12 ore atunci flat fn cite ore umplu acelagi bazin 4 robinete. Rezobvare: 3 robinete A robinete... Deoarece timpul de umplere a bazinului este o marime invers proportional cu numirul de robinete objinem: 3.13.2 2 pet 9 ore, Algebra 6.3, Regula de trei compusa Regula de trei compusdi antreneazi in rezolvarea unei probleme 4i mirim direct proportionate 41 mirimi invers ‘roportionale. Exemplu: 10 yirani vermin de sipat 1500 ha de teren in 15 2ile luctind edt 8 ore pe zi. Aflafi efte hectare pot spa 15 flrant dacd luereaza 6 ore pei timp de 12 zie. Rezolvare: Of none 1300 ba St Aven DOF ane 15.1500. 6 1g 15.1500.6.12 10-8 15:1500-6-12 1 10% 15-1300.6-12 Inconctrie, x = 15-1800-6: 31350 ha,‘Macamatict: formule of usthunl genivale — clesale VV _ 7. Calcul algebric 7.1, Distributivitatea Inmultirii fats de adunare sischdere Frode tal Seni il cx map Go at) algebrici se efectucazd inmultind numarul cu fiecare termen al suumei (sau diferente), a(r+y)maxtayW a(x-y)"ax-ay ahs, +x, -x, +) vae Ryix,e Rie W Produsul dintre dout sume algebrice se efectueaza {nmultind fiecare termen al unei sume (sau diferente) eu fiecare termen al celeialte. (0-b+ ety-2)"axtary therte: 7.2, Formule de calcul prescurtat 1. Produs de surn gi diferent: (at+bXa-b)=a'-68' wade R. 2. Patratul binomului: sumd: (a+)* =a'+20b+8*,Wa, be R. @ diferengi: (a—6)' =a" —206+8' Wa, be R. 3. Pitrataltrinormului: (etb+c)'=a'+8 +c +2ab4+Ihe+2ac,Wa,bce R oboe byt teryoers. M4 Als 4. Diferentl de euburi: (a-t)(a' +ab+b?) = —b,wa,be R. ‘5. Sul de cubur: (@+bXa' ~ab+b') =a! +b Wa, ER. 6.Cubul binomului: @ sumi: (a+b) = 0) + 30° +306! +0", ¥a, bE R, diferent: (ab) =a? —10'b +26" -0, va, be R, 7.3. Descompunerea In factori Seuplici proprietatea de dstribitivitateafamuliri fayh de adunare qi sedidero, formulele de restringere a pitratelor unui ‘binoen sau trinom, procum # celelalte formule de calcul prescurtat cunoseute, |. Restrangerea patratulut unui binorn: a+ 2ab + B= (a + b),0a, BER; a 2ab + B= (0b, ¥a, dE R. 2. Restringerea pratulul une tinoen: +B 42+ 2ab+ Dac + hem (a+b +eP.Va,ceR 3. Diferenga de pitrae: a2 = (a + bXa~0),Va, bE R, 4. Diferenta de cuburi: @ b= (a - ba + ab +), Va, bE R. Suma de cuburi: a+ B= (a+ bya? ab+D),Va,be R. $6, Restringerea cubulul unui binom: a+ 3a'b + Jab!+ b= (a + bY, Va, bE R; @ ~3a'b + 3ab*— b= (a ~ bY,Wa, bE R.‘Motematicd: formule ti mojhani generale — clasele ¥-VIN]___ Exemple 1. 120°b? + 18a'b? = bab? (20436). 2.99 +6a+1= (a+), 3. 16a" = 98" = (40=36)(4a+ 3b). Observatie: Pater folosi ral multe formmile in rezolvares unui exercitiu Exempl: 9a° -12ab+ 4b? -25 = 3a-26)? ~5* = = (3a-2b+ 5)a-2b-5). 7.A, Inegalitati de numere reale Din formulele de calcul prescurtat 51 din inegalitatea medilor(m, 2ab, Va, be R; 2 a+bo2vab wa, be R (m,>m); 2a¢to2,vaeR (m,> mi 4ad+B +2 > ab+ act be,Wa,b,c€R ‘Capitolul VI Ecuatii 1. Ecuatia de gradul inti cu o necunoscuts 1.1. Notiuni generale Define: # Propozitiaar + 6» 0,cua,b,xe Ria 0, senumeste ecuatie de gradel Inti cu o necunoscuth. se numeyte necunoseutl, <,b— so mumesc coeficlenti a coeficientul necunoscuted x, ‘btermenul liber. ¢ Numarul real, se mumegte sobutle a ecuatiei ax+ b= 0, 6.6 R,av0, dacd propocitia ax, +b Oeste adevirath (¢Proceaul deaflaea solic se numeytereanlvarea ccustie. 1.2. Rezolvarea ecuatiei de gradul intai ‘Fle ecuaia de gradul inti ax +6 0,cua, be Raa 0. Avem art b= O=9ar~-6 =9x=—2. Spunem *solugia ecuapiei este numtrul real x, = ‘mules sour coupe exe $ =f 2. Ecuatia de gradul al doilea cu o necunoscutd 2.1. Notiuni generale umegte ecuafie de gradut al doilea cu o necunoseutdMotematia formule {mop gonercle ~ clasele ¥IL x —90 pumepe aecunoscutl, 4, b, ¢ — se mumesc coeficientt: a fi b coefcientil ‘ecunoscutel x, ¢ termenti liber. ‘@ Numrul real x, se numeyte solufle a ecuatel ax’ + hr +e=0,4, b,c,x€ R, 00, daci propozitia a+ hr, + €=O este adeviratl, * Procesul de afarea sole! se numete rezalyaren ecuatie, @ Numarul real 6= # ~ 4ac se numeste discriminantal ecuntiel de gradal al doiles. 2.2. Rezolvarea ecuatiel de gradul al doilea 1. Se calculeaz discriminantal ecumel: A= Bac. 2.) Daci A <0, stunci ecuatianu are soli real; multimen solutilor este $=. ) Dact 4 = 0, atunci ecuatia are solutille confundate ©) Daci A> 0, atunci countia are solile mien scene =| b=LE, =85 18 is 2-2 iin soitilorese $= { Exernplu: Rezolvati ecustia x*~3x+2=0,x6 R. Rezolvare: a=lb=-3,cu2=A=(-3) 4-1-2019 =2 aantglnnlt spat 38 Capitolul Vil Inecuatia de gradul intai cuo Mecunoscuta 1 Notun! geewrele Papal tea ces ee atts a’ano sw ax +b > 0,cug, 6,x€ R,a# Ose numesc inecuapii de _gradul Tati cu onecunoscuth. x — se numeyte necunoscuti; 4, b—se numesc eoeficientii necumoscutel x. ¢ Solutiile inecuntiilor sunt intervale de numere reale Procesul de aflare a solutici se numeste rezolvaren ‘inecuapiel 2. Rezolvarea inecuatiilor L ar+b20=ax>—b=> 2, ar+b<0=ar<—b=> prick o3 0 ze (~, Feta eso [ae[-Birm), dock oo Observatie: In mod asemanktor se rezolva gi inccuatisle ar b> Oy ax + <0, numai cd solutia © reprezentath de intervale nemirginitedeschise. 8Capitolul VIII Ecuattl si sisteme de ecuatii de gradul intai cu dou’ necunoscute 1. Ecuatil de gradul intai cu dou’ necunoseute Dafinitit: # Propozita ax + by +e=0,cua,b,c,x,y€ Rat Ogi 520, se numegte ecuatie de gradul inthi cu douit necunoscute. 4) —se mumese necunaseute, a, b,c — se numesc coeficiengl: « coeficientul Hui x, b ‘coeficientul lui y, ctermenul liber, Perechea de numere reale (x, ),) se numegte solutie a counicl ax + by + c= 0,0, b, 6.1, ¥E Roa, 6 #0, dach propozitia ar, + by, + c= Oeste adeviratd, 2. Sisterne de ecuatii de gradul intai cu doud necunoscute 2.1. Notiuni generale Defi: Dou’ ecuatii de gradu! inthi cu dou necunoscute formea- z.un sistem de ecuafii de gradul Inti cu dous necunoscute: o) eae 14,b@', VERS 2.26, R der ty=c" 4 Perechea de numere reale (,,,) 8 sumeste solute a sistemului (s) dacd propacitille ax, + By, =e pia’x, + by, = C ‘sunt simultan adewarate. ¢ Procesul de aflare a solujic sistemului se numeste ‘rezolvarea sistemulul. 0 Algebrs 22. Rezolvarea sistemelor de ecuattl de gradul Intl Existl doull metode importante de rezolvare a sistemelor: ‘metoda reducerii si metoda substitute, Meta reduceri laxtbymc |e af ene la’x+ by =c'-b) |-a'bx bby =-c'b a Dack abt -a'6 #0,ananel x, = CP. Daci ab’ ~a’b=04i ch’ —c’b = 0, atunci orice numiir real x, esie solutie. Daci ab’ —a'b= 0 eb’ cb #0, une! nu exist x, real. axtbyse Mad). [-ad'e—aby =—de léxsbyec ha” laatxtab'y mac’ a 7x Dacd ab’ a/b #0, nan y, » 25=26.. Duct ab’ —a'b = 0 gi ae’ —a’e=0, atune! orice umir real yeste solutie, acl ab’ ~a’b=0 giac’-a’e#0, tunci nu exist y, real. Concluzie: Multimea solutiilor sistemului este; } +daci ab’ —a'b #0; #5 (G5) | Jy Beare verified sister, dacd al’ —a'b = 0, cb’ - cb = 0 $i ac’ -a'e =0; aMatematied: formule gf nopiunt generate — clasele V-VIIL #5 =O, dach ab’ ~a'b “0 sieb’ —c'b x Osan ac’ -a’ewe0, xt 2ye7 Evemplu Rezolvatisisternul foes é Recolvare: ax+2y=7/3 ‘Ox+6y=21 ax+3ye8 (2) |4z-6y=-16 3e P eS xe] eo [xt ayena 6x —9y = 24 ~Sye=0—> y=? Mulhimea solutilor sisternului este $= ((1, 2)), axtaye7l2 jax +3y @8|-(-3) axtby=e — [axse=by acm Steere ered ee e ef a e aD yee [ate -atby-+abhy mac! paca of 7 evi a ae'nate Dact ad! ~ a’b + 0, atuncd J an "a= ab a Ages Dac ab’ a’b = 0 9i ac’ ~ ae = 0, atunci y, € R yi ye Dacil ab’ ~a’b-= 0 $1 ac’ ~a'e¥ 0, atuinel nu exist y, real, dec! sistermul nu are solutit. Concluzie: Multienen sobutillor sistemulul este: 6 90 {(SF=Sh S585 tat roo, ¢ 5 {(2s.n iver} sau ge {(-- SP veR| deta db-d4iad ono sau cb’ cb = 0. $82, dach abl db~0 gi ac’~a'e# Osan che’ 0 ; x—3y inom OA, Rezolvare: {icant oferty ofty ret ya9 [are yn” |2:(143))4y 09 [xm i+3y [rele ay ve ofererees tiger mee ‘Observayie: In rezolvarea uzuall a sistemelor, cele doud ‘metode se Folosese in mod combinat, aCapitotul IX Rezolvarea problemelor cu ajutorul ecuatiilor Pentru s rezolva 0 problemé cu sjutorul ecuaiilor sau a sistemelor de coun se parcurg urmitori pai: Pas I: Alegerea necunoscutelor. Pas 2: Scrierea ecuatiel sau ecustilor problemei. Pas 3: Rezolvarea ecuatiel saua sistermui, Pas 4: Interpretarea solutiei objinute- Exempiu: Suma a doul numere este 7. Aflsji numercie stn cd diferenfa dintre tiplu primului nurs gi dublul celui de-aldoileseste 6. Rezobare: Pas 1: Fle.xprimial numa gi y cel deal doilea numa. +ye7 ne foe _fety=7 fent-y pete (ee n7-»)-2y=6 7 r=T-y ix=7-y _ fy=3 oro ay ae fines, oles Pas 4: Cele douk mumere sunt 4 si 3. “ Capitolul X Functii 1. Notiuni generale Definigi: + Fie A si B dowd multimi nevide. Se numeste functie definitii pe 4 cu valori im B 0 aplicatie care face ca oric&rui element din 4 sé-i corespundi un unic element din 3. Notatie: f:A—» B sauxt+ f(s), Vx€ A,fiz) € B. A—se numeste domeniu de definitie, B— se numeste codomenia. Fie f:4 B o functie. Muhimea G= (x flz))| xe Asi f)E B} senumegte graficul functiei £ Observati: GSA XB. 2. reprezenta geometric graficul functiei finseamnd ‘Teprezenta geometric, intr-un sistem de axc, punciele determni- ‘ate de-perechile de numere din multimea G,_ Pentru simpli- Scares limbajului, in loc de reprezentarea geometricd 2 fanctiei f. i 2. Functia liniars Definigie: Functia f-R—+R, f(2)=ax+b,cu a, be R, a0, se numeste functie liniara. (Observafie: Denumirea de functieliniari provine din faptul ‘ef punctele graficului acestei functii sunt coliniare, deci determin o dreapta. 452.1, Manotonia functiel liniare Puncia liniard f: R—-> R, cath prin f(x)= ax +8, cu . DE R, a# 0, este: @ strict creseitoare, dack a >0; @ strict descrescdtoare, daca a<0. 2.2. Semnul functiei liniare Fie functia tiniard £: R—» IR, dati prin (2) = ax +b abe Rano. Ecuntia asociaté funetiel f este: f(x) = 0. flxy=0=9 ar+b=09x=-5, ‘Semanal fuunctieiliniane f poate fi centralizat in tabelul urméitor: x|-0 40 hl 5 et 2.3, Reprezentarea graficd a functiei liniare Deoarece reprezentares grafcl a une func liiare FRR, fa)= ax+b, cue, be R,2 #0, este odreapts sunt ‘suficiente dows puncte pentru a realiza aceastsreprezentare. Observatie: Aceste doul puncte pot fi tocensi punctele de {nterssfeale eprezenti graficea fant feusele de coordonate. © Intersectia cu axa Ox: G,AVOK™ Ur.0)| £5) =O} Sq) = 0 ax, +b=0= Algebra G,NOx= © hers eva GN Oy= {€0.f0)) S(O)=a- OF b=b. GN Oy= (0, )}. (tes: Rees ‘Reprezentarea graficd a unei functii liniare £D->»RDERmuline, dat pen f(s) ax+ b,cv9, YE Ry a #0, se face in mai multe etape: 1. Se alcdtuiegte tabelul de variatic in care se aleg dous pant dn deme de dei . Se uness le diced a ono mee een graficd a functiei liniare /: D-»R, DOR: multime, /4)~ar + b,eua, be Ra, este o dreapti, lun segment sau omultime de puncte din plan, ia funetie de tipul domeniului de definite B. 2.4, Exemple de functi liniare Exist dou situa: Lard +b>0 sho ‘Tabelul de variate: ‘Tabelul de variagie: x |-» - 0 ww] slo +0 Tes) 0 6 % Reprezentarea graficd este: Reprezentarea grafic’ este odreaptl odreaptlMatemaricd: formule yi nogluni generale — clasele V-VI Bxemplu: Reprezeniati grafic functia f: ie forest. Fr ait ate in x|-o 1 0 + 4 fel ooL Me 48 Asis fm punctal de coordonate (mt, f(m)) = (m, am + 6). Exemplu: grafic functia f:(-,2)9R, dat prin f(s)= 2+ 1. Resobare: Tabelul de variaic este: x feo fe) 1 Reprezentarea graficd a acestel funcii este o semidreapd cu originea i punetul de coordonate (2, 5). area grafici a unei functiide forma Observatie: Reprezen fel. m) 9 R, f(m, +=) 9 R sau f: [m, t=) 9 Rca me R, dati prin expresia /(x)=ar +b, cua,be R,a#0, este ‘9 semidreapti deschisi sau inchisd (dup& cum mulfimea de Sciatica opis ins chin onciges tl (mam ~ 6) Repreventarea graficd este un segment de dreapit sapetele in punctele de coordonate (m, am + 4) si (n,an + 6). Exemplu: Reprezenta grafic functia f:{-2,3}—> Ry dat prin f(g)=x+ 1 2 3, fave 4 Tabeul de varapicese: 7 filler} —? — asl 0Maremavies Graficul aceste!fumetil este un segmentalecSruicapetesuntpunctle de coordonate (~2, -1)5i (3,4). Observayie: Reprezeatarea sg7aficd a uned functii de forma Fon aR, felmn) > Raa (m,n) + Rou m,n R, m * umphel alungit — format de dows Be ak: oP -opuse are misura egal (405)=180" cu 180", unghi propria (care nu este nici mal, nici alungit) ‘sunghi drept—are misura egal cu 90"; ‘* unghi obtuz — are misura mai mare decit 90°. Existi patru tipuri de perechi de unghiuri: ‘¢complementare — dou unghiuri (pentru care suma miisurilor lor este de 90°. = IRC, BEF conplenenae # suplementare —doul unghiuri pretucoe een ntantr or ain =(C)+ (EP) =190 \ = ARC, DEF spleen. ‘care au scelagi vari, laturi comunk, iar aturle necomune sunt situate % deo parte si dealta.a laturii comune. adiscente #opuse la viet —doul unghiuri care au acelagi virf, iar laturiie lor sunt perechi de semidrepte opuse, = ‘Unghiurile | gi 3, respectiv 2.2. Perechi de unghiuri m(4BC)+m (DEF) =90° = 4 adiacente — doud unghiuri Unghiwrile 408 si BOC sunt ‘Teorema. Unghiurile opuse la vet sunt congruente 3Matematica. formute 23. Unghiurl formate in jurul unui punct ‘Unghiurile formate fn jurul unui punet au proprietitile: “+au tontencelagi vif; ‘orice punct al planului care nu apartine nici uneia dintre Fatur apartine interionului unui singur wnghi, ‘Teorema: Suma masurilor unghiurilor formate fn jurul una ppnetexte ce 360°. 4 an(i) + m(3)-+..+ (hi) = 360" 2.4, Unghiuri formate de doud drepte tdiate de © secanta a, b—deepte s~secanti ‘Unghiurile formate de dowa dept thiate deo secant sunt valterne externe: isi 7; 2 91 8 Geomerrie Teoreme: 1. Dact dou drepte paralele sunt thiate de © secantl, atunci ele formenzA perechi de unghiuri ‘alters interne congruente; *alterne externe congruent; * coresponidente congruente; + interme de aceeasi part a secantei, suplementare; + exteme de nceeag parte a secantei, suplementare. “T2, Duct doui drepte tate de o secant formexeA unghiur: ‘alterne interme congruente saw ‘salteme exteme congruent sow * corespondente congruente sau * interne de aceeagi parte secantei suplementare say ‘exteme de aceeng parte m secantel, suplementare atunei dreptele sunt paralele,Capitolul I Triunghiul 4. Notiuni generale Definifie: Figura geometric’ formata din tei segmente determinate detrei puncte necoliniare se numegte triunghi. Se cunose hungimile a doui Isturi gi misura unghiulu dintreele. Etape: + se consinuieste, folosind raportorul, un unghi avnd misure dat; + pe fiecare dinire lnturile unghiului se consimueste cle Se cunose misuriles dowd unghiur i lungime latur lor Etape: + seconstruieste un segment avind lungimes dati; + se construieste unul dintre unghiurile de mAsuri data, ‘vind virful intr-unul dintre capetele segmennului i una din {tur incluzind segmental construit, 2 teacesed i dnc pats semen: Etape: + se construiegte un segment avind lungimes egall cu ‘una dinte lungimile aturilortiunghiui, se taseazi un semicere cu centrul int-unul dintre capes segmcatu x avindhngimes rae egal lungimea celeide-a dou laturi a + se traseazi un al doilea semicerc (de acceasi parte 8 ‘a segmentului), cu centrul in al doilea capit al dreptet suport segmentului si avand lungimea razei egal cu lungimea celei e-atreia nturi atriunghiului; + intersectia celor dou semicercuri determing al treilea virfal wriunghiaini 7Matematiod: formule si nojun generale — clasele V-VIE1 Geometrie 3. Clasificarea triunghiurilor 4 3.1, Clasificarea dup8 m&sura unghiurilor in functie de msura unghiurlos, triunghiurile pot fi: 4 triunght ascutitunghie — are a C toite unghiurile ascutite: cc (A) <90°, m(B) <90", m(C) < 90°, triunghi dreptunghic — un lunght al tiunghii este drept, Latur care se opune unghiulul Adept se numeste ipotenue ine cele- falte larari senumesceatete. ‘in figuré, m(4) = 90". # triunghi obtazunghie — un lunghi al triunghivlui este obtuz In figura, m(4)>90" 3.2. Clasificarea dup& masura laturilor {in functie de masura latusilor, triunghiurile pot fi: ¢ triunghi oarecare — lungimile Inturilor sunt diferite: a# b# c# a. ¢ triumghi isosce!—are dou tatu 5 congruente; cea de-a treia laturd se rmumegte baz. c in figura, 4. Linii importante in triunghi 4.1, Inaltimea Definiie: fnatyimea este seg- rmentul care uneste un varf al tri- unghiului eu piciorul perpendicu- larei duse din ace vf pe lature opusi. LS. Teoremé: od\imile unui tianghi sunt coneurente. Punctul de intersecte al fnltimilor se noteazi cu HT i se ‘numegte ortocentrul triunghiulul, 4.2. Bisectoarea Definifie: Bisectoarea unui unghi al triunghiului este seg- rmentul de pe biscctoares unghiului respectiy, segment cuprins inte virful lunghiului gi latura opusd acestuia, Teoremd: Bisectonrele unghiuritor unui triunghi sunt concurente intr-un punct egal depiriat de laturiletriunghiuli, Punctul de intersectic al bisectoarelor se noteazi eu F si ‘este central unui cere numit cereul inscris in triunghi.Matematics: formule 31 notin penerale — clasele V-VIIL 4.3. Mediana Definiie: Mediana este s03- imental eare unegte un virf al ti lunghiului cu mijlocu! laturii opuse- Cc Teoreme: ‘TI. Medianele unui triunghi sunt concurente. Punetul de intersectie al medinnelor se notewz’ cu Ggise ‘umegte central de greutate a triunghiulu ‘2, Punctul G se afl pe fecare median la dout trim de vif gi 0 treime de bazi. 4G=3.4d' $i GA'=L4a'; ag 1p" 4 GB" eG =4cc' si ac'= $cc", 4.4, Mediatoarea Definifie: Medintoarea taturil unui triunghi este dreapta Perpendiculara pe mijlocul segmentulul ce reprezimtS latura respectivil, Teorema: Mediatoarele laturilor unui triunghi sunt ‘concurs intr-un punctegal depirtat de virfurile trunghiulul Punctul de intersectie al mediatoarelor se noteazi cu O yi este centrul unul cere eiruia fi apartin virfurile triunghiului, ‘umit eereul eireumseristrlunghiulul, o Geometrie {_Tiptriunghi | PozitionareO [ Reprezentare | a [== |&S) ~®) Iinexteriorul ‘riunghivhat 5. Proprietati ale triunghiurilor 5.1. Proprietatile triunghiurilor isoscele ‘Triunghi isoscel = trunghi cu dous laturi conguente. ‘Vairfal triunghtulul isascel = punctul comun al laturilor congruente. Baza triunghiulul isosce!~ latura opus’ virfulul.Matematica: formule 1 nofiuni generale — clusele F-VIEL Dacl un iunghi este isos-| Dac dou unghlurl alo} eel, atunci unghlurilealdturate | unui triunghi sunt congruent, bazei sunt congrucnte, atunci triunghiul este soscel, a (8) 9 (AC), ect AA BC irc cu[adl}=[4C) (4D) -media- toare | Conctuzie: Geometrie 5.2. Proprietatile triunghiurilor echilaterale ‘Telunghi echilateral = triunghi cu toate laturile congruente, [erent ron) _[ Reset] (aapfacjatacy, deci AABC echilateral, (A) = m(B) = m(Z) = 60" Atengie! ‘Triunghiul echilateral este wn caz particular de triunghi ‘osce; prin urmaze, toate proprietiiletrufghialul Kose! sunt ‘valbile si pentru triunghiul echitateral, puuknd considera orice laura ca baz,Maton orl naan generale — clase. 5.3. Proprietatile triunghiurilor dreptunghice Triunghi dreptunghic = triunghi care are un unghi drept Tn orice triunghi dreptun-| Dac intrun triunghi @ ehichngines medina at | media a hngunen aga din virful unghiului drept este | jumatate din lungimea laturiil Geometrie 6. Congruenta gi asemnarea triunghiurilor 6.1. Notiuni generale Pentra AABC yi A4'B’C, deci ave relatiile: (48) = [4°5), [AC] [4'C], [BC] =[8°C'), atunci spunemMatai werale ~ elasele 6.3. Metode de determinare a triunghiurilor congruente/asemenea ‘Metoda iriunghiurilor | _ Metoda triunghiurilor congruente este 0 metodi de | asermenea este 0 metodi de demonstrate pecare o utlizim | demonstrajie pe care outlizim pentru a arita ¢3 doud seg- | pentrua arta ci doullsegmente mente sau douilunghiuri sunt | sunt proportionate sau cl dou ‘congruente. ‘unghiuri sunt congruente. Gasim dowd triunghiuri | Gasim doud triunghiuri pentny care putem demonstra | pentru care putem demonstra cf sunt congruent gi in care | c& sunt asemenea si in eare sepmentcle sau unghiurite ce | segmentele sau unghiurle care ne intereseaza sunt elemente | ne intereseazd sunt elemente corespunzBtoare, ‘corespondente. Atenie! + Cazutile de aseminare se pot objine din cazurile de congruenti inlocuind retatile de congrueati dintre laturi cu telati de proportionatitate, dar pistrind neschimbate relaiile ée congruent dintre unghiuri, *Atat Ie congruenfa triunghjurilor cit si Ia aseminarea acestora trebuie s4 jine}i cont de ordinea in care sunt scrise literele ce desemneaza virfurile, pentru a asigura 0 covespondentl corect intre laurie gi visfuril triunghiurilor. + fa cazul aseminisi raporrul a douk lsturl omoloage formeazi raporial de asemiinare a celor doud triunghiuri. Cy Geometric 7. Rezultate importante in asemanarea triunghiuritor 1. Reorema fundamentalé a aseméndrili— TEA. ( paraeld cust ln una dtr lcurile uni triunghi formeaza cu celelalte dou laturi (sau cu prehungirile lor) un triumghi asemenea cu cel dat Ipotevd: | AABCeu MN|| BC. Concluzie: AABC ~AAMN. oe Z Xe ‘3 ‘ Prep ih oc 2, In dou triunghiuri asemenea raportul medianelor, saportul bisectoarelorsiraportlindjimilor corespunzitoare laturilor omoloage sunt egale cu raportul de asemnare a triunghiurilor. potent: AABC~ MARC, {AD}, [4’D} —inditimi omoloage, [AE], (4'2}]- bisectoare omoloage, ° [AM], [4‘M7]-mediane omoloage. Conclusie: a Cc 3. Daci douf triunghiuri sunt asemenea, atunci raportul ariilor lor este egal cu pitratul riportului de asemnare. = @tematice werale ~ clasele VILL C Ipote:t: AABC~AA'B'C A AB / SY Conclusie: jue) &. Teoreme importante in triunghiuri oarecare ‘Ti. tn orice triunghi, sua misurilor tuturor unghiurtlor este 180 ‘2, Teorema unghiulul exterior Miisura unul unghi exterior unui triunighi este epald cu summa misuilor unghiurilrinterioare neadiacente(nealAtiate), Ipotezs: MABC, ABD —unghi exterior. Conctuce: (ABD) = (AC) + BCA). T3, In orice triunghi cu doud laturi necongruente, laturil ‘mai mari se opune unghiul mai mare, Ipotect: MABC cu [AC}> (AB) Comchusies ABC > CB . c ‘T4, In orice triunghi cu doul unghiurl necongruente, ‘unghiulul mal mare se opune latura mai mare, ; Upoteci: AABC eu ABC > ACB. c Conclusies (AC) > [AB], 7” Geometric Atentie! ‘Cum in orice triunghi dreptunghie cel mai mare unghi este ‘unghiul drept, rezult 4 luingimen ipotenuzet acestuia este mai rare deci lungimea orcfirel eatete asa, TS. In orice trunghi, summa tungimitor a dow laturi este smal mare decitlungimea cele de-a rela ltr, Ipotexd: ABC. Comclucies AB+ BC>AC AB+ AC>BC BC+ AC> AB. 6. Teorema lul Thates © paralel. dus ln una dintre laturile uni trumnghi determin pe celelalte doud laturi (sau pe pretungirile lor) segmente roportionale, Apoteddi: ABC cu MN|| BC, Me (AB), Ne (AC), Conchacies Me A IN / | at Nelle dM aN | NAMA | Ab ac ‘MB NC AC AB BM CN Ateniie! Praralela Mla una dire lature triunhul (in acestcaz, ‘Ww BC) pout fi dust in te! modus a interioruttriunghiulul, sdeasupea vArfulul sa sub bazd, nformale Hf nojhual peserale — clasele ¥.VE! 1). Reciproca teoremei lui Thales Dac o dreapil determind pe dous laturi ale unui triunghi (sau pe prelungirile lor) segmente proportionale, atunci ea este paraleld.cu cea de-a tein laturl a wiunghiulu, Ipoiet: AABC eu Me (AB),NE AC) AM = AN say NA _ MA Ac AC a5 Gy Conclusie: MN || BC. ‘TS, Teorema bisectoarei ‘In orice triunghi, bisectoarea interioari a unui unghi imparte laura opus in segment proportionale cu laturile ce forme ‘unghiul Ipetect: BABCou|AD) bisertoa- reaunghiului 4 ‘79. {n orice trhunghi, produsul dintre lungimes iniml gi jungimes laturii corespunzitoare ei este constant. Ipod: | SABC cu AA’ LBC, BB LACH CC LAB, Conctusie: AA’: BC = BB -AC= POC AB(m2 Ang) Geomesrie 9. Teoreme importante in triunghiuri dreptunghice Ti. Teorema tui Pitagora Dacd Intr-un triunghi, ssuma pétratelor lungimioe & dowd laturi este egald cu ‘TR. Teorema indlionil In orice riunghi dreprunghic, lungimea inllyimii corespun- “toa ipotemuze ete media geometricl a hungimilorproicchilor ‘catetelor pe ipotenuzk. Ipoterit: AABC cu mA) = 90", ADLBC(De [BC). Conctusie: AD=JBD-CD sau AD*= BD: CD.Matematicd: formule 31 nofiuni generate — clasele ¥-VUIL Geomerrie TA, Teoremacatetel tn orice triunghi dreprunghic, lun- _gimea unei catete este medie geometric ntre lungimes ipotenuzei qi lungimea ‘protectiei catetei pe ipotenuza. Tpotecd: SABC cu m(4)=90" si AD LBC (Dé (BC). Conclusie: AC= JBC-CD sau AC*= BC+ CD; 4B =/BC-BD saw AB= BC: BD, Conctucie: AD 4 BC. Aceastd reciproca mu este 10. Rapoarte constante in triunghiuri dreptunghice {elemente de trigonometrie) © Sinusuf unui unghi ascuyit = 7 eatetelo rm ipotenize ¢ Cosinusul unui unghi ascusit = i catete allure unghiulut Tungimea ipotenuzei 4 Pangenea wml unghi ascugit= Hungimen catetel opuse unghiului “Tunigimea catetetalaturate unghiulul Cotangenta uowi unghi ascufit = _— lungimea catetetaldturate unghiulut Tungimea catetei opuse unghiulai Inconcluzie: sinc=£, 4 corc=®, z we=t, cg B=e, sigc=2, 2 {in general, Wx € [0*, 90°], avem: «sin’e + costx = 1; Setge = tg(90*— x), SHA CONT MI. igen AlBE cose: soar singgor— xy,” **™ cons oo8 *% Stern eg Ora), cig rw SEE, sine 0, 3Motematics: forme 1 nop generale ~ clasele ¥-VI Gomera 11. Valori partioulare ale functiilor trigonometrice 2 Arun tinnghtafunctie de dood lta gunghiul o 4s" | @* | 90" * Cana < 90" *Cazul a> 90. Tangent cotangent wg ast nt mere selon teat 12. Formule pentru aria trkinghiatl ‘Teiunghiuri echivaleate= triunghiuri cu aril egale. 12.1. Formule pentru aria unui triunghi oarecare 4L.Aria unui triungh in facie eco latur si indljimea corespurzl- toare acestela: y= betas %6 A ~ mtu sin =e 80" a) a am rane = Jp( p—lanare 1)(p— latura 2)(p— lature 3) , Ee eesnaue Auac = Yep aXp=Bhp—e) A — 4. Aria unui triunghi in functie de toate cele tei lanari gi de raza cercului circumnscris riunghiului: A, = lator tarda rata cereulul amb Aen =F 0elasele VI) ‘5. Aria unui triunghi in functie de ‘semiperimetru gi de raza cereului inscris Acc ™ POF 122. Formule pentru aria unui triunghi dreptunghic 1. Asia una triunghi crept bee unghictn funstedecaete: fase salt catia ee 123, Formule pentru aria unui triunghi echilateral Aria unui triunghi echilateral in functie de latura ss: aul, ‘Capitolul IT Patrulatere 1. Notiuni generale Definitit: + Figura din reuniunea segmentelor dintre ele si fie necoliniare se numeste patrulater. ( Spunemn cS un patruiter este con ‘ ‘vexdaci prelungind oricare dintre latur, toate celelalte sunt situate de acceagi parte a acesteia 7 Teoremd: In orice patrulater convex, suma misurilor {nterioar este 360" 2. Paralelogramul 2.1, Notiuni generale Definite: atraaterul convex cu laturile opus paralele se ‘numeste paralelogram. sscopenicgnn es {1212Matematict: formule 3 nojimi generale — clasele ¥-¥UlL 2.2. Proprietatile paralelogramului Condit necesae gi suficiente ca uh patrulater conver si partielogramn: fie} “unghiurile opuse lanurile opuse sunt congruente nat congruante dn. b=b TAB} = {CD}. (BC) = 140) i eed Byun |__paraile congruent ‘ACN BD = (O} . el ABCD, {AB} = {CO} 2.3. Paralelograme particulare Definigie: Paralclogranul care are un unghi drept se Geometric Condit i suficiente ca un parnielogram necesare aun) si fie reprunghi: dreptunghi “ABCD paralelogram ei paralalogram cu dowd saldsurae {ABCD poraelogrom “ABCD parclogrcn cis 10} ind tenet * Dreptunghiu! are toate unghiurile congruente. Din AwbaCed remit (8) = m(C)=m(B)= 90", ABCD romb <2 aMatematica: formule yi noni generale — clasele V-VIL ‘Atentie! ‘Rombul este un caz particular de paralelogram, deci are ‘toate proprietitile scestuis. Definigie: Patrulateral care este gi dreptunghi gi romb se ‘pameste ptrat, [ABCD paralelogram ia ABCD pitrat <2 }m(A)=90" Es [t4a)=[8c}) Atentie! ‘Toate proprictiile de la paralelogram, dreptunghi si romb sseregisesc la pltrat. 2 3. Trapezul 3.1. Notiuni generale Defnitt: @ Patrulatcral convea care are doul lutuni paralele ¢i cclelalte: douk neparatcle senumesie trapeze “ste acowm J \ anjce ve (¢ Laturile parle ale trapezulu se numesc baze. (@Disnaya cnr bale waperul inimentrapecul 3.2, Proprietatile trapezului isoscel ‘Conditi nevesare gi suficiente ca un trapez si fie isoscel: waphiif alarate ot congruete set bane nan congreente (4c) = (08) Dabs Gia, TC» 5CDMatematica jut late FI 4. Perimetrul si aria patrulaterelor studiate 4.1. Perimetrul 31 aria paralelograrmutul AB=DC=L BC=AD=! AC d,,BD=d, ED=h,,BF=h, @Perimetrul: P= 2(L+ 0. 4 Aria In Functie de Iungimea une tnturt gi de tntlyimen corespunsitonreei: | A=L-h, =I-h,. in tec toate tat deniers format de acestea(unghi ascuyit faci sa., # Aria in functie de lungtmite diagonalelor side msura lunghiulu! format de scestea: ant. sinw, 4.2. Perimetrul si aria dreptunghiulul AB=DC*L BC =AD=1 AC=4,BD= d @Perimetrul: P= 2L+) 4 Ari In functie de angie laturtor: AzLl. 4 Aria in functie de lungimite diagonalelor gi de misura ‘unghiulul format de acestea: : aes u Geometric 433. Perimetrul si aria rombului rs BC=CD= DA=t ¢ Asian anid gil lturilr desu ugh (ascufit formatde acestea A= f sin (# Aria in functe de angie iagonaetor ante, 4.4. Perimetrul si aria pitratulu AB~ BC CD= Bam) AC= BD=4. #Perlmetrulz P= dl Arnie de nginest 4 Acie te ncn agonal anf, 45. Perimetrul I aria trapezulul AB = B; CD = b; DE =k; AC=d,, BD d, « Perimetrul: P= 4B + BC*CD+ AD. 4 Alain ante de unin bazelor de ime: An thy ae[AM] = [Ae] (artsy ta mifiocie in triunghi. Teorema liniei mijiocii in criumghi In orice triunghi, linia dou | cu semisuma lungimilor bazelot Ipotecd: (MN) lini mijlocie ‘intmpezul ABCD, Me [AD], ‘Dacd o dreaptd trece prin ‘mijiocul unei atu a triunghi- dni este paraleHS cu alt lated ‘Macestuis, atunci ea trece prin ‘mijlocul celei de-a treia laturi. Ipoteca: In adBc, Me (481, Ne [AC], (aug) = (0B), MN||BC. ‘ABCD twapez, ME [AD], Ne (BC), [Asn = (MD), MN AB. Canctuzie: [ON] = {NB} Conclucie: {4N]= (NC).Capitolul V Cercul ‘1. Notiuni generale Definigie: Multimea tuturor punctelor din plan situate In aceeasi distant fatd de un punt fix se nurmegte cere. Elementele cerculul: + centrul cercului —punctul fx; + raza cercului — distanta de la centru cereului Is orice ‘punct de pe cere; * coardd — segmentul determinat de orice dows puncte slstincte de pe cere; + dlametru — orice coardB care trece prin central cerculul (Giametru este coarda cu cea mai mare lungime), + are de cere —portiunea dintr-un cere cuprinsd intre doul puncte distincte ale acestuia; + semicere — portiunea de cere determina de diametru; + puncte diametral opuse — doul puncte de pe cerc care ‘sunt gi capetele unui diametru, Notatia C(O, r) reprezintlt cercul cu centrul O gi de razr: (Gr) = {M| OM = r} (O— central eereului OA, OB, OM —raze O4'= 08 = OM =r AB —diametru, AB= 27 ‘AC—coarda AC ~arcmicde cere Geometrie + interionul cerculul — enulfimes punctelor din plan cu proprictate cf distanja deta cesurul cercului la ele este mai ici decit raza cerculi, INQ, = {P| QP r) Cereul se poate caracteriza gica un loc geometric: Locul ‘geometrical punctelor din plan situate la aceeagi distan( fafa de un punct fix este un cere. 2. Pozitii relative ale unei drepte fata de un cerc Fle C(O, r) sia 0 dreaptt. Distanga de la centrul cerculul la dreaptd = lungimea perpendicularei coborite din centrul cercului pe dreapti. OMLa| Mea > ou dian dete ota,Matematica: formule pi najiuni generale — clasele 3. Pozitii relative a doud cercuri Fie €,(0,,7)) 81 C,(O,,r,) doua cercuri eu r, # I, -1)<00,< Ent ap (48) — courd8 comun [48.1 00, CO.r INGO, r= 14, 8) n4, Unghiuri construite relativ la cere 4.1. Unghi la centr Definigiz Unghial ta centru este unghial eu ‘viirful in centrul cereului, laturile sale fiind razealeacestuia. Misura unui unghi la centru este egal cu misura arcului mic de cere determinat de laturile unghiului. m(40B) = (4B) 4.2. Unghi inscris In cerc Defi: oe ee ee smilsurs arcului de cere curpins inte lature sale. Excised mai multe situagit: * Deck una dintre Inturi trece prin ‘central eercului, anunci: i = BD mae q) = cam oD Geometrie * Daci central cercului este exterior a (ait = 249) 43. Unghi cu varful in interiorul cercului Defeniii: # Unghiul cu virful ta interioral cereului este unghiul determinat de doul coarde ale unui cere, coarde care se inter- secteazi in interiorul acestuia. Virful unghiuui va fi peenctl de intersecjie al cvardeloc (# Misura unui unghi cu virful io interiorul unui cere unghiului gl pretungiile cesta, 2 (ty = MD) \e ACN BD = (MM) ME Int(Q, r) 4.4, Unghi cu varful in exteriorul unui cere Definitit: Unghial cu vidrful in exteriorul unui cere este wnghial determinat de doud coarde ale unui cerc, coarde care se {ntersecteazi in exterioral acest; viful unghiului va 6 punctal e intersectic al coardelor. Msura nui unghi cu virful in exteriorul unui cere este gall cu semidiferenta mbzarilor acelor cuprinse fire lturle wunghiului. 73Matematica formule $i notiuni generale — claxele V.VIIL iy = =A) acnap= (an Me Exi(O,r) 45. Unghi cu varful pe cere # Unghiut cu virful pe cere este unghiul format de o secanth qi de o tangent latin cere. 4 Misura unul unghi eu virful pe cere este egal cu jumdtate din misura urcului cuprins fre laturile sale, Fie [47] o secant la cere 5 [ST] tangenta la cere fn 7: Existdé mai multe situatii: (] ‘Dac unghiul este ascuit, atunci: AT) = 4D) < 90%, + Dacd unghiul este drept, atunci: mat) _ m(A73) = 4 = 90°, * Doct unghiu este obtu, stun: (FRR) = MAD > 90° Geometrie ™ 5. Teoreme referitoare la arce si coarde (Cereuri congruente = cercuriavind raze egale Coarde congruente = coarde avind aceeagilungime Arce congruente = arce decere determinate de coarde congruente Ti. In acelasi cere, sau fn cereui congruente, la arce congruente corespund coarde congruente gi, reciproc, la coarde ‘congruente corespund arce congruente. 4B = CD e [4B}=(CD} ‘2, Diametrul perpendicular pe o ‘courd imparte coarda si arcele (nic gi mare) determinate de ea in pri congruente. Ipotezd: (AB) ~coardé; [MN] ~diametru; MN LAB; MN1\AB= (P). Conctusie: [AP] = (PB), AM = MB; AN = NB T3. Arcele cuprinse intre doud coarde paralele sunt congruente ipmece (4B) {CD} come, 4B CO. @Moteniatied: formule gf nog gonerale — clasele ¥-YIE ‘&(O, AB) = &(0, CD) > [AB] = [CD] tunde d(0, AB)= dist(O, AB). 6. Figuri geometrice inscrise in cerc 6.1, Unghi Inscris in cere Inscris in cere este unghiul vind virful petun cere dat (0,7) ia ature courde in aeelagi cee. CCN 6.2. Triunghi inscris In cere ‘Trlanghlal tascris in cere este riunghiul avnd toate viefurlle pe un cere dat, memit eereul circumscris eevee >) 2 aS 7 A ABC ascaitunghic | AABC dreptunghic | AABCobumunghic 9% i Geometrie Atentie! (Orice tip de triunght poate fi inser intr-un cere. 6.3. Patrulater inscris in cerc Definigie: Patrulaterul tnscris tn cere este patrulaterul vind toate varfurle pe un cere dat, numit cereul elreumscris patrulateruiai, Atentie! ‘Un patrulater nu poate fi inscrisintot- ddeauina fnir-un cere, el doar atuncl clnd este convex. ‘Orice patrulater convex care poate fi Inscrisintr-un cere se numese patrulater inscriptibit. ‘Conditil necesare gi suficiente ca un patrulater convex si inscriptibil: 1. Un patrulater convex este inscriptibil dacd i numai deck doullunghiuri opuse sunt suplementare. ABCD inscriptibil €> m(A)+ m(C) = 180° save mB) + ma(B)=180" Us patruater convex este inscripibil dact i mumai dct wi ‘formate de diagonale cu doul Laturi opuse sunt fie re BCD inacpi <9 DAC SEBD sou BCA = ADB. Dintre ‘studiate (paralelogram, dreptunghi, romb, pitrat, tapez) sunt inseriptibile doar: pdtrarul, dreptunghiul $i traperul isoscel.formule 4 nian! generale clasele VV) .Poligoane regulate 7.1, Notiuni generale ‘Definitie in poligan coavex care are toate laurie i toate ‘unghiurile congriente se numeste poligon regulat, ‘Atentle! (Orice poligon regulat se poate inscrie intrun cere, Acest ‘cere este mumit cereul circumscris poligonului respectiv. Un poligon regulat 4, 4,4, aavind m laturi yi fnscris in cercal C(O.) are urmitoarele elemente: + apotema — perpendicular din ‘centr poligonolus pe una dintrelarurile acestuia; cu hungimea a= conti; + unghiul ta centru corespunzdtor fiecdrel laturi, cu smtsura de 260° 7.2. Perimetrul si aria unui poligon regulat Perimetul gare unui poligon regulat spot calcula astfel: 4 Perimetrul poligooulul regulat 4,4... deste: Pay teh am sia 4 Aria poligoni regulat 4,4, . A ste: aan Agog 0S Ria ES cul 8 Geometric 7.3. Cazuri particulare de poligoane regulate inscrise in cere “Drepighel eee pln repulatdevace nae toate laturile egale ~ Rombul mu este poligon regulat deoarece mu are toate unghiurile congruente. 8. Lungimi si arii intdinite in cere Fie C(O, r)unceredecentruO saiazir. sector © Lungimes cerculul este ‘decor L_.=2nR, unde x= 3,14Masemotics: formule 1 noftni generale — lasele VV _ @ Discul de raz R este multimea punctelor din plan mirginith de cercul de raxi R gi are aria: rie ¢ Sectoral de cere este portiunea din imeriorul unui cere cuprias intre doul raze ale cercului; clad setorulu de cere corespuude un are de cere eu misura de n*are arin: Rn? Ane = Fee Capitolul VI Unghiul a doud drepte fn plan si spatiu 1. En plan Fie d, gid, dou drepee in plan.Matematics: formule gi nojiuni generale — clasele V-YI Geometric a i Observatie: Dow’ unghiuricu laturile respectly paralete parle ln dreaptad,; unghil format de (in plan sau fn spain) sunt: aceasti paralelé cu d, este unghiul cerut. —congruente (acd ambele sunt ascutite sau ambele sunt Med, Med, oa ld, Med, apenas ar celal ba) 4, é 4, JA\e x Zs rae Seco Ys | Arepte se constrvieseparaele ta Sloper cake ‘este unghiul cerut_ Med, Med, £ild.Med, [ncn Gd, Med, |+eacay-maay Dacé m(J,,d,)=90" , stunct spunem i dreptele sunt perpendiculare. Scriemd, 1d, 102Capitolul VII Perpendicularitate in plan si spatiu 1. Notiuni generale dd, ={M)) ald, ald, Goometrie 7 l f 4 Atentie! Dac o dreapti este perpendiculara pe un plan, atunct ea este perpendiculari pe orice dreaptl continuti in acel plan. 3. Prolectii de puncte, segmente si drepte 3.1. Proiectii de puncte Definigii: 4 Proiectis ortogonald x unui punct pe o dreaptd este piciorul perpendicularei dase din acel punctpe dreapti. In functie de locul unde se afl8 punctul fn plan (in afar, rept sau pe dreapti) exist doul situa: aed sed a wf ‘4 4 sedapA=fod'ed| A€dm Aah ouA=sed 105Matematica: formule 31 nojtunl generale ~ clasele VIM! © Projectia ortogonalé a unul punet pe un plan este piciorul perpendicularei duse din acl punct pe plan. Tn functie de locul unde se afld punctul fa spafis (in afar planului sau in plan) exist doul situait: sea Aca (P| ( Aea=pyA=d Asam pd= a adea ad=4ea 3.2. Proiectii de segmente ‘Proiecfa ortogonald a wu segment pe ua plan etc un punct su un segment, in functe de pozifia segmentului fat de plan, ¢ [AB] a= pl 48] =[48] Aci Bap (Pepmentul coincide cu proieta sa). * [anja ie i +B) | = pA} = (4 (aye er saa | * AB] La= pr {AB} (P) cu ABN a= (P}. Lh. a + [AB] La, AB a= (P} = = pr fAB]= [AF] cu AB > A'B. in functie de pozipia dreptes faa @ ABCa=p, AB= AB (@reapta coincide cu proiectia sa). ek ie + aba + AB x= ABA’ ou AB AB. LF + ABL a= pr AB= {P} cu ABN a =(P}. + ABL a ABN a~(P} => pr AB eAB x ‘Atentie! Unghial unel drepte eu un plan este unghiol format de ‘dreaptl cu proiectae pe planul considerat. 107Matematic#: formule 31 notiunt generale — clasele V-VIIT 4. Unghi diedru; unghi plan diedru Definigt: Unghi diedru sau diedru este figura formath de dous ssemiplane delimitate de aceeasi dreaptl d, emiplane aflae in sdoul plane diferite ce contin Elementele unghiutul diedeu: ‘+ muchia diedului — dreapta d; ‘sfetele diedului —semiplancle csi B. 4 Unghi plan diedru este unghiul format de perpendicu- Jarele duse in cele doul semiplane, pe muchia diedrului, in acelin punct. aNB= (a) Med AMid,Ac a BMLd. Be 8 = AMB —unghi diedra. ¢ Prin masura unghiului « dou’ plane secante se Geometrie ‘Atentie! ‘Unghial planelor a gif exte congruent ca unghiul plan al diedrului, dacd scesta nu este obtuz, sau cu suplementul -acestuin, in.caz contrar: ac (4B) < 90°, tunel mG) = m(ARB) ach (A) > 90° P= 180" AN) 5. Teorema celor trei perpendiculare Teorema celor tei perpendicular (T3.1) Fie 0 dreapth d perpendiculari pe un plan a Prin piciorul -eiducem o eeaptt continu in plan, perpendicular pe oath -dreapts b, continutl tot in plan. O dreapté c care unegte un punct Mapuetid drepte dew punctu A de Ipoted: ¢ 10,0 1.8, 4,660, ‘Conchutie: ¢4.b. Atentic! Distanga de Ia un punt Ia o dreapts este egald cu distana site punct 9 piciorl perpendicolare din punct pe acea dreapik: CM, 6) dist(M, B)= MA. Reciproceteteoremel celor trei perpendiculare Schimbind oricare dinte cele dou propozitii de ‘uci perpendiculare ‘bin reciproce ale acestelteoreme. Doar doul dinte acestea ssunt pi adevirate.J Motomtil: forma mtn! goverole— clsele VV) _ cibalb, abca, dia | Conclusie: d1 a. | as Apter: dlacib,abca. Conchurie: a 4b. prisnel. Prisma se numeste dup§ poligonul de baz’: prismd triuunghiulard, patrulaterd, hexagonald etc. 2.Prisma dreaptS Definigt: # Prisma dreapti este prisma cu muchiile Iaterale perpendiculare pe planele buzelor. ¢ Figurile geometrice congruente alate a planele particle ‘sunt bazele prismel. # Orice muchie laterald poate fi consicerati indltime « Atentie! Fojele Iaterale ale unei prise sunt droptunghiur. 2.1. Aria si volumul prismei drepte Pentru:‘Motematica: formule si nojiunl generale — clasele VV! 2.2, Cazuri particulare de prisme drepte Puralelipiped dreptunghtc — prisma dreapta cu baza 4j=240h + th) A,=2(Lh + th+ Ly VeLeih diagonal d= JP eh + 2.3. Cazuri particulare de prisme regulate Deflnigie: Prisma regulath este prisma dreapth cu baza ppoligon regulat, 4 Prisms triunghiulard regulath — prisma drespth cu bbazatriunghi echilateral, Aj-3ih ; ante a2 Grometrie ‘¢ Prisma patrulatert regulath— prisma dreapicuaza pirat f An ath Ae 4the a veroh 4 Prisma hexagonal regulath—prisme reap cu baz hexagon regulat, Ap 6th A= 6h NS vest ACapitolul IX Piramida 1. Notiuni generale Definitie: ‘¢ Piramida este corpul geometric determinat de un petigon plan, nurnit baz, 91 de un punct care mu se aff tn plana acestuia, numit vif, Piramida se denumeste dupa poligonul de taza piramidt triunghiulard, patrulaterd, hexagonal et. + Lnniyimen unei piramide este perpendiculara coborita in varfulpiramidel pebazA. 2. Piramida regulata Definite: ‘ Piramida regulatd este piramida cubaza poligon regulat 4 pentru care picioral nimi piramidel eoincide cu central poligonului de bazd. Apotema piramiciei reguiate este indltimea corespunzh- toare muchiei bazei dusi in orice faqs lateral. Aten tie! * Toute muchiile lateral ale uni piranide regulate suntegale. + Fejele laterale sunt riunghiur isoscele, congruente. 2.1. Aria si volumul piramidel regulate Pearuera pmoregtsvenc: # Aria Lateral este 4, ==" 2 # Aria totalé este 4,~ 4, 4 114 2.2. Cazurl particulare de piramide regulate ¢ Piramida triunghiulard regulath —pirarnida regulath ceubaza triumghi echilateral ait +R), m-— machin bazei 4 Piramida patrulaterd regulati pirantida reguintf cu baza patra. n= h2+ RE, mt — mucha lateralformule i mojiunt generate — clenele VV 4, wey Anew Piramida hexagouald regulatd — piramida regulatt cu baza hexagon regulat im? = + Rm —muchia lateral 3 =k +a} ,a,—apoterma bazei y= Bara base 116 Capitotut X Trunchiul de piramida regulata Definipli: ¢ Trunchiut de piramidl regulatd este corpil provenit din sectionarea unei piramide regulate cu un plan paralel cu ‘baza j! indepirtarea piri superioare. ‘# Indipimea trunchiulul este distanfa dintre cele dou bare. # Apotema trunchiutul de piramida regulats este ‘ndlbimes ume! fej lterale. -Atenfie! + Fefele atcrale sunt trapeze isoscele congruente. ‘«MuchiileIaterale sunt congruente. ‘*Bazele sunt figuri geometrice asemenca. 1. Aria si volumnul trunchiului de piramidd regulata ‘Pentru orice trunchi de piramida regulath aver cd: 4 Avintaternthese 4 = 72+ BD 8 + Aria totnlh este 4,= 4, + Aa +4y. # Votunval este ¥=4(4,+4, + (2,4)-Matematicd: formule si noyuni generale — clasele ¥-FR oe 2. Cazuri particulare de trunchiuri ‘# Trunchi de piramidé hexagonal regulatd —trunchiul ¢ Trunch de peamidh trtanghntar repaleth — ‘depiamid cu bazele hexagoane regulate. trunchiul de piremidl cu bazele tunghlur echilaterale a=W +(a,-aF a= +(a,- 4)? : a} mea? wna oS! a) (= LI) -a At KL + Da, ML+N a veh ME +P +L af (Er ee ‘¢-Trunchi de phramida patrutaterd regulata —trunchinl de piramids cu bazele patrate. y oink +g mbna 4) antl beta, ae MbeDe eet vehe sh su M8 AaHkrd-a 32845. ff yap AE tt + LIS Sprten WUDE TER ON" GH. SINCAL yyCapitola XI Ariile si volumele corpurilor rotunde —_——— 1. Cilindrul circular drept fotr-uncilindra circular drept genera- _ tonrea este ogall cu indyimen: Be Gh 4 Aria Intern este: A= Py ho d= 20RG. Aria total este: A= A424, = A, = 22R(G +R), 4 Volum este: VaAyhaoVonRh. 2. Conul circular drept Totr-un con circular drept avern: GaheR. |, Trunchiul de con cireular drept Inte-un trunchi de coa circular dreptavem: —-—p. BRR HRD ce } AMA +A, +A, 29 A, RRA RR # Volumul este: } ved t deli m)aey = BR or +R), 4, Sfera Fico sferi. de raz R. | i. A= 4a, 4 Volumal este: \ 7 ine? 4a yt iCapitolul XI Unitati de masurd 1. Unitati de masurd pentru lungime Unitatea de misuri, international recunoscutd, pentru Jungime este metrul,simboizat m. re a sbi tral ae 6 3 0 ae 38 a8 ie 3 Atentie! * Sigel indie sensu! de transformare +Lairansformaret une! unit dé mfsurl mal mic intsuna ‘mai mare imprtim In 10, 100, 1 000, *Latransformarea unei unit de mks mal mar int-una ‘ai mic8 inmultim ev 10, 100, 1.000, 2. Unitati de masura pentru arie Unitatea de misuri, international recunoscuth,pentruarie ‘esto metrul phtrat, simbolizat m’, “Multiphtysubmultipti metrulel patrat sunt: Atentie! + Latransformarea une! unit de msurl. mai miei fersuna smal mare fmpfirim la 10%, 104, 10%... mm ener + La trnsformarea net unit de misurt mal mari intr-una ‘mai mic inmulyim cu 10%, 10%, 10%... ‘Alte unitiji des folosite: arul (ar), 1 ar= 1 dam’; hhectarul ha), 1 ha~ 1 hn 3, Unitati de masura pentru volum Unitatea de misuri,internagional recunoscutl, pentru volurn ceste metrul cub, simbolizat mv’, ‘Muti submutipliimetrlu cub sunt: Atenfie! *Latransformares une! unitiyi de misurd mai mictintr-una ‘mai mare imply la 10°, 10%, 10%... ‘ Latransformares une unititi de misuri mai mar intrna ‘mai mic& Tamultim cu 10?, 10°, 10%. Una este folosit itr, simbolizat Lea unitate de masurk peatru volum. Retatia de legturd intr cele oud unit de msurd pentns vvolum este: 1 diy! 1 L. ‘Muri substi tera sunt: on Oe CG De oe 13Matematica formule si notin generale ~ clavele ¥-¥2tl Ateatie! + La wansformarca unei unit de miisur mai mic for-una ‘mai mare impirjim la 10, 100, 1000, + La eansformarea une unit de mésurd maj mari fot-una smal micd Tnmsultim cu 10, 100, 1 000, 4, Unitati de masuré pentru masé ‘Unitatea de misur, internajional recunoscutl, petra mass este gramul, simbolizat g. Multipli si submultiplitgramubi sunt: 7 So 1 10 0 <0 Atentie! ‘+ Unitigile de mAsurii cresc/deserese din 10in 10. ‘+ Suntdes folosite: quintalul(q), 1 q=100kg; tona (0,1 t= 10.q~ 1 000kg. 5. Unitati de masurd pentru timp ‘Unitatea de miisuri, international recunoscutd, pentru timp este Secunda, simbolizath s. ‘Alte unititi des folosite: minutul (min), 1 min= 60s: ‘ora (h), 1 b= 60 min; ina (d), 1d = 24h. Cuprins ALGEBRA 1. Mutpimen numerel mater ale meen S 1. Operas cu sumere naturale 3 2. Compararen i erdonares sumercior patursle 7 3. Faetor comua 4, Puierea unui namie natural “os 5, Ordinea efectutli operailo yi folosiens parantezelor — 6. Descompuneres sumerelor naturale (in taza 10)...10 7. Divaibilitates “10 1, Propazigi t maim 3 1. Properigi ng 2: pei cs MM, Maltimes numeretor tntreg) —.— 16 1. Notun’ generate 16 2. Oper eu mumere intregh 7 1V. Mutpines numerelor rafionsle——— 19 1. Notun’ generale. Frat — 19 2. Ampliicaren 4 simplifieaes 3. Aducerea feactllor la nclagi wumitor____20 4 Opusul une fracti —1 5. Opera cu tract 2 6, Frctt ovina # facil zecimale 23 ¥. Maines mumerelor reale 1. Notinni generale. 2, Radicali 3. toervale de sumere rele Pretays‘Matematicd: formule gi notin generale — clasele ¥-VE1 Cuprins 4, Rapoarte, procente i proporth.mnesenins 27 5. Proptieti! le triunghiutilOr on. 61 5. Medi. rine 6, Congrucnta 9i sseminarea triunghiuritor 68 6. Mai proportionate .. ~ 34 7. Caleul algebtic ne. 34 VI. BC RY mere ST ide gradu Ini cu 0 nécunoseUth nn 37 2. Beuajia de gradul al doilea cw 0 mecunOSCUthsnn37 VI, Inecuatia de gradul Inthl ¢H © RECHROSEUED sermon 39 1, Noflund generale oer 39 2. Rezolvarea inecuatillor 39 VEL Kwa i snteme se cunt de gradu inl cen doull necunoscitte nnn enn 1. Eeuatii de gradul Int cu daw necunoscute....40 2, Site de ent de pl ne out hnecunoscute 1X, Rezelvaren problemelor cu psi oral ecUROT mand 1s Nelle ae 2. Fumi Ui GEOMETRIE 1. Us 1. Notiunt generale 2: Clasificarea unghiuritor TL, Trlunghiat 1. Notium generale nnnernse Ea Sg 2, Constructs triunghiusilor.. 56 4. Clasfiearea triunghiurtor a si 4. Linit importante in trivnghi 926 —$—$— — _ $< ———— 7. Rezultate importante tn asemdnaren triunghiurlor 69 8. Teoreme importante in triunghiurl oarecare....70 9. Teoreme importante in triunghiuri dreptunghice..73 10. Repoarte consinnie in triunghiurile dreptunghice (clemente de trigonometrie) 11: Vlogs ae fmcloe otmnonnic. 12, Formule penira aria trlunghiulat mr rralatere. 1. Notiuni generale... 2. Paralelogramul.... 3. Teapeat ies ae 4, Perimetrul si aria patrutatorelor studi 84 AV, Linia mijiocte tn trlunghl 1 trapex . sec V. Cereal " 1. Notiunl generale... 2. Posi relative ale une drepte fa de un cere 3, Pouitt relative 2 dows cercuri 4, Unghiuri constr relay Ba cere ‘5, Teoreme referitoare la arce yi coarde... 6. Figuri geomotrice inscrise in cere 7. Poligoane regulate... iaibnite In cere. 8. Lungimi VE. Unghiul » douk drepte in plan 4 spat. 104 ‘VIL Perpendicularitate tn plan 91 §pafit nssnnuninen 104 1. Nojiuni generale : vow 104 2. Teoreme relative in perpendict 108 a7X.Tramchial de plemmidh repute 187