Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Mignolo Walter-Dezobedienta Epistemica-2015

    Uploaded by

    Diana Gabriela Hrapciuc
    11 views67 pages

    Original Title

    Mignolo_Walter-Dezobedienta_epistemica-2015

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    11 views67 pages

    Mignolo Walter-Dezobedienta Epistemica-2015

    Uploaded by

    Diana Gabriela Hrapciuc

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 67
    ‘WaLter MIGNoLo DEZOBEDIENTA EPISTEMICA AETORICA MODERNITATI, LOGICA COLONIALITATH SIGRAMATICA DECOLONIALIATH “Traducere si prefard de wow Ticrnoeen dea Design & Prine edicurd ly) 2015 al de fap ee ace op lle Mga, Dassen hn: mt deme ie dea ‘olay utc dts eon Bueno er ons el Sg, 210 dig rombneach ness onal ibs spar ty 2010 ve shape sate de sarin 2018 peor aducres nba Fane: Walker gro, La seocinooe dime, advcere de Yuen Johar Mare © Waker Migol, 2018 {3 len Deg s Bot El, 2035, por sce ie vow idesira Desres CP BiblotecNajonl 3 Romani Sigler und pi vie mdr etree ‘sat water hipoloy rs de Od Tiina ‘stuorecteameeees Linden, Ont (oad) On Fonda ‘cde ogi den Design ve Cy PREFATA. PENTRU UN ALT SENS AL LUMIL Prin publicares acestei ci ofrin @ incraducere in gindirea ddecoronalt pan vaces uinuia dine cei mai activi promotor s inigiacon ai acestei mised epstemice, teoreticianul de origine argentiniana Walter Mignolo, unul dintre fondaeori grupulai Mo: ‘ermitate/Colonialtate sce eae a insprat numele dat prezentei coleti de eae, Punto Niscue In Argentina inzeo Familie de imigran italien stabilig Jncea 20nd rural, Walter Mignolo a studiat Filosofia Ia Univers tatea din Cordoba, dindus apoi doctoratul in semiotic la Paris, Ia Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales (EHESS), unde 4 audi cursurile hii Roland Barthes, Gerard Genette, Algirdas Greimas, Oswald Ducrot. Ultevior s-a murat in medial unverstar nord-american, predind la Universitatea Indiana (1973), Univer siratea Michigan (1972-1992) si Univesiatea Duke (din 1993), unde edistins cu titul de profesor Wiliam H. Wannamaker icon duce Centr for Global Stes and the Humanities. Preocuparile sale ‘semiologice au fost dezvoleate in erie Elements par una ters de! testa Iter (1978), Tera delta einterpretacén de tots (1984) 5 Tests, models y metres (1986). Sensiblizat de ciferentele iden sitare rlevate de experengele de imigrant (italian intre metisi ‘ndigen:sud- american intre europe: atino-american nee nord Aamericani), Walter Mignolo is indreapcd atenta asupra surselor coloniale, iar primele sale conenbuti in acest sens sine articolle “el metatentohistoriogrfico la hstorografainiana” (198!) 5) ‘Cares, erdnicasy relaciones del Descubrimientoy la Conquista” (1982), Aceasta direcie de cercetareeincununata de coecarea in| 1994 avolumul Writing Without Words: Alternative Litres Meso america and the Andes publicarea in 1995 acai The Darker Side of the Renaissance, care avea sk Fach epoca, deschizind colaborarea cu filosofi,saciologi setrii latina-americani care au constituit grupul Modernigate/Colonialitaee, A urmat o perioada extrem de proifca de dezvoltare si promovare interagionalé a ging de- Colonial imp in care au aparu, inte altele, Loca Mistaris/ Globe Designs Colony, Subolter Knowledges, and Border Thinking (2000), The Idea of Latin Amerie (2005) si Desobelencia pistémiea (2010). Dezobediona epistemic © 0 discuye port in jurul conceptuli ‘chic de coloniaitate, “partea mai intunecata a modernitai" 0 pista fundamentald a gindv decolonsle. Mademnitatea nu poa- fe Fi conceputi firs colonialitate, sustine Walker Mignolo, Anu 1492, mai degraba decte Renastrea,consttue “actu orignar” de naseore a modernitafi ce deser n mare parte arcl store lumi ‘dela “descoperiea”scucerrea“LumiNoi" la suprematia actual | "Americi”~ prin care se ingolege de la sine Statele Unie, Con- ceptul de colonialitate gi variantale sale lung) ~“modelul colonial al puter Ia Quijano, *matiea colonials purer la Mignolo — ‘constituie punceul de porniee pentru ascuirea unr sensibility ce au mobilzat cercetaton,acist gi actigt la nivel ranscontinental, ducind la elaborarea unui nou corp de teore entica!. Ceea ce se solicits nu enimie mai putin, ean orice turmura epistemicd, decit transformarea In bine a lumi, print-o “desprindere”eferuata la vel politic epistemic ce cultura s practice volene si exploata- toare ale modemitai occidentale 5 forificarea experentlrefle- ve a unor “optiun" alternative, pe fondul erupts storice a urior cultri“dincolo de modernitate™ Desigur, punctol de pornire al colonials poate fi att ac- ceptat, ci) negat. Istria abundé in procedus institutional si instange subiectve de ascundere, bagatelizare ori legtimare “pani mai intunecate” a moderniti, Vilenta genocidald a eu: cetrii Americar, ee secole si jumatate de trafic eransatanie de sclav, impreuni eu constturea primelor corporat occidentale acting la nivel global, “jerbizarea”paralela a Europe’ de Est, ja- frie ipiracarea Indi sa Asie’ de Sud-Ext, economia plantatilor, ‘capturarea paminturr din America de Nord, atacul conjugat al Europei occidentale asupra Afici si pariiaviolenté a acesteia, ‘izboaiele mondiale inere puteriecoloniale ale lumii, politcile de deavorare a “tirlor subdezvolate” ale insttutilor fnanciare $i agentilor incemayionale dupa ulkimul rizboi mondial, sistema ‘carceral industrial a celei mai mari putea lumi, invaziemilitare din rak i Afganistan, ciruitle munciimigrante In cadrul ogra Fil poltcealumiisine tot aiea repere paralelecare acompaniaad din umbra Fil strieleurocentrice predate in cele mai multe sco ~cel care deseneazi un trou al progresulutriumftor parcurging Renasterea, “epoca ratiunii, revoluyile demoacratce din Anglia, Statele Unite si Frange (Fird ‘ea haitiana), revolutia industrial, raf a gindivi decorate vei Walter Mignlo, “Modernity 374 Deol, The Cf sipapi, 28 Otome 21, ‘emanciparea statelornatiune, infringereafascismulel gia combs rari si nstaurarea democratic liberale ca "sii al istore In retorile de autocelebrare ale modems, prima serie ar consticuita din evenimente disparate, Fr nico egatura una ci alta, vesigi ale trecutulu, se§pir regretabile sau probleme sect locale, in timp ce evenimentele dia a doua s-ar lega uncle de tele in mod imanent si progresv, cu unelescdpin, Doar aceastS dis urma cal definste prezentu si deschide etre vitor. Gindirea| ‘ecolonala exploreaza tacm gradele de coerent si corelare ale Celorlale repere si itor scrse din perspective noncccidentas te, dimpreuna cu efectele si potential vansformator al acestel schimbariatermenilor sia cadeuluidiscutie Lumea modern’, obignuta cu goana dup “nou”, taeimpina | desea acestetrimitenistorce inconforabile cu sentimental unei Familiarity induse despre luerur “epasite” sl “cunoscute", vor: bind cu ennui despre “vietimizare, “vinovatie" dscanindurse prin despre “acolo la ei” or chiarscuzindusleea “sacrificine- ent triumfulCilizatel.De fap, ignorareacolonalcii ined domind cunoagterea colonial. Aceste istorii teri abia se reser sau sine evendicat in prezen in marea majritate alu ‘his inclsiv de cdere aga-numitele “popoare fia istri", ins ad ‘miterea uneiturnuriepistemice nonoceidentalist e dif din in teriorul educate eurocentiee, inclusiv din interorul tore critic, care e conditionatas8 revendice “prezentl” i sensul lumi. Ceea ‘ce Hobsbawin a numit“siania prezentuli",adied goana dupa ul tinal eenet gi now, si inflaya prezenolui in percepia moderna a timpulu, ginitari decolonial au numie"colonialtate timpului lupta pentru controlul “contemporaneitii", a ceea ce defineste prezentl in sensu de supremate g control al cunoasterin cate omen, de lasing, disiplinele universitare, economies th nologi la ile mediatce, moda, dans si artle contemporane.” Sens lume afecrat de rlaile de puter intuit in istorii de dlurats lang in dimension ait temporal, ces spatiale ‘Schimbarea termenilor canwersaiei genereazi adesea gra de ‘nu “abandona’” curva partea bund a modernititi, Miza gin ii decoloniale nu € inss “abandonarea Europe, ci redefini- rea sensului acestea, lar pentra a nu mai reduce sensul Europel Ta suprematia civilizational §icorpul alb e necesara anularea sterger istonilor acslor“regiuilor nonalbe, noneuropene, no- “fold Vasque Mader, Coli andi: Te Plier Tie’ Conn Kamar (es) Aang Wa vo, Banglore, Sued, 2013 occidentale cu care Europa a fost legatd vreme de secole din ppunee de vedere militar, economic g cultural”. Asada, n reve icarea istorilor sa vizunis decoloniale nue vorba de victimizare, ide cistigarea unor voc puternice siformularea unui now prin piu al sperantei, dupa eum arf spus Emst Bloch. Nu evorba de abandonarea modersitai, ide reconstrucia relate cu moder: Pitatea, Nu evorba nici de instituirea une’ noi Forme de relativism culural,finded eurura decolonials contests rSstoarnaierarh ile prestbiie ale cunoagteri si finpe ~ spre deosebire de teoria postcolonials, care rimine in arizoncul moderitii, Toate ace tea nu se reduc nici a 0 nova ideologe, clei nue vorba de noua “casi a cunoasteri", © noua teorie general care ar spune "cum Si gindest, ci deo turmurd catre “un loc s8 gindest", pena a prelua expresia fercta a rgreratuluiseritorstraduetor clujean Alexandru Vlad un lo deschis ctr orizonturile liberi, La Baza sind decofonatee considerarea in termeni prop, penta pr ‘ma oar In istvia modernity, a istorilor si cunoasterlor deva- loriate ale "clguriloe” lumi, apreiate pentru capacitates for de inspira informa proiecte politic, sociale gi culturale care "ae Posibilao afl de lume", dupa eum spune sloganul Forumelut Social Mondial Ignoranta storied produsd, ea nu e un mister a unversuli ‘Asa cum ranile gi urmarle unui rizboi se exind dincolo de uit mol foc eras, aga cum consecingeleuneicrizeaconomice se esting dincolo de domenial economic, efectsle colonialitii, articulate In diferte moduri timp de cinciSecoe, se extind dincolo de date- le istorice si locurilecolorialismului impesalist. Abia in ani 1960 au fost respinse legal in SUA lege Jim Crow ale segregani rasia~ le, iar James Brown inca ns avea dept de vor la 30 ani abia in 1894 a fost eradicat apartheidl in Afica de Sud; abia in 1998 a avut loc prima expazfe la Amsterdam despre rolul Olande! in ‘raficul transalante de sclav, aba ctva ani mai tira se naugue ‘au galeria "Bristol traficul transatlantic” la Muzeul Industral din Bristol (ping atunci concentrat daar pe triumfurle revolute industiale) si se deschidea Muzeul International al Scavei de |i Liverpool; abia dupa aniversarea bicentenarului abolii in 2007 a fost decvaluité publicului partea intunecaté a aboliel 5. Manala donc, “Global Inunties, Trtrentonal Processes an Tans loralEanglenens, designers Working Paper See, Na. Hs ar fon 4. Alesana Vind, Vt ae ab tai, Bac Pala 8, 2008, din Anglia, legea compensiit prin care proprietai de sclavi au fost despigubiti- cu sume colosale - penn “pierre” de pro- prictae cauzate de adopearea legit aboie.® SA remarcim cf, in mai toe Occidentul democratic, ceea ce se celebreazk incl © aboltonismul, sin liberarea oamenilor rusia slave. Abia in 1980 a fost epublicatao edie a operei lui Guaman Poma, Noe Corbnica y Buen Gobierno (ca. 1615), dupa ce zicuse in biblioceca regald danesd ines din secoul al xViblea; abia anit 1990 au fost declarati de Nayunile Unite “deceriuleradcai colorialismului™ (darnu sa colonial); abia in 2008 a fos ales Evo Morales, primul sf de stat indigen din Ameria Laing. Dup& cum sublinia~ fe Frantz Fanon, ne puter imagina, in minee, post sau nega, lume tn care Selavul a “emancipat” de Spin, ned realitatea 4 nu au fost indepinice condi istrice pentru acest luc Discuia pe picior de egalitate nee lumea occidentala si peeve lumi ners a ave lo a nivel epistemic. Desprnderea de colo altate eines in proces. ‘Modernitatea produc oanumit orbs surtenie, M-am bie de mult oi de surenie fap de concepeul de coloniaiate, de con Findarea sa imediatscu colonialism. Or, numirea si percepecea colonaltati jue la stabiies unor alte reli si ascusrea une sensiilii ifrce, reste inclusv prin vedere lm intrun ale Cizont si sire unor voc pind tunel reuse later a com text unor ate de cunostng aang pot respins ati forme ede rasaliate si desumanizare care continu s poliferez inl mea moderna, et retorcle“normalitai” prin cae sineimpuse Cu inperontae paradigm larive guveramental si insteuional Cu alte cuvine,ideea de colorialitate,exprimatt pentru prima carn America Latina evendeio trnura plicoepstemica de dimensiunirevlutionare. Dac teoria eric ocidentald se baza, tai cu seam in fiza sa postmodern, pe contrbutile *maegtlor Suspiciuni”, Marx, Nietzsche gi Freud, elaborind discursun erie Seana Oar denna ee, abd ery Lapis of sh Sle Cursip. Cali Sy andthe Farmation of Vitorisn Buon, Cambige‘Cambeage Unvery Pres. 208, mca pric alan apo Sh Sl una. Deir, perapees clot me conte unc punt de near 2. Waker Nigel, "umophobyMipanopobi: The (Re) Cnfguraon the ace neta Mt” Homon Acoma of aay fv 8,208 despre origiile violente ale bogitiei moderne a capitals, orig: rile imorale ale maralitii si originile incongtente ale constinge individului suveran, gindirea decolonials observa ca toate aceste tities urmasele lor genealogice se desfasoard in cadrele une! cr- til invere a modernitii. Gindirea decolonalarevendic& necesi- area unei “desprinder (Mignolo) de lamea modern-coloniala*, boa chiar a unei eranscendert a sistamuluilume modem ciere & ‘ransmodernitace” mai democratic (Dussel). Desgur, ncrute- ‘a similar pafanillor suerte de ideea de inconstent, perceperea Folulu fundamental al eolonalitgin constiviea ri moderne provoacd si tendinta de inflaye sau banalzare a ceea ce se str buie colonialist Gu toate acesta, amploarea epistemic a gindvi decoloniale rw poate fi puss Ia indoials. Colonialtatea nu rebuie canfundats sau redusi la colonialism. Nu prveste doar zonele lumii care au fost supuse invailor colonalste simu priveste doar puterle care au avut mar proiecte colonialist, ci intreaga lume care a fost afecaca, in modus spectice, de constitivea "lumi Uunor reli de pucere, a unor crcuite ale valoriziri, a clastic slobale dezumanizante a “lantului fingelor umane. Gindiea ‘ecoloniala'a porit in América Latina, unde constituie poate cea ‘mal important miseare intelectual aulimelordova decent ns \iziunil si critica decolonala sine direc rlevante pent stuata 5 eaitple Romariei si Europei de Est Romina ocup un anu: mit loc in aceeasi lume modern, iar dupa 1989 capitalismul 51 colonialitatea sau intors in fora, transformind radical reaiiile locale si relate transnationale. In Romania, canonul occidental ca al nagionalismulai acoperd aproape totalmente curiculele educatei generale sa departamentelor unversitare,avind ca re- zultat, nee alele, competenta intercultural redus8 a multorin- telectualilorloeal i 3g spune,olimitae radical aie aexperiente studentilo, cit a curajului intelectual al profesorilor. Cit prveste sfera publica, industria cultural si medileaudio-viauale, acestea sinc dominate de eurocentrsm $1 punctate de rasism, Aste, nu Incimplacor, prima carte de “istora ideilor” aparuta in Romania ‘Water Mgt, pesanienodeolonih: esprendinenty spertira. Un ‘manteto,Sarsngs Canoes, Ramin osopel 8), gin deste "ol Refund epi mal cpl ab Boge Sle del Hombre tors, 2007 erga Duel Wird Stem and Tans Mader, Np Views fo Sout 32,2008 postdecembrisa a fost Morale lant aft, tadusa si publicaca Jn 1997, inceun context cultural al sustneri superionitii*prag ‘matice” a Occidentuli. Carteafusese publcat nial in 1936 de Filosoful american Arthur O. Lovejoy, inteun content cultural nu lipse de simpaci Fasciste; dup rab, Lovejoy avea x8 devin un suspindtor Fervent al represiuni mccarthyste. Flosoful american prelua din tu cocmai enuntul-cheie al teoniler raise occiden- fale din secolele XVII-XIX, care descrau o scaraierarhicd a Fintei lumane ce coboar’ de Ia “abi Ia “neg” si de acolo Ia maimure, ‘tind gi gisind mereu elemence infeioare. Incurajate de astel de aucort ale dezumanizai, pe parcusulisrviel canal, pie ile ext europene rerientare cate Occident au relnvgat ss puna ‘mise albe ss identifice specimenele umane inferioare (vecnii de la est, “nesducayi", "nespalagi,“igani” et.) riminind adesea cor fa propria rasislizare in spatil international gla devalorza- reavoluntara a prope itor, Colonialrarea se articuleazd difert in diferive geografii si durateistorice, iar munca de reisigare a demmicaiisovice si reorientarea pozitva Intro lume aflats in tranzte sistemica © ‘ urgenta a acestei generat. In ce ma priveste, am incereat s8 reflecter, prin concepte precum autocolonizarea raisml post comunity, internationalismul regional siberarea de tranzve la Aarticularea colonialiati in storia cultrala a tranaitiei posteo- ‘unite, deapotrvd cu conturarea une! teal crite a postcomu nisms Ia intersectia cu ale direct ale teri ertce,precum ‘marsismul deschs si analiza sistemelorlume". De asemenes, in cepind din 2012, in eadrul geoli de ward de gindire decolonials de la Middelburg organizata de Rolando Vasquez si Walter Mignola - un experiment remarcabil in pedagogie radical -, am continuat an de an munca de repoziianare a Europe: de Est in ‘Wroame Fema, dchiere ete. plese, mat eropene” Prearla rans anon, ulema, ly, TACT, 208 11 Osu Tehindln, “Colonize nnd sng n Romi” (2006), ft Abs Ht Camas, Zate, WW Trane/huds Museum Seu Bojan, ars Barak, Bogdan Ci) Pmig tn, DEA a sete ter Eope Aer 1989 and Why Res! Solon Sail Mare Corinne Kar true ting Wo Te Set ow Potengi Bangla Tita Selina 207%; Nowanlss ted Taco of Poscommuncr ot gy, 197260, Py oto tl och ‘late cu modernitatea si decolonialitatea, In relic cv Euro- a de Esty reflec inva nfo inate din 2006 de Mar ta Gre Sebaaianteban in revise slovens Rectal Revista IDEA ott» svete (633-34) publ In 2009 un prin ups dedicat indir decolonal, ce incladeao versione tm, Pure a esuli fi Waler Mignol, “Colonatatea: partes mal Ineuneeats a moderncii ia In 839/201) manfestel de grup pentru o este decolonala” Manuela Boatct a aduscontbun Esenvale fa egnditeadiscplinard a socioge in calog cu tur nara declan, analiza sstemelrlume smarsmal plecoon sileelaboraresconceptuli de colonaitacea muncts avn de crelere a Europe Interesol pent gina declonalt Si conebutile originale din Geter, Geta de Ata Polite, ‘sta in 2015 4 Conferngelr de Vara de a Tele, “Dineolo de tvs: decolonizind moderniares,orgaizata de Valer Cor tra Maruca Boatci on evenmentecolece ce refondeas pereepiasutonomd a stoi Tocale prem 25 25. 25 sat Creva dover ae deschiderproaspee a une ale senate poate, aunut alt oiont al speranty, in conta diecilor ase fe, curocenrite sau emocentse al clei contemporane Goleta de carte Plrtp, incepta in 2074, care nue dened inesclsvitate gindini decolovil, salir se desche aces torsialtor reflec simlare 12 happen eral. 18, “eiadesoinls (),Un argent ca manifest DEA #89, 200. ries ofor raza com de sana ocr, Roane ge “Tees Mara Oar Nevo, bara Grin Mchsle Bsn, Tan Ot 1 at el fa Noah oe ag Ph Ne Hong, Mig RejaScs Water Nagel Ta ace areal tours fenelopes gol Moderate cleat enor pubenn D&A Fim alors et, come ees aru ca devotes Manus Bats, hl mts Bowed kenny, artnggon, hg, 2015 The Many Non Nes Mars Cobal Modern nd the Clo ‘of abr" Bana Lal Rael ng (eh), a Mr Pipe al. ‘Sofi tri Oc Coe, 208 p 20028 15. ep artapoica 0 16-Teiu, 2425 ane 201, haps cummerconereces wordpeom 1, Brest orgaizt de rats carey waco 1-14 decom 36015 crear nen pra oprace Te ‘As Incheia aceastd prefaps cu citatul ce mia abas atenfia supra hermeneutic pluitopice. El se afla in carta lui Walter IMignoto, The Carkr Ste of the Reassnce (1995). Serisiinaince de coneactu cu Anibal Quijano si bazaca pe conceptul operatv de “semiozs colonala, arte hi Mignolo densa partes ascunst 8 proiectluineterminat al modemieai. In peroada in cae tora fries occidental era preacupati de desbate In jun exe des pre "sfrscul medemicapi, In dialoguri ance-geemanovamerica: he, Mignolo area c& teoria erties continua sf ignore in miei emnifcatvsinceputul moderititi, Gindirea accidentals. exp: zase timp de cine secole si continua 58 expuleze tor ce era legat de gindrea ¢cunoasterea popoareorindigene din America inten fescerior are aut in imp forma lumi sa cunaasterrasializate, ‘Studia! li Mignolo pomes de Ia o risturmare 9 perspective, prin ‘ntormediul uneianaize diatopice: Renasterea(spaniol) era vizuts sinsprecolonile din Amenca;eraudiseutate poice Fimbajui§ rosiunea de gramatca universala din Europa imperala raportate la conceptele de culturs si storie din sistemele mezoamericane de scree nonalfabetie erau comparatehermeneuticascreior alfa betice cu cea a serenilor pctoideografce din codicele mezoame- rican serie inte 1570-1630; erau comparate role sociale ale ineerprpior, pstritorlor de invegistae i amin, aintelepilor uohuetaal, cu cee ale gramatcinlor sierra imperil $3 Biserci; se compara cartografia exploratonlor cu hart indigene amt, Mignola rata asfel mecanismele semiozsicoloniale care fondace presupoatia accidenala cd acestioameni “Fir litere” ar Fi osmeni inferior si modu in care a ajuns s8 sibs ser expresia Uuluigoare “oameni Fristoe” Prin Semioza colariald a memoriei sis reprezeneniviauale a spatula coneiut penra prima oars fn istora umaniedi, in direc legatura cu evenimentele de dupa 11492, acel"punet zero” hermeneutic care surprindeintegol glob pminese dintrun singurpunet de vedere i care avea si defineascd ‘modemitatea. Ma interesant, Mignolo arita cl, ine8 din perion dda genocidal cucerri, popoatele indigene si metii de cultura {Winer higol, Te Br Sa ofthe oan ie Tb and Cabo stn A eb, The Unerty Vicia re 095,203, 19 Inport eases des doused (2003), Migola se lege sioea ‘lon de devolved inden de Meroe “Semioes colonials ‘podue u p de hermeneutics plots ce manera nto form ae pind de Foner far resnrea yi practcares gin de omer 68 ‘oda pov coir conor” Migel, pp. 457. indigens incepusera 28 claborezeo altel de logicdsncretia, ce in tegra propria cosmologi cu cea europeans Taek paragrafl introducts o ivitate fn experentaplartopic8 pecareo preluimcuaceasta carte: “intelegerearaditielsnoastre>, pe care se bazeazi hermeneutica filosofie discursive, resupune 887 ‘mode societal n care satel oameni nu nears tg, Feprinisisaus8 fecal importa. incon, acest mode ideatdesaceratepropuncolimetn carsales came ree $3 lca mprens pers tle suo. east vn pte fi aracuaa eu ajutorl concep de honmedertate, Engue Desc a props ace once pena eee la plese 2 pret ners Despre mn st panel Je pore al tru decane ac am aume ln primal ne deco lenizare epistemalogch ae ca scop desde no oman inerlura, tchim de exper de emia, Aceasta Consttue bara une de ronal cea putea preinde In mod Tein o ono annette Ty relat, ma nic a pn ralional det pretena cao comocure specifica une ce pa Uculare fie inp ca ratonleae urea aga cum @ ce Europa occsesl Acasa ene dct pretends seas stat nivel uns prone ‘ect paragraf rsa rorl argument: decoonizarea episeict merge in acl sere codeconenvenconceput de Samir Amin in fra econo, sensu de despandere dec pitalsm. Quan spre deosbe de corel egipean des hide ol perspecti, una mltunish crea mavice colons inclu fra economic fird 0 spara de clase. Toate acest a fst conecaIt fon nue cosmolge cece (ep otaleats) st conser aes 2°, respect comingeea ck lume eIntradedy espure set cosmooge che datored contol apr cuneate Maga Const ina ne acest credem ch use poate pnd af Or es prinderea prenderrnrn semed decal 9 am tigeta act saci Despina decal eeime Ia toate domenile mabe eolonae rea grama de ma ua) 2 Goel Gan” ing eg dan aces] 4 atmos d sclog epee ura hin = er Detain Too Fehon Win, Londra Zed Boss, 1985, m pec “The prelemace of setnking’, p. 8-88, Acs cance cal pet Sammy cae Fosse in cinpul economic sc poli Oar fs0"Seonetaeeoater cf cfoure fal eer denofures made deere Sara Arn trained pinsinpernpectin arnt dee nian De soe po, Lines ges coon “concer S iss Qujana sin agin complement ov set met, os nue depend 22. Quiano, opt. p 44 adica nu priveste exclusiv domeniul economic. in realtare, des: Prinderea e consttuité de un ansamblu de procese simultane fate 2e produc in temporalttidifents. Aceste procese opereaza in toate domenile matrce!colonile a puter. Acest proces are loc ast in regiunidiferite ale planets. Insurecfile din Tunisia, Egipt si Grecia, revolalestudengior din Chil i Columbia const tole tor attea manifesta recente ale une nemultumirglobale a ocietati civil $ police, Turnura decoloniala deschide accesul la alte epictemologi, Ia alte principale cunoasteri la altesisteme ale comprehensivnii si, prin urmare, la ale economit, politic i tics In acest sens, “comunicareainterculgurala”trebuie ngleass ‘comunicare inerepstemica. Voi vorbi mai jos de conceptul inerculturalitate” In sensu elaborat de intelectual indigent din Ecuador Pe de alta parte, desprinderea presupune deplasarea catre 0 _geopalitica si o somapolitict a cunoagteri* necesare pentru refu- fares pretentilor de universalitate aleune’eti partculare, inde aceasta din ume stuats iro zona particular a planetei, Eu fopa, unde desolearea capitalismului fost posbil mulrumica ‘olonialsmului. Europa gra acordatsingurd priilegil de a gin fi pentru toata lumea ea si cum glnditea sa nu ar avea radacni inerun loc geopolte si somapolitic. Conceptele decoloniale de geopolitics si somapolcca evideniazd faptl c& orice gindire & Ancoraté in clasifiedile global ale regitor planets. Pe de alta parce claifiearea imperial a lami fost ghidact de teopolitia si gopalitica cunoagtei, Clasficarea cregting a impaitPamintal $a cvizat continentele. Decupajul lumi arsta acest lucru: Asi, Africa si Europa, la are a fost adaugata America in plus, toath aceasta gindire se bazeard pe clasificarea rasialé i patriarhalt 2 corpurilor Cu alte cuvinte, in lames moderna/colonial, orice ‘asficare exe deja o ierarhizare efeewats in interoral mavicel Coloniale a puter, Nofunea de desprindere ovinteazd tumura tpistemica decolonila catre 0 al universalcate, anume citre Phaivershitote ca poet universal. Voi reveni asupra acest aspect Capitlul despre “Gramaties decolonialtapi": Deoeamdatd, 8 ne ‘oncentrim acupra retoricii modernieati sa logic colonial ae 2 Somapolie curssnise opune Bip, cae, conform ana iM hel Fouclt foe invert deszate err srstuments contol pop lope, Somapetteaeaeospineolopecar cedars deiner det (t tmtnd nei eet ato unde ind IL, RETORICA MODERNITATII $I ORDINEA LOGICA A COLONIALITATI 1. Duss, enone $A CConferingele sustinate de Enrique Dussel la Frankfurt const tie un bun inceput pentru a ingeege argumencul proiectului de cereetare al moderiti/coloniaizayi: Pentru multi (de pild& pentru Jirgen Habermas si Charles “Taylor), modernzateaexteexclusiv gin mod esenial un fernamen european. In acesteconferinge, voi sustineideea c4 modernitatea| teste, de Fap, un frnomen eorpean consivit print ralaie dic ‘10 otrtatenoncurpeand. Aceasc3aleritate consttie, in ultima instant, conyinatu stu, Madernieatea a aparut atuncicind Eu ropa sia afirmat sacutul de ecenera al ltoiei Mondiale pe care (© inaugura. Ca urmare, «periferia care inconjoard acest «cen- tu este, paral, cansecinfa autodefinirt weentuluis. Ocultarea cestei peer ~ ea $a rolului Spaniei si Portugal in formarea| SSstemolu-ume modern ce =a consttut la sfrsitul secoluul all lea sin prima jumeate a secolului al Nea ~ este ceea ce i face pe majoratea ginditonlor scentruui» $4 comita eroarea furocenties in concepersa moderitai. ‘Desi madul deinelegere a genealogiei modemitati al acestor aurorieste paral si provincial, incereaile lor deena sau apairare {2 moderitait sine unilaerale si, cal putin in parce, false. Miza fe disimularea origin a ceea ce ev numesc emitul moderitati. Moderoitatea include un concept «rational» al emancipart pe ‘care I ecunoastem, edruia ine raliem. Moderitateaelaboreara {in acelasi timp 51 un mitiationa,o jostifieae a violent genoci= dale. Postmodern ented ratunea modems Finda ea reprezine3 1 Basal serv ee era dal toga, "arcane sme late nodvcee a confele ela Prankrt fb Bvt Jae dd rns (0) hr ee a Or Ui y Eocartana Nepmt e f St,13, 200, p 458-78, ‘Acate ut ariel conse andere parr ie ducrea cones decoder VE. Dana "Sata Man y sans Moen {350 hp Vane fom Sh 23, 2009p. 221-28, teoarea cence prvi, noi aca rajnea modern in Cau mich oyona pe cre dimen? ‘cece dou parapet dense fick ma multe prob tne hoprcance. ede eeueash vot dana abort cro Consiga ale afr Dasa lege de deol. rnrea "yma de emenciparen = canoatet fa ne? ona eps om ree ge mo ee sone Iserea subsumesss ‘oneal anal de tanpae” pom ties Dust Apt om incre st derma del coe Tovrea fea propa acer nace pune vom pea rervea cles, trae sk opyurencesonal Dupa com remarch Oust concep de emenaeaparie dicular european 9 contd sts nero wens tate Eo mpine pcm ah corn a es ar, ‘este hele. De aestn,in eras eae, es fn Dust sealer gape da oc emer de emancpar® ee de vbrare, Duss nce ast ot Suen in pespecva macnlrde“ibenrenaonal afcare Ssacce sau latinoamercane®Asociren sn tl fibre ‘ep hlones inp completat srl decelerate ‘LE. Duseel, “Eurocentsam and Modemity (Introduction to the Frankfurt Lec: ternary oanenan bs an {Ate deine 970) clones ep Rano Co Stan nan an eee ern ov'mai ficient ea daclonzareain pal de dedue decors 4h Aga ores a edn rap No ie Baers tc acu eae os tence ep oes ammo ssh sei tae nd econ eur shepndn eopl SKETU genau nce and nesta free tp de lism’ si “eoloniaicate . folositpefronturilerevolutionare ale decolaizii police din Asia si Aca, atc in ceea ce pivesterefletia, cit sin eva ce piveste Aetunile de decolonizare "Liberarea”timiceladoustipuideproiecteferite nsanrudite decoloniareapoliico-economicasidecolonizareaepistemalogict Dussclaratal ce_inseamnd decolonialitacea_epistemologica in filosofe, iar socologul columbian Fals Borda o face in sintele sociale Ideea de lverare, care venea di clmpul practical plit- Cia suferto transformare prin concactul cu procesul de hibera Fe epistemica (Dusel) 3 radicalizarea sa in ideea de desprindere epistemic’ (Quijano), Ca urmare, au inceput si se evidenieze in fara Europe limiele migcarlr care revendicau © emancipare Universala ancora in tradi iberale o# socialist ale Europei LUtminior.Faptul el Ernesto Laci, de pila, a ales “emancipa rea” in locul *iberaii evidenya Fapeul c& emanciparea si libera Fea/decolonizaressint dou tip fete de proiete,apartnind tnorzone geopoliicedifente* Agadar, miza mu ede aaa cine “are drepeate” cl dea infelegeceea ce propun aceste mised dierite si cuit se adreseaza, Tebuie sine ntrebim cine sine benefciar lor Citi sine necesae? Cine profits? Care sine actor si beneficiar posbl i proiectelor de emancipare si liberare? Ce subiectivitay Sine activate de aceste proecte? E cu adevirat necesard aceast distneie, din moment ce emanciparea, datoritd universal Sale, pare afin stare s8 cuprindcoaveformele de opresiune din fume? Tn secolol al XVl-lea, concept sideea de emancpore se ba~ ase pe tei experientsitorce fundamental Revolugia gloria ‘in 1688-1689 in Anglia; independenta colonilar Noua Angles Virginia din America fata de ImperulBritanic, obsinut in 1776; 51 “ved prince sale pai ois propio nota mos rant ogorn lena ors 17h cent "Reseteh Fr Socal juste SoBe Souk Nor Convergence confeona lear eos! Soxlogee ‘Tei Adana, 1995 hsp commorgaceu/sflsborda how ‘testo La, Empat), Lad, Vero, 1996. L fiir 190, ESS erat i Een smi so ream dl in ural nopnor de Colo Regent Sr acer out cont nace sne Diag sora ace ch Es amare ch pe mine ms meres clo Heats mat dest genni en peers cepa In acl mare elon geuch pens esa cloltateanu presse deick SESE De tape ae confuncne cout vs re: proeteeemancpai, [onepote de snes scl ale declan, concep de gral Mode ‘ee eRlerinieae pond del Fanon Qujana cs auto anda Revolutia Francez8 din 1789, Pentru toate storiografl, ndifrent de diferente, aceste rei evenimente au reust 28 produca sensu femancipari. Si remarcim Iasi ed Revolsiaglorioasé a survenit In urma ascensunit burghesie’ bresnice 4 a insurectetprealabile a egaliarilr (leer) din 1648, In aceeasi ordine de ide, actor principal a revolute din Statele Unite (in 1766) erau descendent colonizatorilor engez. Char daca eadevarat 8 revoluia din Ru: sia, in 1917, sa distangat de acestia din ura, cel putin teoreic en ‘5-2 supus acslorasi principale modernicii- emanciparea ~ eu cliferenga cd se realiza trecerea de la un conginut capitalist liberal [a unl marist socialist. “Emanciparea” a fost concept flost pent a afirma libera- rea unei noi clase Socal: burghezia. Aceasta noua clas’ socal avea 58 wraduct de manieri universal, in cele din urmi, sensu mani, flosind aceasta raducere pentru jusiiarea export lui“emancipii in lamea intreaga. lar acest proces avea loc roca Jn moment in ere in Haiti avea loc una dintreprimelerepuneri Jin chestune a caracterui sga-nomie universal al acest’ aborda CConcepeul de emancipare a reaparutin seeollal Xa in discuraul rmarsst,susinind emanciparea classi muncitoar, sau, mai recent, pentru a justia forale emancipatoare ale multitudin? in revanga, nofiunea de “liberare” deschide un domeni mule ‘mai vast, care include gropuril rasialzate din exterirul Europei, adica pe cel care, Fir afin inima Europe (cum ecazulcolanizari 7 Nakane ova Tom cls muna (ssc poumuns, de pidi)eae spine ou csenucures sons nesir con ah [xslt Ne (che! or, Anonio Nep, Exp Camtrpe Hanae (Ur, 2000) uot ater nopune eed aden” propor beta psn dour rea cee apni: br 960, aera Merade areas once, dn Boi, seal un ced cnt fai “ie tne th dit ar ca me pte tac rin nei Se ark. Zales Mere eran arr Th rare, som pra lige per tec poe dele ee scat ‘Gland cn bean Carma rena sonspal gal de soceete Ima fn a true mor de ‘mei dn mod porate ceteeeh. Ak pe inde Are fscty peney Zonta Mera, pele erent dentin pop $uletdne" hn sen dete Era, ee ae color @ vale Sutenatne independ, egies ee amp ele apure sop ‘cuvech inet ar eaten sarc eve os Car st ‘Secon eral be sera arated ses maar al Lem nara ls, naa ss SUA dc por din perp ‘bleh orator eae colo apesi impose" Mande’) au fostcolonizate de burgheria europeans in mod direct sau indirect. i grupuri din Japonia, China sau Rosia au fost ange de coloraltate. Noriunea de emancipare ii subordoneaz8 aceste clase rasa. In acest sens emarca Frantz Fanon ci nue suficient decolonizarea colonizatuui, ci si cea a colonizatorulu, finda acesta din urma define fiele economies ale puter Seopul final fe desprinderea de 9 matrice coloniala a puter care supune ati ‘olonizatori, cits coloniayi, Notiunea de liberare se refer la procesul decolonizii, adit dsocieea,retragerea fi degajarea de trania matics cloniale a puter. De ake, serie lu Fanon gi Césaire' por fi considerace texte fondatoare ale discursull bers siale gindiri decoloniale in discursul $i teorile lluminismolu, nicia atengie nu a fast acordati faptlu cd notunea de “emancipare”presupunea si pro: ppunea schimbis in incerioralsistemului care nu chestionau ordi nea logic acolonaltagi. Cunoastem,desigu,intebarea lui Kant ~“ceest luminismul?" ~ 5 rispunsu pe carel-a dar flosoful ge~ man: © Omul care angela maturiates,asel, © emaneipeazd {in mod evident, problema pusi de Kant e cea a schimbarilor din interiorulsistemelor. In epoca, problematica nu includea logica ddecolonalcii. "Emanciparea” a fost cuvintul-cheie pentru toate procescle independent. De plds, Statele Unie au fost descope- Fee de eurapen’ in momenta n care se conturau noi configura imperial in vechiimperi monarhie precum Spania s Porcugalia Statele-naiane care au emancipat si au dobindieindependenta au devenit noi configura imperiale, comparable cu vechile mo- rarhi imperial ale Spanie i Portugal. Spre deosebire de aceas {, In timpul Rézbotulu: Rece, decolonizarea a riicat problema libersriteoloilor de sub jugol european. Aces proces viza ras ‘mul, s nu vointa de emaneiparea une burghezialbe de o monar hie tot alba Asadar, sustin cA “liberaea” si “decoloniaarea” sine proiete conceptual, in acelaicinp politce sepstemice, care urméree des prinderea de matricea colonials puter, chiar dact nu au realizat Seeasta in realtate. In epoca nossa, expenentele Tunisie, Eg ‘uli, Ubi Sine din 2011-2012 demonstreazéFaptl e4 decalo rizarea politi Fira desprindere epstemica « sorties problemelor ‘Aire Ces, Dios sb ome, pi; Frantz Fanon, Ler damn de fon opts Fae Fanon Pie ns mt e953), Chay TACT, 200 ler tio (ed) ta tv police noe doi Bens its, Eire el gn, 2009 Yer hp deirrle baggor be 87.2008 Mai mult, din cauza dimensiunil universale a modem europe ne, despindrea nu poate fngleass in senul de apariie a unui nou ‘Sstem conceptual, scutit de refering Ia modemitace. Despinderea «pistemologick nu se bazeazi ala Descarees, pe o indir carearfi Independents de ings. Din conte, gindive einchistat in evista colonials, n clonialtata ins sicoloniaizatea cunoasteri, Fon ‘dares occidental a gina dominance este un Fapt acest ues mu poate i negat. Din conta, este necesar 38 recunoastam 3 insist ‘deen de “modemitate”,cu sensul de produs exclusiva unor proce- ‘2 etorice intrinsec, “moderne” este o invence. Aceast caracter ate constituie rotadat limita § peiolul gndiri dominant, care 1 fost numita de Ignacio Ramonet“gindirea unied" ‘nani 1960, Herbere Marcuse a descris acest percol prin meta- {ora “omului unidimensional”, Oaca pornim insa dela constacarea ck "modericatea” este interpretare a anumitor proceseistorice ‘canform cieia oml european e ait proragonistulevenimenteor, citi protagonist interpreta acestora, ne aflam deja pe calea ce ‘uce in afara modemiksi, ne pregitim pentraliberarea de mira- jul "iit modernicagi. Ale spus, putem inelegecorespondenca ‘intr gindirea unica universaltatea lami, darsifapeul c&unita- tea sau universaltarea nu este deci iuzia unei emoclase care 5-2 [auroimaginat ca o cule a istorii: Spiral li Hegel 2 fost si mai festeFctunea cea mai spectaculoasa a omuli european care se ingelege pe sine ca implinive a istriei, “A Tost, Findea fcrunea respectivi sa impus cindva in trecut. Asti, Europa a cdzut ta ‘esuetudine, Statele Unite fac mar efortur pentru a mentine prin- pile iberale si neoliberaleinadacinae in Fictunea “moderna”, Intimp ce idelle de dezoecidentalzare si decolonaltate au ince pt deja 58 se instaleze. Cu aceste idl se duce lupta pentru con frolu cunoasteri, impotrva matric’ coloniale a puter, adica a tendingel de a accepea o singurd manier de interprecare a even rmentelor storie ‘Gindireaunicd nu caracterzese8 doarneolberalsml ga cum postuleazi Ramonet. Gindirea unicd este ansamblu gindii oc [identale (occidentalismul), cuprinzind versiunea sa liberal sau neolibeals, cresting sau neocrestina, marist sau neomarssc Gindivea unica = 0 "monoculcurs a spirtlu, pene a relua ex presia Vandanei Shiva® ~ include toate cele tei macronarariun sed ps, Gc 22 ex Refer arcom) ale czy! oecideral. Ea trim a ntl imperil To care 3 foe formulae atte naan (nga, germane, fancezn, ian, apuiala,portuhers}, preci ta sol or eco tapers eclgra de mate clyde ores agck Sdoniateag sub forma Beil nie, a monocular spin iu encewarinsalaca en! epistemologt a oneemeare © eis magnaren enorme a madera (ee me eet ers marten or osemeaysermatve). maces xsselboprngecey proces decoonsanineproketaz reo tome wansmoderd hbase ce al pura idea exh ale cep eis one Se ee cu Adam va si iain grees. Bas ‘Sua ate meds resce s asna cre a permis nara Mettnn ect lar 3 genelge! force ior umane Roms, Hind, nah ars, ejlbs, wolf, barbara de ida 1 dovedese i eterminate pet rein dedicat tor concepes de economie ere de cle propuse de Adam Einar a gungela eos poe Sante de cle ake a chic Hobbes, ray acestor nb pote i cea cee secginin ieorl genesoge’ pit oxigen, Dea eee ar pura imelge din acest ner fap ed Cuarin fon Je yale Oxobah Cugoana elabora dja tori poltice pent le decloman att cum a flat Sayyid ut in Re puis? Bona mae in ae srt orana “Sipps sn earl nude ser autor cin decbatele ner plies dominae deine curopeand af dea Ciareav pile imbrs wel df, oserablate dine Sreanaund Hobbes, Macha sau Smith Char dad floseau Seiden cre nu rovenen in reac se lan, ea aneUmandyatoare a lea Hobbes Montesquieu sa Mare cae sta tevin eracfent implica practi Mose die Seer corepundea eterilorpropic e grec pentru tierainare rar elaborat inden. ‘Teamea steel despnderesconspual i teorect dsc decals" cher lberaredecloniare,Opuse aes sn efor site carerimin inner mate cloisle ape ind Maploureapocsdor deemancpae orereaacsea, Probl sr tapncen! eranjene proecee-emancpatoare”indch Siancrp cura lr a tori sa ghd accident Tis Ves Rend Descartes, Dur oupes mandi, Bucuresti, Edtara Stns le, cea care unegte categorie greco-ltine ale gindii cu concepgi germane, franceze sau engleze. Toate “emanciparile” din Amenca ‘SeNord i Sul au fost ealizate in eadrele gin greco-latne, cu Singur exceptie,revoliahaitiana, care este un adeviratprecu or al procesului decolonizator. Toate procesele decolonizii din secolul al lea au fost legate de limb, cuneaster si experiente nonaccidentale Distinct sabilite inere emancipare, de 0 parte, si liberare de cealalts ~ iar astfel de diFeenver Tae deja parte din procesul ‘desprinderi - invita fa reginivea conceptul de “revolute”, De fap, 9 consecings a argumentavi de mai sus eFaptul cA nu toa te "revoluile” de la sfiiulsecolul al XVil-ea gi pina in pr rma jumatate a secolului al XXlea pot Fi considerate In ordinea Universal si ascendenta a “modernitati si emanciparii Omulu Decolonizarea susfine c8 retorica emancipatoare 2 moderitaii Face parte, in mod paradoval, din logica dominaneaa colonial Insurectia i Tupac Amaru (1781), evoluia haitana (1804) sau

    You might also like