CUPRINS INTRODUCERE LLITERATURA ISTORIOGRAFICA. CRONICARII MOLDOVENI GRIGORE URECHE MIRON COSTIN ION NECULCE, IL DIMITRIE CANTEMIR IL. LUMINISMUL ION BUDALDELEANU- JIGANIADA IV. PRIMIIPOETI (PRE)MODERNI IENACHITA VACARESCU COSTACHE CONACHI ANTONPANN V. DECENIUL 1830-1840. APARITIA PRESEI. PRIMII POETI ROMANTICI VI. ROMANTISMUL ROMANESC VII ION HELIADE RADULESCU VIII. COSTACHE NEGRUZZI- inTAIUL PROZATOR MODERN IX.VASILE ALECSANDRI X. ALEXANDRU ODOBESCU XI. NICOLAE FILIMON XII BOGDAN PETRICEICU HASDEUINTRODUCERE Literatura romand veche mu trebuie privitd izolat, ci, de fapt, circumscrisi culturii europene rasSritene Pentru cercetarea acestei etape a literatuni noastre problema major’ este cea a constintet artistice a cérturarilor, a cronicanilor. in operele importante ale literatuni romaine vechi se remarci efortul artistic constient al autonilor Notiunea de “literaturd veche” a fost folosité pentru prima dati de Petru Maior, in 1812, ond a fost tipanté storia pentra inceputul rominilor in Dacia, oper’ la sférsitul céreia autorul a adéugat 0 Disertatie pentru literatura cea veche a rominilor Aici Petra Maior scrie despre principalele fenomene culturale de pe teritoriul Daciei, despre alfabetele si limbile folosite de roméni in cultur’, despre factoni care au determinat inlocuirea limbii si a alfabetului latin cu limba slavond si alfabetul chinlic, De asemenea, Petru Maior ne furnizeazs informatii despre modul in care limba roménd a fost introdusé in bisericg, la inceput in Trensilvania sub putemica influentS a Reformei, apoi in celelalte provinai roménest. Este absolut necesar oa, de la inceput, s& facem céteva precizini cu privire la conceptul de literaturg roman veche. Epoca veche” sau “literatura veche” corespunde notiunii de “Ev mediu” pentru cercetitonii literatunilor Europei de Rasérit (in special cea bulgari, sdrba si musa), find desemnati, de fapt, evolutia literaturilor mentionate pan’ la Renastere si Reforms. Procesul de ,occidentalizare” adicd de modemizare, a avut locin literatunle europei risinitene abia spre sfarsitul celui de-al XVTI-lea secol ‘Au fost adoptate noi curente de idei i genun literare cultivate in Occident dupa Renastere Declangarea procesului de “occidentalizare” se leagi, in Rusia, de numele lui Petra cel Mare. in literatura sérb8, o putemicd influent& au avut-o mat intéi iluminismul si apot romantismul (sec. al XVIIFlea — inceputul sec. al XUea). in cultura bulgara punctul maxim al epocii vechi il reprezint’ activitatea céluginului Paiste de la Hilandar, iar opera acestuia, Istoria slavo-bulgarit (1762), este prima oper din literatura bulgaré care inaugurea2’ epoca modem a ,Renasteni” culturale a poporuli bulgar Diferentele intre perioada veche si cea modema sunt usor de sesizat, literatura veche fiind legatd de traditie si de coordonatele feudale, bizantine si ortodoxe Acest aspect este valabil pentru literatunle occidentale, résiritene, polond, cehd, maghiar’, croaté si bulgari. Renasterea si Reforma sunt capitole cu o individualitate clara, umnind capitolului consacrat literaturii vechi” sau smedievale”, De exemplu, pentru literatura maghiarg ,Evul mediu” ia sfarst in jural anului 1500. fn ceea ce priveste spatiul roménesc, orénduirea feudala dureazd pani in primele decenii ale veacului al XDX1ea, in literaturé ins ,Evul medi” se incheie mult mai devreme Cu toate ci burghezia ma reugeste si aib& un rol dominant decat in secolul al XIX-lea, in cultura romand ea igi face simitd prezenfa ino din secolul al XVIL-lea, creand un medi propice receptini ideilor Reformei Cultura roménd a avut o evolutie specifica. Spre deosebire de celelalte cultuni riséritene, ea a péstrat elementele slave 5 bizantine pand in secolul al XD-lea, mai exact pénd la epoca demumité “pasoptista” Aga cum afirmé Dan Zamfirescu (Contribuié la istoria literaturii romiine vechi, p. 62), cultura noastrs: "Este o cuilturé de grant privind deopotriva spre Rasta st Occident. mérturistnad incé din secolul al XVHiea prin Neagoe Basarab s1 Olalus, o structurd bwwalenté”. Acelasi critic st istoric literar defineste secolul al XVIl-lea si primele decenii ale secolului al XVIII-lea ca “ymomnertal laste al vecitt noastre iiteratut”. in studivd literaturit noastre vechi se impune o distinctie intre cultura secolelor X — XVI (culturd medievala) si cultura secolului al XVIF-lea, care este caracterizaté prin sinteza traditiel bizantino-slavo-ortodoxe cu elemente ale culturii modeme din apusul Europei, si anume Reforma —cand limba poporului a fost adoptatd ca baz a limbii literare, Uinamtisimul — prin care se promova cultul antichitétit romane, Barocul — care a exercitat 0 carecare influent’ asupra operei hui M. Costin, Dosoftei, D. Cantemir.LLITERATURA ISTORIOGRAFICA. CRONICARII MOLDOVENI GRIGORE URECHE Istoria Moldovel, atét de fidméntaté la sfirpitul secolului al XVIl-ea, sub domniile ‘Movilestilor,a influentat biografia celui care avea sd fie “Mare vomnic al Tani de Jos", adicd al doilea demnitaral statului Sa creat o falsi impresie a varstel de “patriarh” la care Ureche si-ar fi scris cronica, falsi pentru o& autora! Letopisefudui a musit la 57 de ani, lisndu-si opera neterminaté. Aceasta e, poate, un semn al “vocatiet agamitice” despre care vorbeste Emil Cioran (prin “vocatie agamitica” ‘nfelegind destinul dea lua de la inceput la fiecare deschidere de epoo8, un drum cultural) Tumpul pe care acopersi Letopisenul Tarii Moldovei tine de la al doilea descilecat pand la Aron-Vod8, deci de la 1359 pand la 1504(de altfe, ttlul complet al cronicit este Letopisepul Tait Moldovei, de cind s-an descitlecat fara si de cursul anilor si de viiafa donmilor carea scrie de la Dragos vodé: pant la Aron vod), Nu mumai c& lucrarea mu a fost teminat§, dar nici onginalul mu sa péstrat. Copiile descoperite ma oferd textul original al Iui Grigore Ureche, a vaniante, cuprinzénd interpolérile a tret copisti: Simion Dascilul, Misail Calugsrul si Avante Uncariul. Interventile ficute pe textul cronicii dovedesc lipsa unui mestesug al arte: de a scrie, un exces documentar, absenta spinitului critic’n selectarea si interpretarea evenimentelor istorice gi chiar ipsa constintei nationale (de exemplu mu se stie cine a fost de fapt Simion Dascalul si se presupune of a venit de peste munti, devarece stia ungureste, fapt dovedit in pasajul cu legenda deffimatoare, potnivit cfreia poporul romén nu sar trage de la Roma — legend care ar fi de origine maghiard) Legenda, despre care interpolatorul afim ci _.o aon socotit presemme cit poate fi adeviratt”, are un. cuprins calomniator la adresa roménilor si a primit oprobriul inca din epocd, uni: considerandwl pe Simion Dascilul “om. de multé nestiinfS si de minte puting”. Cérturari secolului al XVII-lea erau constienti de falsitatea legendei. intr-un test din secolul al XVIl-lea se mentioneazd of ..acest Simeon Dascdl ce el se muoneste aict, mat mult se vede ci an comestecat $1 an tulbwat istoria decat au iucrat cevast Ceilalti doi interpolator’ nu au Sicut modifica de continut asupra originalulwi, ci au adsugat doar date istorice necunoscute de Grigore Ureche Primul editor al cronicii, Mihail Kogilniceam(1852), a incercat si delimiteze textul original de adaosunle ulterioare, ins demersul mu a avut recultatul donit Nici incercdiile care au urmat mu au reusit si separe , scriitura”lui Ureche de interpola. Important este of interpolarile fcute de Simion Dascalul, Misail Calugérul si Azinte Unicariul au putut fi decelate de exegeti precum C. Giurescu — edhitia din 1916 si PP. Panaitescu — editia critica a Letopisetului din 1955. Acest fapt a fost necesar pentru a pune la dispocitia aititonlor 0 creatie autenticg, dar mai ales pentru reflecta valorile expresive remarcabile ale croniai, Discubi au existat si cu privire la izvoarele pe care cronicarul lea folost, insé, in uma cercetdiilor efectuate, cei mai multi dintre exegeti considerd cf sursele asupra cérora el s.ar fi opnit sunt Cronica Polonieiin limba polon8) seis de Ioachim Bielski, Letopiseful moldovenesc al Iii Eustratie logofétul, Cosmografia lui Gerard Mercator si informatiile ce i-au fost fiumizate de oftre tatal sfu, Nestor Ureche Prima constatare care se impune este c& Ureche inaugureazi o epocd in istoriografia roméneasc’, in cultura roménd. Lipsindui “modelele” in ceea ce priveste istoriografia in limba roman’, Ureche a fost nevoit si creeze o ,arhitectura”, un model al relatiri evenimentelor si 0 formula a scrisului. Cronicarului nu i-a fost strind compilatia, insi maniera in care el compileacd depaseste tipul compilatiei Evului mediu, Ureche practicdnd tipul compilatiet care tine de umanismul renascentist Noutatea const in stidania de a interpreta, dintr-o perspectiva originalé textele din care 5-8 inspirat, Pe baza potentialului limbii vorbite a creat un stil, relatind evenimentele istorice in ordine cronologicd, evenimente ai céror protagonisti sunt reali. In plan epic, principalul scop al lui Grigore Ureche a fost reconstituirea istoriei Moldovel. Principalul obiectiv il reprezintS institutia voievodal. Domniile voievozilor Moldovei - cu predilectie din secolul al XV-lea, - genereazi muclee evenimentiale, in jurul cSrora se organizeac matena narativi a Letopisesuulti. in ceea ce priveste restituirea, in Predoslovie afinmA intentia de a spune adevarul, de a mu fi. scrtiforin de cuvinte desarte, ct de deveptateUreche s-a considerat intotdeauna om se stints”, capabil de o detagare de evenimential (0 dovada o constituie arhetipul domnitorului, al voievodului ideal care a fost pentru el Stefan cel Mare ‘Acesta e prezentat insé si cu trésétuni care] dezavantajeazi, fapt ce probeazA incercarea autorului de a fi obiectiv, impartial). insi detasarea cirturarului a fost deseori anulaté de finalitatea morala, de atitudinea participativa, dictaté de sentimentul patriotic si de vocatia literard Grigore Ureche a ales cu gija cuvantul expreswv, fird a avea constiinfa cA se depart datoria asumat’ de “stor in Istoria literaturii romiine de In origini pani in prezent, George Calinescu opineazi cA toatti mierea cronictt hut Ureche se reduce ia cuvétt ia acel dar fonetic de a sugera faptele, prin fosnitura $i aroma grand, Fracele cad ca niste brocartwi grele, sca in felt, ca mierea Considerdind cA Ureche a avut talentul de a scrie, nu putem accepta afirmatia pe care 0 face acelagi aiitic ~ George CAlinesou ~ si anume ci... iaventie episodicd Ureche mu are si sé povesteascéi m tie” Nu trebuie sf omitem faptul cf in secolul al XVIF-1ea fantezia epicd, mai ales a unui sciitor de fonmatie clasicd (si Ureche a fost unul dintre acestia), nu-si putea permite mani libestiti, cu atét mai mult cu cit materialul epic era restrictiv, al unelistoni in bund msuré atestaté document. Plecénd de la axioma clasicititit structurale a cronicarului, Nicolae Manolescu ajunge s& constate cS acest clasicism consti in acreditarea erbicului, a monumentalului, a méretiei naturale ~ ca si in aplicarea selectiei evenimentelor sia unui stil solemn, concis Considerém c& vocatia de narator se manifest si prin revelarea unor evenimente reale prin intermediul unor elemente care tin, fd indoiald de imaginar. Trebuie insé s8 precizim cA Ureche a redus coeficientul de fantecie acolo unde atestarea documentar’ era prea clard, prea aminuntité Astfal se explicd diferentele evidente de tensiune epicd intre episoade in arta narativ, cronicarul este un “primitiv” (in sensul estetic al termenuiui), care utilizesz procedeul simpli: expunerii netrucate de mijloace specifice la care apeleazA scritonul de fictiume Remarcim in Letopiset mu atét concizia, cat mai ales linearitatea nari, consecutia loci a evenimentelor. Linia narativa ma cunoaste abateri sau distorsiuni de la ordinea evenimentiald, mu este intrerupta de intémplani secundare sau incidentale. Secventele se inléntuie, iar acele ,.Nacazanie silnim’” (, javatSturé si certare”) dup aproape fiecare eveniment reprobabil, unescinceputul si finalul povestin. ‘Aga cum apreciaaa Elvira Sorohan, la fel ca un arheolog ,care imagineaza si reface forma intregului vas avand la indeména cateva cioburi, Grigore Ureche reconstituie, din informatii disparate, unitatea unei epoci cu evenimente inkintuite cauzal, intr-un stil personal de gindire si expresie Literaritatea textului nu consist deci in stil estetic studiat, cat in refacerea unei atmosfere istorice retraite afectiv si prin prisma unui punct de vedere moral” (Elvira Sorohan, Cartea cronictior, Editura unimea, 1986, p.252), {in ceea ce priveste personajele si relatia naratiune-personaj, e necesar s8 precizam c& Ureche smu poate prezenta mai mult de dou’ personaje in prim plan — si exemplele in cronicd sunt mumeroase Dar, pentru aceasta ,insuficient&” a artei scnitoregti, cronicarul giseste solutia si recurge la ceea ce am putea numi “fagmentarea epicului”. Pentru exemplificare recurgem la umul dintre cele mai cunoscute fragmente din Letopiset, si anume la cel care relateaci batalia de la Codi Cosminului din 1497, dintre Stefan cel Mare si poloni. Desi textul e impéstit in patru secvente (capitole), fiecare avand un til sugestiv, intreaga unitate narativa este evident. Fragmentul cronicii debuteac cu un fitlu amplu: “Ricbon hut Stege-Voda cand ca béitut pe Albrehtu cranul lesescu ta codrul Cosmiruint leat 7005”. Constatém c& in tithu este precentat si demodméntul evenimentelor (au batut pe Albrehtu”), Prin ummare, Ureche nu este interesat s& ofere virtualilorcititori elementul inedit, surpriza, ci si dezvolte tema conflictului. intrucét in derularea firului epic intervin mai multe personaje, cronicarul imparte naratiunea in atitea pirti céte personaje, extericare celor doi eroi centrali ~ Stefan si Albreht - apar pe parcurs. Deci, complexitatea numérului actantilor (clerul, soli moldoveni, tSranii, craitl Lastéu al Ungariei, Byrtok — solu! acestuia) il determing sd recurgA la fragmentarea narativului. Cele patru secvente (capitole): ,,Récbotul ut Stefeer-Vocé, cdc ea bétut pe Albrehtu cratul lesescu, 1a codrul Cosmimulud, leat 7005", ..Cténd s-cn intors cratul inapoi”, Nacacanie sitndm", “De capetele cele de frte ale lesilor, ce s-cai afat periti” — sunt impéstite la 5 Aderandul lor in subsecvente (subcapitole) la nivelul cérora autorul construieste personajele secundare Capitolul este inclus in amplul fragment dedicat voievodului Stefan. > Prin evocarea voievodului Stefan, autonul oferd contemporanilor s&i i postenitiit un model exemplar de erou. Cronicarul isi priveste actantul printr-o calitate definitonie sau printr-un viciu capital, cdruia i se circumscriu faptele memorabile. Astfel, cum apreciaza G. Calinescu, , Stefan este un sanguinar leonin”: ,,Fost-cu acesta Stefi Vodti om mu mare de stan manos $t degrabu vénsétorin de sdnge nevinovat: de multe ort ia oaste omordea far’ judene Amintriiea eva om intreg Ja fire . nelenesu st lucrul sém il stta a-] acopert $4 de acolo unde mi génditai acolo il fiat. La lucrurt de récboate mester, wide era nevoie insust se vardia ca vicdndwl at sit, si rm sc india dptecce $1 pentru aceta raru récbow de mu biruia $1 wide-] biruia alti, mu pterdea nadejdea ca sttindu-séi ctcut jos, sitvadica deasupra biruttor” Este foarte posibil ca Ureche si mu fi gisit in izvoarele inteme pe care le-a consultat smodelul” pentru eroul sé, sursa de inspiratie reprezenténd-o portretul Iui Hannibal din Ab murbe condita de Titus Livius Era de indrécneala cea mat mare in inffuntarea promejditior, in mijlocul lor de cea mat mare chivcumti Nict trupul mi putea fi obosit. ict sufletul invins de vrewn efort Rébdarea ia cdi $1 Ia frig egal: la mancare st ia biwinurd avea masurd ltmitatit de 0 dorinti freasc’t ru de plécere: thnpul m-t era impart nict =tua nict noqptea in ore destinate veghertt st sommulut, cea ce rémdnea din indepiintvea treburtior era dat odihwet; aceasta era obtinutit mt cu qjutoral wad agtermit moale sa, al itnistet: multi Lem vicut adesea printre sentinelele $1 posturiie soidatiior Inbracéonintea mm se deosebea prin ninic pe a egaltior sit; armele $1 catt se distingeam Bra pe departe cel dintda st dintre caléren dintr-o bitalte angajatt Aceste calita atét de mart ale barbanilut, eram egalate de defecte wiase: 0 cructme neomeneascd o perfidte mat mult decat punted, nimic adevinat nimic sfét nict o teamé de ei mict wn juréondnt, nict 0 credtat veligioasd” (Titus Livts, Ab urbe condita, 1957, p.109) Prin tehnicd, portretul voievodului roman se apropie de cel al conducatorului cartaginez Totusi, spre deosebire de acest portret in care Hannibal este privit doar din perspectiva dimensiunii sale primitive, fruste, cel realizat de cronicarul moldovean este mult mai complex, flindu-i reliefate att calititile cat si defectele voievodului Moldovei Personalitatea lui Stefan cel Mare este supprinsé in aspectele ei definitorii, esentiale Necunoscand persoana istonicd, Ureche reconstituie personalitatea domnitorului din elementele care se pastrasers vii in memoria colectiva Far indoiald, portretul Iui Stefan este cel mai amplu, cel mai bine realizat din intreaga cronicd, instituind un fel de ,religie a eroului” (Elvira Sorohan), a cfnui sanctificare autorul letopisetult 0 actualizeacdPentra a augmenta dimensiunea extraordinar’ a eroismului voievodulul, Ureche insereazi un ,topos"al istoriografiei Evului mediu european, si anume invocarea natuni , a declanpuinit ei care anticipeacd moartea suveranului si declinul istoriei Moldovel:"Jardi pre Stefan vod Fa ingropat tara cu mult jale st pldngere in méméistire in Puta care era widitt de dézsul Atdta jaie era de pldngea tof! ca cpt un perinte al stax ct cunostita tof cat s-em spat de amit bine st de nuit apéeréturda Ce chupét moertea hut, pind astict it sicu svett Stefen vod mi pentru sufletuce teste in mdna iut Diomnecen cit el inca au fostu om cu pacate, ct pentra iucrutle hut cele vitejestt carele niminea din domnt, nict mat nate, nict dupe acera i-cu qjunsit ‘Fost-cut mat nainte de moartea int Stefean vod intr-acelast amt arn grea st geroastt cdtu n- cui festa asa nict odinioaré $1 decit preste vars au fostu plot grele si povoate de ape $1 muita necare de api s-eu facut Relatia naturé-istorie din acest paragraf evidentiaad un tipar mental specific umanismului care se manifest& mai traiv in tinle din partea de sud-est a Europei fat de tile occidentale, céuia i se crcumscne si cronicarul Ureche De altfel, istoria cbuciumatd a unui neam care se situa sub zodia intunecaté a permanentelor cotropiri inlesnea o astfel de interpretare, de gindire Stefan fusese un domnitor de exceptie, un erou, un modal, si, ca atare, manifestarea nafurit inainte de moartea ui, prevestind-o de fapt, capt dimenstuni tenfiante, hiperbolice. ‘Fri indoial’, portretul lui Stefan cel Mare realizat de cronicar a devenit in literatura noastré un text clasic, sursa de inspiratie pentru scriitont de mai tirziu(Delavrancea, Sadoveanu)insé, dincolo de acesta, ne retin atentia si caracterizdrile altor domnitori ai Moldovei. De exemplu 6Bogdan al Ila, fiul lui Stefan cel Mare, ,grozav la fat si orbu de un ochiu", e un persona imposibil de vitat, sublim in hidosenia hui eroicd"(cum afinnd Eugen Negri), Petru Rares - ,ommul politic cumpatat si iscusit” (G. Calinescu)-,este pnvit apeciativ'"Ck adevérat era ficior iut Steger Vodi cent Bun cit intru tot shmina titdne-si cit la récboaie it mergea cu noroc, cit tot tbdnditia Iucrist bune ficea tara $1 mostia sa ca un pastor bun o socottia judecatt pre direptate ficea Almintriiea de stat era om cuvios st ia toate lucrurtle indrécnet st ia cuvant gata de-l crnostea tof cdi teste harnic s& domveasca tara”. lias Rares care se va convert la mahomedanism, prea in esterior un ,pom inflont”, ins& ,,dinlduntra lac imputit”. Despot, avand credintS Iuterand, ii apare cronicaruli drept un om duplicitar, cic dupa ce sau agezat la scaun, blénd s& aréta si tuturor cuvios $i aievea pravoslavnic, insé la tard: eretic” Din Iumini si umbre este conturat si portretul lui Bogdan Lapuneanu care ,era bidnd si cucernic, asa huturora ardta direptate, de sa vedea cit ntmica mi s- dipertat de obicenul tatdne-séai Nict de carte eva prost, la célérte sprinten, cu sultta ia haica ‘mi pre lesne vrea avea protiynic.a siigita din ave tare mu putea fi mat bine Monat ce era met di treba domtt ipsea cét rm ca bétrGntt la sped. ct de Ia acet tinert din cask ina invita tubita ghonile $1 méscaritle $1 joctot copilérestt Petru §chiopul, etalonul politic al Iui Ureche, este ,domn de cinste”, ,nebetiv, necurvar, nelacom, nerasipitoriu”, calitétile lui find reliefate pnn inserarea portretulu intre altele dowd accentuat negative (cel al lui Ion Vod8 cel Viteaz si al hui Aron Vods cel Cumplit) Cu toate cd in fata cititorulti se deschide o bogaté galerie portretisticd, Ureche mu creeaz cu. adevarat personaje, actantii nefiind pe deplin individualizati Intr-o oarecare misuré, exceptie fac Stefan cel Mare Petru Rares si Alexandru Lapugneanul, care ,triiesc”, sunt ,vii", actioneazi, sufer’, sperd, lupté si chiar vorbesc (Lapumneanul: ex "Dacd au mersu solii Tomsii si i-au spus, zic si le fie is Alexandra Vod: <>.”). Interesanta este viziunea Iui Ureche asupra istorie:: retrospectiv ca fapte si prospectivé ca sens moral. Cronicarul se intoarce cu admiratie in trecut, tocmai pentru a realiza o antitecd cu prezentul. Trecutul devine un timp deschis, iar cititorul este supus unei optiuni. Nu intémplator, dupa incheierea domniei lui Stefan cel Mare, naratorul intrerupe final povestini evenimentelor din istoria Moldovel Digresiunea inserati dup& moartea eroului are valenti afectiva, c&ci cronicarul nu poate trece brusc la prezentarea domniei lui Bogdan cel Orb, care, comparativ cu cea anterioar’, este lipsiti de eroic, de strllucire si, ca atare, el intérzie in a relata despre momentul de deo&dere introducénd ,.informagii” despre ceea ce se intémpla in finle vecine(Tara Lesascd, imparétia Tatirasca, Imp&rétia turcilor, Tara Ungureascd de jos si Ardealul de sus) De exemplu, despre ,imparitia turcilor"sunt narate aspecte semnificative despre formarea si extinderea acesteia, dar si céteva elemente pivind etimologa temenului ,turc” interesante pentru cititoral de astéai intrucdt oferd o mai larg perspectiva asupra unei realititi si dimensium istorice dintr-un trecut indepirtat: .Acestu eiiu de oament ce ie zicemn not turct, cant intét cin talhart din oament putint atta s-cu Itt $4 Sem Famltitn cat doao pert de péanént coprindi adect Astia $i Aftica sat tinsu de au apucati o parte mare st din a treiadin Bvropa de srt de Duonnesen lésatt certarea crestintior st groacé tuturor vectntior de prinpreja. Mionile acesta ce zicem not hurcu sd intelege om ce ieste cu vitatt salbattcd tar jidovit et tt chine togarma tar et ist cicw Dusremeant, adecds tatatt imprejur sam bunt credinctost, c& turct sat cheme mi sure. cét de ocaré Ia dénsit acesta mune, c& pre limba jidovasca sa intelege nemernicu(nemernicu sem priadztortu) Aidt ist cicu otomant saa osmantdss dipre manele impératulut lor cel dintéa, care Hat chiematn Otoment Ampla digresiune i celelalte digresiuni inserate in text on titlul ,Nacacante, adectt invititurés $1 certare celor mart st puternici”.” invéntiturdt st certare”’sunt generate de faptele povestite anterior si au evident fumctie moralizatoare Autor ig atinge scopul: acela de a initia moral prin faptele pe care le nareazi si pe care, cum insugi mértuniseste, le-a .,tocmit prin poveste” . Insistent si-a exprimat dorinfa de a modela existenfa istoricd a neamului siu. De aceea, reinvie istoria Moldovei pentru altii, cx scop utilitar, constient nu mumai de destimal su de scritor, d si de faptul ci are un destinatar. Ca atare, Ureche fine la exactitatea afirmatiilor sale si face in Predoslovie o teorie a adevarulu istonic. Acesta e, poate, motivul pentru care “coboards legenda ia istorte” (M Eliade), o rationalizeaz. S8 precizim ins§ oi 7‘mu o dati cronicanul d& dovadé de subiectivism (cnd povesteste intémplénile din timpul domniei lui Stefan cel Mare). in aceste situati toposul adevarului devine simplé conventie {In Letopiset distingem doar vocea naratorului. Textul e scris in stil indirect. Literaritatea cronicii nu trebuie cSutat la nivelul flecirei pagini, ci in sensul global, moralizator al naréni, ea find impregnata de amprenta celui care a scris-o Chiar dacd scrierea nu este dominati de fictional, ea apartine literatuni prin maniera in care sunt povestite evenimente din istonia Moldavei, secolele XIV- ‘XVI, in limba literard a acelei epoci, care se afla in perioada ei de inceput Calitétile cronicii lui Grigore Ureche, indeosebi cele literare, artistice, au fost reamoscute, apreciate la justa valoare de scritonii romzni din secolele al XIXea si al XXlea, mai ales de oftre ppasoptisti care au rispuns miscdni initiate de revista Dacia literard, valorificdnd in operele lor teme din istoriografia veche Este cunoscut faptul of textul primului cronicar moldovean a reprezentat 0 sursé de inspiratie penta Costache Negruzai(nuvela Alexandru Lépusneamul), Vasile Alecsandri(poemul Dionbrava Rosie, drama Despot Voc), iar mai térziu pentru Barbu Steffinescu Delavrancea(tnlogia Apus de soare Viforul si Luceafrul), Mibail Sadoveanu(romanele Vata Iut ‘Stefi cel Mare, Nicoard Potcoavis Fratit Jdert) Biblingrafie: * Cartea cronictlor, texte antologate si comentate de Elvira Sorohan, Editura Junimea, lagi, 1986. CAlinescu, G., torta iiteraturtt roméne de la origint panéi in precent, Editura Minerva, Buouresti, 1982 Negric, Eugen, Navatiunea in crontctle int Grigore Ureche st Miron Costin, Editura Minerva, Bucuresti, 1972 Ureche, Gnigore, Letopisemil Tarit Moldovel, text stabilit, studiu introductiv, note si Glosar de Liviu Onu, EPL, Bucuresti, 1967 Vela, D., Grigore Ureche, Editura Minerva, Bucuresti, 1979. ‘Teme propuse in vederea dezbaterii din cadrul intélnirilor tutoriale 1. Comentati relatia , scritor-carte-adevar” din Predosiovia la Letopisetul Tértt Moldover de Grigore Ureche Mud scrittort au nevott de ant scris réndil st povestea ror, de cn lasat tvod pa urmé $t dune $1 Tele, sc rémdite fectortlor $t nepottior, sd le fe de invtititurd despre cele rele sa sii fereascdt $10 Scsocoteascat tar dupre cele bune si urmece st sa Sc iavete st si sd indireptece $t pentru aceta tunit de ia att chicmtndi $1 insemndnd $1 pre scurtu scrtind adicd st raposatul Gitgorte Ureche ce ai fost vornic mare, cu multé nevointt cetind car le st t-voadele st ale noastre $1 cele strime, ca flat cap $1 incepétwra mostlor, de wide cut tvordt in teva st Soca fromulft st s-cu Itt ca stm sc nmece a toate tirdle cot trecut st smu sé ste ce soem iucrat, scsi asemene fierdlor st dobitoacelor color mae $1 fend minte Pre aceia wimdnd $1 chizmand macan ci sa af st de aitt sermate iucrurtie firdt Moldovit, qpucatu-s-au st ciummealut de au scris incepatura $4 adaosul, / mat apot $1 scéderea care st vede cé au venit in ctlele noastre, chupit cum au fost intdin karat st peonéntulut nostra Moldover Ca cum sa téompid de sdrgu de adaoge povonul qpet st tardst de sdrgu scade st si imputineccét asa s-an adaos $1 Moldova carea mat apot de aite tint s-an descélecat, de smi de sdrgu lett $1 fod abeaa cn increptat, Acestea cercdnd cu nevointé vornicul Ureche, scrie de cice cdicom monat letoptseful nostra. ce st cing streme au cercat, ca sa putem afla adeveeul, ca scm ma afin scrittorta de cuvinte desarte. ce de dreptate, cét letopisemil nostru cel moldovenescu asa de pre scut scrie, ci nict de viata domntlor, cart au fost toatt cdrma mu aiege, necum iucruvtle denidawtrn s& aleaga st pre scit sortind $1 insemandd ce la tnceput pads la domme int Pétru vod Schiopul $1 s-au stiasu céde actta inatnte n-ea mat scrts ntment pied Ia Aron vodei Nict teste a sai mira. cétscrittortt nostri n-au aut de unde strénge cin ca / scrittort dentiim n-em aflat scrisort. ca de niste oament neasicat st emernict, mat mult prostt decdt sa stte carte. Ce $1 et ce ca scris, mat nuit den basne st den povest ce cat aacit wl de ia aitul Jar scrisorile strtintior mat pe iargu st de aghunsu scr cevti au fost ferbina st rdvndtori, mi mumat aasale sé scrie ce st cele strime sc insemnece $1 de acolo multe inwerd 851 lipindu de ale noastre, potrivindu vremea st anti, de an scris acest letopiset carte de pre in multe locert de mi sit va fi st nemertt, géndescu c& cela ce va fi intelepta mi va viru cd de mi poate de mite ort omaul s& spute asa pre calle tot pre rdndh acela ce vede cu ochit sé st multe zmtnteste, de ai spurte mat mult, aa mat putin dart iucrurt vecht $1 de demmult, de san résuflat atéta veme de amt?Ct en pe cron arn afiat asa cam aritat» 2. Faceti un scurt comentariu asupra stilulti sia veloni moralizatoare a ummatorului fragment: Nacazanie, adeca invatatura si certare celor mari siputernici” Pre Moidova teste acest obtcetu de pier far’ de munia, fir’ de judecatts fr’ de ieac de vind instis péraste, instigt vonple legea si de acesta noroc Moidova mu scapéi ct mat naultt scr de le teste dhag a vinsa sdnge nevinovat Apot =icu st dan vina lacuitortior c& sdrtu vicient Dard cut rm teste wat arma, cine n-ar poft sa vienuasca? Place-le lor viata alpt inci mu o a lepdida:crecu, mat bine pentru dragostea decat de fica si-t siujasca Tani, de s-ar tavitta cet mart de pre niste muste fer ‘inte, ciomes tin domniia cum teste albina cé toate-st apée’a casctoara $1 hrana lor cu acile $t cu venta! sia. Tar’ dommul ior, ce s& chitamd matca pre niminea mi vattenés ct toate de tnviititura et ascultt Mat bine ar fi pentru bidndete sé-1 asculte $1 sd-1 tubasca st cu dragoste sit shuyascé decét de fica st de groaii st 1 se plece Cia aceia ce+t teste vota sa sii teamét atéta norod di tw om trebuaeste st sii sit teconds de tot, cat tot virsdtoriul de sdnge de fica face sie ta spaima st sit sc teamés ton de dénsul, ct ar putea face cu bidndete Ct de acestea destulu-t 3. Comparati umétorul fiagment din cronic§, intitulat De moartea int Altvandrn vod Lapusneamul, 7076<1568>, cu capitolul al patrulea din nuvela Alexandra Lépusneanul de Costache Negnizai _~Altxandru vodat cécu in boalds grea si-st cunoscu moartea $1 chiemit episcopit $1 botertt $t toatt curtea de tau iavétat incited mortit $1 [e-cu ardtat mosen pre fitu-séai Bogdan voit ca si-1 bute pre urma int ia downte Jar el, daca an nnplut treispricece ant t pol a domntet sale, $1 cet dtntit Stet de apot, an réposat ic unit c& $t moartea Iut Altrandra vod au fost cu ingdilachure, cdi el mat natnte de moartea ut, vicdndi-sc in boas grea ce =acuse $1 neavdndht ndidejde de a mat firea vin. cu asa cuavertas episcoptior st botertior, de-l vor vedea cét teste spre moarte, tar et si-l célugéreascét Decti viccradt-1 et lesindind st maa multe mort decadt vin dupa crvdntul ind, Iam célugérit st ta pus mane de cdiugénte Pahorie Mat apot, daca s-cu trecit st s-cu vicut cauger, > De acolo boterti sau intorsu in Tara Lesascdi cu tott st s-ca astcat acolo, ia targu ia Podhaet $i pre anwea ‘$i asa Patru vodai putem sé-t ztcem cel Milostin. c&t bintle sia an lipddat pentra tev’ care ca acesta mu s-cat mat affat. Bra dom bidndi. cao matca fiat ac, ia judecatt dreptu neben, necurvar, nelacom, nerdsipitorin putem sé-t cicem ci toate pre tovod ie-t mt ca st mu sit _minteascét Acestu Pétrn vodes dom intru amérdoao domntile dotsprécece cat st jrondtate. ‘Teme propuse in vederea pregitirii pentru examen 1, Precentati trésitunle distinctive ale discursului narativ din cronica scrisi de Grigore Ureche 2. Evidentiati, intr-un comentariu de maximum 3 pagini, arta portreisticé din Lefopiseful Terit Moidovei, apartinand primului cronicar moldovean, pomind de la afirmatia lui George Ivagcu: win istoriografia roménd este cei ce descoperd perspectiva Vechii analisti medievali n-avecm distentt.B1 consemnen feptele tmedat. ca in miniaturile medievale, fer’ simul proportitlor $t fart profilul personajelor.Figurt minore deveneat prin encomn, urtase. Ureche selectecct piscirile, ierarhitzecci figure, simte nevota de a le da contur proprin, st de aict celebrele sale . care mi suit ficice scm anecdote, ct tin de caracterologia istoricét” MIRON COSTIN Onice demers critic care isi propune o analizs structuralé a operei meditativului Miron Costin ar trebui, poate, si fie crcumscris justei afirmatii ficute de G. Calinescu, si anume of: Tot ce tese de sub pana hut este rod unet arte ‘Miron Costin este personalitatea dominanté a celei de-a dova jumatati a veacului al XVVIl-1ea ‘Asa cum opineaad Elvira Sorohan, acest ,.unanist prin formatie” $i ,meditatty prin vocatie” este ncarhwrarul care, inatnte de Dimitrte Cantemir, a contributt ia diversificarea cultart roménesti din a doua unitate a secolulut al XVI-ied” Conlin a scrisului in limba romana, cronicarul a impus ideea de oper’, de carte ca element civilizator si a ffcut, ca nimeni altul pénd la el, elogiul artet de a lecture: cd mm taste alta mat Frunoasa $t mat de ol0s in toatts viata omulut stibaves decdt cetttl cca lor Phin ceea cea scris, c&rturarul a dort si impund la nivel european ideea latinitatii poporului roman sia structunii lingvistice unitare ‘Miron Costin s-a nscut in anul 1633 si a crescut intr-o familie de mari boient ezilati in Polonia. Aid, a umat cursurile Colegiului din Bahr unde a avut prilejul si-si formeze o cultur’ de umanist. A studiat grematica, retorica, filozofia, limba si literatura latin’. Anti petrecuti la colegiul polonez si climatul familial au exercitat o influentS putemicd asupra forméni intelectuale a celui care a deschis in cultura nationalé latura contemplativs, meditativa a specificulti romanesc Opera costiniand se plaseaad in perspectiva renascentistd, find prima de acest tip pentru acea epock a cultuni noastre, desi nu de dimensiuni atét de ample pe cit i le-ar fi putut asigura personalitatea sa. Opera de scnitor epic gi-o inaugureazA prin poemul filozofic Viiaga lumi, creat intre 1671-1673 (deci la varsta de aproape 40 de ani), inainte de tiparirea Psultirié fn versuri a lui Dosoftei, una din intentile autorului fiind . si se vacdi cd poate $1 in limba noastra a fi acest fealt de sortsoare ce s& chiconci stiiuat” i ummeacd Letopisetul Tirii Moldovei de la Aaron Vodit incoace, de unde este piiritsit de Ureche vornicul de Tara de Gios, incheiat la lagi in 1675. Faptul cf poeziaa 10fost o preocupare constantd a umanistului ne-o confirm’ si cele sase , Stuot de descdilecatul tavtt agezate inaintea textului croniai, versuni care reprezinté un vertabil memento al unit i atinitit romanilor, Neco Terdt Moidoves de wide sit tragtmecct? Din tirdie Ravi, tot omuil sécreackat Traian intdi petra, supuincha pre dahtt Dragos apot in moidovent predomenindx pre via Martor este Trotarul, scott in tara noastra ‘$1 Thormad-Severtrul, muntent, in tara voastrai” Cei doi ani petrecuti in Polonia intre 1683-1685 (fusese luat prizonier impreund ox Duca Vo, dupa campania impotniva Vienei) se dovedesc rodnic pentru opera cArturarului. in tihna castelului regal de vandtoare al Iui Jan Sobiestd (de la Daszow), elaboreazd la cererea regelui Istoria in versuri polone despre Moldova $i Mimtenia, cunoscuté sub numele de Poem polonii (1684) Acest text, sons in limba polond, unneazd unei Cronici a Tarii Moldovei si Miateniei (Cronica ‘Poloni) tot in limba polond, dataté 1677 ‘*Scopul Cronicii polone a fost acela de a aréta o& roménii sunt de ginte latin’, motiv pentru care autorul si-a extins interesul si asupra Téni Roménesti. Costin scrie despre Dacia si cucenrea et de citre romani, despre limba moldovencascd numit de el “numéneasci”. Atrage atentia cf orice limba este schimb&toare, ins fondul ei riméne constant. Dovedeste o& fondul de cuvinte din limba noastré provine din limba lating si,in acest scop, face o foarte riguroasé selectie a termenilor. (Pentru a exemplifica e suficient s& facem trimitere la primmul capitol, intitulat Omml, in care Miron Costin afin of temenii care denumesc parti ale compulti omenesc, obiecte si elemente importante din medivl inconjurator — casi, stat, tard, 2and, vant — si cuvintele care denumesc culorile primare sunt, fird nici o indoiald, de onigine latin’. Alodtuieste un minidictionar latin-romén, cupnnzind 57 de substantive si 30 de verbe denumind achvititi foarte importante in existenta umand si probeazd, astfel, latinitatea fondului prinapal lexical romAnesc). in anexi oferd cititonilor informatii despre organizarea administrativa a Moldovei medievale ‘ein Poemna polonit inchinat’ iui Sobieski, atentia ne este retinuti de legendele legate de intemeierea Moldovel si a Térii Roménesti si de remarcabile descrieni ale frumusetilor acestor fimutunl. Sub aspect literar, partea cea mai valoroasi a poem: este a treia (si ultima) — , Despre a doua descdlecare a Moidovei $1 a Muntentet dupa aiungarea tétartior’-,in care sunt realizate ample descrien de naturi. Contributia epicd mu este deloc de neglijat si, ceea ce este mai important, se integreac’ spinitului roménesc. Merité atentie si tonul participativ al autorulw, lirismul aproape imnic. Cérturarul romén dorea si-i atragi atentia Ini Sobiesd asupra frumusetilor pémantulut roménesc si, de aceea, Moldova e prezentaté ca o Arcadie in care dominanté este atmosfera ‘bucolic’, de mare belsug (.cdrmpit pline de flort asemenea rain”, , Egipnul mi intrece iunctle Prutuhut in bogitte”, “Peste tot cémpurt mémoase, pasunt intinse, care alte péandnturt se pot aseméma in iume cu acestea ?”), Descrierea este nu numai expresiva, ci si de o amploare pe care scrienile cronicanilor nu au mai cunoscut-o > Revenirea [ui Miron Costin in patria natal, din Polonia, a coincis cu debutul unei perioade de mani tulburini i a avut evidente consecinte asupra nargni evenimentelor din Letopiset Acele cumplite vient” de grit $1 susptmrt” si de ,,cumpén mare pimdntulut nostru $1 nouit” despre care vorbeste in Predoslovie, se resimt in atmosfera apasitoare in care se deruleazd faptele pe tot parcursul cronicii, dar mai ales din momentul in care nararea lor se bazeazi pe calitatea de martor a autorului, (evenimentele din perioada 1648-1661). Predaslovia catre “cetitoriu” influenteazd lectura cronicii, avand — asa cum afin Elvira Sorohan — , valoarea de metara expansiva”. De la inceput autorul se dovedeste un anzios, nelinistea lui plandnd asupra textului de evocare a istoriei moldave de Ja 1595 (Aaron-voda) pana in 1661 (pnd la moartea lui $tefinit’-vods Lupu) Intentia cronicarult a fost dea scrie un ,letopisetintreg’al Tani Moldovei de la primul desodlecat ,.carele au fost de Traian ‘imparatul”, dar nu a putut sisi finalizece proiectul din cauza ,,cumplitelor vremi”, a vremunilor istorice tulbun si potrivnice Principalul izvor al operei il constituie Cronica principalelor fapte din Europa, apartinénd ui Paul Piaseckt (Piasecius), care ins i-a fost necesar& mai mult pentru informatii privitoare la ulevenimente petrecute in Europa in ceea ce priveste faptele istorice derulate in Moldova, in penioada precizaté in titlul amplu al Letopisetului, Miron Costin a utilizat sursa oral’, indeosebi pentru pericadele de dommie a familie’ MovilaGinformatiile findui ofenite de boieni varstnici, supravietuitori ai evenimentelor), experienta proprie, pentru ci el insusi a fost martor al unor intdmplési si ceea ce i-au relatat membrii familiei sale(de exemplu, tatél su, Ion Costin, a fost in timpul Movilesiilor boier de divan si hatman, iar mama sa ficea parte dintr-o veche familie de boieri care mostencau o dati cu propriettile si tralia faptelor de istorie) Semnificativ este si aspectul pnvitor la circulatia textului costinian, intrucét despre aceasta se poate vorbi incepénd cu sfirgitul secolului al XVII-ea(dec imediat ce cronicarul la finalizat), cand a fost tradus in limba lating de un anonim si a circulat in Polonia in form manuscriss in 1729 a fost ‘radus in limba greacd de citre Alexandr Amiras, iar dupa aceast traducere s-a ficut alta, in limba francezi, la Ankarade cdtre un anonim, in secolul al XIXJeaDeci, cronica lui Miron Costin a circulat in copii manuscrise dincolo de spatiul roménesc in Romania a vézut lumina tiparului in anul 1852, cénd a fost inserat in Letopisejele Moldovei , tom, lagi, sub ingnjirea mentorului ,Daciel literare”, Mibail Kogsiniceama in ceca ce priveste structura, organizarea discursului narativ al Letopisetului, constatém c& ‘Miron Costin manifesté interes deosebit nu atat pentru derularea propriu-2isé a faptelor domnitorilor, cat mai ales pentru ansamblul de determingri si motive ale crizel si ale indltini si c&derii dommnilor Autorul ne oferé intregul complex cauzal al jocului puteni, din care mu lipsesc factorul politic, economic, factorul psihologic, “soapta” (vocea intrigilor) si fetummul. Msura vocatiel de literat a lui ‘Miron Costin o d& corelarea acestor factor, capacitatea lui dea stipani intregul cimp evenimential si unghiuile din care acesta poate fi privit. Ceea ce tneor lipsea cronicii lui Ureche, coerenta epic’ si inlnfuirea cauzalé a evenimentelor istorice, la el devin constante gi preocupéri de maxim interes Miron Costin stépéneste, poate cel mai bine dintre toti cronicani, dialectica relatiei cauzi-efect, afirmatie-negatie si dovedeste o reald capacitate de. interoga si de a manifesta o atitudine dubitativa 5 de ceea ce in aparenté este atnibut al adevarului. De aceea, faptele sunt selectate in raport cu intentile sale gi cu o anumité atmosfer’, premeditaté de autor. lumind de crepuscul al unui veac in deciin imbracd inreaga cronicd. Accentul cade pe dramatismul istoriel roménilor, ridicat, uneori, pan la tonuei tragice. Cultura sa filozoficd i-a permis cronicarului si dezvolte o viziune tragicé asupra existente. in acest context ontologic se inscrie mu doar Letopisequl, ci intreaga opera O tema dominanté a istoriei noastre medievale, surprinsé de finul observator Miron Costin, este tema “vrajbei” pe care 0 proiecteazi in plamul literar al cronici, Dupd el, Dimitsie Cantemir ii conferé maximum de literesitate, plasind-o in central romanului alegoric Istoria ieroglifica. in repetate rénduri, cronicarul apeleaai la cupluri (Mai Viteacul-Ieremia Movil, Matet Basarab- Vasile Lupu) si chiar la triunghiuri QVatei Basarab-Vasile Lupu-Cheorghe Rakoczy) conflictuale iseful se incheie cu moattea a trei voievozi ai roménilor. Vasile Lupu abia eliberat din inchisoare , fnt-acest an san sférsitcilele viet sale st Vastle-vod, dom vesttintre domntt tt st cu fericité dommie"), Gheorghe Rakoczy al I-lea al Transilvanic (,.. ¢ mat vértos Inpténd Rakoc=y sigur in récbot, La réeut un ture cirept in cap cu rants foarte grea, din care rants i sau prilegtt st ‘moartea’) si $tefinité Lupu, domnul Moldovei (, $i cat au trecut ia Tighina Nistru, cn stétt a treta si mort”). Ultiomul episod este al invréjbinii boierilor moldoveni de la alegerea succesorulti [ui StefSnité Lupu (fs mm era cu stirea tuturor pentru Dabija Vode alt trigea cu alte chipwi, pre Cavit sit treact conden nostra pentru wéta pomenire"), iar ultima fac consemneaci ‘inmomntarea lui StefSnit& vod despre care Miron Costin spune cu retinuté tristete:, Hirea acestet domi a judeca mu puitem ct at era incé copt in varsta sa > Veritabil umanist si artist al cuvantului, mu se las dominat de evenimentele istorice, oi ist impune propria viiune Ratiunea creatiei sale, privité din perspectiva pemmanentei, este supesioara finalitSit istorice. Mai mult decét istoric, Miron Costin este un cugetétor care are in fata ochilor imaginea luna, a tri in curgerea ei prin timp, iar in centrul acesteia se aflA omul. Totul este agezat sub semnul treceni si al zidémicie Evenimentele nu-si mai gisesc finalitatea in justificarea si cauzalitatea lor imediat’, ci in imanenfa destinului si intr-o organizare interioara apartinand esteticului, G. Calinescu surprinde acest aspect: . Darul de scrittor al iat Miron Costin mu se mat 12‘utreste din concretetea individuald a cuvintelor (...) Miron Costin observat sistematic, compumne $i c3ea ce tese de sub pana int, rmlt mat putin spontan, este rodul wiet arte El are inoiga respiratie epica stmful sublim al destimuiut umar, mestesugul patetic de a se oprt din cand in cand si rasufle de greitatea faptelor $1 si le contemple de sus (...) Nu mat avem de-a face cu 0 cronici ct cu desfasurarea organicé a wet epoct, in valurt mart vestite st sustimute cu expresit de popas st trimitere. ‘£1 este primul dintre cronicari care trece de la prezentarea evenimentelor istorice la re- prezentarea lor, dupa un scenariu propriu, menit si serveascd si une alte finalitati decdt consemnarea faptelor. E vorba de moralism, coordonaté a scrisului costinian, moralism care tine de etnic, dar care este in acelag timp integratidetlor europene ale acelor timpuni ‘Y Miron Costin dispune de resurse mult mai bogate, mai variate din punct de vedere artistic, decat precursorul siu Ureche. in Letopiset se pot distinge trei tipuri de naratiune, cu precizarea oi foarte rar le intalnim in stare de punitate absolut&:_naratiunea linear’, digresiunea si naratiunea ccurentiala ‘4) Navatnea imeard, practicaté de Grigore Ureche, poate fi observati si in Letopiseful costinian, ins& pe suprafete mic, ca prolog sau epilog al tmor seri epice de anvergurd si cu un grad sponit de dramatism Ratiunea utilizirii naratiunit lineare este aceea de a pregiti atmosfera sau de a cobori o cortind peste evenimentele incarcate de tensiune. Astfel, scurta povestire a mortii Ini Razvan Voda (aliatul din Moldova al Iui Mihai Viteazul) este pretextul pentru introducerea intr-un amplu spatiu epic a voievodului muntean, Modelul predecesorului este respectat intocmai, de la inceputul ex abrupto la dezvoltarea conflictului_ si pand la notarea nguroasé a datelor calendaristice. Nu lipseste nici acea ,.Nacacane stindm’” (invat&tur’ si certare): "Cat iam ads pre Récvan ia Ieremte- vod dia cativa mustrare tat ttat indatit capul st Iam pus intr-wi paru impotriva cetiitt Tarde pre wigurt tat gontt ostile pani ia mut cu mare viasare de singe. Fost-a acesta ré&cbow in aul 7104 (1595) dechevrie 5 cle. Asea s-cn plat st nt Récvan via ce ficuse ste] ut Avon-vodee Evenimentele realititilor istorice sunt comprimate, toomai pentru 08 are constiinfa scrisului, iar importanta une domnii constituie principiul ordonator al epicului, cele mai putin semnificative find grupate intr-un singur capitol(ex capitolul 13) Invarianta scrisului costinian, ca, in general, a scrisulti cronicéresc, o reprezinté inserarea diacronicé a materiei narate, abatenile de la aceasta orcine find reduse: cugetdri pe marginea evenimentelor, citate selectate din istoria universalé, anticipari ale evolutiet personajelor istonice, digresiuni. B)Digreshinea, observatd de multi dintre exegetii cronicii lui Costin, este una din mércile textuale importante Dup& cum sublinia G. Calinescu, digrestunea face parte dintr-o strategie narativa. Intentia autorului este aceea de al trimite pe cititor cétre amumite interpreténi si sensuri Digresiunea sugereazi atlesea dezordinea, lipsa de logic si de motivatie a schimbarilor care se succed, in orénduirea domnilor, in atitudinea puterilor fat§ de Moldova, in miscirile care se produc aici in toate paturile sociale Cu bund stint’, cronicarul ne trimite in plin absurd al istorie, intr-o epocd agitaté sine asa s& judecdm adevarul din ,vanitas vanitatum” si, fortuna labilis”. Caracteristic este episodul domniilor Iti Alexandru-vodg (fiul lui Radu cel Mare), Moise Movilé si Alexandra Ilias. Suntem de la inceput avertizati c& gruparea intr-un sungur capitol a celor trei domnii nu se datoreste tor factori istorici sau epici de coeziune, ci lipsei lor de substant&: Aceste tret domunti a ut Alexandru-vodes fectorul ut Radulut-vodd st a iat Motset-voda, dommta fntdine st a iut Alexandru voda Titas, supt wi cap inchidem, cict ca toate aceste domnt st scurte. Cate ghunétate de an wrtle. aitele peste wi an oarece cu putin tréttoare ca festa si nice Iucrurt asea insionnate in aztt lor pribegite mi s-an tdrmplat Incoerenta epic’ este justificatd si prin faptul cf informatiile au fost adunate cu dificultate din amintinile unor martoni lipsiti de competenta necesars: ..Ce cat cam pututu a intelege din botert étrant den cétleie ior... In consecint’, pe azul epic se aglomereazd intémpléri incidentale, cum ar fi tenfativa lui Miron Bamovschi de a reveni la tron dupa mazilirea lui Alexandru, uneltirile boienilor contra lui Moise Movil, solia la Inalta Poartd, a adversarilor lui Alexandra Ilias, mazilirea lui Leon- vod din Tara Roméneasc’, lupta dintre Radu cel Mare si Matei Basarab, revolta téranilor din ‘Moldova (pusé la cale de boiert) impotriva lui Alexandr Tias etc. Toate aceste secvente epice sunt introduse de cronicar pentru a ne convinge de haosul domnesc si de vrajba care dominau acele 13timpuri istorice. Intervine chiar autorul in text, subliniind absurdul situatiilor _.O! nestétitoare si nictodata incredintate hucrurtle homti, varsteada toate st turburd face iucrant fmpotrivit / Candia cu cale séi fie fitcd celoru mat mict de cet mat mart, tard cursul iuamit aduce de este de vmite ort celut ‘mat mare de'cet mict grije.” Semnificativ pentru strategia narativa este si finalul croniaii Ini Miron Costin, realizat printr-o expunere entropics Se remarci anecdaticul, fina ironie, intr-un amestec insolit cu situatii de un putemic dramatism Digresiunile (care sunt mici insert alerte) - secventa alegeni lui StefSnité Lupu ca domn, expeditia turceascl organizatd impotriva lui Racoli, conflictul lui Stefan cu cazacii, moartea lui Racofi - ecraneazi obiectul principal al ultimului capitol (al XXXI-ea), si amume domnia téndnulut voievod StefSnita pand la sfirsit, care iese la suprafsté conferind tragism finalului Letopise ful C) Un alt tip de naratiune este cea ocuventald Dacd digresiunea este modalitatea prin care autorul reliefeazi amorfismul istoriei, absenta ratiunii imediate a evenimentelor, naratinea ccurentiala reprecint suportul uneia dintre temele fundamentale ale c&rtii, cea a destinului implacabil. in poem Viiafa hanié, Miron Costin ii conferé 0 dezvoltare Silozoficd, in timp ce in cronicé aduce argumente imediate din istone Remarcabile sunt capitolele despre Vasile Lupu, sepopee a necroioguiut beciletc” (Elvira Sorohan), un autentic roman in muce Grija penta proportiile ansamblului se conjugi cu tratarea riguroasé a detaliilor, cu descnierea. Nu lipseste nici reflectia sau divagatia cu finalitate sapientiala. Amplul fragment incepe ax ,Fericita domnie” a lui Vasile Vod’, care a durat 19 ani, Pe axul evenimential, cronicarul plaseazA intémplari care sustin aceasté afinnatie. Un exemplu este episodul muntit flice celei mani a domnitorului, Maria, cu cneazul Ragivil, .om de cast mare din cneccit Lit” Printre nuntagi se aflé si viitonti dusmani, cei care i-au pricimuit c&derea lui Vasile Lupu i pe care mu intémplator ii numeste cronicarl: , Jaré soit trhmist eva de ia Racott cneccul Ardeaiuin, Chimint lanas, cu darurt st de la Matet Voc oma! vmurtenescu, singur Stefan metropoittul Terit Muntenestt si Radul Logofitul st Dricul spatartul Notele dominante ale acestei ceremonii sunt opulenta si veselia: “$i ajea cu petrecantt tigdndti-se veselia cdteva siptiondn, an purces cneacul Ragivil cu doamnna sain Tara Leseasca cu restre foarte bogate.” Dar, acesta este ultiml episod Iuminos al dommiei, ascensiunea lui Vasile Lupu apropiindu-se de sfirsit. Miron Costin traseazd linia de demarcatie’. $1 cu vremtle pan’ ace istovim 0 parte de domnte a hut Vastite Vodi ct pdt atce, pre cat am stu fertcitit domntia aceasta. cu ata mat cumplite vient s-ca inceput de atunce, din care au purces din scddere in scddere aceasta tard pand ast in continuare, cronicarul prezinté inceputul si cauza declinului: .....povestea Int Hint hhatrmarnilut cecéicescu, de ia care vrerni sam inceput st read nostra. in care pand astid:t ne aféon cu. acest pindntu ia cumplite vremt $1 Duomned:a stie de mu st peste veacul nostru ttritoare. Evorul uturor réaittior $1 pustitlor acestor pert, inceputul cddertt $1 imputindatt Créaet Lesestt. rasipaa st pustitrea cacactlor, stingerea st tirit noastre.” Treptat, in jurul scaunului domnesc se acumuleazd factori de presiune, neincrederea turcilor, jaful tatanlor, adversitatea hui Racoti (din Transilvania) sia Tui Mate: Basarab (din Tara Roméneascd) si incuscrirea nefeniaiti cu hatmanul cazacilor. Acest din umn eveniment, opundndu-se celeilalte munti domnesti, se incadreazd in strategia narativl a autorului: "St fntrsacesta arm cat cénitat a face Vasilte vodes st veselta ficet sale, Roxandret, dupda Tous, fectorul int Hil, hatmanul cacacescu, tn amu! 1652. Mare netocmealas in depotriva caseior $1 jtrelor! Aceasta parte era o domnte de 18 ant $1 imperctet cu belsug si cu ctnste steméndtoare, tarda ceelaitt parte de cot art tesita den tirtinte. Ruscile cu «lado, lado», pen toate unghtwrile, gimrtle sigur ftta monet de om, tard toaté trea de hiart Onzontul se intunecd treptat. Pentru instituirea atmosferei de inexorabil dectin, Miron Costin recurge consecvent si nu in afara unui anumit nitm lduntric al epiculw, la alte povestini adiacente pe care le grefeazi abil pe trunchivl narativ al domniei lui Vasile Lupu Deaizille orgoliosului voievod sunt lipsite acum de logicd, eficient’, clarviziune, iar evenimentele mu mai pot fi tinute de el sub control. Nunta domnite: Ruxandra, din care ficuse un act politic, prothuce mai mult ru decdt bine paraseste lagit lasindu pred’ hoardelor tatéresti care jefutiesc g incendiaad; trimaite solii nesigure, cele mai neinspirate fiind mistunile conduse de logofétul Gheorghe Stefan, vittoral uzwpator al domniei 14in intémpléi, Miron Costin cauti semmificatiile unui_destin, semnificatii etem-umane. CAderii lui Vasile Lupu din domnie ii confer’ proporti grandicase, proportille unui fenomen geologic: .. Prectom matt cet inaltt 1 maiurtie cele inaite, cérad se néruiesc de vreo parte, pre cat sdntu mat inaitt pre atéta sa fac mat mare, cdnd sé pornescu $1 copactt cet inaltt: maa mare Stnetrit fac, cdc si coboaré asea st casele cele inaite st intemetate cu indehuigate vremt, cu mare rastpé ‘purcegu la cédere cind cad Intr-acela chip st casa tut Vastle-voda de atétia ant intemetatts cu ‘mare cadre st rasipa $t apot ia depiina stingere, au purces de atuicea ” Observim aici, pe lang amploarea nu lipsita de elegantS a comparatiei, selectia riguroasé a vocabularului, ritmmal interior al ffazei si muicalitatea acesteia Tema trid&ni, care traverseazi intregul text, devine pregnanta si d& fortS literaré faptului istoric propriu-zis. Caderea lui Vasile Lupu are o dimensiune tragicd, iar personalitatea atat de comple a voievodult, dar in acelagi timp plind de paradoxun, stribate, prin Iumini si umbre, paginile cronicii Dintr-un profil uman contradictoriu, autorul creeazd, in paginile cronicii, un vertabil personaj literar, prezentat in evolutia sa spectaculoasi de la stralucirea badileici la umilinfa invinsului" Elvira Sorohan, Cortea crontctior, Editura Junimea, 1986, p 366) 90 alt dovada a vocatiet de prozator 0 constituie prezenta in operd a caracterizarii Cronicaral poate fi situat in familia spiritualé a moralistilor prin talentul de a caracteriza. In general, personajul costinian este incadrat unei scheme, autorul unmdrindw atitudinea fal de supus, abilitatea politics, religiozitatea, curajul. Primind proportiile unei microbiografi, portretele sunt surprinse fie in imobilitatea care motiveecd cA ,lupul parul it schimbi, iar nu hirea”, fiein devenirea Jor. Pentrua doua situatie un exemplu memorabil este portretul lui Stefan Toma, schimbat radical de Ja 0 domnie la alta Jincat ctitoral are impresia 4 sunt pusi la un loc doi domniton: , Dorm Stefert- voda Tomsea mare venstitorn de singe, g7os la hire $1 prostatec cdtu it parea cat tese asa de bine cwn domntta intdt. Jardt 1a a doa domntia cu multe schtmbate intr-aitu chip dpa pattme ce-t venise st iut Ia cap. $t ei au facut $1 biserica domneasca pe poarta cur tt st cu domntie jfericita fit La Miron Costin intalnim portrete in vechea traditie a Iui Grigore Ureche: creionaii ale unor figuri marcante, referitoare la personalitatea celui vizat, Relevant este crochitl hui Matei Basarab: "onus fortcit preste toate domntile acett tart, nemdndru idm. direpta om de tara harnic la récboate. asea neinftantu st nespZtmat, cét pou si ascanent cui meat ostent at Iomntt. La acest cronicar apare insi si o strategie cu totul now pentru proza cronicireascd: vorbirea directé si introducerea, uneor, a referintelor livresti. Astfel, domnitorului Racu-vod8 ii construieste 0 imagne complexi Episodul domniei acestuia in Moldova debuteacd printr-un portret elogios si plin de dinamism. Dupé ce justificl supranumele de “cel Mare”, lanseazd calitatea definitone a voievodulti —intelepciunea — 9 o spnjind cu dictoane din Plutarh sau din Biblie wticep 1. Domatia Radulit-vodit celut Mare impérditet, mu domntet sdonénitoare st pentru Jucrurdie st tocmelele caset hut t-an dts Racul-vod cel Mave Zac 2. Scrie Pitutarin, vestitu istortcw ia Viiaja lui Alexandru Machidon care a scris Alivandriia cea adevin atts 1 basne, cum scrte o Alexandrie den grecte ort dintr-altt Inmba scoasat bre limba Rrdt noastre, plind de basne st scorniturt, el cétce ca hirntctia impétratiior $1 domtior ‘mat nmultu s& intelege din cuventele ior st sfahort grétte de démstt, care cwn $1 pean tncat cu josh decét den récboaie facute de déngtt, c& récboatele, anutita $1 prilejul viemit face mat de multe ort lard cuvéntul $1 sfat inteleptu den singuré htrea tovoreste, pind in cat teste, precum dice st Jntelepcnnea hut Solomon: Zac 3. Fost-au acestu dom Radil-voda deplin ta toate st intreg la hire. Cavéntul ce-1 gratia cao pravilé era tutwora, ghudejele cu mare dreptate st socoteald fara fittate, cu cinste, tar neméruia cu vote veghiat Avea acest cuvéritu- $1 la multe divarurt, cétr’ vornicit cet de gloat d:tcea', forindin sc ma si hie gresit cuonva gnidel St de sa prilejtta cummva negiictt ghudewil la wt divaras $i indrepta ia altul Dzicea de multe ori- Pentru botert céice’.Cui botertul ca c-un boterte cu siujttoriul ca c-un siiyttortn cu térarul ca c-un tivan flicea voroave, st tot cu bidrdete $1 cu mare intelepcmne, c&t dest eva répit la vremea sa tar ru indelwagn ‘Ne aflam nu in fata um istoric, a a unui scnitor preocupat sé reorganizeze evenimentele in vederea comunicéni unor dominante ale conditie’ umane. Uneori, isi pemnite momente de confesiune, stabilind o intima legsturé cu virtualul lector ,.Mai ver terta iubite cititoruie, céict me f ain scris aceste seamnne ia locul sé Creade neputintet omenestt, creade valurtior st cmplitelor vrecan, intreabape ce vreamt am scris $1 cat am scris figura retorica si silisticd intalnité neon in cronicd si care augmenteazs valentele artistice ale discursului narativ, inexistentd la Gnigore Ureche, este anticipatia, care are functia de a avertiza cititoral asupra celor ce umeazd si fie relatatePotnivit opinie: formulate de Elvira Sorohan, anticipatia(fiaza introductiv’ a episodului) ar indeplini fimctia prologului folosit uneon in teatru’ (biden p.372)Un astfd de exemplu il reprezinté inceputul capitolului dowizeci: fn mcd cumpaind stan Iicrutle odmenestt $1 rassipele a mare case $1 dont, $t bine an cis un dascal cd lucruztle récboatelor in ciipala ochiuhut stax”, prin care autorul prefigureacd dramatismul evenimentelor din istoria Moldovei, la intoarcerea lui Vasile Lupu impreund cu,,cardele tataraisti” © in general, istoria povestit’ de cronicar este una dominata de amenintin, de situa conflictuale care pun sub semmul incertitudinit insisi existenta individului Naratorul dovedeste o deosebiti perceptie a dramatismului vremuilor sub care se afld fiinta umand si, pentru ad releva, apeleaad la un vocabular adecvat, la un nitm interior in crescendo al fiazei, la imagini vizuale sugestive, la tomul meditativ si chiar la adresarea directd Nu s-cm pomentt de semvele certutut carile san prilest mainte de acestea toate réadtit st Crétet Lesest $1 tirdt noastre, $tstdngerea casei cacestt donintt a hut Vasiite-vodas la rdradul sia C& era sii sa pomeneasca ia domata int Vastite-vodes pentru cometa adic steaoa cu coades care s-cu prilgjtt cx cétva anit mame de aceasta asea de grea ‘premenealé acestit domntet st intinecarea soarelut, in aril acela in care an s-cu radicat Hintl- hhatmaruil cu cécacit asupra lestlor, foarte groad:nicd intunecare in postul mare, fnatntea Pasttlor, in coud <7156>[1648], intro vinert, st tot intr-acela an Iacustele necad:ite vacurilor, cave toate semnele in loc bétrdnit $1 astronomit in Tara Lesascdta mare rénutift cd statu acestor tirt mentia Ma vet terta nibite cititornile, cdct mi Peon scrise aceste seme Ia locul séau Crede neputingt omenest crede valurtior st cummplitelor vremni, intreabai pe ce vremi am scris st cdt amu scris As ht itpit aceste semine la réradul sine ce com era trecut réndul la tevodul cel cura, $1 scrittort cartt tevodescu putint sai afl tar tipar mt Dect atcea de aceste seme if dem stire, $1 ales povestea lacustelor, care cu chit curme venta com préwit”(Zac 4 din Capulu ain doockectle) > Un alt ,omament’narativ in paginile cronicii, il reprecinta descrierea invaziel lécustelor, din vremea cand autonal studia la Bahr, in Polonia Fragmentul este realizat cu deosebit’ maiestrie artistic, printr-o detaliere minutioasd, in aceeasi lungs ,.respiratie epicdElvira Sorohan), specific costiniand, si care este un prilej de abatere de la povestirea evenimentelor istorice propriu-zise, dar de reliefare a, cumplitelor vremi™ Zac.5. Ch wt com mainte de ce sa rédicat Hil hatmenuil cécdicescu. asupra lestlor, qproape de secere, eran pre atuicea Ia scoait la Baru in Podolita, pre cale fitndu de ia sat spre vas Mumat ce vacéwn despre amiackicet wm mor, cin si rédica deoparte de ceriu wi muor sat 0 negara Ne-am gandit ca vine o furtund cu ploate, deodatts pdms ne-con timpinat cu moral cel de Tacuste, cumn vine in oaste stol inioc nt sat ict soarele de destmea mutelor. Cele ce bua mat sus, cade tret sam patru suite rm era mat sus, tar cartie era mat gios, de wi stat de om st mat gios bura de ia péanéntu Uriet intunecare asupra omulut sosindi si radica oarece mat sus, tar multe =bura dlaturea cu omni, fara sflalé de sunet, de ceva Sa ridica in sus de Ia om 0 bucatit mare de ceia potades, $1 asea mergea pe deasupra péandntulut, ca de dot com pean in tret sultte fn sus, tot intr-o deste $1 intr-u chip. Un stoi tinea im ceas bun si. daca trecea acela stol, la wi ceas $1 ghonitate sosita altul, $1 asea stol dupé stol, cdt tinea de la apréindéu pains indesar’i Unde céidea ia mas, ca albinele de gros cedcea:nice ctidea stol preste stol, ce trecea stol de stol, 4 mt s& porntta pend rm sat incdiccita socrele spre aprdncéu $1 cilétorita pind indesara st pads la cdderea de mas Clidea st 1a popasurt insé unde ménea réandnea pémdnhul negrit imputtt Nice fruncke, nice pat, ort de tarba ort de scondmditurd, mi réondnea $t sé cunoaste $1 unde poposita cé era locul mu asea negru la popas, 16