Nuvela începe cu discuția dintre bătrână și ginerele ei, Ghiță, personaje care își

duc viața între câmpia Aradului şi munţii Bihorului. „Omul să fie mulţumit cu
sărăcia sa, căci, dacă e vorba, nu bogăţia, ci liniştea colibei tale te face
fericit” spune bătrâna, în timp ce pe Ghiță îl definește dorinţa de schimbare si
spiritul de aventură. Bătrâna nu-şi impune autoritatea, ci emite un avertisment,
așa că Ghiţă are libertate de alegere şi, deci toată răspunderea, așa că hotărăşte
fără ezitare să-şi urmeze dorinţa. De la Sfântul Gheorghe, acesta arendează Moara
cu noroc, o cârciumă situată într-un loc pustiu, dar care le pare noilor locatari
un loc frumos şi binecuvântat in care se pot câștiga bani multi. Hanul este aşezat
într-o vale dezolantă, în care se intră şi din care se iese foarte greu, poartă
spre locurile rele, pline de capcane. Spaţiul fizic este întregit de cel uman,
dominat de lumea porcarilor ce-şi mână turmele prin pădurile de stejar din jur.

La început lucrurile merg bine: în fiecare sâmbătă oamenii îşi numără

banii, iar duminica bătrâna merge la biserică. Momentul care tulbură viaţa tinerei
familii este apariţia înfricoșătorului Lică Sămădăul. El soseşte la han într-o luni
dimineaţa si, după ce le priveşte pe tânăra Ana şi pe mama ei, doreşte să afle cine
este cârciumarul. După ce se prezintă, autoritar, Lică îi cere lui Ghiţă să ţină
evidenţa celor care se opresc la Moară.