Rom J Leg Med 16 (1) 57 – 66 (2008)

© 2008 Romanian Society of Legal Medicine

Repere de investigare in moartea subita cardiaca la adultul tanar

Curca G.C.*1, Drugescu N1., Ardeleanu C.2, Ceausu M.3

_____________________________________________________________________
Abstract: Investigative protocole of sudden cardiac death in young adults . The authors present
some recent theories in sudden cardiac death, SCD, diagnosis: clinical markers (ex. troponin, brain natriuretic
petide, BNP, etc.), apoptosis markers and genetic diagnosis, cardiac conducting techniques, etc. A protocol for
a complete diagnosis is revised. We studied 40 autopsies cases of sudden death from the casuistry of the National
Institute of Legal Medicine Mina Minovici Bucharest in 2006. We selected 24 autopsy reports with cause of
death statements related to cardiovascular diseases: myocardial infarction, dishrytmias, toxic cardiomyopathies
(alcohol and other drugs of abuse such as cocaine, heroine), etc.
Atherosclerosis was founding 13 cases, extensive fibrosis in 22 cases (interstitial, subendocardic,
subepicardial), perivascular fibrosis in 24 cases, fat infiltration in 20 cases, stasis in 18 cases, hypoxia in 23 cases
and bridging in 4. Most parameter were graded from 0 (absent) to 1 (mild), 2 (moderate), 3 (severe) and
statistically correlated with both SPSS data analyze program and Statistical Functions Microsoft Excel 2007,
Windows Vista Business; we used t-Student test, p value, Pearson index. Van Gieson and HE were used for
histopathological study. We noticed very frequently perivascular fibrosis as much as extensive myocardial
fibrosis especially in toxic cases. A frequent association statistically relevant was found between interstitium /
subendocardium / subepicardium and perivascular fibrosis (r = 0,36) most probably hypoxia induced.
A positive correlation was found between necroptic findings and histopathology, showing that whenever
present SCD necroptic findings are relevant for forensic pathology diagnosis (r=0,42). A strong correlation was
found also between interstitial fibrosis and fat myocardial infiltration (r = 0,68). However we did not prove
statistical correlations between atherosclerosis and interstitial firbrosis or fat infiltration, these parameters proved
to be independent in our study. Light mycroscopy is mandatory in SCD diagnosis but more often investigation
must be enlarged with chemistry (seric and tisular), immune histochemistry and cardiac conduction system study.
Key words: sudden death, young adults, interstitial fibrosis

M oartea subita cardiaca a adultului tanar face obiectul unor studii stiintifice
extinse atat in tara cat si in strainatate. Dincolo de surpriza constatarii decesului
de natura cardiaca la varste tot mai tinere cat si paucitatea aspectelor necroptice exista
insuficiente explicatii satisfacatoare privind cauzele epidemiologice, modul de viata sau
obiceiurile acestor tineri (ex. toxice: alcool etilic, droguri stupefiante, etc.), genetica sau
substratul morfologic.
Unele studiile au demonstrat grade variate de fibroza cardiaca si ateroscleroza coronariana
(neobisnuite la persoane cu varsta sub 40 ani) sau anomalii coronariene de tip bridging (la care

________________________
*) Coressponding author: Associate Professor, MD, PhD; 1) National Institute of Legal Medicine
“Mina Minovici”, Sos. Vitan Birzesti 9, Sector 4, 042122 – Bucharest, E-mail: cgcurca@yahoo.com
2) Institutul Victor Babes Bucuresti; 3) UMF Carol Davila Bucuresti

57
Curca C.G. et al Investigative protocole of sudden cardiac death in young adults

frecventa este neasteptat de mare, ~ 25% din cazuri, cu mult peste procentele intalnite in literatura
de specialitate -4%-) precum si alte alterari morfologice. Exista insa si un grup semnificativ in care
nu se constata nici modificari macroscopice si nici anatomo-patologice chiar daca cercetarea de
laborator este extinsa prin investigatia tesutului excito-conductor, analiza unor markeri moleculari
sau genetici. Astfel se constituie ceea ce poate fi numit cu adevarat “moarte subita cardiaca” adica
decese de natura cardiaca care raman fara cauza obiectiva si/sau obiectivabila.
In majoritatea cazurilor leziunile cronice morfologice preexista fata de momentul
complicatiei acute si decesului astfel incat implicatia tanatogeneratoare a acestor tipuri de leziuni
este tot mai putin obiectivabila (de exemplu bridging-ul coronarian la tineri exista cu luni de zile si
ani inaintea decesului pe cand tanarul ducea o viata aparent normala adaptata varstei sale fara a
cunoaste ca este bolnav, etc.).
In unele cazuri varsta tanara asociaza consumul de toxice cu efecte deteriorativ-cumulative
asupra cordului. Consumul excesiv de alcool determina cardiomiopatie dilatativa cu insuficienta
stanga severa, disfunctie inca reversibila in conditiile renuntarii la alcool [1]. Dar pe termen lung
distrugerea toxica a fibrei miocardice este o regula, colagenul si fibroza fiind inlocuitorii tesutului
nobil prin dezvoltarea miocardofibrozei interstitiale si/sau sclerolipomatozei [2]. S-a observat de
asemenea o accentuare a ratei apoptozei in celulele aflate sub influenta toxica. [12].
In ce priveste drogurile stupefiante, consumul sustinut de heroina [4] sau cocaina [5] pot
determina prin efectul lor toxic direct miocardic o rabdomioliza non-traumatica adesea letala
asociata cu hiperpotasemie (fibrilatie ventriculara). Adesea asocierile toxice sunt chiar mai
deteriorative comparativ cu actiunea toxicelor per se (ex. cocaetilenul, metabolit de cocaina format
in prezenta alcoolului etilic) [6]. Mai mult stupefiantele induc apoptoza in cardiomiocite prin
mecanisme inca incomplet elucidate [7,8].
O contributie importanta la completarea diagnosticului de deces markeri clinici precum
troponina, BNP (B-type natriuretic peptide) [9,10], mieloperoxidaza (MPO) [11], PAPP-A (plasma
protein-A) [12],
Apoptoza miocardica este un alt fenomen ubicvitar intramiocardic care poate fi insa folosit
ca semnal sau marker la ischemiei (ex. studiul expresiei proteinei Bcl [13]).
Cercetarea fragmentarii nucleare internucleozomale ADN, ca marker al apoptozei a fost
studiata prin marcare terminala in situ (ISEL) si electroforeza in gel de agaroza in infarctul
miocardic: apoptoza a fost identificata la doar citeva ore de la debutul ischemiei cu circa 4 ore
inainte de aparitia necrozei [14] predominant in centrul viitoarei zone necrotice si mai putin in
periferie [15] predominant subendocardic, atit in zonele fibrotice cit si cele nefibrotice. La
reperfuzie, miocitii sufera predominant necroza dar si apoptoza [14,16]: cercetari aprofundate
bazate pe microscopie electronica combinata cu marcare terminala prin crestare in situ (engl. in
situ terminal deoxynucleotidil trasferase-mediated dUTB-biotin nick end labeling, TUNEL) nu au
identificat cardiomiociti apoptotici ci doar necroza oncotica in reperfuzia la 2, 4 si 24 ore,
subliniind ca miocitii “apoptotici” dupa reperfuzie pot fi de fapt alte forme de moarte celulara
programata, diferite de apoptoza de vero [18].
Apoptoza este implicata mai ales in miocitul ischemic, moartea celulara a miocitilor salvati
de la infarctul acut (miocitii salvati de moartea celulara precoce au niveluri Bax, Bcl crescute [18],
frecvent in moartea celulara a leucocitelor infiltrate si a celulelor cu granulatii ce intervin dupa
infarctul miocardic, la miocitii din stadii evoluate ale cardiomiopatiilor dilatative (apoptoza avind
rol patogenic in insuficienta cardiaca congestiva [15], miocitii in hibernare la 4 saptamini de la un
infarct recent [16].
Apoptoza poate fi utilizata ca marker precoce de moarte celulara miocardica si datarea
momentului debutului ischemiei [19] chiar la 2-4 ore de la debutul ischemiei fata de minim 6 ore in

58
Romanian Journal of Legal Medicine Vol. XVI, nr. 1, 2008

cazul tehnicilor histopatologice conventionale (cazurile in care histopatologia prezenta rezultate

echivoce pentru necroza miocardica au fost confirmate ca infarct miocardic prin detectarea
apoptozei miocitilor in 37% [18].
A fost studiata si influenta caii de activare a factorilor trombinici tisulari asupra leziunii
ischemice miocardice, fiind evidentiate, folosind fuxina acida, numeroase defecte parcelare
datorate „disparitiei” miocardiocitelor. S-a ridicat astfel problema mecanismului formarii acestor
defecte, in conditiile in care acestea au fost observate si in cazuri de moarte subita in care intervalul
scurt de ischemiere nu ar fi oferit timpul necesar ca sa duca la necroza. In baza acestor consideratii
s-a ridicat ipoteza apoptozei ca mecanism al acestei leziuni [20]. A fost demonstrat faptul ca
macrofagele sesile sunt capabile sa fagociteze corpii apoptotici ai celulelor miocardice in doar
cateva ore, timp in care acestia sunt eliminati progresiv prin drenaj limfatic [21]. S-a observat ca
disparitia cardiomiocitelor este aproape invariabil acompaniata de particule mici eozinofile, uzual
prezente in diferite etape ale ischemiei si injuriei cardiace, fiind considerate a fi globule rosii ca
parte a hemoragiei interstitiale, ulterior aratandu-se ca acestea sunt de fapt corpi apoptotici si ca
joaca un important rol in patologia ischemiei cardiace [22,23,24].
Unul dintre factorii etiopatogenici ai procesului apoptotic este reprezentat de depletia de
ATP ca urmare a scaderii aportului atat de oxigen cat si de nutrienti necesari sintezei nucleotidelor
[25]. Urmare a acestui fapt, apare o acumulare intracelulara de Na si Cl, ducand la un proces de
hiperhidratare celulara. Tot ca o consecinta, ATP-aza Ca/Mg va fi alterata, conducand la o
acumulare necontrolata de Ca citosolic, ceea ce va duce la o activare a proceselor de alterare
tisulara, printre care si activarea enzimelor hidrolitice.
Cercetarea morfologiei miocardiocitelor apoptotice a fost si este inca gold-standardul
identificarii apoptozei. In acest sens, folosindu-se mai ales microscopia electronica, a fost
evidentiata fragmentarea si condensarea cromatinei nucleare [25]
Apoptoza asociata ischemiei a fost initial recunoscuta prin evidentierea fragmentarii ADN-
ului, aceasta fiind considerata un marker al mortii celulare programate. Pentru a obiectiva acest
lucru se folosesc tehnici de histochimie, precum TUNEL.
In cazul unui tanar decedat algoritmul de diagnostic trebuie sa ia in consideratie cu
prioritate efectuarea analizei toxicologice pentru a determina prezenta/absenta drogurilor
stupefiante. In cazul rezultatului toxicologic negativ si a unei paucitati necroptice (deseori tipice) se
poate lua ia in considerare decesul cu etiologie cardiaca precizata sau de cauze cardiace
(neprecizate, neobiectivate). Pentru a apropia cauzele etiologice ale decesului se impune extinderea
investigatiei necroptice prin examinarea tesutului excito-conductor complet la nevoie de analize
biomoleculare si genetice. Demonstrarea miocitolizei colicvative [26] ca vacuolizare intracelulara
a celulelor miocardice este considerata astazi o certa demonstrare de ischemie miocardica net
superioara ca specificitate ondularii miofibrilelor (frecvent artefact).
Van T.B. Nguyen-Tran si al. [27], Universitatea California, San Diego (UCSD) Institute of
Molecular Medicine, 2000 demonstreaza defectele genetice care genereaza cai patologice critice ce
pot determina aritmie ventriculara si moarte subita cardiaca la soareci. Studiul arata pentru prima
data ca moartea subita cardiaca poate implica cai care controleaza formarea unor celule pacemaker
in cord ce pot fi asimilate unor electrozi care controleaza frecventa cardiaca. Aceste celule sunt
generate de actiunea unor switch-uri moleculare numite HF-1b a caror deficit poate determina
direct moartea subita.
Recent a fost demonstrat ca remodelarea miocardica, a matricei extracelulare si fibroza
subsecventa sunt implicate in patogenia aritmiei prin corelatiil eintre fibroza miocardica (
[procollagen type I aminoterminal peptide (PINP), procolagen tip III (procolagen tip III
aminoterminal peptide (PIIINP), TIMP1 (membrane metalloproteinase I), incarcarea presionala

59
Curca C.G. et al Investigative protocole of sudden cardiac death in young adults

(brain natriuretic peptide, BNP), inflamatie (high sensitivity (hs)-C-reactive protein) si incidenta
tahicardiei ventriculare [28].

MATERIAL ŞI METODE
Au fost luate în studiu eşantioane de ţesut miocardic de la 40 de pacienţi cu afectiuni
cardiovasculare, din care au fost selectate 24 de cazuri cu decese subite in urma unor leziuni acute
sau cronice cardiace, unele de cauza patologica, reprezentate in marea majoritate de infarct
miocardic acut sau miocardofibroza severa (ischemica, reumatismala etc.) cu tulburari de ritm
atrio-ventriculare secundare, precum si cardiomiopatii provocate de droguri (de tip cocaina,
heroina) sau alcool etilic, mostrele provenind din arhiva Institutului National de Medicina Legala
“Mina Minovici” Bucuresti.

Analiza histopatologica a fost realizata pe fragmente de tesut fixate in formol 10%

(păstrate ~ 24-48 de ore) şi sectiuni incluse la parafina pentru coloratia histopatologică standard HE
si coloratia van Gieson. De asemenea, s-au mai utilizat coloratia histochimica rezorcin fuxina
bazica Weigert, pentru fibre elastice, pe preparate incluse la parafina si respectiv coloratia
histochimica Scharlach, pentru lipide, pe preparate la gheata.
Datele au fost prelucrate statistic cu ajutorul programului Statistical Functions din
Microsoft Excel 2007, sub Windows Vista Business, utilizand analiza statistica descriptiva, testul
t-Student, si coeficientul de corelatie „r” a lui Pearson pentru datele uniform distribuite.
Analiza statistică descriptivă utilizează media, mediana, modalul, deviaţia standard şi IQR
(interquartile range) pentru studierea distribuţiei datelor (parametri histopatologici).
In calculul diferenţei semnificative dintre 2 medii, testele statistice ţin cont de măsurarea
variabilităţii şi ponderea observaţiilor.
Testul t-Student calculează un coeficient t pe baza mediei şi abaterii standard pentru fiecare
lot în parte, în funcţie de numărul de grade de libertate (t-Stat). Plecând de la “ipoteza nulă”, care
presupune că între grupurile studiate nu există nici o diferenţă, calulând valoarea lui t şi
comparându-l cu t tabelar (t Critical), dacă valoarea calculată este mai mare decât cea tabelară
atunci ipoteza nulă este respinsă, iar diferenţa este declarată “semnificativă statistic”.

60
Romanian Journal of Legal Medicine Vol. XVI, nr. 1, 2008

Pragul de semnificaţie unanim

acceptat este de 95% adică p = 0.05
(probabilitatea de eroare fiind de 5:100 =
1:20). Cu cât valoarea lui p (p value) este
mai mică decât această valoare, cu atât
semnificaţia este mai puternică.
Pentru analiza statistică a datelor
uniform distribuite (simetrice), este utilizat
testul t-Student varianta “paired two sample
for means” (“one group two-tails”).

61
Curca C.G. et al Investigative protocole of sudden cardiac death in young adults

Testul t-Student este “robust” din punct de vedere statistic în analiza unui număr limitat de
cazuri (n < 30) şi ca urmare, valorile obţinute sunt suficient de bune pentru a se trage o concluzie
validă.

Fig. 1 Fibroza severa subendocardica cu extensie in miocardul subjacent (sechela de boala reumatismala), VG, 10x

Fig. 2 Sclerolipomatoza interstitiala si perivasculara in alcoolismul cronic, HE, 10x

62
Romanian Journal of Legal Medicine Vol. XVI, nr. 1, 2008

Fig. 3 Fibroza interstiala moderata si perivasculara severa - toxicoman, VG, 10x

Fig. 4 Arterioloscleroza coronariana cu sclerolipomatoza perivasculara focala (toxicomanie), ectazii venulare

asociata cu alterari structurale ale peretelui venos adjacent (scleroza subintimala) – leziune postreumatismala,
VG, 5x

63
Curca C.G. et al Investigative protocole of sudden cardiac death in young adults

Indicele de corelaţie Pearson indică existenţa unei relaţii liniare între variabile pentru un
r >/= +/- 0.4 (direct sau invers proporţional), pentru situaţia când datele sunt uniform
distribuite. Tendinţa, calculată şi aplicată ca prognostic este liniară y = ax + b (grafic de
regresie liniar) şi pune în evidenţă o posibilă evoluţie temporală a fenomenului
analizat.Uneori graficul de regresie (care implică o relaţie cauză – efect) poate îmbrăca
aspectele unei funcţii polinomiale, exponenţiale sau logaritmice. In reprezentările grafice (de
tip scatter-plot), valorile numerice de pe abscisă şi ordonată reprezintă expresia numerică a
unei evaluări calitative sau semi-cantitative a expresiei unor parametri histopatologici pe 5 –
10 câmpuri cu obiectiv 10x.

REZULTATE SI DISCUTII
Din cele 24 de cazuri luate in studiu 21 (87,5%) au fost de sex masculin si 3 de sex
feminin (un raport M:F = 7:1) cu o medie de varsta de aproximativ 28 de ani. Cauza imediata
de deces a fost Insuficienta Cardio Respiratorie Acuta (ICRA) in 17 cazuri, Infarct Miocardic
Acut 2 cazuri, insuficienta cardiaca acuta 1 caz, insuficienta respiratorie acuta 1 caz,
insuficienta multipla de organ 1 caz, insuficienta cardiocirculatorie acuta 1 caz si cauza
neprecizata 1 caz.
Parametrii histopatologici urmariti au fost: ateroscleroza, fibroza interstitiala,
perivasculara, subepicardica si subendocardica, lipomatoza, edemul interstitial, staza, hipoxia
si bridgingul. Gradarea acestor parametri s-a facut in 4 grade: absenta (0), usoara (1),
moderata (2) si severa (3). Astfel, ateroscleroza a fost prezenta in 13 cazuri, fibroza
interstitiala/subendicardica/ sub-epicardica in 22 de cazuri, fibroza perivasculara in 24 de
cazuri, lipomatoza in 20 de cazuri, staza in 18 cazuri, edemul in 18 cazuri, hipoxia in 23 de
cazuri si bridgingul in 4.
S-a constatat o corelatie pozitiva intre observatiile macroscopice si microscopice privind
fibroza interstitiala (r=0,42).
Exista o usoara corelatie microscopica intre fibroza interstitiala / subendocardica /
subepicardica si cea perivasculara (r = 0,36) si de asemenea o stransa relatie liniara de directa
proportionalitate intre fibroza interstitiala si lipomatoza (r = 0,68).
Nu s-au constat corelatii intre ateroscleroza coronariana si fibroza interstitiala sau
lipomatoza. Ca urmare, acesti parametri apar a fi independenti.
Din datele din literatura, hipoxia cronica miocardica duce la fibroza interstitiala si
perivasculara (expresia morfologica a cardiopatiei ischemice fiind miocardofibroza), fapt
dovedit si pe cazurile studiate, in care 21 prezinta asociata hipoxia cu fibroza interstitiala in
diferite grade, desi nu exista o corelatie directa statistic semnificativa intre grading-ul lor,
acesta fiind la randul lui conditionat de prezenta unor fenomene agonice antemortem si de
artefactele de prelucrare histopatologice.
Cateva dintre aspectele histopatologice pe care le-am intalnit sint prezentate in fig 1-4.

CONCLUZII
Am remarcat ca diagnosticele macroscopice de ateroscleroza si fibroza interstitiala puse
in timpul autopsiei se pot corela cu diagnosticele anatomo-patologice.
Asocierea frecventa intre lipomatoza si fibroza interstitiala / subendocardica /
subepicardica sugereaza un posibil mecanism comun de producere, cu mare probabilitate
hipoxic ceea ce se suprapune peste datele din literatura.

64
Romanian Journal of Legal Medicine Vol. XVI, nr. 1, 2008

Toxicomanii prezinta severe alterari cardiace predominant prin fibroze, scleroze

extensiva si degenerari miofibrilare ce ofera un cert substrat morfologic pentru tulburari de
ritm letale.
Microscopia optica clasica nu poate pune singura un diagnostic cert de cauza de moarte
subita cardiaca decat intr-un numar relativ mic de cazuri bine determinate.
Cercetarea tesutului excitoconductor al cordului in aceste decese, angiografia, biologia
moleculara pot insa impreuna contura un diagnostic si pentru aceste cazuri.
Dupa cum a observat chiar Nguyen-Tran si echipa sa „multa stiinta va fi necesara
pentru a determina factorii secretori care ghideaza formarea celulelor pacemaker cardiace si a
celor de conducere. Folosind tehnologia DNA si alte tehnici post-genomice se pot identifica
genele implicate in caile HF-1b care pot contribui la moartea subita cardiaca”.
Putem organiza urmatorul algoritm de investigatie in cazurile de moarte subita cardiaca.

Bibliografie

1. Mahmoud S, Beauchesne LM, Davis DR, Glover C.: Acute reversible left ventricular dysfunction secondary
to alcohol. Can J Cardiol. 2007 May 1; 23(6):475-7.
2. Lee WK, Regan TJ.: Alcoholic cardiomyopathy: is it dose-dependent?. Congest Heart Fail. 2002 Nov-Dec
8(6):303-6.

65
Curca C.G. et al Investigative protocole of sudden cardiac death in young adults

3. Deaciuc IV et al: Alcohol, but not lipopolysaccharide-induced liver apoptosis involves changes in
intracellular compartmentalization of apoptotic regulators Alcohol Clin Exp Res 28: 160-72. 2004
4. Scherrer P, Delaloye-Bischof A, Turini G, Perret C.: Myocardial involvement in nontraumatic
rhabdomyolysis following an opiate overdose, Schweiz Med Wochenschr.1985 Aug 24;115 (34):1166-70
5. McCann B, Hunter R, McCann J: Cocaine/heroin induced rhabdomyolysis and ventricular fibrillation.
Emerg Med J. 2002 May;19(3):264-5.
6. Wilson LD, Jeromin J, Garvey L, Dorbandt A.: Cocaine, ethanol, and cocaethylene cardiotoxity in an
animal model of cocaine and ethanol abuse. Acad Emerg Med. 2001 Mar;8(3):211-22
7. Guohu Li, Yuhui Xiao, Lubo Zhang: Cocaine induces apoptosis in fetal rat myocardial cells through the p38
MAPK and mitochondrial/cytochrome C pathways, Journal of Pharmacology And Experimental
Therapeutics Sept. 13, 2004).
8. M Trimarchi, et al: Massive apoptosis erodes nasal mucosa of cocaine abusers, 2004
http://www.caspases.org/showinfo.php?pmid=16686379.
9. Simon T et al.: Elevated B-type natriuretic peptide levels in patients with nonischemic cardiomyopathy
predict occurrence of arrhythmic events, Clin Res Cardiol. 2008
10. Berger R.: Circulation. 2002;105:2392-2397
11. Lawrence et al: Proc. Natl. Acad. Sci. USA (1999) 96:3149-3153
12. Veinot JP, Gattinger DA, Fliss H.: Early apoptosis in human myocardial infarcts. Hum Pathol 28(4):485-
492. (1997)
13. Narula, J et al.: Apoptosis in myocytes in end-stages heart failure, N Engl J Med 335(16):1182-1189. (1997)
14. Chen, C si colab.: Myocardial cell death and apoptosis in hibernating myocardium J Am Coll Cardiol
30(5):1407-1412. (1997)
15. Saraste A et al.: Apoptosis in human acute myocardial infarction. Circulation 95(2):320-323. (1997)
16. Takemura G, Ohno M, Fujiwara H.: Ischemic heart disease and apoptosis. Rinsho Byori 45(7):606-613.
(1997)
17. Bardales RH, Hailey LS, Xie SS, Schaefer RF, HSu SM: In situ apoptosis assay for the detection of early
acute myocardial infarction. Am J Pathol 149(3):821-829. (1996)
18. Erlich JH, Boyle EM, Labriola J, Kovacich JC, Santucci RA, Fearns C, Morgan EN, Yun W, Luther T,
Kojikawa O, Martin TR, Pohlman TH, Verrier ED, Mackman N: Inhibition of the tissue factor-thrombin
pathway limits infarct size after myocardial ischemia-reperfusion injury by reducing inflammation. Am J
Pathol 2000, 157:1849-1862
19. Beranek JT: Thanatosomes and cardiomyocyte apoptotic bodies. Hum Pathol 2001, 32:894-895
20. Beranek JT: Why primary angioplasty is less offensive to the myocardium compared with thrombolysis for
acute myocardial infarction. Am Heart J 2000
21. Beranek JT: Quick disposal of dead cardiomyocytes: an ultimate proof of their apoptosis. J Heart Lung
Transplant 2001, 20:923-924
22. Beranek JT: Pathogenesis of heart fibrosis in systemic sclerosis. Int J Cardiol 2001, 80:261-262
23. Yin X-M., Dong Z.: Essentials of Apoptosis – A Guide for Basic and Clinical Research, Totowa, New
Jersey, 2003
24. Patrick A. Adegboyega MD, Abida K. Haque MD and Paul J. Boor MD: Extensive myocytolysis as a
marker of sudden cardiac death, Cardiovascular Pathology, Vol. 5, Issue 6, 1996, Pages 315-321
25. Kuo, H-C., Cheng, C-F., Clark, R.B., Lin, J.J-C., Lin, JL-C., Hoshijima, M., Nguyen-Tran, van T.B., Gu, Y.,
Ross, Jr.J., Giles, W.R. and Chein, K.R.: A defect in the Kv channel-interacting protein 2 (KChIP2) gene
leads to a complete loss of the transient outward potassium current (Ito) and confers genetic susceptibility to
ventricular tachychardia. Cell 107:801-813. 2001.
26. Blangy H, et. al.: Serum BNP, hs-C-reactive protein, procollagen to assess the risk of ventricular tachycardia
in ICD recipients after myocardial infarction, Europace. 2007 Sep;9(9):724-9. Epub 2007 May 24.

66