( Auspeun u lelyn mdnmu mo Cmu

Cmnu

Se a uvedea um sbrodb ce apeiu mum Cmam fenu a

gananta
u n a tnasmvte a outeler o& adotunT
pusk5a CUvmabuu Contha
ustenta & pe ceevabE
Nguoanta a uh exe ma mau dihu dalove
an socssfac m auhs 6mp ewauek piitoau
Can aktudi
dkde de meohu
Cnmi n ma{ emwin,b; Cmthu,dal dur ACdud ,sf - Acdnp4 le

Umde
mdia
mum ta dee exigenitelk de
an{a fd2atd de tmeka ahora
cdud uuT
a teesd,
me m cadl unei ske
Acdn dd hiduWaa acopeui mumu
Supimentautwwuta de Amoa Mabonaka EAed 2

I mm
Cmum mar( Cumb eum l

duamehul bouer 0 mm
Cwinb

m laheluk 9 emwh, duth 30 mv

 tpey nac tu lion a annmabuute Cmamm
emom Cmm 4Cdes
Acdow uplimmenut a apeuhú u n me conf de aloaku&
de mmondo

Valeouua nmandatar bc des lo mm

Cmomz 30 + Ao = 4Omm

(2RE20LVAFEA CALTATIvA A OO2jie BeTDskLi

1eosi s7?A BeTDNui PRosPAT
Se staa eert d i Talkelul 2, tume
Tip elumentuluu
Tip juku de tsppit
>Tiel m uuu &
Peml m tudau a betsmulu
Auend m eeu taptul ca meloda nipont eie u
trogkiul , roua muu fa m elemaua u
bema , cn elomehcudNoc 2et
ena, EXecuwtatet n stafp
Clasa de centnuta nuzulta u
taou upum sa milu $0 uw
E UMENT

m pupol, emenhl k alge Tm umche ce

-Lehndeta de hualzat a uc dnl ( moelt7
uhti ae malr oa befunuluu (smpkeu psfalrkeat|>monelt
cndito ok taeu da
lamat admmat
aps tnatamewt tem
*
A
dirnenbiun stnuchui (me teuna t ra
aonutium medului intalkey
iadsivtecka polenbala menjunatoa
a
eau esz eRS elomul
acugaklu qats e akallil sihn mat
eoynuk
 g CEMAA-S 325 N
R
boAL MINIM be uENT
-

CON&TU durRerae

mwuhm de
mimun umomt sdalAeste m fumbe :
N

ckisa de expurneA a elememhlu

imkmiedta qodulu uiitatk
Conem taloelela 34 38, h u elax de expuvo XC4A
KC4 6 EA
Swnt
valeu i a RCOWamcate

-doaj m e ament 300 kg

m

haprt mea apa/omeu QSD

4A6RGATELE a) Tipul lraah ciut': ugat Vess ot baleiber=

imenuma mroxma auul coale

b
bpel demetuu d kon (shale Undka, diefegmt, Placa
hedpiet 1 monsl bzas eealfel .

max -dm dimenaunecs mumuT a elomenhuluu

Smn G00 IS0mm

dratamta dishe lole de ariobda

dox dostarmta mimmá dinlu 0Ushu -5mm

du'st. omiin oonhu awabdu mum (dj d)

damto dinttu aNMobut orc to mala
 dekanta dislht amötiAoutunede=da
daedionta dinitt elicl

6- Cnom2 pok-2.Go0-iho-2-p-0 ySou

dA40 -

0 Jooimu
GO0

ttn. ddolMCO d a /00- C0-Ar- Omm

Ommt
distonta uma dihiht ahmtnd=mumdi do )
d d2 20mm
distonta mumm die amalu 0 mm
ihu a a y - S mm P-S<Bsm.
Smar 4 dstenta mumum

de aucgoin
u bebom
u bebon aa mabu)y
wmaby on
stlatules
esm
wen 3x uayme shatu dk aceuu uu eten a ama kung

3 40mmm J mm

Reká rmoy 32 mm

upahatc tonulu

Cau us * Raet
Comas ba gamuke mvfica a agnlgatelor
est desdIs puim Pwn e mosa al
ta pupnauta beksandlau
aponata
'tele cu dclunr p to u dimeurinu ot
gahlu tucut sm
or
ga h l u

o,12 mm),; 921tru Snuu (uua auun 4lwu) 8 wuleluy

22 (uu) Apechu 32/uu) 63/auuy
Tenhu depantejanua ageyaoln m
m fuacbuni d.
acbumt de m bpu
pretusu vem den e . T
Nisp augat au sehul 04(mu) ancluay
ou dmen nhunea mumima nras mau qlat
aqugahul
oia oe 63 mi
ctcA

fenn diammehu mei'm de 32 mmm wmousc hgub dh

hvduumato eitueSeve mitet ak fecanu a9t eApun alau

tuuba qwnulsmihia.
eunlla ) censlu resc

Aget
O+ 0,25 2 8% hucov alkq 5 o
9
> 88 287. hewv al 15To
3% 20%
0 2 >!4 tucvale
23 47 tne ce 34%
O 4
3 62%

le 62 8oV% iwn altc +01%

3S >Heg 0elo
 A oe amesfe
clymulut buwe sa a ealltaka ap
fApo de
de Cnmeske a

pctala (Apa dim nuteaua pubua)

Nu uhtcadá opt dim balb, bauu, ete)
Nu aemamdla awhtza ta apU oe mee.

apetu gpa-cent maum

Pentua anudae
reha avuna a andihid ce duabtlak ,
hapoutl macm aprcwit

expenedom tetbelele 34s 3

siabirisk m tumebe clux de
Todo 3
0So mav im
Tab 33

Re 20LUAREA CANTITATIU
ACOMMDTii dETONULUI
Leteimimau camtitä6la cenmonemb{e x fau eiha 1m ekon,

Apa
AAxCC (elome
kemese e
A taekdea de ap oientehiR deumumalk m

clasc bekomudu ensknt dm tabelul41

unche de monrinea mauma
euent d suche m

auoatulut

de aba nelie de mahua

cesaent de sperva eamb
a

arugot
babthea ; oq concosaje'-l
ahugahlu (pt.
Dmak yGat 3 2m m e l E=L 'A 200 ¬/m

de kalasher c' 1 J
aaugat
3RRDerJe APA-CiMeNTT 41clmx
iok hogorhului1c)mx m
9n all 42 Sumt pune
wmehe de
c a a loekenulu (Carlse
4 / c 04T
clasa eimenhlu ( 32,59
emegntate al
omulu ( ad
qdut d
Mcleme rer. Galak =o5
(Alc ax mum
Alc) mow Tabel 42- 945

Ac)mN » q45

3 3 eiMeNTUL
crmesc
uce 4Cambttetta e apa e
(ceuctet) slabt la 21
(max
Valsana Ca a Mmka dhh
ma-
uhisfac wAvmta
Peapooit ( e a u

200
Cmax
max445kah
3eo ) -44T k
Ccalt e')-
ma
vev ftas
(tonbnnal 43)
C+ Ago-0,1
Soo ka
 3 AGFECATUL uscaki e eualueata scã~md
m stau
de aeot
Camt tara tokala
Caru aunt
olumele colertal compomerub,
ddm volumul
aUhm wntanl im)
mgsub

Aer eclus
Apa
Cmoat

Aquoat us cot

Am

fag CI fcim a'-T)

(lco
-

a
14.3 o L le»20 d m
(ldu (do
slau uxakt
(kocte seuhake m
-ambtäta fela de
cueat
lman unitot oe velwm 69l«k i u s v gslul
aqdembtatea apaunta
aaad ld)Tald - 27Hnd
edus 2o ( 2oc lme
Pvekum de al

demslten omentulsui
3 ld
Peim
2c0du- 2odui=*631,67dlo
100ods- 44
-

Aa- + dhu
 mcãnbtuaaqugah ulu pe whui
Combtepa de oast eihu ecoua &aleuksetza :
Ag. 'amo
-amhtetka de agugat dim hul

4q anbitatra tsBal de guqot

TT peunhul de ttcui vhn ta ui

Pi reuvtul de uu vm sta a-1

o+q12 l00

q2025 52S-2K y0 4245 42

-2 6 3,9
6H ka

135-9 0

10&9 ke
20-13. 1¥06
2
18 ¥,e% 8
24 31-20 oa

0-4 40% h09,4h 410

4I3s2 lcoH0, 0 0 5 8 3

(
6.42.CORPTAeEA CANTITAT de APM
S uncbe de umudlaten eecbia a aqugahulu ( NISS? sau Pimeis),
Cod eusata conb teka d af enbmut îm maa acesUa .

AA A
anheulaizmd penihu isi? s PIeTRiS Qnem

AN AgN Tem
7elnieJ

AA AANAtp

AN 529. S,8* tim

2 AN
4+
424 64 + 7+ (i1 8 = 529 K

S+ 409 +512 = 1y kg
e

tl

A BA 200-33,5- 66,S
A
HGHGTE PSen
CORPCTRPEt
ANTn TAT
3.4.3.

agha ndlaba
,
Se
Soohlut(kalme/
sovhd at
umud pevtuu
Ag=
ecmbiteea e augt (hu
de aaat
uat phu euhd
Canbrtatea
tntu" Z1
efeiva a tenigahtlui on
UUmd taten
 Panticuda'tomd pehu &nhul de knARÍ Ptres

N 2 Zkglh
2

AgN529.(44 00
544,81kgme

Ag
DAGeEGAT CORECTHTA
CANTITHTEA TOTA
344
54,8t +Iy6s l¥39
=

A Ag A9 =
Ag 2

DENSTATEA PAREN7 ABTDMUUU

Aa+C+t'
b- A+C +A 4064-44S+
200

4395+4S+ {66S

235 ke 2 3 7 c

3a e)
92 251
 TEMA2
DETERMINAREA GRADULUI DE MATURIZARE A BETONULUI
Departamentul de Construcţii Civile, Inginerie Urbană şi Tehnologie
An universitar 2020- 2021

8
Număr....................Grupa ..3A../ C.C.I.A.
RUJOIU FLORINA LARISA
Nume......................................................................
14.01.2021
Data............................Verificat..............................

TEMĂ PROIECT : Să se calculeze şi să se interpreteze gradul de maturizare efectiv

al betonului pentru un element de tip :

Tip element
3N – fundaţie (cofraj vertical) ;
3N+1 – grindă (cofraj orizontal / vetical) – deschidere 7.00 (m) – aici ne raportăm la cofrajul
orizontal (cel de fund) ;
3N+2 - placă (cofraj orizontal) – cu dimensiunile în plan de 6.20 x 4.20 (m) ;

Executat din beton armat de clasă :

Clasa beton
3N – C16/20 ;
3N+1 – C25/30 ;
3N+2 - C20/25 ;

Preparat cu ciment de tip :

Tip ciment
2N – CEM II A-S 32.5 ;
2N+1 – CEM I 32.5 ;

Având un raport (A/C)max :

Raport (A/C)max
4N – 0.4 ;
4N+1 – 0.6 ;
4N+2 – 0.5 ;
4N+3 – 0.7 ;

Ȋn ziua 15 (pentru toţi din grupă)

Şi la ora :
3N – dimineaţa (orice oră) ;
3N+1 – prânz (orice oră) ;
3N+2 - seara (orice oră) ;
CERINŢE

Pentru cei care aveţi cofraj vertical, să se identifice ziua şi ora când se poate proceda la
decofrare (adică când rezistenţa la compresiune atinge valoarea de 2.5 N/mm2) ;

Pentru cei care aveţi cofraj orizontal, să se specifice dacă în ultima zi (ora specificată) se
poate proceda la decofrare sau nu (cu justificare) ;

Pentru toţi, de analizat în ce zi şi la ce oră apariţia unui îngheţ nu mai afectează în sens
negativ caracteristicile fizico – mecanice finale ale betonului (adică când este atins şi depăşit
gradul critic de maturizare Mk).

Temperaturile care le daţi să fie toate pozitive şi cel puţin 5o C, seara şi noaptea mai mici,
respectiv mai ridicate ziua.

SUCCES !!!
 GRADUL DE MATURIZARE AL BETONULUI
Tabele calcul

Tabel calcul coeficient de echivalenţă Kθi

Tabel calcul grad critic de maturizare Mk

Tabel calcul grad de maturizare Mβ funcţie de nivelul de întărire β (%)

 Calculul gradului de maturizare a betonului
` temperatura in beton Grad de maturizare efectiv
ziua ora masurata pe int de
media pe int
pe int de θi'+10 ti Kθi timp ti Cumulat Mθef
de timp ti θi'
timp ti θi Mθief
A B C D E F G H I
6 5 9 19 7 0,884 117,572 117,57
13 13 12 22 6 0,924 121,968 239,54
1
19 11 9 19 4 0,884 67,184 306,72
23 7 6,5 16,5 8 0,82 108,24 414,96
7 6 11 21 7 0,912 134,064 549,03
14 16 15 25 5 0,96 120 669,03
2
19 14 12 22 4 0,924 81,312 750,34
23 10 9,5 19,5 9 0,892 156,546 906,89
8 9 10,5 20,5 5 0,906 92,865 999,75
13 12 11,5 21,5 4 0,918 78,948 1078,70
3
17 11 9,5 19,5 4 0,892 69,576 1148,28
21 8 7,5 17,5 9 0,854 134,505 1282,78
6 7 10 20 6 0,9 108 1390,78
12 13 12 22 6 0,924 121,968 1512,75
4
18 11 9,5 19,5 4 0,892 69,576 1582,32
22 8 7 17 9 0,84 128,52 1710,84
7 6 11,5 21,5 5 0,918 98,685 1809,53
12 17 15,5 25,5 5 0,964 122,91 1932,44
5
17 14 12,5 22,5 5 0,93 104,625 2037,06
22 11 11 21 11 0,912 210,672 2247,74
9 11 13 23 5 0,936 107,64 2355,38
14 15 13,5 23,5 5 0,942 110,685 2466,06
6
19 12 9,5 19,5 4 0,892 69,576 2535,64
23 7 6,5 16,5 7 0,82 94,71 2630,35
6 6 9 19 5 0,884 83,98 2714,33
11 12 12,5 22,5 5 0,93 104,625 2818,95
7
16 13 11,5 21,5 5 0,918 98,685 2917,64
21 10 8,5 18,5 9 0,876 145,854 3063,49
6 7 10 20 6 0,9 108 3171,49
12 13 12,5 22,5 4 0,93 83,7 3255,19
8
16 12 11,5 21,5 5 0,918 98,685 3353,88
21 11 10 20 11 0,9 198 3551,88
8 9 13,5 23,5 6 0,942 132,822 3684,70
14 18 16 26 4 0,968 100,672 3785,37
9
18 14 12 22 4 0,924 81,312 3866,68
22 10 10,5 20,5 11 0,906 204,303 4070,99
9 11 12 22 6 0,924 121,968 4192,95
15 13 12,5 22,5 4 0,93 83,7 4276,65
10
19 12 10,5 20,5 4 0,906 74,292 4350,95
23 9 9,5 19,5 9 0,892 156,546 4507,49
8 10 12,5 22,5 4 0,93 83,7 4591,19
12 15 14 24 5 0,948 113,76 4704,95
11
17 13 12 22 4 0,924 81,312 4786,26
21 11 9,5 19,5 9 0,892 156,546 4942,81
6 8 11 21 7 0,912 134,064 5076,87
13 14 12 22 4 0,924 81,312 5158,19
12
17 10 8,5 18,5 5 0,876 81,03 5239,22
22 7 6 16 8 0,8 102,4 5341,62
6 5 9 19 7 0,884 117,572 5459,19
13 13 12,5 22,5 4 0,93 83,7 5542,89
13
17 12 11 21 5 0,912 95,76 5638,65
22 10 8,5 18,5 8 0,876 129,648 5768,30
6 7 9,5 19,5 6 0,892 104,364 5872,66
12 12 10,5 20,5 5 0,906 92,865 5965,52
14
17 9 8,5 18,5 6 0,876 97,236 6062,76
23 8 8,5 18,5 8 0,876 129,648 6192,41
7 9 12 22 7 0,924 142,296 6334,70
14 15 13,5 23,5 4 0,942 88,548 6423,25
15
18 12 11 21 4 0,912 76,608 6499,86
22 10
 Concluzii

 S-a avut in vedere decofrarea unei placi cu dimensiunile in

plan 6.20x4.20 (m) alcatuita din beton de clasa C20/25 care
contine ciment de clasa CEM II A-S 32.5.
Pentru deschideri>6.00 m,trebuie sa se atinga cel putin 85% din
clasa betonului.Acestui nivel de intarire ii corespunde un grad de
maturizare M85=10700 h°C.

Conform tabelului atasat,valoarea gradului de maturizare in ziua 15

ora 21:00 este Mk=6499.86 h°C<M85,asadar,elementul NU se
poate decofra deoarece aceasta operatie conduce la afectarea in
sens negativ,iremediabil a prorietatilor fizico-mecanice finale ale
betonului.

 In ceea ce priveste determinarea momentului(ziua si

ora)dincolo de care aparitia unui inghet nu mai afecteaza in
sens negativ proprietatile fizico-mecanice finale ale betonului
(momentul in care se poate renunta la masurile de
termoprotectie)s-au constatat urmatoarele:

Gradul critic de maturizare Mk(la +20°C)corespunzator unui

raport A/C=0.4 si tipul cimentului CEM II A-S 32.5 este de 850
h°C.

In ziua 3,ora 8:00 valoarea gradului de maturizare este de

906.89 h°C si depaseste valoarea gradului critic de maturizare.
 TEMA 3
COFRAJ METALIC PENTRU STALP
Obiectivul acestei teme este realizarea unui cofraj metalic pentru un
stalp avand dimensiunile 45x75 (cm) si inaltimea de betonare
Hb=5.20m.

In vederea obtinerii sectiunii dorite a stalpului,s-au solidarizat in sistem

morisca a 2 caloti scurti si 2 caloti lungi prin introducerea orificiilor ∅14
ale piesei de capat de pe un calot ,in bolturile ∅12 situate pe calotul
ortogonal astfel:

 pentru laturile scurte (45cm) ale stalpului s-au utilizat calotii

scurti(750 mm)
 pentru laturile lungi (75cm)ale stalpului s-au utilizat calotii
lungi(1250mm)

Montarea panourilor de cofraj pe sistemele de caloti se realizeaza in

sistem contramorisca,prin introducerea orificiilor ∅14 situate pe
platbandele laturilor orizontale ale panourilor in bolturile ∅12 de pe
caloti.Pe calotii scurti s-a montat cate un singur panou,iar pe cei
lungi, 2 panouri coplanare care se asigura intre ele prin intermediul
unui cleste montat pe marginile verticale ale acestora.

Asigurarea verticalitatii si stabilitatii cofrajului se face prin utilizarea

cate unei perechi de spraituri(S1+S2) pe 2 fete ortogonale ale
cofrajului.
 PRODUCED BY AN AUTODESK STUDENT VERSION

SECTIUNE STALP

C-C B-B

P4 P4 P4
SECTIUNE A-A P3 P3 P3
Calot de capat Calot de capat

C C
Palnie turnare

A A A A
Panouri montate pe caloti P1 P1 P1
Palnie turnare

PRODUCED BY AN AUTODESK STUDENT VERSION

PRODUCED BY AN AUTODESK STUDENT VERSION

P4
P4
P3
P2 P2
P4

Placa baza
(pozata pe dulap)
B
P1 P1 P1

Spraituri(tensori)

S2
S2
Caloti intermediari Caloti intermediari
P1 P1 P1

S1 S1
Placa baza Calot de baza P4 Calot de baza Placa baza
P4
Placa baza P3
(pozata pe dulap) P2 P2
P4

NOTA
SISTEMUL DE PRINDERE AL
SPRAITURILOR S1 SI S2 TIP PLACA DE
BAZA POZATA PE DULAPI VA FI
INLOCUIT CU UTILIZAREA DIBLURILOR
CONEXPAN.

Universitatea Tehnică de Construcții

Bucuresti TEHNOLOGIE
F.C.C.I.A.
Desenat: Rujoiu Larisa
SCARA COFRAJ METALIC
Data:
14 IANUARIE 2021 1:50 PENTRU STALP
Verificat:
PRODUCED BY AN AUTODESK STUDENT VERSION