PROIECT TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE CONSTRUCTII I

STUDENT: ACHIM STELIAN

FCCIA
ANUL IV, SERIA A, GRUPA 1
NR. DE ORDINE: 24
AN UNIVERSITAR 2022-2023
TEMA NR. 1 - PROIECTAREA COMPOZITIILOR BETOANELOR

Date de tema:

1. Clasa betonului
3N → C20/25
2. Caracteristici element
4N → stâlp 60x60 cm armat cu 16φ18
3. Condiții de expunere
3N → Element aflat in interiorul clădirii
4. Umiditate agregate
2N → unisip=2,5%; upietris=1%
5. Gradul de omogenitate al betonului
3N → III
6. Condiții de transport și punere în lucrare
2N → transport cu autoagitatorul și turnare cu bena
7. Tipul agregatului
2N → de balastieră
8. Condiții de execuție și tehnologie adoptată
2N → turnare la temperaturi scăzute (+5 ÷ +10˚C)
 Avand in vedere faptul ca elementul pentru care se compune reteta de beton este un
stalp aflat in interiorul cladirii atunci clasa de expunere este XC1.

1. CALCULUL ACOPERIRII CU BETON (cnom)

Se va prevedea un strat de acoperire minim cmin pentru a garanta:
- o bună transmitere a forţelor de aderenţă
- protecţia de armăturilor contra coroziunii (durabilitate)
- o rezistenţă la foc convenabilă (vezi EN 1992-1-2).

cmin = max (cmin,b; cmin,dur + Δcdur,γ - Δcdur,st - Δcdur,add; 10 mm)

unde:
cmin,b - acoperirea minimă faţă de exigenţele de aderenţă, vezi Tabelul 17.
cmin,dur - acoperirea minimă faţă de exigenţele de mediu, vezi Tabele 19 şi 20.
Δcdur,γ - marjă de siguranţă furnizată de Anexa Naţională a Eurocod 2.
Δcdur,add - reducerea acoperirii minime în cazul unei protecţii suplimentare, furnizată de
Anexa Naţională a Eurocod 2.

cmin,b = 18mm
cmin,dur = 15mm (Clasa structurala S4, XC1)
Se recomandă să se sporească acoperirea cu marjă de siguranţă Δcdur,γ, furnizată de Anexa
Naţională. Valoarea lui Δcdur,γ recomandată este Δcdur,γ = 0 mm.

Valoarea recomandată, în absenţa unor precizări suplimentare, este Δcdur,st = 0 mm.

Valoarea recomandată, în absenţa unor precizări suplimentare, este Δcdur,add = 0 mm.
cmin = max (18 ; 15 + 0 - 0 - 0; 10 mm) = 18mm

cnom = cmin + Δcdev

Δcdev – suplimentare care tine seama de tolerantele de executie
Valoarea recomandată este Δcdev = 10 mm.

cnom = 18 + 10 = 28mm rotinjim la 30mm

 2. REZOLVAREA CALITATIVA A COMPOZITIEI BETONULUI

2.1. CLASA DE CONSISTENTA A BETONULUI:

Se stabileste conform Tabelului 25 in functie de:

• Tipul elementului – stalp de beton armat
• Tipul mijlocului de transport - transport cu autoagitatorul
• Tipul mijlocului de punere in lucru a betonului - turnare cu bena

Voi alege o clasa de consistenta S2/S3, cu tasarea cuprinsa intre 100-150 mm

2.2. ALEGEREA TIPULUI DE CIMENT

Cimentul trebuie ales dintre cele a căror aptitudine de utilizare este stabilită, luând în
considerare :
- tehnologia de executare a lucrării;
- utilizarea finală a betonului;
- condiţiile de tratare (de exemplu tratament termic);
- dimensiunile structurii (dezvoltarea căldurii de hidratare);
- agresiunile mediului înconjurător la care este expusă structura;
- reactivitatea potenţială a agregatelor faţă de alcaliile din materiale componente.

Avand in vedere ca stalpul se incadreaza in clasa de expunere XC1 si acesta se toarna in

conditii de temperatura intre 5 - 10°C putem alege un ciment CEM II A-S 32,5R.

2.3.DOZAJUL MINIM DE CIMENT DIN CONDITII DE DURABILITATE

Dozajul minim de ciment se stabileste in funtie de:

- Clasa de expunere a elementului
- Intensitatea gradului de agresivitate

Conform tabelului 37, pentru clasa de expunere XC1:

- Raport maxim apa/ciment: 0,65
- Dozaj minim de ciment: 260 kg/m3
 2.4. AGREGATELE

a) Tipul agregatelor- de balastieră

b) Dimensiunea maxima a granulei agregatelor
- In functie de tipul elementului de beton:

Dmax ≤ 1/4 din dimensiunea minimă a elementului; => Dmax ≤ 150mm

- Distanta intre armaturi:

Dmax ≤ distanţa minimă dintre armături - 5 mm

In cazuri curente, distanta minima dintre armaturi este de 50mm la stalpi:
Dmax ≤ 45mm
- Grosimea stratului de acoperire cu beton a armăturilor:

Dmax  1,3 × grosimea stratului de acoperire cu beton a armăturii.

Dmax   × 30 = 39mm
- transportul şi punerea în lucrare a betonului:

În cazul transportului prin pompare

Dmax  1/3 din diametrul conductei de transport a betonului şi de regulă maximum 32 mm
→ Dmax ≤ 32mm

c) Compozitia granulometrica a agregatelor utilizate la prepararea betonului

Compoziţia granulometrică a agregatelor care se utilizează la prepararea betoanelor este

descrisă prin procentul de masa al agregatului trecut prin sitele cu ochiuri pătrate cu
dimensiuni de 0,125 (mm), 0,25 (mm), 0,5 (mm), 1 (mm), 2 (mm), 4 (mm), 8 (mm), 16 (mm),
22 (mm), respectiv 32 (mm) şi 63 (mm).
Agregat Treceri prin curbele ce delimiteaza zona favorabila Curba favorabila
0÷0.125 1%-5% 3%
0÷0.25 2%-8% 5%
0÷0.5 5%-18% 9%
0÷1 8%-28% 15%
0÷2 14%-37% 22%
0÷4 23%-47% 31%
0÷8 38%-62% 48%
0÷16 62%-80% 70%
0÷32 100%-100% 100%
 2.5. APA DE AMESTEC

Apa reprezintă ca şi cimentul respectiv agregatul, un constituent de bază al

betonului, influenţând toate proprietăţile acestuia atât în stare proaspătă cât şi în stare
întărită.
Ea trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
- să nu conţină materiale în suspensie (să fie limpede);
- să nu aibă gust şi miros (evitarea apelor sălcii şi mirositoare, ce conţin săruri,
cloruri sausulfaţi);
- să se înscrie în parametrii normali de bazicitate, aciditate şi alcalinitate
(obligatoriu prin analize de laborator).

2.6. RAPORTUL APA-CIMENT MAXIM

Conform tabelului 37, pentru clasa de expunere XC1:

- Raport maxim apa/ciment: 0,65

3. REZOLVAREA CANTITATIVA A COMPOZITIEI BETONULUI

Determinarea cantităţilor componenţilor se face pentru 1 m3 de beton.

Agregatele se presupun perfect uscate, urmând ca în final să se facă corecţiile
corespunzătoare în funcţie de umiditatea efectivă a acestora.

3.1. APA

Din tabelul 41, cantitatea orientativă de apă de amestecare (A) se determină

în funcţiede clasa betonului şi de consistenţa sa. Această cantitate, urmează să fie
corectată cu uncoeficient (c) stabilit în funcţie de dimensiunea maximă a agregatului
şi un coeficient (c’) funcţie de tipul agregatului (de concasaj) :

AI = A × c × c’ [l/m3]

A- cantitatea de apa orientativa determinata in functie de clasa betonului si consistenta

acestuia conform tabelului 41.
A = 215 l/m3 ( Beton C25/30, clasa de consistenta S2/S3)
c- coeficient de corectie in functie de dimensiunea maxima a agregatului
Dmax, agregat = 32mm → c = 1,0
c’- coeficient de sporire a cantitatii de apa functie de natura agregatului
agregat de balastiera → c’ = 1,0

AI = 215∙1∙1 = 215 l/m3

 3.2. RAPORTUL APA-CIMENT (A/C)max

Din tabelul 42, în funcţie de clasa betonului, clasa cimentului şi gradul de

omogenitateal betonului, se determină valoarea raportului apă-ciment (A/C).

• Clasa betonului: C20/25

• Clasa cimentului: 32,5
• Gradul de omogenitate al betonului: III
𝐴
→ Raportul maxim apa ciment: (𝐶 )cantitativ= 0,45

𝑨 𝑨 𝑨
= min ((𝑪 )calitativ; (𝑪 )cantitativ) = min(0,65 ; 0,45) = 0,45
𝑪

3.3. CIMENTUL

𝐴𝐼 215
C= 𝐴/𝐶 = 0,45 = 477,78 ≈ 478 kg/m3

AI – cantitatea de apă de amestec determinată conform punctului 3.3.1 (cantitatea

orientativă de apă de amestec – tabel 41, afectată cu eventualele corecţii).
A/C – valoarea cea mai mică a raportului A/C maxim pentru asigurarea cerinţelor
derezistenţă (clasă) şi durabilitate (valoarea A/C stabilita la punctul 3.3.2.)

C= max( Ccalitativ ; Ccantitativ) = max (260 kg/m3 ; 478 kg/m3) = 478 kg/m3

3.4. AGREGATE

Cantitatea totala de agregat in stare uscata se calculeaza scazand din volumul untiar
3
(1m ) volumele celorlalti componenti care sunt cunoscuti.
Cantitatea de agregate in stare uscata (Ag) se evalueaza aplicand relatia:
𝐶
Ag =ρag (1000-𝜌 – AI – P)
𝑐

c - densitatea cimentului, egală cu circa 3,0 kg/dm3;

ag - densitatea aparentă a agregatului (conform tabelului 45.), în kg/dm3;
ag = 2,7 kg/dm3 (agregat de balastiera)
P - volumul de aer oclus, egal cu circa 2% respectiv 20 dm3/m3; în cazul utilizării
aditivilor antrenori de aer; aerul antrenat se stabileşte conform tabelului 46.
478
Ag =2,7(1000- – 215 – 20) = 1635,3 kg/m3 ≈ 1636 kg/m3
3
 3.5. IMPARTIREA AGREGATULUI TOTAL PE SORTURI

Cantitatea de agregat pentru fiecare sort se calculeaza cu relatia:

𝑝𝑖 −𝑝𝑖−1
Agi = Ag ∙ 100

Agi – cantitatea de agregat din sortul „i”

Ag – cantitatea totala de agregat
pi – procentul de trecere prin sita „i”
pi-1 - procentul de trecere prin sita „i-1”
3−0
Ag, 0-0,125 = 1636 ∙ = 49,08 ≈ 49 kg
100
5−3
Ag, 0,125-0,25 = 1636 ∙ 100 = 32,72 ≈ 33kg
9−5
Ag, 0,25-0,5 = 1636 ∙ 100 = 65,44 ≈ 65 kg
15−9
Ag, 0,5-1 = 1636 ∙ = 98,16 ≈ 98 kg
100
22−15
Ag, 1-2 = 1636 ∙ = 114,52 ≈ 115 kg
100
31−22
Ag, 2-4= 1636 ∙ = 147,24 ≈ 147 kg
100
48−31
Ag, 4-8 = 1636 ∙ = 278,12 ≈ 278 kg
100
70−48
Ag, 8-16 = 1636 ∙ = 359,92 ≈ 360 kg
100
100−70
Ag, 16-32 = 1636 ∙ = 490,8 ≈ 491 kg
100

∑𝑛𝑖=1 𝐴𝑔𝑖 = Ag → 49+33+65+98+115+147+278+360+491 = 1636 kg

 3.6. CORECTAREA CANTITATII DE APA
𝑢
ΔA = ∑𝑛𝑖=1 𝐴𝑔𝑖 ∙ 100
𝑖

Agi - cantitatea de agregat in stare uscata din sortul „i”

ui - umiditatea sortului "i";
n - numărul total de sorturi.
ΔA = ΔAN + ΔAP
𝑢
ΔAN = ∑𝑛𝑖=1 𝐴𝑔𝑖𝑁 ∙ 100
𝑁

∑𝑛𝑖=1 𝐴𝑔𝑖𝑁 = 49+33+65+98+115+147 = 507 kg

uN = 3%
3
ΔAN = 507∙ 100 = 15,21 l/m3
𝑢
ΔAP = ∑𝑛𝑖=1 𝐴𝑔𝑖𝑃 ∙ 100
𝑃

∑𝑛𝑖=1 𝐴𝑔𝑖𝑃 = 278+360+491 = 1129 kg

uP = 1,5%
1,5
ΔAN = 1129 ∙ 100 = 16,94 l/m3

ΔA= 15,21+16,94 = 32,15 l/m3

A* = AI – ΔA = 215-32,15 = 182,85 l/m3

3.7. CORECTAREA CANTITATII DE AGREGATE PE SORTURI

∗ 𝑢𝑖
𝐴𝑔𝑖 = Agi (1+100 )

Cunoscand umiditatile separat pentru nisip si pietris vom particulariza relatia de calcul astfel:
𝑢
∗
𝐴𝑔𝑁 = ∑𝑛𝑖=1 𝐴𝑔𝑖𝑁 * =∑𝑛𝑖=1 𝐴𝑔𝑖𝑁 (1+100
𝑁
)
𝑢
∗
𝐴𝑔𝑃 = ∑𝑛𝑖=1 𝐴𝑔𝑖𝑃 * =∑𝑛𝑖=1 𝐴𝑔𝑖𝑃 (1+100
𝑃
)

∗ 3
𝐴𝑔𝑁 = 507 (1+100) = 522,21 kg

∗ 1,5
𝐴𝑔𝑃 = 1129 (1+100) = 1145,94 kg

Cantitatea totala de agregat corectata:

∗ ∗
𝐴𝑔∗ = 𝐴𝑔𝑁 +𝐴𝑔𝑃 = 522,21+1145,94 = 1668,15 kg
 3.8. DENSITATEA APARENTA A BETONULUI

ρb = 𝐴𝑔∗ +C+ A* = 1668,15+478+182,85 = 2329 kg/m3

TEMA NR. 2 – DETERMINAREA GRADULUI DE MATURIZARE
AL BETONULUI

Să se calculeze și să se interpreteze gradul de maturizare efectiv al betonului

pentru elementul de beton de la tema A, după 14 zile de la turnare:
4N → temperaturi cuprinse între +15 ÷ +25˚C

Avand un stalp de beton armat 60x60 cm armat cu 16φ18, realizat cu beton C20/25 au rezultat
din reteta de beton conceputa la tema 1 urmatoarele:

• Ciment: CEM II A-S 32,5R

𝑨
• Raportul apa-ciment: 𝑪 = 0,45

Cunoscand acceste date, putem calcula gradul de maturizare critic Mk (la +20°C) = 975 h°C.
Am constatat faptul ca acest grad de maturizare critic a fost depasit la finalul zilei a doua,
𝑒𝑓
dupa ora 22:00. cand gradul de maturizare efectiv este 𝑀𝜃𝑖 = 1006,2 h°C.

Stalpul fiind un element vertical este nevoie sa se atinga o rezistenta la compresiune a

betonului de cel putin 2,5 N/mm2.
Astfel, pentru un beton de clasa C20/25 si un ciment de tip II A-S 32,5:
20N/mm2....................100%
2,5N.mm2...................X%
X = (2,5 x 100)/20 = 12,5% din clasa → un nivel de intarire β = 12,5%.
Conform tabelului ce indica gradul de maturizare in functie de nivelul de intarire, avand un
ciment de tip II A-S 32,5, unui nivel de intarire β = 12,5% ii corespunde un grad de
maturizare M12,5 = 670 h°C (valoare obtinuta prin interpolare).
Constatam faptul ca acest grad de maturizare se atinge in cea de-a doua zi dupa ora 12:00
𝑒𝑓
cand se atinge un grad de maturizare 𝑀𝜃𝑖 = 751,0 h°C.
𝑒𝑓
𝑀𝜃𝑖 = 751,0 h°C > M12,5 = 670 h°C
 Temperatura in beton Grad de maturizare efectiv
(°C) (h°C)

Masurata pe Media pe θ i '+10 ti Pe intervalul

Ziua Ora Kθi
(°C) (h) de timp Cumulat
intervalul de intervalul de
"ti" Mθi ef
timp "ti " timp "ti " ef
Mθi (h°C)
θi θi'
(h°C)

8.00 15
1 13.00 22 18.5 28.5 5 0.988 140.8 140.8
19.00 20 21 31 6 1.02 189.7 330.5
23.00 16 18 28 4 0.984 110.2 440.7
6.00 12 14 24 7 0.948 159.3 600.0
12.00 20 16 26 6 0.968 151.0 751.0
2
18.00 15 17.5 27.5 6 0.98 161.7 912.7
22.00 14 14.5 24.5 4 0.954 93.5 1006.2
8.00 15 14.5 24.5 10 0.954 233.7 1239.9
13.00 24 19.5 29.5 5 0.996 146.9 1386.8
3
19.00 18 21 31 6 1.02 189.7 1576.5
23.00 15 16.5 26.5 4 0.972 103.0 1679.6
6.00 13 14 24 7 0.948 159.3 1838.8
12.00 16 14.5 24.5 6 0.954 140.2 1979.1
4
18.00 14 15 25 6 0.96 144.0 2123.1
22.00 14 14 24 4 0.948 91.0 2214.1
8.00 10 12 22 10 0.924 203.3 2417.4
13.00 12 11 21 5 0.912 95.8 2513.1
5
19.00 14 13 23 6 0.936 129.2 2642.3
23.00 12 13 23 4 0.936 86.1 2728.4
6.00 12 12 22 7 0.924 142.3 2870.7
12.00 16 14 24 6 0.948 136.5 3007.2
6
18.00 20 18 28 6 0.984 165.3 3172.5
22.00 18 19 29 4 0.992 115.1 3287.6
8.00 15 16.5 26.5 10 0.972 257.6 3545.2
13.00 18 16.5 26.5 5 0.972 128.8 3674.0
7
19.00 22 20 30 6 1 180.0 3854.0
23.00 20 21 31 4 1.02 126.5 3980.4
6.00 16 18 28 7 0.984 192.9 4173.3
12.00 17 16.5 26.5 6 0.972 154.5 4327.9
8
18.00 21 19 29 6 0.992 172.6 4500.5
22.00 20 20.5 30.5 4 1.01 123.2 4623.7
8.00 17 18.5 28.5 10 0.988 281.6 4905.3
13.00 18 17.5 27.5 5 0.98 134.8 5040.0
9
19.00 19 18.5 28.5 6 0.988 168.9 5209.0
23.00 15 17 27 4 0.976 105.4 5314.4
6.00 13 14 24 7 0.948 159.3 5473.6
12.00 16 14.5 24.5 6 0.954 140.2 5613.9
10
18.00 20 18 28 6 0.984 165.3 5779.2
22.00 19 19.5 29.5 4 0.996 117.5 5896.7
8.00 14 16.5 26.5 10 0.972 257.6 6154.3
13.00 15 14.5 24.5 5 0.954 116.9 6271.2
11
19.00 16 15.5 25.5 6 0.964 147.5 6418.7
23.00 15 15.5 25.5 4 0.964 98.3 6517.0
6.00 14 14.5 24.5 7 0.954 163.6 6680.6
12.00 20 17 27 6 0.976 158.1 6838.7
12
18.00 25 22.5 32.5 6 1.05 204.8 7043.5
22.00 23 24 34 4 1.08 146.9 7190.3
8.00 20 21.5 31.5 10 1.03 324.5 7514.8
13.00 21 20.5 30.5 5 1.01 154.0 7668.8
13
19.00 19 20 30 6 1 180.0 7848.8
23.00 17 18 28 4 0.984 110.2 7959.0
6.00 15 16 26 7 0.968 176.2 8135.2
12.00 16 15.5 25.5 6 0.964 147.5 8282.7
14
18.00 17 16.5 26.5 6 0.972 154.5 8437.2
22.00 18 17.5 27.5 4 0.98 107.8 8545.0
 TEMA NR. 3- COFRAREA UNUI STALP PRIN SISTEMUL CMS

Să se realizeze cofrarea unui stâlp din beton armat monolit, cu dimensiunile de

mai jos, utilizând sistemul de cofrare pentru stâlpi CMS.
5N+4 → stâlp 30x75 (cm)
Hstâlp=3,25+0,05N = 3,25 + 0,05∙24 = 4,45 m
Sistemul CMS este compus din:
1. Panouri de cofraj- metalice

P1: 500x1190mm; P2: 500x590mm; P3: 500x290mm; P4: 500x100mm

2. Caloti (de baza, intermediari, de capat)
3. Elemente de fixare a panourilor intre ele pe orizontala sau verticala (cleme si clesti)
4. Spraituri (tensori): Rol de a verticaliza cofrajul

Etapele tehnologice de realizare a cofrajului metalic pentru stalpi:

1. Nivelarea suprafetei suport pe o distanta care depaseste laturile stalpului cu circa 2,5m
2. Montarea calotilor de baza se face in sistem morisca pe conturul trasat al stalpului
3. Se monteaza primul rand de panouri (P2), iar pe una din fete se lasa un panou
nemontat pentru o fereastra de curatare. Panourile se monteaza in sistem morisca in
sens invers calotilor.
4. Se monteaza primul rand de caloti intermediari.
5. Se monteaza primul rand de panouri P1.
6. Se monteaza caloti intermediari
7. Se monteaza tensorii inferiori
8. Se monteaza urmatorul rand de panouri P1
9. Se monteaza caloti intermediari
10. Se monteaza un rand de panouri P2, iar pe una dintre fete se lasa un panou nemontat
pentru crearea unei fereste de turnare unde se aseaza si palnia de turnare.
11. Se monteaza caloti intermediari
12. Se monteaza urmatorul rand de panouri P2
13. Se monteaza caloti intermediari
14. Se monteaza tensorii superiori
15. Se monteaza panourile P3
16. Se monteaza calotii de capat
17. Se curata baza stalpului si se inchide fereastra de curatare cu un P3+3P4
18. Se acopera fereastra de turnare cu un P3+3P4
19. Se verticalizeaza cofrajul prin reglarea lungimii tensorilor