Relaţii

Prieteniile: Cum să le faci …. şi cum să le păstrezi

Material tradus şi folosit cu permisiunea autorului.
*Written by Steve Miller. Copyright August, 1997 by Reach Out Ministries. Copiile pot fi realizate doar pentru a fi folosite
în cadrul bisericii voastre locale. Materialul nu este de vânzare..

IDEEA CENTRALĂ PENTRU ÎNTREAGA SERIE DE STUDII: „Relaţiile noastre cu oamenii

sunt foarte importante pentru Dumnezeu şi pentru noi. Urmând principiile lui Dumnezeu cu
privire la relaţii, putem să ne bucurăm de un succes mai mare în vieţile noastre personale şi
spirituale.”

SCOPUL SERIEI DE STUDII: „Tinerii să plece de la acest studiu cu o înţelegere a modului în

care trebuie să se relaţioneze la cei din jur şi cu o dedicare pentru a trăi acest lucru în vieţile lor.”

Notă pentru lideri: Chiar dacă această serie este lungă (poate că veţi dori să lăsaţi spaţiu între lecţii,
aşa încât să le întindeţi de-a lungul unui an), majoritatea tinerilor sunt fascinaţi de relaţii şi vor fi
doritori să treacă prin aceste studii. Datorită relaţiilor acestora, zilele pe care ei le trăiesc sunt adesea
bune sau rele. Ei sunt familiari cu tragedia divorţului şi a durerii cauzate de relaţii rupte în familii.
Încercaţi să treceţi prin aceste material cu mult înainte de a îl preda, aşa încât să folosiţi ilustraţii
personale despre modul în care fie că aţi căzut, fie că aţi avut succes în aplicarea acestor principii. De
asemenea, pe măsură ce meditaţi în timpul săptămânii, veţi găsi ilustraţii în vieţile tinerilor, a
familiei, a bisericii, sau din ştirile de la televizor.
Veniţi cu umilinţă înaintea lui dumnezeu pentru a Îl întreba dacă viaţa voastră este în concordanţă cu
ceea ce predaţi. Puneţi deoparte suficient de mult timp pentru a aplica voi înşivă principiile, înainte
de a le da mai departe. Scopul nostru nu este să ajungem la sfârşitul acestei serii de studii pentru a îi
vedea pe toţi tinerii citând o listă de principii din memorie. Scopul nostru este să începem să ne
relaţionăm la oameni din perspectiva lui Dumnezeu. Indiferent de jocuri, de însărcinări, de ilustraţii,
sau de interacţiuni în grup care pot fi folosite pentru a atinge acest ţel, acestea pot fi folosite!
Cât de importantă este această serie de studii? Odată, Isus fost întrebat: „Învăţătorule, care este cea
mai importantă poruncă din lege?” Cea de-a doua jumătate a răspunsului Său a fost: „să-l iubeşti pe
aproapele tău ca pe tine însuţi.” Acest lucru implică relaţii.

„CUM SĂ FACI PRIETENIILE SĂ DUREZE: DOUĂ

SECRETE ESENŢIALE”
(Lecţia 1)

IDEEA CENTRALĂ: Dumnezeu vrea ca noi să ne iertăm unii pe ceilalţi din toată inima.

SCOP: Tinerii trebuie să plece de la acest studiu înţelegând iertarea şi motivaţi la a o practica.

Introducere
Brainstorm: Începem o serie de mesaje pe tema relaţiilor. În grupuri mic, discutaţi de ce este important să avem
deprinderi relaţionale (în prietenii, în familie, la muncă, la şcoală). (Cere liderilor de grup să raporteze ideile lor
întregului grup de tineri.) Poate că va fi bine să îi ţii în grupuri mici pentru următoarea discuţie (sub I.B.).

1
Dacă vă gândiţi mai mult, calitatea relaţiilor în viaţă determină mare parte din fericirea noastră. O
vacanţă într-o staţiune de vis poate să se schimbe în Al Treilea Război Mondial, dacă relaţiile se
destramă. Unii dintre voi ştiţi exact ce vreau să spun.
De fapt, deprinderile relaţionale ar putea să fie cele mai importante calificări pentru acea slujbă pe
care visaţi să o aveţi. Gândiţi-vă serios la următoarele două citate pe care le-am ales.

ILUSTRAŢIE: „Chiar şi în domenii tehnice, aşa cum este ingineria, în jur de 15% din succesul
financiar al cuiva se datorează cunoaşterii tehnice, şi aproape 85% se datorează deprinderilor în
inginerie umană – personalităţii şi abilităţii de a conduce oameni.”

ILUSTRAŢIE: „Abilitatea de a te relaţiona la oameni este aşa de accesibilă ca şi zahărul sau

cafeaua. Şi voi plăti mai mult pentru această abilitate, decât pentru orice altceva sub soare.” (John
D. Rockefeller, om de afaceri şi filantrop faimos american)

Nu este vorba doar de faptul de a deveni o persoană super prietenoasă care poate să îşi facă prieteni
la fel de repede pe cât face Bill Gates bani. Unele aspecte sociale sunt doar de suprafaţă, incapabile
de a duce o relaţie prea în profunzime, pentru prea mult timp. Aşa cum a spus Samuel Butler:

„Relaţiile sunt la fel ca şi banii – uşor de făcut, însă greu de păstrat.”

Trebuie să învăţaţi să vă lipiţi de relaţiile voastre, în special dacă doriţi vreodată să aveţi o familie a
voastră, sau să lucraţi în acelaşi loc mai mult de un an. Însă, adeseori, noi distrugem chiar şi cele mai
preţioase relaţii călcând peste două principii biblice. Haideţi să trecem în această săptămână peste
unul din ele, şi peste celălalt în săptămâna care va veni.
Haideţi să ne rugăm ca Dumnezeu să dea naştere acestor principii în vieţile noastre.

Rugăciune
Idee! Foloseşte clipul din „Indiana Jones” (cel în care Sean Connery joacă rolul tatălui lui Indiana), în care Indy
pune în cele din urmă mâna pe pahar, şi peştera începe să se prăbuşească. Spune-le puţin din contextul filmului şi
lasă câteva minute din film înainte de această scenă. În această scenă, Indiana scapă cupa pe o margine de
prăpastie, şi aproape că se poate apleca pentru a o prinde. El doreşte să facă tot ce îi stă în putinţă pentru a o apuca,
însă tatăl său îl provoacă cu o frază de genul: „Las-o Indy.” El o lasă. Încheie acest lucru cu: „Sunt unele lucruri pe
care vreţi să le ţineţi în mână, aşa cum Indiana Jones a vrut să păstreze cupa. Însă, dacă veţi încerca să le păstraţi,
vă vor distruge. Azi vom discuta despre cum să lăsaţi la o parte acele sentimente de gelozie şi listele de lucruri rele
pe care nu vreţi sau nu puteţi să le lăsaţi la o parte.” (Am „furat” această idee dintr-un serviciu bisericesc la
biserica lui Andy Stanley.)

I. FIŢI SUFICIENT DE TARI PENTRU A IERTA

A. Ce spune Dumnezeu? (Cere unui tânăr să citească pasajul.)

„Orice amărăciune, orice iuţime, orice, mânie, orice strigare, orice clevetire şi orice fel de răutate
să piară din mijlocul vostru. Dimpotrivă, fiţi buni unii cu alţii, miloşi, iertaţi-vă unul pe altul, cum v-
a iertat şi Dumnezeu pe voi în Hristos.” (Efeseni 4:31,32)

Conform acestor versete, cum ar trebui să aibă impact asupra noastră iertarea lui Dumnezeu, în ce
priveşte abilitatea noastră de a îi ierta pe cei din jur?

2
 B. Ce înseamnă să ierţi?
DISCUŢIE: Din nou în grupe mici, evaluaţi următoarele afirmaţii. Reprezintă ele o adevărată iertare, sau una
distorsionată?
- „O voi ierta. Însă nu voi uita niciodată!”
- „Deşi a vorbit în mod repetat lucruri neadevărate despre mine, îl voi recomanda totuşi ca şi păstor,
devreme ce ar fi greşit ca eu să nu îl iert.”
- „Eu nu mă enervez. Pur şi simplu fac dreptate.”
- „Eu nu mă revanşez. Pur şi simplu ţin sentimentele negative în interiorul meu.”
- „Deşi a furat de la mine în trecut, îl voi ierta şi îl voi lăsa să stea în casa mea în timp ce eu sunt în
vacanţă.”

(Pentru lider) – După ce vom defini mai jos iertarea, întoarce-te la afirmaţii. Apoi, arată modul în care fiecare din
ele este o distorsionare. Toate sunt nişte distorsionări. Prima afirmaţie şi a cincea sunt distorsionări pentru că
Dumnezeu ne dă calificările pentru conducere în Cuvântul Său (vezi 1 Timotei 3 şi Tit 1). Dacă un om are o
reputaţie proastă într-un domeniu, poate să fie descalificat de la o poziţie responsabilă pentru o perioadă de timp. În
inima mea şi prin acţiunile mele, eu pot să iert un molestator de copii. Însă acest lucru nu înseamnă că îl voi angaja
ca şi baby sitter!)

O definiţie a iertării:

„SĂ NU TE RĂZBUNI ÎN AFARĂ, ŞI SĂ NU ŢII RESENTIMENTE ÎN INTERIOR.”

Gând cheie: Dacă o relaţie trebuie să se schimbe datorită acţiunilor unei persoane, nu trebuie să se
întâmple datorită urii sau resentimentelor din partea voastră.

C. De ce este important să iertăm? (întreabă tot grupul)

1. Sănătatea fizică poate să fie atinsă atunci când ţinem în noi mânia.
2. Suntem jefuiţi de bucurie.
3. Nu putem să păstrăm relaţii pe termen lung.
4. Nu putem să îi slujim din punct de vedere spiritual pe oameni pentru o perioadă
mare de timp.

Poate că unii dintre voi aveţi chiar acum resentimente. Aveţi în mintea voastră liste cu lucruri pe care
vi le-au făcut oamenii: promisiuni pe care părinţii voştri nu şi le-au ţinut, acea persoană care v-a rănit
cu cuvintele ei, acea fată care v-a furat cel mai bun prieten. Şi lista poate să meargă mai departe.
Ascultaţi, dacă nu faceţi ceva referitor la aceste resentimente, ele vă vor răpi bucuria şi vă vor mânca
de vii.

Haideţi să trecem peste masca care ne-am pus-o:

„Pur şi simplu nu ne vorbim.”

„A fost vina lui.”
„Nu ştii cât de rău m-a jignit.”

Poate vă gândiţi că un spirit neiertător nu este mare scofală. Însă aş vrea să citească cineva Matei
18:21-35 pentru a vedea ce crede Dumnezeu despre spiritul nostru neiertător. (Cere unei persoane
care citeşte bine să citească rar. O bună referinţă este şi Matei 6:14-15).
Lăsaţi-mă să arunc puţin mai multă lumină asupra acestui pasaj. Diferenţa de sumă era enormă.
Milioane de dolari împotriva a 50 sau 100 de dolari. Un comentator spune: „Să presupunem că eraţi
plătiţi cu monede. Datoria de 100 de dinari putea să fie ţinută în buzunar. Datoria de 10000 de
talanţi ar fi avut nevoie de o armată de 8600 de persoane, fiecare cărând un sac de 60 de livre, şi ei

3
ar fi format, la o distanţă de un yard, o linie de cinci mile distanţă!” (Barlcay citându-l pe A.R.S.
Kennedy)
Note de studiu asupra Matei
ILUSTRAŢIE: Imaginaţi-vă că aşa ceva vi s-a întâmplat vouă. Aţi 18:
economisit de şase ani să mergeţi la colegiu, lucrând din greu în Versetul 21: Petru era generos
fiecare vară, în construcţii, cheltuind bani doar pe lucruri strict în sugestia sa. Învăţătura
rabinică era doar de trei ori.
necesare. Şi aţi avut destul de mult succes, angajându-i şi pe alţii care Versetul 32: „Rob viclean” ar
să lucreze pentru voi, pe măsură ce afacerea creştea. Aţi economisit fi putut de asemenea să fie
cu credincioşie bani în investiţii bune, cheltuind doar pe lucruri strict tradus „mizerabil rău,” „sclav
necesare. Însă nu vreţi să lucraţi în construcţii pe vecie. Care este fără valoare,” „răule.” Cuvinte
visul vostru? Să obţineţi o diplomă în arhitectură şi să proiectaţi mari destul de dure.
clădiri pentru oraşe.
Este ziua graduării. Cei şase ani de muncă grea şi de trăire plină de sacrificiu v-au răsplătit cu
30.000 de dolari în cont. Însă, apoi, primiţi un telefon înfiorător de la facultate. Cei 30.000 de dolari
pe care i-aţi trimis la facultate printr-un cec nu au fost niciodată primiţi. Un artist al înşelării a
reuşit să obţină cecul şi să cheltuiască banii înainte de a fi prins de poliţie. Ce înşelătorie! Inima
voastră se face mică, pe măsură ce reflectaţi la toţi anii de pregătire pentru momentul care nu va
mai veni niciodată.
Îl vizitaţi pe infractor, acum prins, cerându-i banii înapoi. Însă el cade în genunchi, rugându-vă:
„Am cheltuit toţi banii pe medici, pentru soţia şi copiii mei. Vă rog să aveţi milă cu mine. Dacă mă
duc la închisoare, familia mea nu va mai avea venituri şi va suferi.” Inima voastră se sfâşie atunci
când vă uitaţi la soţia sa demnă de milă şi la copiii lui murdari. „Te iert” îi spuneţi, „nu voi depune
plângere.”
În a doua zi însă îi faceţi o vizită surpriză acestui om, ca să vedeţi dacă schimbarea sa este reală. Îl
găsiţi strângând de gât şi bătând un grup de copii care nu au reuşit să îi dea cei 90 de cenţi pentru
fiecare dolar pe care îl cerşeau, şi pe care îi primiseră în ziua respectivă. „Veţi regreta că aţi păstrat
un dolar şi că v-aţi cumpărat acei biscuiţi,” ameninţa el.
Cum v-aţi simţi în acest moment? L-aţi iertat de cei 30.000 de dolari preţioşi ai voştri. El nu a putut
să îi ierte pe copii pentru că au păstrat un dolar. Eu l-aş duce la judecată şi aş cere pedeapsa
maximă pentru el.

Înţelegeţi ce vreau să spun? Cât de mare este păcatul nostru împotriva lui Dumnezeu, comparat cu
păcatul acelei persoane împotriva noastră? Păcatul nostru a fost aşa de rău că a fost necesară moartea
Fiului Său pentru ca noi să fim iertaţi. Păcatul nostru era aşa de mare încât meritam să petrecem o
eternitate în iad pentru a plăti preţul. Acum, gândiţi-vă la acea persoană care nu sunteţi gata să o
iertaţi. Cum credeţi că arată înaintea lui Dumnezeu atitudinea noastră, după ce El ne-a iertat atât de
mult?
Fiecare din voi va lua o foaie de hârtie şi va merge să stea într-un loc din sală în care nimeni să nu vadă ceea ce scrie.
Acolo, scrieţi numele oamenilor pe care trebuie să îi iertaţi. Deşi nu veţi putea schimba întotdeauna atitudinile
celorlalţi cu privire la voi, puteţi să vă ocupaţi de propriile voastre atitudini faţă de ceilalţi. Sunteţi gata să Îi cereţi lui
Dumnezeu să vă ajute să îi iertaţi pe cei de pe lista voastră? Dacă da, daţi această problemă lui Dumnezeu şi rupeţi
lista. Acest lucru poate să fie o experienţă extraordinară de eliberare. Atunci când resentimentele caută să vină
înapoi, spuneţi-i din nou lui Dumnezeu că îi veţi ierta pe aceşti oameni. Însă trebuie să Îi cerem lui Dumnezeu să ne
ajute de fiecare dată când sentimentele de amărăciune şi de mânie se întorc asupra noastră. Doar atunci vom putea să
fim liberi în interiorul nostru.

(Pentru lider – am gândit lecţia să se încheie aici. Totuşi, simt că ar trebui prezentat şi punctul D.
Dacă timpul este prea scurt, nu încerca să prezinţi în mod superficial toată lecţia. Încheie cu
activitatea de mai sus şi lasă punctul D pentru săptămâna care va veni.)

4
 D. Dar dacă inima mea refuză să ierte?
Staţi în grupe mici şi imaginaţi-vă că cel mai bun prieten al vostru vine la voi şi spune: „Îţi mai aminteşti cum a
răspândit Nick nişte zvonuri neadevărate despre mine, care au ca şi rezultat faptul că întreaga şcoală crede că sunt
homosexual? Nu voi fi niciodată în stare să îmi curăţ imaginea şi viaţa mea socială este distrusă. Însă voi încerca
să Îl urmez pe Isus iertându-l pe acest nemernic, adică pe Nick. Vreau să îl iert, însă de fiecare dată când îl văd îmi
creşte tensiunea şi mi se întoarce stomacul pe dos. Oh, aş putea să spun cuvintele: „Te iert” însă sentimentele mele
vor continua să spună „Nici gând. Cum să îl iert pe Nick din toată inima mea?””
Ca şi grup, căutaţi să îi daţi prietenului vostru un sfat bun. (Apoi, împărtăşiţi cu tot grupul ceea ce aţi găsit.)

1. Lăsaţi Domnului judecata

„Prea iubiţilor, nu vă răzbunaţi singuri, ci lăsaţi să se răzbune mânia lui Dumnezeu, căci este scris:
„Răzbunarea este a Mea, Eu voi răsplăti” zice Domnul. Dimpotrivă, dacă îi este foame vrăjmaşului
tău, dă-i să mănânce, dacă-i este sete, dă-i să bea, căci dacă vei face astfel, vei grămădi cărbuni
aprinşi pe capul lui.” (Romani 12:19-20)

Parte din durerea noastră este că persoana respectivă pare să fie în regulă, în timp ce noi suferim.
Însă, conform Cuvântului lui Dumnezeu, El nu a trecut cu vederea ce s-a întâmplat. Fie în această
viaţă, fie în eternitate, acel rău va fi îndreptat.

2. Căutaţi să vedeţi dincolo de suprafaţă.

„Când a văzut gloatele, I s-a făcut milă de ele, pentru că erau necăjite şi risipite, ca nişte oi care n-
au păstor.” (Matei 9:36)
„Inima îşi cunoaşte necazurile, şi nici un străin nu se poate amesteca în bucuria ei.” (Proverbe
14:10)

Când Isus a văzut mulţimile, a avut milă faţă de ele. Tot ce puteţi vedea este că acea fată v-a furat cel
mai bun prieten. Însă, aţi luat vreodată în considerare faptul că caracterul ei vrednic de dispreţ va fi
„recompensat” pe termen lung? Probabil că se îndreaptă înspre o viaţă mizerabilă. Şi aţi luat în
considerare ce fel de viaţă de familie a dus-o la astfel de acţiuni? Poate că ea caută în mod disperat să
obţină atenţia pe care nu a primit-o acasă. Dacă aţi fi crescut ca şi ea, poate că aţi fi ajuns să fiţi ca şi
ea. Nu putem şti toate lucrurile cu care se confruntă o persoană. Dincolo de suprafaţă, poate că veţi
găsi o oaie speriată, pierdută, care caută cu disperare sens în viaţă.

ILUSTRAŢIE: Stephen Covey şi-a schimbat atitudinea atunci când a văzut dincolo de suprafaţă. El
s-a urcat într-o duminică dimineaţa în metroul newyorkez şi a găsit o atmosferă plină de pace,
fiecare stând în tăcere şi citind sau odihnindu-se. Însă tăcerea s-a spart atunci când un om şi copiii
săi sălbatici au intrat în metrou. Copiii ţipau, luau ziarele oamenilor din mână, şi aruncau cu diverse
obiecte. Omul stătea cu ochii închişi, nefăcând absolut nimic. Stephen spune „Nu puteam să cred că
era aşa de insensibil să îşi lase copiii să alerge şi să fie sălbatici, fără să facă nimic, fără să îşi
asume nici o responsabilitate.” Aşa că Stephen s-a dus la omul respectiv şi l-a provocat să îşi
controleze copiii.

Ei bine, haideţi să fim cinstiţi. Dacă aţi fi fost într-un metrou liniştit şi aţi fi încercat să vă citiţi
ziarul, iar aceşti sălbatici copii v-ar fi luat ziarul şi ar fi creat haos, nu-i aşa că aţi fi fost gata să îl
strangulaţi pe tatăl neinteresat?

Însă ceea ce s-a întâmplat mai departe a dat la o parte iritarea lui Stephen. „Omul şi-a ridicat
privirile ca şi cum ar fi realizat situaţia pentru prima dată şi a spus încet: „Oh, aveţi dreptate. Cred
că trebuie să fac ceva. Tocmai am venit de la spital unde mama lor a murit acum o oră. Nu ştiu ce să
cred, şi cred că nici ei nu ştiu cum să se raporteze la acest lucru.”” (Stephen R. Covey, The Seven
Habits of Highly Effective People, Simon and Schuster, 1990, pp. 30,31).
5
Ce ar fi făcut un astfel de lucru iritării voastre? Vedeţi, nu ştiţi ce lucruri stau dincolo de aparenţe,
care au făcut ca o persoană să aibă un comportament neplăcut, sau să facă comentarii dureroase. Este
un alt motiv datorită căruia trebuie să lăsăm judecata în mâna lui Dumnezeu. Noi vedem doar o mică
parte a imaginii de ansamblu.

3. Reflectaţi asupra măreţiei iertării lui Isus. (Efeseni 4:31:32)

Păcatul nostru împotriva lui Dumnezeu L-a pus pe Isus pe cruce. Totuşi, El ne-a iertat. Nu ar trebui
să ne motiveze aşa ceva să ne ocupăm de nişte lucruri rele cu mult mai mici?

4. Cereţi-I lui Dumnezeu să facă o lucrare supranaturală în inima voastră.

„Pot totul în Hristos, care mă întăreşte.” (Filipeni 4:13)

ILUSTRAŢIE: Corrie Ten Boom a suferit de tratamentul nemilos al gardienilor nazişti din lagăr, în
al doilea război mondial. Pierderea timpului, amintirile dureroase, limitările, păduchii, şi moartea
surorii sale au lăsat-o cu o inimă plină de amărăciune. Însă, într-o zi, cu mult după război, ea s-a
găsit faţă în faţă cu unul din foştii ei gardieni. În acel moment, Dumnezeu i-a dat puterea să îl ierte
pentru tot ce el i-a făcut.

ILUSTRAŢIE: Tedd, un elev de clasa a 9-a îl ura pe Larry. Larry era un golan căruia îi plăcea să
îl umilească pe Ted, care era mai mic decât el, uneori chiar lovindu-l. însă, după ce Ted L-a primit
pe Hristos, a mărturisit înaintea lui Dumnezeu faptul că îl ura pe Larry, şi a cerut ajutorul Său.
Lucrurile au mers bine, până când l-a văzut pe Larry în clasă. Ted şi-a imaginat cum îl spânzură pe
Larry de o funie. Însă apoi Dumnezeu i-a adus aminte „iartă-l pe Larry.” Ted şi-a mărturisit
gândurile şi a cerut din nou ajutorul lui Dumnezeu. După ce a trecut prin acest cerc de ură şi de
mărturisire de câteva ori, Ted nu s-a mai luptat cu ura.

CONCLUZIE

Condu în rugăciune, lăsând timp ca tinerii să ceară ajutorul lui Dumnezeu în a îi ierta pe cei care le-
au greşit.

Formarea deprinderilor
(doar pentru lideri)
Înţelegerea cuvintelor biblice (partea I)

Aud pe cineva suspinând: „Chiar trebuie să citesc chestia asta?” „Dă-mi o activitate mai
interesantă de făcut, sau o ilustraţie, însă te rog, nu mă face să gândesc!” Însă trebuie să gândim.
Toate sistemele noastre complicate de comunicare nu folosesc la nimic (sau sunt inofensive) dacă nu
avem nici un adevăr pe care să îl comunicăm. „Formarea deprinderilor” ascute deprinderile tale
pentru găsirea adevărului. Nu căuta să sari peste aceste discuţii!
Adesea dau peste cuvinte care sunt fie neclare pentru mine, fie merită un studiu mai aprofundat
pentru că sunt importante pentru pasaj sau pentru subiect. Aşa cum este cuvântul „iertare” din lecţia
aceasta. Iată câteva strategii prin care vom putea să ajungem la înţelesul cuvintelor, şi unele capcane
(în lecţia viitoare) pe care să le evităm. (Notă – nu folosesc toate aceste strategii pentru fiecare

6
cuvânt. Adeseori una singură este suficientă. Şi nici nu le aplic întotdeauna în această ordine.) Săriţi
peste porţiunile umbrite, dacă nu ştiţi greacă sau ebraică.

1. Căutaţi cuvântul într-un dicţionar standard român. Dacă traducătorii ediţiei

voastre de Biblie au ales cu aşa de mare atenţie acel cuvânt ca şi cea mai bună
traducere din greacă sau din ebraică, este de folos uneori să ştii ce anume înseamnă
cuvântul respectiv în româneşte.
2. Caută să vezi cum este tradus de alte versiuni. Atunci când traducătorii nu sunt de
acord, îmi dau seama că cuvântul original ar putea să aibă mai multe înţelesuri, şi
traducătorii trebuie să facă o judecată bazată pe context sau pe alte considerente. Eu
am un Nou Testament în 26 de traduceri care mă ajută în această fază.
3. Caută cuvântul într-o concordanţă. Sunt câteva cuvinte în greacă care pot să fie
traduse prin „iertare.” Concordanţa vă va arăta care cuvânt grecesc este folosit în
contextul vostru. Apoi, dacă veţi folosi resurse cum sunt Vine’s (vezi mai jos) veţi şti
asupra cărui cuvânt grecesc să vă concentraţi. Este dată acolo de asemenea şi o
definiţie scurtă a altor modalităţi în care poate să fie tradus cuvântul. Dacă vreţi să
urmăriţi folosirea cuvântului respectiv în Biblie, Strong’s vă va da fiecare verset în
care este folosit cuvântul românesc „iertare.” (Ce instrument folositor! Alte lucruri în
plus: alte unelte de cercetare a cuvântului sunt prezentate în Strong’s.)
4. Consultaţi un dicţionar biblic. Dicţionarul meu New Bible Dictionary mi-a dat o
perspectivă asupra „iertării” în Vechiul şi în Noul Testament. Enciclopediile biblice
vă vor da chiar şi mai mult ajutor. Am folosit de asemenea Vine’s Expository
Dictionary. Dictionary of New Testament Theology în trei volume este minunat, însă
este destul de greu pentru cei care nu au pregătire teologică. Cei care au cunoştinţe în
limba originală vor consulta unelte pentru limba greacă cum sunt Bauer-Arndt-
Gingrich Greek Lexicon, pentru definiţii de bază. Eu am setul masiv de 9 volume al
lui Kittel, însă folosesc un astfel de volum ca şi ultimă soluţie. Dacă vreţi să urmăriţi
cuvântul în greacă în Noul Testament, veţi avea nevoie de The Englisman’s Greek
Concordance. Pentru cei care au cunoştinţe de ebraică, există Brown-Driver-Briggs
Hebrew Lexicon, şi Theological Wordbook of the Old Testament.
5. Folosiţi comentariile. Uneori, fac acest pas înainte de a consulta Strong’s sau
dicţionarele. Dacă comentariile mele şi traducătorii sunt cu toţii de acord asupra
înţelesului cuvântului, nu mai este nevoie să merg mai departe. Dacă, totuşi, un
comentariu mă convinge asupra faptului că un înţeles poate merge în două sau mai
multe direcţii, sau că cuvântul nu înseamnă ceea ce eu am crezut iniţial, s-ar putea să
abordez pur şi simplu acel verset în contextul său, pentru un pasaj fără controverse,
mai clar. Dacă, oricum, mă blochez în pasaj, mă duc să sap în dicţionarele mele.
6. Folosiţi-vă mintea. La fel cum un cuvânt românesc poate să însemne lucruri diferite
în contexte diferite („trate cu puşca,” „mă trage în piept,” „trage la căruţă!”) la fel şi în
cazul cuvintelor în greacă sau în ebraică. Odată ce aţi decis care sunt definiţiile
posibile (din dicţionarul vostru biblic sau din sugestii date de comentatori), decideţi
care credeţi voi că se potriveşte cel mai bine în contextul versetului pe care îl studiaţi.
Dacă comentariile nu sunt de acord, căutaţi să vă întrebaţi de ce nu sunt de acord.
După toate, comentatorul a trebuit să treacă prin acelaşi proces prin care treceţi şi voi
acum. Atunci când este vorba să stabiliţi care definiţie se potriveşte cel mai bine,
contextul este cel care are ultimul cuvânt de spus. Căutaţi însă să vă bazaţi şi pe
factori de genul căror definiţii se repetă cel mai frecvent în Biblie, sau în scrierile
autorului biblic respectiv. Cărturari străluciţi în greacă şi ebraică sunt capabili de a
face asemenea judecăţi. Dacă comentariul nu are nici un sens pentru voi, poate că
efectiv nu are sens!

7
Notă: (pentru cei care au această posibilitate) Puteţi economisi mulţi bani (uneori jumătate din preţ
sau mai mult) dacă comandaţi aceste cărţi scumpe prin „Christian Book Distributors” (P.O. Box
7000, Peabody, MA 01961-7000).

Prieteniile: Cum să le faci … şi cum să le păstrezi

„Cum să faci prieteniile să dureze: două secrete esenţiale”
(partea a II-a)
(Lecţia 2)

IDEEA CENTRALĂ: Dumnezeu vrea ca noi să ne cerem iertare atunci când alţii au ceva
împotriva noastră.

SCOP: Tinerii trebuie să plece de la acest studiu înţelegând atât când, cât şi cum să le ceară
oamenilor iertare. De asemenea, ei vor trebui să fie motivaţi să pună lecţia în practică.

INTRODUCERE

ILUSTRAŢIE: Aţi observat vreodată că puteţi să mergeţi în vacanţă în acelaşi loc în două ocazii
diferite, o dată fiind cel mai minunat timp din viaţa voastră, iar celălalt o pierdere totală? Adeseori
diferenţa nu a avut nimic de a face cu locul în care aţi fost, ci cu oamenii cu care aţi fost. Oamenii
minunaţi pot face ca o călătorie plictisitoare să fie foarte frumoasă. Oamenii care te irită pot ruina
chiar şi ocaziile cele mai minunate. Dacă staţi să vă gândiţi, mare parte din fericirea noastră
depinde de oamenii cu care ne petrecem timpul şi de abilitatea noastră de a ne relaţiona la ei.

Relaţiile de calitate sunt centrale pentru fericirea noastră.

ILUSTRAŢIE: Însă mulţi oameni par să aibă dificultăţi în a păstra relaţii de-a lungul unei
perioade mari. În America, aproape jumătate din oamenii care se căsătoresc ajung să divorţeze. Şi
din cei care continuă să trăiască împreună, cât de mulţi continuă să se bucure de relaţiile lor?

În timp, prietenii vor face în cele din urmă lucruri prin care se vor răni reciproc, fie că doresc acest
lucru, fie că nu. Pentru ca prieteniile să dureze, trebuie să înţelegem două principii biblice care ne
ajută să ne ocupăm de acest lucru. Săptămâna trecută am vorbit despre primul: „Învaţă să ierţi.”
(Poate că vei dori să obţii ceva informaţii despre modul în care ei au aplicat lecţia, sau au avut
dificultăţi în a o aplica în săptămâna care a trecut.) Uneori însă, problema nu se referă la alte
persoane care v-au rănit. Uneori noi înşine îi rănim pe alţii. Azi vom discuta despre modul în care să
dăm la o parte blocajele care ne împiedică să avem prietenii pe termen lung.

Rugăciune

8
I. CĂUTAŢI SĂ ÎNŢELEGEŢI PERSPECTIVA LUI DUMNEZEU

„Aţi auzit că s-a zis celor din vechime: „Să nu ucizi; oricine va ucide, va cădea sub pedeapsa
judecăţii.” Dar Eu vă spun că ori şi cine se mânie pe fratele său, va cădea sub pedeapsa judecăţii, şi
oricine va zice fratelui său: „Prostule!” va cădea sub pedeapsa Soborului, iar oricine-i va zice:
„Nebunule!” va cădea sub pedeapsa focului gheenei.
Aşa că, dacă îţi aduci darul la altar, şi acolo îţi aduci aminte că fratele tău are ceva împotriva ta,
lasă-ţi darul acolo înainta altarului, şi du-te întâi de împacă-te cu fratele tău, apoi vino de adu-ţi
darul.” Matei 5:21-24)

Discuţie de grup: Imaginaţi-vă că o fată vine la voi şi vă spune că a spus ceva ce a rănit-o pe cea mai bună prietenă a
ei. „Am distrus-o cu cuvintele mele, însă ea a meritat-o,” vă spune ea. „Acum nu vrea să mai stea de vorbă cu
mine.” Ce sfat aţi da unei astfel de persoane?
Acum deschideţi Bibliile la Matei 5:21-24 şi căutaţi să vedeţi modul în care ne-a învăţat Isus cu privire la situaţii ca
şi aceasta (concentrează-te asupra versetelor 23-24).
Discutaţi: „De ce a comparat Isus acest lucru cu aducerea unui dar la altar?”
(Pentru lider, poate că vei dori să îi împarţi în grupuri de 4 persoane pentru a citi pasajul împreună şi pentru a discuta
întrebarea de mai sus. Acest lucru îi va face să se gândească ei înşişi la Biblie. Gândul meu referitor la aducerea
jertfei este că arată importanţa şi prioritatea reconcilierii cu fratele nostru. Pentru un evreu din timpul lui Hristos,
faptul de a aduce daruri la altar era o parte centrală a închinării. Însă, Dumnezeu pare că este mai interesat în a fi
reconciliat cu fratele tău.
Ideea de bază – Nu vă imaginaţi că Dumnezeu este încântat de participarea voastră la biserică şi la slujire,
dacă nu faceţi nici un efort pentru a repara o relaţie ruptă.

II. GÂNDIŢI-VĂ ÎNAINTE DE A ACŢIONA

DISCUŢIE: Cere tinerilor tăi să evalueze următoarele afirmaţii. Sunt ele aplicaţii corecte ale învăţăturii lui Isus pe
care tocmai am citit-o? (Pentru lider, încearcă să evaluezi dacă discuţia merge mai bine în grupe mici, sau cu tot
grupul de tineri. Dacă doar unul sau doi dintre tineri au curajul să vorbească în faţa întregului grup, atunci este mai
bine să vă împărţiţi în grupe mici. Dacă câţiva sunt speriaţi să vorbească în faţa grupului, asigură-te că nu le vei cere
aşa ceva.)
Afirmaţia 1 – „Am fost geloasă în mod secret pe Jan, aşa că va trebui să îi cer să mă ierte.” (Idee greşită – dacă
gelozia nu este evidentă pentru persoana respectivă. Isus spune „dacă fratele tău are ceva împotriva ta.” Dacă
persoana respectivă nu ştie că te confrunţi cu gelozia, atunci ea nu are nimic împotriva ta. Păcatul tău este doar
împotriva lui Dumnezeu, aşa că mărturiseşte-l Lui. Băieţi, mărturisiţi-vă gândurile murdare înaintea Domnului, şi nu
înaintea fetei pe care nu puteţi să v-o scoateţi din minte!)

Afirmaţia 2 – „Nu trebuie să caut reconciliere pentru că nu am făcut de fapt nimic greşit. El doar m-a înţeles în
mod greşit.” (O abordare greşită – Isus nu a spus că doar dacă „fratele tău are un motiv pentru a fi împotriva ta.” El
a spus simplu „dacă fratele tău are ceva împotriva ta.”)

ILUSTRAŢIE: Steve a cântat la trompetă în fanfara liceului. Ca şi lider de secţiune, el se îngrija de un grup mic de
cântăreţi la trompetă. Într-o dimineaţă de vară ei mărşăluiau pe terenul de practică şi Steve a observat că era o
bucată de iarbă sau murdărie pe piciorul unei fete. „Ia-ţi chestia aia mizerabilă de pe picior” i-a spus el în glumă.
Însă nu era o murdărie. Era un semn din naştere. Ea a purtat pe acel loc un leucoplast pentru tot anul. Steve nu a
dorit să o rănească, însă ea era rănită. Şi, ca şi creştin, el şi-a cerut iertare.

Afirmaţia 3 – „Ei bine, îmi pare rău. Am greşit. M-am înfuriat. Însă, dacă nu mi-ai fi spus că sunt un idiot, nu aş
fi făcut aşa ceva.” (Abordare greşită. Mai degrabă decât să admită pur şi simplu ce anume făcuse greşit, această
persoană a arătat înspre greşeala celeilalte persoane şi a dat vina pe ea. Uneori reacţionăm în acelaşi mod cu critica
părinţilor noştri. Mama – „De ce ai venit aşa de târziu acasă?” Fiul – „Dacă nu m-ai fi pus să muncesc din greu aşa
de mult timp în grădină, nu aş fi stat aşa de mult.”

Afirmaţia 4 – „Îi voi spune lui Pete că îmi pare rău, însă acest lucru nu va ajuta la nimic. Ştiu că nu mă va
ierta.” (Din nou un răspuns greşit. Isus nu a spus să căutăm reconciliere doar dacă credem că persoana cealaltă ne va
ierta.)
(Dacă discuţia merge bine, poate că vei vrea să pui şi următoarea întrebare: „Ce ne împiedică să ne cerem iertare?”
Acest lucru îi va ajuta să găsească problema rădăcină care îi împiedică să aplice acest adevăr.)

9
 III. Folosiţi-vă de aceste sfaturi de ajutor
Cere-le tinerilor să scrie pe o foaie de hârtie iniţialele unuia sau mai multor oameni care ei cred că au ceva împotriva
lor. (Nota autorului – atunci când scriu aceste lucruri, ştiu că sunt unii oameni care au ceva împotriva mea. Voi face
planuri pentru a clarifica aceste lucruri cât mai repede cu putinţă. Trebuie să fim deschişi cu tinerii, pentru a le arăta
că nu suntem perfecţi şi că aplicăm aceste lucruri în acelaşi timp cu ei.)

„Acum, dacă doriţi să urmaţi învăţăturile lui Isus referitoare la aceşti oameni, iată câteva sfaturi
despre cum să faceţi acest lucru. Dacă aveţi şi alte idei, lăsaţi-ne să ştim.”

A. Încercaţi să găsiţi un timp şi un loc care sunt potrivite.

De obicei, este nevoie de un timp unul la unul.

B. Puneţi în cuvinte cererea de iertare, aşa încât să demonstreze adevărata părere

de rău.
Rău: „Am făcut-o lată. Dar tot aşa ai făcut şi tu.”
„Îmi pare rău că m-ai înţeles greşit.”

Mai bine: „Atunci când m-am supărat pe tine în acest sfârşit de săptămână am spus nişte lucruri
oribile. Am fost greşit. Poţi să mă ierţi? Relaţia noastră este importantă pentru mine.” (Desigur,
dacă problema este doar la nivelul de înţelegere, poate că nu vei avea nimic de mărturisit. Însă este
important totuşi să cauţi să clarifici neînţelegerea.)

C. Evitaţi să scrieţi o scrisoare, dacă este posibil.

Scrisorile pot conţine lucruri care să fie folosite mai apoi împotriva voastră. Scrisorile pot fi înţelese
greşit chiar mai uşor decât conversaţia. Scrisorile nu permit celeilalte persoane să răspundă imediat,
chiar dacă ei ar dori acest lucru.

D. Faceţi din acest lucru un mod de viaţă.

Învăţaţi să clarificaţi problemele atunci când apar. În acest mod, nu va trebui să vă îngrijoraţi de
problemele zile întregi, chiar ani. O conştiinţă curată este un lucru minunat!

ILUSTRAŢIE: Un tânăr a simţit că abilitatea de a îi ierta pe cei din jur şi de a îşi cere iertare era
aşa de importantă pentru o relaţie pe termen lung, încât s-a uitat după această calitate la o fată de
care era atras. Vedeţi, el ştia că o relaţie pe termen lung aşa cum este căsătoria urma să producă în
mod inevitabil neînţelegeri şi dureri. El dorea pe cineva care, ca şi obicei de viaţă, încerca să
clarifice aceste lucruri dureroase atunci când acestea aveau loc, în loc să le adune în minte. Atunci
când a văzut că ea lucra la reconciliere cu cei care i-au greşit, el a fost impresionat. În cele din
urmă, s-a căsătorit cu ea!

CONCLUZIE

(Dacă ai una sau mai multe ilustraţii despre cum să urmăreşti reconcilierea, poţi să le foloseşti aici. Un eşec poate fi
un lucru potrivit de prezentat. Tinerii au nevoie de exemple ale unei persoane reale care Îl urmează pe Isus.
Exemplele tale ar putea să facă mai mult în a îi motiva decât orice altă ilustraţie cu care ai putea să vii înaintea lor.)

Cu capetele plecate şi cu ochii închişi, vreau să vă gândiţi la relaţiile voastre. Uni dintre voi nu păreţi
să puteţi menţine un prieten pentru că fie refuzaţi să iertaţi, fie răniţi oamenii şi eşuaţi în a îndrepta
lucrurile. Alţii dintre voi vă descurcaţi destul de bine cu prietenii voştri, însă nu puteţi să faceţi faţă
relaţiilor de familie. Puteţi să îi cereţi lui Dumnezeu putere pentru a deveni un vindecător de relaţii,
în loc să deveniţi unul care distruge relaţii?

10
(Lasă-le timp pentru a se ruga, şi pentru a Îi cere lui Dumnezeu putere să îi abordeze pe cei cu care
trebuie să caute reconcilierea.)

Formarea deprinderilor
Înţelegerea cuvintelor biblice (partea a 2-a)

Fii atenţi în studiul tău asupra cuvintelor la următoarele capcane:

1. Sindromul „Aceasta este definiţia care îmi place cel mai mult.” Scopul studiului pe cuvânt
este să determini ceea ce a vrut să spună autorul în contextul în care a scris. Să nu cazi în
ispita de a lua definiţia care se potriveşte cel mai bine scopurilor tale, sau cea pe care o placi
în mod personal, şi să o pui în contextul în care este cuvântul.
2. Obsesia „Caută să vezi de unde vine cuvântul.” Unii predicatori iubesc faptul de a spune
istoria unui cuvânt, şi îşi derivă definiţia din acea istorie. Dicţionarele biblice vor spune
adeseori dezvoltarea cuvântului din perioada clasică, de-a lungul perioadelor biblice. Să nu
foloseşti un înţeles anterior pentru a defini unul târziu! Cuvintele pot să îşi schimbe înţelesul
în mod drastic de-a lungul timpului. De exemplu, cuvântul nostru pentru „drăguţ” (nice, eng.)
vine din latinescul „nescius” care însemna „ignorant!” (te rog să nu încurci acest înţeles vechi
cu comentariul meu că „eşti drăguţ.”) D.A. Carson descoperă multe astfel de interpretări
greşite similare în „Exegetical Fallacies.” Este o lectură dificilă pentru o persoană laică, însă
este minunată pentru studenţi serioşi.

Gândeşte-te în felul următor. Imaginează-ţi că eşti un arheolog (bine, bine, să spunem că eşti Indiana
Jones) trăind în secolul 25. Tocmai ai descoperit un ziar din ultima parte a secolului 20 şi dai peste
cuvintele nefamilare „drăguţ” şi „refrigerator.” Amintindu-ţi că „drăguţ” (nice, engl.) vine din
latinescul „nescius” tragi concluzia că oamenii se strigau unul pe altul idioţi. Împărţind „refrigerator”
în părţile sale componente „re” – a face din nou şi „frigerare” – cuvânt legat de „frigid”) tragi
concluzia că acest dispozitiv răceşte numai ceea ce a fost deja răcit odată. Ambele concluzii sunt
eronate. Totuşi, ambele concluzii sunt trase frecvent de către predicatori care studiază cuvinte
biblice. (Excepţie – cazul în care un cuvânt grecesc apare doar o singură dată în Noul Testament –
numit „hapax legomena” (Poate că veţi da peste acest termen în dicţionare) şi nu putem să găsim
literatură extrabiblică a timpului, căutarea în istoria cuvântului ar putea să fie singura noastră
opţiune.)

3. Perspectiva „sunt destul de deştept.” Un lucru iritant pentru mine – să văd predicatori care
discută elocvent despre istoria cuvântului, despre părţile componente ale unui cuvânt, şi
despre timpul gramatical al unui cuvânt, doar pentru a trage concluzia că înseamnă exact ceea
ce o citire normală în româneşte a textului mi-ar fi spus că înseamnă, de prima dată. Dacă faci
aşa ceva, cei 0.001% din tinerii tăi care aspiră să devină lingvişti vor fi încântaţi şi vor sări la
tine pe scenă după mesaj. Însă, pentru restul, acest lucru pur şi simplu confirmă faptul că
Biblia este plictisitoare şi că nu ar fi trebuit să îşi aducă cu ei prietenul lor.

Studiul meu despre iertare m-a trecut prin câteva instrumente de referinţă. Din tot acest studiu, tinerii
mei au auzit „Iertarea înseamnă să nu te răzbuni pe din afară, şi să nu ţii resentimente în
interiorul tău.” Nu văd niciodată un autor biblic folosind timp preţios de predare pentru interese
academice care nu aduc nimic ascultătorului. Foloseşte astfel de materiale doar atunci când ajută la
clarificarea înţelesului unui text.

11
 Prieteniile: Cum să le faci … şi cum să le păstrezi
„Secretul central în a îţi face prieteni”
(Lecţia 3)

(Notă: „Ideea centrală” şi „Scopul” sunt doar pentru a te ajuta pe tine, ca şi lider, să te pregăteşti
pentru lecţie. Nu spune aceste lucruri tinerilor!)

IDEEA CENTRALĂ: Dumnezeu vrea ca noi să devenim „centraţi pe alţii” în loc să devenim
„centraţi pe sine” în relaţiile noastre.
SCOP: Tinerii trebuie să plece de la acest studiu motivaţi să arate interes şi preocupare pentru
cei din jur.

INTRODUCERE
Discuţie cu tot grupul: Fără a lua în considerare mântuirea voastră, care credeţi că sunt cele mai importante două
decizii în viaţă? (Ideile date vor include aproape sigur 1) alegerea unui soţ sau soţie şi 2) alegerea unei slujbe.)
„Pentru a avea succes şi fericire în căsătorie şi la muncă, ce deprinderi sunt cele mai importante?”

ILUSTRAŢIE: În căsnicie, desigur, deprinderile relaţionale vor fi primare. Însă mulţi vor eşua în a
realiza că abilitatea de a fi un bun manager al unei afaceri nu este singura deprindere de care
oamenii vor avea nevoie pentru a avea succes în munca lor. Conform unei cărţi, „Din cinci oameni
care îşi pierd serviciul, 2 au eşuat datorită lipsei deprinderilor. Trei vor fi eşuat datorită inabilităţii
de a lucra cu oamenii.”

Da, nu-i aşa că este ciudat faptul că aproape toată pregătirea noastră din şcoală este pentru deprinderi
academice şi vocaţionale, cu foarte puţin sau chiar deloc accent pe relaţii? Totuşi, aceste deprinderi
relaţionale ne vor determina în mare parte succesul vostru şi fericirea în domeniile principale ale
vieţii.
În ultimele noastre două întâlniri am discutat despre două secrete în menţinerea unor relaţii pe termen
lung – iertarea celorlalţi şi căutarea reconcilierii. În această lecţie vom discuta ceea ce ar putea să fie
cel mai important principiu în a ne face prieteni. Haideţi să ne rugăm pentru înţelepciune, acum când
începem.

RUGĂCIUNE Lasă ca câţiva tineri să conducă în rugăciune pentru această sesiune. Sugerează-le să
se roage în special pentru ca Dumnezeu să îi ajute să confrunte în mod onest slăbiciunile lor proprii.
Deşi la sfârşitul acestei lecţii vom rezuma totul la un singur principiu, poate că ar fi bine să vă uitaţi
la două principii în mod separat, care vor fi mai târziu puse împreună.

I. TRATAŢI-I PE OAMENI AŞA CUM AŢI VREA VOI SĂ FIŢI TRATAŢI.

12
„Ce voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi la fel.” (Luca 6:31) Citeşte versetul.

DISCUŢIE ÎN GRUP MIC: Haideţi să reflectăm asupra acestui adevăr profund pentru câteva momente. Cum
vreţi să vă trateze pe voi ceilalţi? Împărţiţi-vă în grupe mici, cu câte un lider care să ia notiţe. Cereţi liderului
vostru să facă două liste:
1) Ce căutaţi voi într-un prieten? (Cum vreţi ca alţii să vă trateze?)
2) Ce atitudini sau acţiuni nu vă plac în oamenii care încearcă să se relaţioneze la voi? Acest lucru ne va
ajuta din nou să vedem cum să îi tratăm pe alţii în mod pozitiv.

(După ce ai lăsat timp suficient, cere celui care a luat notiţe în fiecare grup să citească listele lor în plen.) Acesta
este modul în care vreţi ca alţii să vă trateze, sau să nu vă trateze. Acesta este modul în care Isus spune că trebuie
să îi tratăm pe cei din jurul nostru. Doriţi prietenii mai multe şi mai bune? Trataţi-i pe ceilalţi în modul în care voi
aţi vrea să fiţi trataţi.

Gândiţi-vă acum la relaţiile voastre. Sunt domenii în care nu îi trataţi pe ceilalţi în modul în care voi înşivă aţi dori
să fiţi trataţi? (Poate că vei vrea să le dai tinerilor câteva momente în care să scrie aceste domenii pentru punctele
lor de acţiune.)
II. IUBIŢI-I PE OAMENI, INTERESÂNDU-VĂ DE CE SUNT EI INTERESAŢI ŞI
PREOCUPAŢI (cere cuiva să citească rar „Capitolul dragostei – 1 Corinteni 13)

Observaţi în pasaj faptul că dragostea este centrată în afară, nu în sine. Dragostea „nu se gândeşte la
sine,” nu se află într-o relaţie ca să primească, ci ca să dea. „Dragostea este plină de bunătate,”
sensibilă la nevoile celor din jur. Nu este un sentiment care vine şi pleacă, ci atitudini şi acţiuni care
trebuie aplicate în relaţiile noastre.
Însă mulţi oameni abordează relaţiile dintr-un punct opus de vedere. Mai degrabă decât să se
intereseze de alţii, ei încearcă să îi facă pe alţii să se intereseze de ei înşişi. Ei încearcă să îi
impresioneze pe cei din jurul lor, şi încearcă în mod disperat să îi facă pe oameni să realizeze cât de
minunaţi sunt ei. Însă, în loc să îi atragă pe cei din jur, ei îi fac pe oameni să se depărteze de ei, cu
atitudinea pe care o abordează.

ILUSTRAŢIE: Owen D. Young, un avocat cunoscut şi un lider în afaceri, a pus aceste lucruri în
felul următor: „Oamenii care se pot pune pe ei înşişi în locul altor oameni, care pot să înţeleagă
modul în care funcţionează minţile acestora, nu trebuie să se îngrijoreze niciodată de ceea ce are
viitorul pregătit pentru ei.”

Petreceţi oare timp reflectând la interesele şi la nevoile familiei voastre, sau ale colegilor de şcoală?
Dacă nu, ar trebui să începeţi să fiţi îngrijoraţi de viitorul vostru.

ILUSTRAŢIE: Theodore Roosevelt, foarte popularul al 26-lea preşedinte al Statelor Unite, era un
expert în aplicarea acestui principiu. El ar fi putut să îi impresioneze pe cei din jurul său cu marea
sa cunoaştere şi cu experienţele sale. Însă, în schimb, el se interesa în mod sincer în cei din jurul
său, în conformitate cu 1 Corinteni 13. De oridecâte ori aştepta un oaspete care urma să vină a doua
zi, citea seara un subiect în care ştia că oaspetele său era interesat în mod particular. Valetul său
personal, James E. Amos a scris o carte intitulată „Theodore Roosevelt, Hero to His Valet”
(Theodore Roosevelt, erou pentru valetul său, tr.n.). în carte, domnul Amos spune că soţia sa l-a
întrebat pe preşedinte despre o anumită pasăre, numită Bobwhite, pe care nu a văzut-o niciodată.
Mai târziu, soţia lui a primit un telefon chiar de la preşedinte. El i-a spus că o astfel de pasăre
tocmai se afla lângă fereastra ei şi că putea să se uite şi să o vadă. Prin acţiuni mici de acest fel
putem să arătăm că ne pasă, că suntem preocupaţi de interesele celor din jur, şi că nu suntem
absorbiţi de propriile noastre interese.

Acest principiu nu numai că va putea să revoluţioneze relaţiile voastre personale. Va putea de

asemenea revoluţiona impactul vostru asupra altora.

13
ILUSTRAŢIE: Un lucrător cu tinerii din California eşua în încercarea de a atinge un anumit grup
de tineri. Într-o zi, el s-a dus să mănânce cu ei. El a început să vorbească cu ei despre lucruri de
care el a crezut că sunt interesaţi – sport şi muzică. Însă ei păreau neinteresaţi. În cele din urmă, el
i-a întrebat: „Ce faceţi voi de obicei?” unul din ei, cu o scânteie în ochi, a spus: „Ne place să
pescuim.” Probabil că citeau reviste pescăreşti şi discutau despre momeli de pescuit şi despre cele
mai bune locuri în care se poate prinde peşte. Atunci când aveau timp liber, le plăcea să meargă să
pescuiască. Înţeleptul lucrător cu tinerii a organizat o excursie la pescuit. El ştia că dacă se
interesează de lumea lor, şi ei ar putea să se intereseze de lumea lui spirituală.

ILUSTRAŢIE: De fapt, unul din cei mai buni evanghelişti pe care eu îi cunosc, Joseph Aldrich, a
scris o carte numită Lifestyle Evangelism (Evanghelizarea ca mod de viaţă). În această carte, el
spune că marele secret al evanghelizării personale este interesul sincer în viaţa altor oameni. El s-a
interesat de un inginer, întrebându-l despre munca lui şi lăsându-l pe omul respectiv să îi arate locul
său de muncă. „Am devenit un inginer,” spune Aldrich. „El a devenit un creştin.” Interesaţi-vă de
vieţile prietenilor voştri necreştini, şi ei s-ar putea să se intereseze de Hristos.

ILUSTRAŢIE: Dale Carnegie a scris o carte extraordinară despre relaţii intitulată „Cum să îţi faci
prieteni şi să îi influenţezi pe oameni.” Deşi nu este în mod specific o carte creştină, Carnegie a
făcut cercetări masive în deprinderile relaţionale ale oamenilor de succes.
Idee: Spune rar Unele din ilustraţiile mele din această serie de studii sunt din Carnegie. Însă,
propoziţia subliniată, după toată cercetarea pe care a făcut-o în vieţile oamenilor, trecute şi
poate repetând-o. prezente, el a găsit un principiu particular numit „Marele secret.” Sunteţi
Aceasta este inima
mesajului gata pentru marele secret al relaţiilor pe care l-a descoperit Carnegie în
cercetarea sa? Iată cum i-a spus el: „Poţi să îţi faci mai mulţi prieteni în
două luni devenind interesat în alţi oameni, decât poţi să îţi faci în doi ani încercând să îi faci pe
alţii să fie interesaţi de tine.”

Nu aţi văzut niciodată aşa ceva? Cei care sunt aproape în întregime absorbiţi de ei înşişi, încercând
cu disperare să îi impresioneze pe cei din jur, ajung să îi îndepărteze pe oameni de lângă ei.

CONCLUZIE

Pe măsură ce ne apropiem să încheiem această lecţie, vreau să vă provoc să fiţi nu doar nişte
ascultători, ci înfăptuitori ai Cuvântului. Mulţi din noi cităm afirmaţia lui Isus: „Ce voiţi să vă facă
vouă oamenii, faceţi-le şi voi la fel.” Poate că majoritatea vă gândiţi: „Da, da, ştiu toate chestiile
acestea despre alţii. Fac aşa ceva tot timpul.” Însă, oameni buni, majoritatea dintre noi suntem orbi
faţă de propriile noastre probleme. Ne justificăm propriul nostru comportament şi refuzăm să vedem
greşelile noastre. „Nu ştiu de ce nu îi place nimănui de mine,” s-ar putea să suspine unii dintre voi.
Însă, dacă vă veţi uita cu sinceritate la propriile voastre vieţi în lumina principiului pe care tocmai l-
am acoperit, probabil vom realiza unde anume stă problema.

ILUSTRAŢIE: Al Capone a fost unul dintre cei mai periculoşi oameni din Chicago. El a condus o
bandă celebră care lua bani în mod ilegal, şi care a ucis multe vieţi. Totuşi, el nu se vedea în această
lumină. Capone a spus odată: „Am petrecut cei mai buni ani ai mei dându-le oamenilor cele mai
uşoare plăceri, ajutându-i să se distreze, şi tot ce obţin este abuz, existenţa unui om hăituit.” Bietul
de Al. Nu puteţi vedea că şi noi ne justificăm greşelile în acelaşi fel?

14
Noi vedem foarte repede care sunt problemele cu ceilalţi, însă ne este foarte dificil să ne ocupăm de
propriile noastre probleme.

ACTIVITATE: ÎN lumina acestor lucruri, scrieţi pe o foaie de hârtie câteva modalităţi prin care veţi putea să
începeţi să aplicaţi aceste principii. În primul rând, vă interesaţi de familia voastră? Îi trataţi aşa cum aţi vrea să fiţi
voi trataţi? Îi întrebaţi în mod regulat despre interesele şi preocupările lor? Când a fost ultima dată când aţi vorbit
cu părinţii şi cu fraţii voştri despre cum le-a mers în ziua respectivă? Dacă întrebaţi aşa ceva, vor leşina ei cumva?
(Dă-le un moment pentru a scrie aceste lucruri.)
În al doilea rând, cum vă trataţi prietenii? Vorbiţi cu ei despre lucruri în care sunt interesaţi? (Dă-le un moment
pentru a reflecta.)

RUGĂCIUNE DE ÎNCHEIERE

Cere unui tânăr să conducă în rugăciune.

(Notă pentru lider – aceste principii predate azi sunt foarte puternice, însă sunt principii care nu sunt
uşor de incorporat în viaţă. În săptămânile care vor veni, ajută-i pe tineri să viseze cum ar arăta
grupul tău de tineri dacă oamenii ar aplica în mod real aceste adevăruri. Poate că, atunci când îi vei
vedea pe tineri în timpul săptămânii, îi vei întreba dacă au fost în situaţia de a aplica acest material.
Dacă un tânăr anumit este întotdeauna absorbit de el însuşi, vorbind tot timpul, fără să asculte
niciodată, ar fi bine să confrunţi acea persoană în dragoste, provocând-o să urmeze o cale mai bună
de prietenie.)

Formarea deprinderilor
Găsirea ilustraţiilor (Partea I)

Atunci când ascult un vorbitor puternic, mă întreb adeseori: „De ce se agaţă toată lumea de fiecare
din cuvintele acestei persoane?” Multe calităţi şi tehnici îi fac pe marii vorbitori să iasă în evidenţă,
însă una este vitală din perspectiva mea – folosirea constantă de ilustraţii de calitate de către ei.
Ilustraţiile bune pot clarifica un punct dificil, pot convinge cu privire la un adevăr, sau pot motiva la
o acţiune. Aşa cum spune H. Grady Davis, „Ilustraţiile sunt scânteia care îi face pe oameni să
asculte mesajul tău.” (Design For Preaching, p.53)
Gândiţi-vă doar la ilustraţiile pline de viaţă pe care le-a folosit Isus. Absurdul – o cămilă care să
treacă prin urechea unui ac. Evidentul – fariseii comparaţi cu nişte morminte văruite. Emoţionalul –
un tată plin de dragoste şi de har care dă o petrecere pentru fiul său pierdut care şi-a cheltuit în mod
nebunesc toată moştenirea. Isus ar fi putut pur şi simplu să spună ideea centrală a fiecărui adevăr:
„Este greu ca cei bogaţi să intre în împărăţia cerurilor.” „Să nu fiţi ipocriţi.” „Dumnezeu îi iubeşte pe
păcătoşi.” În schimb, El a făcut comparaţii ciudate şi a spus poveşti de neuitat care i-au bucurat (sau
i-au mâniat!) pe ascultătorii Săi şi care au adus adevărul în vieţile lor. Trebuie să fim înţelepţi şi să
urmăm paşii Săi.
Unde putem deci să găsim ilustraţii bune? În general, nu căutaţi doar ilustraţii pentru mesajul de
săptămâna următoare. Adunaţi în mod consistent ilustraţii pentru mesaje de o viaţă întreagă. Deveniţi
căutători de înţelepciune, căutând perspectiva lui Dumnezeu pentru finanţe, pentru creşterea
spirituală, pentru sănătate, relaţii, creştere profesională, etc. Pe măsură ce El vă creşte în aceste
domenii, scrieţi ilustraţiile pe care le descoperiţi şi modul în care Dumnezeu vă schimbă viaţa. Pentru
restul vieţii, puteţi să scoateţi din această bogăţie pentru a îi învăţa şi pe alţii. „Patru vietăţi sunt mai
mici pe pământ şi totuşi cele mai înţelepte: furnicile, care sunt un popor tare, dar îşi pregătesc hrana
vara …” (Proverbe 30:24,25) Adunaţi oare ilustraţii pentru viitor?

15
 1. Viaţa voastră spirituală. Tinerii doresc să ştie cum te lupţi tu cu adevărurile pe care le
predai. Eşecurile tale îi încurajează să continue cursa, în ciuda propriilor lor eşecuri.
Victoriile tale le vor arăta că viaţa de creştin poate să fie trăită. Îmi amintesc foarte puţine
lucruri din timpul în care am participat la orele de şcoală duminicală, în timp ce creşteam.
Însă îmi amintesc foarte viu modul în care unul din învăţătorii mei ne spunea despre cum
încerca să trăiască credinţa sa în locul în care lucra. Înainte de a preda lecţia, cere-I lui
Dumnezeu să îţi descopere cum anume poţi să creşti în domeniul respectiv. Lasă ca tinerii tăi
să intre în viaţa ta! (va continua … lecţia următoare)

Prieteniile: Cum să le faci … şi cum să le păstrezi

Puterea încurajării
(Lecţia 4)

IDEEA CENTRALĂ: Dumnezeu vrea ca noi să dezvoltăm un stil de viaţă în care să îi

încurajăm pe ceilalţi.

SCOP: Tinerii trebuie să plece de la acest studiu cu o înţelegere a conceptului biblic al

încurajării şi cu motivaţia de a începe să îi încurajeze pe alţii.

INTRODUCERE
Importanţa relaţiilor

ILUSTRAŢIE: Poate că vă gândiţi că Mike Tyson, la un moment dat campionul mondial de box la
categoria super grea, era fericit în momentul în care cariera sa se afla pe vârf. Însă, pierderea
mamei lui şi a antrenorului l-au afectat profund. Tyson a spus în acel timp:
„Îmi este bine, însă dacă tot vine vorba, cui îi pasă? Îmi place să îmi fac slujba, însă nu sunt fericit
dacă câştig. Lupt cu inima mea şi dau tot ce am mai bun, însă, atunci când se termină, nu este nici
un Cus (antrenorul său), care să îmi spună ce am făcut, şi nici o mamă căreia să îi arăt copcile.”

ILUSTRAŢIE: Şi Tyson nu este singur în lupta cu relaţiile. Unele studii au arătat că între liceenii
americani, 50% dintre toţi nu au o viaţă socială semnificativă, în sau în afara şcolii. (James Dobson,
Hide or Seek, p.90)

De ce sunt atât de înfrânţi oamenii în relaţiile lor? Uneori oamenii ne urăsc pentru faptul că suntem
de partea lui Hristos (Ioan 15:18-20). Însă, adeseori relaţiile noastre suferă, nu datorită vieţii noastre
creştine, ci datorită eşecurilor noastre de a aplica principiile lui Dumnezeu cu privire la relaţii. Până
acum, am acoperit trei principii. Azi ne vom ocupa de al patrulea, unul care este atât de important,
încât, dacă îl vom aplica, va putea să revoluţioneze vieţile noastre personale şi viaţa întregului nostru
grup.

Rugăciune

16
 I. PROVOCAREA LA ÎNCURAJARE

Deschideţi-vă Bibliile la Evrei 10:24-25 (cere unui tânăr să citească pasajul).

„Să veghem unii asupra altora, ca să ne
îndemnăm la dragoste şi la fapte bune. Să nu
părăsim adunarea noastră, cum au unii obicei, ci
să ne îndemnăm unii pe alţii, şi, cu atât mai mult,
cu cât vedeţi că ziua se apropie.”
Nota de studiu 1 – Cuvântul grecesc pentru
„îndemnaţi-vă” din versetul 24 este un cuvânt
puternic, care poate fi tradus de asemenea, prin
„provocaţi-vă, incitaţi-vă, stimulaţi-vă.” Este mai mult
decât pur şi simplu să „stai pe acolo.” Veţi face ceva
mai mult pentru a îi stimula pe alţii să iubească şi să
facă fapte bune.

ILUSTRAŢIE: Aţi ridicat vreodată greutăţi? Atunci când lucrezi la bancă, făcând împingeri cu
bara la piept, cu greutăţi libere (nu cu o maşină de culturism), de obicei eşti ajutat de către o
persoană care ridică din spate greutatea, dacă nu mai poţi să completezi împingerea. Aceste
persoane sunt de multe ori atât „stimulatori,” cât şi protectori. Mie îmi plăceau cei care ţipau la
mine, atunci când mă confruntam cu o greutate mare: „Hai Steve! Poţi să o faci Steve! Haide, încă o
repetiţie!” Însă nu este ciudat faptul că cuvintele provocatoare, motivatoare, aşa de comune în sport
(să ţii cu echipa ta, să îţi forţezi coechipierii să ajungă la maximul lor de performanţă) sunt uneori
absente în biserica noastră şi în grupul nostru de tineri, în care succesele pot să aibă impact în
eternitate?

Acest pasaj ne provoacă să ne stimulăm fraţii în credinţă Nota de studiu 2: Cuvântul grecesc
pentru a iubi şi pentru a face fapte bune. Pe lângă faptul de a pentru „îndemn” în versetul 25 poate
clarifica actul pe care îl înfăptuim împreună din punct de să însemne de asemenea „să apelaţi
vedere spiritual, Dumnezeu ne provoacă să găsim modalităţi la, să încurajaţi, să presaţi” (referinţă
prin care să îi încurajăm pe fraţii noştri în credinţă să se încrucişată Fapte 16:40, 2 Corinteni
10:1, 1 Tesaloniceni 5:11, Evrei 3:13,
lipească de Isus. În alte cuvinte, atunci când mergeţi la biserică în care se foloseşte acelaşi cuvânt
sau la întâlnirea grupului de tineri, nu căutaţi doar să primiţi grecesc.
ceva. Mergeţi pentru a le da celorlalţi.
Însă, faptul de a începe să îi încurajăm activ pe cei din jurul nostru este o provocare pentru
majoritatea dintre noi. Şi nu este niciodată uşor să începi un nou obicei. De ce este acest lucru atât de
important?

DISCUŢIE ÎN GRUPUL MARE: Lasă-i pe tineri să răspundă la această întrebare. Poate că ei ştiu momente din
vieţile lor în care oamenii i-au încurajat, şi acest lucru a făcut diferenţa. Sau, poate că au exemple despre cum au
fost în stare să îi înveţe pe alţii.

II. RĂSPLĂŢILE ÎNCURAJĂRII

De ce este aşa de important să devii unul care încurajează?

A. Vreţi să aveţi prieteni?

ILUSTRAŢIE: Aşa cum spune Dale Carnegie „Există o foame umană care nu este greşită şi care
macină, şi persoana rară care poate să satisfacă cu onestitate această foame a inimii îi va ţine pe
oameni în palma mâinii sale şi chiar şi agentului de pompe funebre îi va părea rău când acesta va
muri.”
Cum poate însă să fie satisfăcută această foame? Conform lui Carnegie, „oferiţi apreciere sinceră.”
Nu putem să ne gândim niciodată că îi vom înfometa pe oameni din punct de vedere fizic, însă îi
înfometăm din punct de vedere psihologic, în fiecare zi. Cât de mulţi lucrători conştiincioşi din
biserică nu sunt apreciaţi niciodată sau lăudaţi pentru munca lor? De câte ori oare prietenii voştri,
fraţii, surorile sau părinţii fac ceva bun, însă nimeni nu le face un compliment. Unii ar putea fi pe
17
marginea descurajării, gata să arunce prosopul în afara familiei lor care nu îi apreciază, sau a
prietenilor. Şi nu este de mirare faptul că atât de mulţi creştini nu îşi cunosc darurile lor. Cum să ştie
că sunt buni la ceva, dacă oamenii nu îi vor lăuda în mod onest pentru munca lor?

Îi „înjosiţi” pe prietenii voştri? Dacă oamenii trec pe lângă voi cu această foame teribilă în ei, tânjind
după apreciere, ce anume credeţi că vor căuta ei într-un prieten? În mod evident, o persoană care să îi
aprecieze, un încurajator.

B. Vreţi să aveţi un partener de viaţă fericiz?

S-a făcut un studiu pe femeile care şi-au lăsat soţii. Motivul numărul 1 pentru părăsirea căminului?
„Lipsa aprecierii.”

C. Vreţi să aveţi succes în viitoarea muncă?

Charles Schwab era plătit cu un milion de dolari pe an pentru slujba sa. Nu era un salariu rău. De ce
era privit aşa de valoros pentru compania în care lucra? În propriile cuvinte ale lui Schwab:

„Consider că abilitatea pe care o am de a ridica entuziasm în inima oamenilor este cel mai mare
lucru pe care îl posed; iar modul în care poţi să scoţi ce este mai bun dintr-o persoană este prin
apreciere şi încurajare. Eu cred în faptul de a îi da unei persoane stimulare pentru lucru. Aşa că
sunt nerăbdător să laud, însă reticent la a găsi greşeli. Dacă îmi place ceva, aprob cu toată inima
lucrul respectiv, şi sunt foarte generos în lauda mea.”

D. Doriţi să scoateţi din ceilalţi tot ce este mai bun?

ILUSTRAŢIE: Educatorul John Dowey a spus odată că cea mai adâncă nevoie din natura umană
este „dorinţa de a fi important.” Psihologul William James a spus: „Cel mai profund principiu al
naturii umane este dorinţa după apreciere.”

Dacă Dewey şi James au dreptate, atunci persoana care poate împlini această nevoie are puterea mare
de a îi influenţa pe cei din jurul său. Lăsaţi-mă să împărtăşesc cu voi un studiu făcut pe nişte tineri,
pe care s-au testat aceste lucruri.

ILUSTRAŢIE: S-a făcut un studiu pe copii de 12 până la 14 ani. Unui grup de copii i s-a spus să
alerge în jurul unei piste, urmând a fi cronometraţi. Indiferent cât de greu se străduiau, instructorul
le spunea: „Nu ştiu care este problema, însă nu sunteţi la fel de rapizi ca şi celelalte grupuri pe care
le-am avut. Haideţi să mai încercăm odată.”
Un al doilea grup a fost adus. Însă acest grup a fost încurajat în performanţele sale, spunându-li-se
copiilor că erau foarte rapizi.
Cum credeţi că a afectat răspunsul instructorului viteza copiilor? Primul grup a alergat din ce în ce
mai încet, cu fiecare tur. Totuşi, al doilea grup a alergat din ce în ce mai repede, cu fiecare tur.
Aparent, încurajarea a fost o putere motivatoare pentru a face o performanţă mai bună. Dacă ar fi
aplicat mai mult în biserică principiul din Evrei 10:24-25!

Iată cum a aplicat un director acest principiu.

ILUSTRAŢIE: Am auzit o poveste despre un băiat foarte rău care a fost trimis în biroul
directorului pentru că făcuse rele în şcoală. În mod aparent nu era pentru prima dată, şi directorul
stătea şi se uita la copil, gândindu-se ce să facă. De această dată, în loc să îl mustre, s-a uitat la
mâinile copilului. I-a spus: „Uită-te la mâinile tale. Au degete subţiri. Acestea sunt degete de
chirurg. Mergi şi împlineşte-ţi potenţialul.” Tot ce a putut să facă băiatul în acea zi a fost să se uite
la mâinile sale. Ani de zile mai târziu directorul a auzit veşti de la băiat, care terminase facultatea de
medicină şi se pregătea să fie chirurg. Care a fost punctul de turnură în viaţa băiatului? Ziua în care
a fost încurajat de către director.

18
Unul din cele mai mari sentimente din lume este acela că ai avut un impact pozitiv în viaţa unui om.
Atunci când persoana respectivă aproape că a încetat să mai alerge, ai încurajat-o să continue, şi
acum este una din cele mai bune în sportul respectiv. Un prieten nu s-a mai dus la biserică, şi l-ai
sunat să îl încurajezi, spunându-i că tineretul nu mai este la fel fără el. Acum el îi inspiră pe alţii. Nu
este nimic care să se compare cu acest sentiment! Începeţi să îi încurajaţi pe cei din jur, şi veţi vedea
oamenii cum înfloresc sub ochii voştri.

III. CALEA ÎNCURAJĂRII

„Ei bine,” veţi spune, „nu mă supăr să am mai mulţi prieteni, să mă pregătesc pentru o căsnicie mai
bună, să fac mai mulţi bani, şi să ştiu că cuvintele mele îi fac pe alţii să înflorească. Însă unde
trebuie să încep?”

BRAINSTORM: (Poate că vei vrea să îi împarţi pe tineri în grupuri, pentru a aduna idei despre „cum să îi
încurajezi pe ceilalţi” şi să numeşti un lider care să raporteze înaintea întregului grup.)

A. Verbalizaţi!
Vă mai amintiţi exemplul meu anterior despre încurajarea verbală în ridicarea greutăţilor? Începeţi să
căutaţi oameni care fac ceva bine, aşa încât să îi puteţi încuraja. Nu flataţi. Flatarea este faptul de la
spune oamenilor că sunt buni la ceva, atunci când de fapt nu sunt buni. În schimb, căutaţi oportunităţi
pentru a îi lăuda pe oameni în mod onest.

ILUSTRAŢIE: O carte intitulată „The One Minute Manager” („Managerul de un minut,” tr.n.) a
fost foarte populară în America. În ea, un manager de succes îi spune celui care îl intervievează
despre secretele managementului său. Iată unul din secretele lui: atunci când o persoană începe o
slujbă nouă în compania sa, el o urmăreşte cu atenţie pentru o perioadă de timp. De ce? „Pentru a îl
prinde făcând ceva greşit,” am spune noi. Nu. Acest manager urmăreşte cu atenţie persoana pentru a
o prinde făcând ceva bine, pentru a avea astfel oportunitatea de a o lăuda. El a descoperit că
accentuarea comportamentului bun şi a deprinderilor prin laudă era una din căile cele mai puternice
pentru a aduce ce era mai bun la lumină în lucrătorii săi.

Lucraţi într-o slujbă în care aţi putea să încercaţi acest lucru cu oameni care sunt angajaţi noi? Dacă
aţi face-o cu un frate mai mic, sau cu o soră, atunci când învaţă o nouă responsabilitate casnică?
Încercaţi să aplicaţi aceste lucruri cu prietenii voştri şi la biserică. Daţi drumul în mod continuu
radarului vostru, încercând să îi prindeţi pe oameni făcând ceva bine, aşa încât să puteţi să le spuneţi
un cuvânt de laudă.

ILUSTRAŢIE: Un om de 40 de ani îşi mai aduce aminte foarte bine o remarcă făcută cu 25 de ani
în urmă, atunci când fratele său mai în vârstă a comentat: „Atunci când speli motocicleta, nu ştiu
cum o faci să arate aşa de bine. Eu nu pot să o fac aşa de bine.” Poate că a spus-o în speranţa că
fratele său mai tânăr o va spăla în fiecare săptămână! Indiferent însă de motivaţia acestuia, ceva aşa
de simplu a lăsat o mare impresie. Aveţi şi voi un frate sau o soră mai mici decât voi? Poate că nici
nu vă imaginaţi cum aţi putea să le modelaţi vieţile cu simple complimente ca şi acestea.

19
 ACTIVITATE: Puneţi scaunele în cerc, cu un scaun în mijloc. Scaunul din mijloc este „scaunul încurajării.” Aş
vrea ca …… (alege numele unei persoane pe care toţi o ştiu bine, aşa încât tinerii să poate avea ceva bun de spus)
să înceapă pentru noi. Haide, vino te rog pe scaun! Nici unul din noi nu ştie ce fel de săptămână a avut ….. Ar
putea să fie pe marginea unei crize nervoase, atât cât ştiu eu. Care sunt unele din lucrurile pe care aţi putea să le
spuneţi despre …., care ar putea să îi amintească că este special? Sau poate că este ceva ce …… a spus sau a
făcut, care a însemnat mult pentru voi, şi aş vrea să îi faceţi complimente pentru lucrul respectiv. (Dă-le câtorva
oameni timp pentru a face acest lucru. Nu este un timp în care să vă prostiţi, ci în care să fiţi sinceri şi să lăudaţi.
Poate să fie o experienţă foarte semnificativă. Dacă ai timp la dispoziţie, cere câtorva voluntari să vină pe rând pe
scaun. Acest lucru ar putea să continue pentru câteva sesiuni. Nu pune pe scaun pe cineva pe care nimeni nu îl
cunoaşte, sau pe care o persoană pe care o urăsc toţi!)

B. Scrieţi un bilet!

ILUSTRAŢIE: Un păstor a spus odată că secretara sa pune cartonaşe de mulţumire în alb pe

biroul său. În timpul săptămânii, el caută să scape de ele.

ILUSTRAŢIE: Notiţele pot fi foarte puternice. La un retreat pentru tineri, o fată s-a îmbolnăvit.
Liderul de tineret şi câţiva voluntari i-au scris o scrisoare pentru a o încuraja. Scriitorii probabil că
au uitat curând despre scrisoare, însă cu ani de zile mai târziu, ea i-a arătat liderului de tineret că
mai păstra o scrisoare în agenda ei. Era scrisoarea pe care o primise atunci!

C. Amintiţi-vă de interese, nume şi evenimente importante din vieţile oamenilor.

Dacă o persoană împărtăşeşte o rugăciune specială despre un eveniment viitor în viaţa ei, notaţi-vă
acel lucru şi rugaţi-vă pentru ea în timpul săptămânii, şi apoi întrebaţi-o despre evenimentul
respectiv, după ce acesta a avut loc. Faptul de a vă aminti de interesele şi de evenimentele speciale
din vieţile oamenilor este o modalitate de a le spune că interesele lor sunt importante şi contează.

CONCLUZIE

Am mers mult în studierea acestui verset (repetă Evrei 10:24-25)! Aţi încurajat azi pe cineva? Dar în
această săptămână? Scrieţi câteva nume de oameni care credeţi că au nevoie de încurajare pentru
anumite lucruri, oameni care i-aţi prins făcând ceva bine. Ar putea să fie vorba de părinţii voştri, de
fraţi sau de surori, de un membru al bisericii sau de colegi. Dacă ei sunt în această sală, nu îi lăsaţi să
plece să fără să îi încurajaţi. Cine ştie. Azi aţi putea să începeţi să le schimbaţi vieţile. Şi poate că veţi
începe o viaţă nouă ca şi persoane care îi ajutaţi pe cei din jur să înflorească.

Formarea deprinderilor
Cum să găseşti ilustraţii (partea a II-a)

2. Acele circumstanţe interesante peste care daţi. De unde îşi ia Ken Davis ilustraţiile? „…
resursa vieţii de zi cu zi. Ca şi comunicatori care suntem dedicaţi înspre excelenţă, trebuie să
ne pregătim să vedem şi să absorbim experienţele acestea, în loc să le lăsăm să treacă pe
lângă noi.” (How To Speak To Youth, p.52) Uneori faptul de a folosi ilustraţii împrumutate
este ca şi cum am servi mâncare încălzită a doua oară. Însă, veţi da peste circumstanţe
interesante în fiecare săptămână. Rugaţi-vă pentru a avea ochi să vedeţi cum acestea se pot
transforma în ilustraţii! Iată una din viaţa mea personală. Ce credeţi că ar putea să arate?

Incapacitatea mea de a distinge culori mă duce în mijlocul problemelor uneori. Într-o zi am băut
substanţă de fertilizare colorată în violet, crezând că este apă curată. Eu pot suna uşor la Centrul de
Control pentru Otrăvire, pentru copiii mei. Însă acum a trebuit să sun, umilit, pentru mine însumi.
„Ce vârstă aveţi?” au întrebat ei. „Treizeci şi cinci,” am murmurat, stânjenit.

20
Nimeni altcineva nu poate să folosească această ilustraţie. Însă îi face pe proprii mei tineri să se
distreze, pentru că ei mă ştiu pe mine şi pe familia mea. Aş putea folosi acest lucru pentru a ilustra
„orbirea spirituală.” Aşa cum eu sunt daltonist, şi mă uit la o culoare fără să o văd, la fel sunt mulţi
care aud o prezentare frumoasă a Evangheliei şi nu văd nici o relevanţă pentru ei. O explicare mai
bună, sau cuvinte mai persuasive nu pot să ajute. Şi singura cale de a vindeca orbirea spirituală este
prin rugăciune.

Duceţi întotdeauna cu voi în buzunar cartonaşe tăiate la mărimea unei cărţi de vizită. Eu le scot
atunci când citesc ştiri, când mă uit la televizor, sau în orice moment în care o ilustraţie îmi vine în
minte. Acum câteva zile, mi-au venit în minte câteva ilustraţii când pregăteam micul dejun pentru
gemenii mei de trei ani. Am luat agenda mea care era pe aproape, am scos din ea cartonaşele şi am
scris ambele ilustraţii, între două porţii de cereale. (Din nefericire, unul din gemeni a vomat pe unul
din cartonaşe. Nu am spus niciodată că nu va fi greu!)

Prieteniile: Cum să le faci … şi cum să le păstrezi

„Alegeţi-vă prietenii cu atenţie”
(Lecţia 5)

IDEEA CENTRALĂ: Dumnezeu vrea ca noi să ne alegem creştini puternici ca şi cei mai buni
prieteni ai noştri.”
SCOP: Tinerii trebuie să plece de la acest studiu cu o înţelegere a nevoii pe care o au de a îşi
alege prietenii cu atenţie.

INTRODUCERE
„Importanţa relaţiilor”

ILUSTRAŢIE: Actriţa Kate Jackson a jucat în multe roluri, incluzând rolul principal în programul
Scarecrow and Mrs. King. Poate că vă gândiţi că succesul ei ar fi adus-o în pragul fericirii. Însă
într-o zi ea a început să îşi evalueze succesul. Care a fost concluzia ei? „Nu este vorba despre cât de
mulţi bani ai… Banii nu te fac fericit, ştiu aceasta … Ideea de bază este cum anume te ocupi de
relaţiile cu oamenii pe care îi cunoşti – mama, tata, sora, fratele, soţul, soţia, copiii – nu modul în
care te ocupi de relaţiile cu milioanele de oameni care te cunosc.”

Credeţi acest lucru? Oamenii care sacrifică relaţiile lor pentru dumnezeul succesului vor ajunge
probabil în mizerie. Relaţiile sănătoase sunt extrem de importante. Însă relaţiile între oameni sunt
dureroase.

Un sondaj făcut pe 34.000 de oameni, între vârsta de 7 şi 16 ani a căutat răspuns la următoarea
întrebare: „Care este lucrul pe care îl cauţi cel mai puţin la şcoală în anul care va veni?” Răspunsul
nr.1? „Singurătatea.”

Totuşi, majoritatea copiilor visează ca într-o zi să aibă o căsătorie de succes care să dureze o viaţă
întreagă.

Într-un sondaj făcut pe mai mult de 3000 de oameni, 90% din fete şi 85% din băieţi cred că atunci
când se vor căsători, acest lucru va fi pe viaţă. Totuşi, realitatea tristă spune că aproape jumătate
21
din căsătorii sfârşesc în divorţ. Şi chiar şi cei care continuă să rămână împreună nu sunt imuni la
problemele relaţionale. Un scriitor pretinde că mai puţin de şase din o sută de cupluri căsătorite,
peste zece ani, vor avea o căsătorie împlinită.

Noi rănim în relaţiile noastre. Însă este speranţă! Dumnezeu, în Cuvântul Său, ne dă principii prin
care putem să ne îmbunătăţim relaţiile.
Am descoperit deja patru principii cheie. Azi vom acoperi unul care s-a dovedit a avea un impact
major în vieţile oamenilor. Relaţiile bune încep cu alegerea din start a prietenilor potriviţi.
Haideţi să ne rugăm, acum când ne vom confrunta cu acest aspect crucial. (Cere unui tânăr să
conducă în rugăciune.)

I. IMPORTANŢA FAPTULUI DE A ALEGE PRIETENII APROPIAŢI POTRIVIŢI.

Îmi dau seama că provocarea de a vă limita prieteniile la anumite feluri de oameni va întâmpina
multă împotrivire din partea unora dintre voi, dacă aţi fi cinstiţi. „Hei, este suficient de greu şi aşa să
găseşti pe cineva cu care să te împrieteneşti,” ar putea obiecta unii dintre voi. „Acum îmi spui că nu
pot să petrec timp cu oricine doresc?” Ştiu că este un principiu greu, însă vă rog să fiţi deschişi la
unele motive pentru care Dumnezeu vrea ca noi să fim atenţi în alegerea prietenilor noştri.

A. Vreţi să fiţi înţelepţi?

„Cine umblă cu înţelepţii, se face înţelept …” spune Proverbe 13:20a.

ILUSTRAŢIE: Bill Gates este cel mai bogat om din America. Este un miliardar, în jurul vârstei de
30 de ani şi a făcut avere în domeniul dezvoltării software-ului pentru computere, pe care îl găsim pe
aproape orice computer. Care este compania sa? (cere-le tinerilor să răspundă.) Microsoft. Aceasta
înseamnă M.S., MS Dos, Microsoft Windows, Microsoft Word. Înţelegeţi despre ce vorbesc. Nu ştiu
tot ce a făcut acest om, în mod legitim sau nelegitim, pentru a ajunge în vârf, însă ştiu un lucru,
prietenii lui din şcoală şi din liceu, precum şi mentorii săi erau toţi implicaţi în lucrul cu
computerele. Interesele sale se învârteau în jurul computerelor, şi el petrecea timp pe lângă oameni
care mergeau într-o anumită direcţie în acest domeniu. Nu erau deloc cursuri pentru computere în
acele zile. Aşa că el şi prietenii săi şi-au asumat responsabilitatea de a se învăţa unii pe alţii în acest
domeniu. Până în clasa a 8-a, el scria deja programe şi era în stare să intre într-un sistem
computerizat sofisticat pentru a obţine un timp gratuit la computer. Dacă ar fi petrecut timp cu cei
care făceau doar petreceri, nu ar fi reuşit să facă ceea ce a făcut în viaţă.

Unde vreţi să vă îndreptaţi cu viaţa voastră? Merg şi prietenii voştri într-acolo? Vă provoacă prietenii
voştri să creşteţi în înţelepciune şi să faceţi alegeri înţelepte? Dacă nu, începeţi să vă uitaţi în jur
pentru a găsi nişte prieteni noi.

B. Vreţi să evitaţi suferinţa?

Proverbe 13:20b spune „… dar cui îi place să se însoţească cu (Notă: acest verset poate fi tradus
nebunii o duce rău.” fie prin „a deveni rău,” fie prin „ a
Starul de baschet Kareem Abdul Jabaar a spus odată: „să nu îi suferi rău.”
lăsaţi pe cei care nu merg în nici o direcţie în viaţă să vă
influenţeze opiniile.” Au oare prietenii voştri vre-o direcţie în viaţă? Vă place direcţia în care merg
ei?

C. Vreţi să vă păstraţi nişte moravuri bune?

1 Corinteni 15:33 spune: „Nu vă înşelaţi: „tovărăşiile rele strică obiceiurile bune.””

22
Mulţi vor protesta: „Prietenii mei au moravuri rele, însă nu îi las să mă influenţeze.” Însă ei vă vor
influenţa, indiferent dacă vă veţi da seama sau nu. Unele studii arată că, atunci când adolescenţii
americani încep liceul, prietenii lor încep să aibă o influenţă mai mare asupra lor decât părinţii.
Presiunea anturajului este una dintre cele mai puternice, dacă nu cea mai puternică influenţă în viaţa
voastră!

ILUSTRAŢIE: Şi modul în care vă veţi alege prietenii vă va influenţa nu numai pe voi. Un adult a
împărtăşit această poveste tristă: „Atunci când eram tânăr, am petrecut timp cu o persoană foarte
sălbatică. Mai târziu, acest prieten a început să o curteze pe sora mea. Mi-am avertizat sora să nu
iasă cu el. „Îl ştiu eu,” am obiectat.”Ştiu ce fel de om este.” Sora mea mi-a spus: „Dacă el este aşa
de rău, atunci de ce sunteţi prieteni aşa de buni?”
„Ei bine, ea s-a căsătorit cu prietenul meu şi au avut întotdeauna o relaţie destul de dificilă. El a
murit prematur, cu o alcoolemie ridicată în sânge. Acum trebuie să trăiesc ştiind ce parte am avut eu
în alegerea superficială a surorii mele.” Nu sunteţi singurele persoane care vor plăti preţul pentru
alegerea prietenilor nepotriviţi.

ATENŢIE! Biblia nu spune că toate cunoştinţele noastre trebuie să fie nişte creştini puternici. Isus a
fost numit „prietenul păcătoşilor.” Una din marile probleme cu fariseii a fost aceea că ei era total
separaţi de păcătoşi, şi prin aceasta erau împiedicaţi să fie în stare să ajute şi să influenţeze o lume
pierdută. Isus a venit să caute şi să mântuiască ce era pierdut. Isus avea cunoştinţe care nu erau
creştini. Însă, cei mai apropiaţi prieteni ai Săi, cei înaintea cărora şi-a vărsat inima, cei cu care
petrecea regulat timp de calitate, erau nişte persoane foarte spirituale.

II. O NOUĂ ABORDARE ÎN A NE FACE PRIETENI

BRAINSTORM: Cum ajung oamenii să aibă prieteni nepotriviţi? (Probabil că nu decid într-o zi: „Cred că azi voi
face un pas în jos pe scara moralităţii. Hei, iată un grup de oameni care mă poate ajuta să fac acest lucru!” mai
degrabă, ajungem să ne cunoaştem printr-un sport, sau club, sau datorită faptului că suntem vecini, şi o prietenie se
dezvoltă în mod simultan. Dacă grupul foloseşte alcool şi droguri, atunci va fi uşor ca eu să fac aceleaşi lucruri.)
Aşa că, faptul de a dezvolta relaţii în acest fel poate să ne ducă la un grup de oameni nepotrivit. Care este o altă cale
de abordare a relaţiilor, mai degrabă decât să dezvoltăm în mod spontan relaţii apropiate cu cei care ne ies în cale?

Nu puteţi să vă feriţi de faptul de a fi influenţaţi de alţi oameni, însă puteţi să alegeţi care oameni să
vă influenţeze. Majoritatea oamenilor se implică în relaţii fără scop sau direcţie. Dacă merg la
colegiu, s-ar putea să intre într-un club şi să descopere că cineva care interese comune, aşa cum sunt
computerele, fotbalul, sau muzica. Sau, ar putea să dea peste o persoană care are o personalitate
compatibilă. Din acestea se formează o prietenie.
Însă, problema cu această abordare a prieteniilor este că, iniţial, nu ştiţi nimic despre direcţia
generală în viaţă a persoanei respective, despre interesele spirituale, sau despre ce valori morale are.
O abordare mai bună ar fi să mergeţi la întâlniri creştine şi la evenimente bisericeşti, pentru a observa
pe cei mai puternici creştini de acolo – aceia care au valori morale puternice, ale căror calităţi doriţi
să le vedeţi în propria voastră viaţă.
Căutaţi să îi cunoaşteţi şi apoi să descoperiţi domenii de interes şi trăsături de personalitate pe care le
aveţi în comun. În acest fel, veţi începe să vă alegeţi prietenii, în loc să vă lăsaţi duşi în mod
întâmplător în relaţii. Decideţi cine vreţi să fiţi şi unde vreţi să ajungeţi în viaţă. Găsiţi oameni cu
aceleaşi caracteristici, care merg în aceeaşi direcţie, şi preluaţi controlul!

CONCLUZIE

23
Cine sunt prietenii voştri? Sunt genul de oameni care aţi vrea voi să fiţi? Vă provoacă vieţile lor să Îl
urmaţi pe Hristos mai îndeaproape? Dacă nu, care va fi strategia voastră pentru a găsi prietenii
potriviţi? (Poate că vei dori să le ceri tinerilor în mod individual să îşi scrie strategia – ce vor face cu
ceea ce au învăţat.)

Formarea deprinderilor
Găsirea ilustraţiilor (Partea a II-a)

3. Cărţi, reviste, ziare. Ziarele conţin statistici noi, povestiri tragice, povestiri eroice. Tăiaţi pur
şi simplu articolul, scrieţi de unde provine, stabiliţi un subiect la care s-ar potrivi, şi puneţi-l
într-un dosar cu notiţe. Atunci când citesc cărţi, subliniez ilustraţii, mă duc la o pagină albă de
la sfârşitul cărţii, şi scriu spre exemplu „iertare, p.52,” „misiune, p.13.” Unele cărţi ajung să
aibă multe ilustraţii notate la sfârşit. Eu le ţin pe toate în acelaşi loc, până când pot ilustraţia şi
să o pun în dosarul meu.
Sfat: Să nu vă gândiţi la acest timp de scriere ca la o muncă obositoare. Eu sunt atât de
nerăbdător să ajung la următoarea carte încât urăsc adesea timpul în care trebuie să îmi scriu
ilustraţiile. Însă noi ne amintim atât de puţine din ceea ce am citit. Am ajuns să văd timpul în
care îmi scriu ilustraţiile ca pe un timp în care recapitulez ceea ce Dumnezeu m-a învăţat în
timpul meu de citire a cărţii respective.
Atunci când am o secretară, pur şi simplu îi dau cărţile şi tăieturile de ziar, lăsând-o pe ea să
bată la maşină şi să scrie. Însă, acum, sunt pe cont propriu.

4. Predici. Adesea vin acasă de la biserică cu câteva ilustraţii scrise pe foaia volantă pe care am
primit-o. Dacă biserica voastră are o librărie bună cu casete, ascultaţi casetele atunci când
faceţi altceva. Dacă aveţi un timp de 20 de minute în care mergeţi la muncă, luaţi cu voi o
casetă şi un mic reportofon (eu folosesc unul) pentru a vă putea salva ilustraţiile, fără să
trebuiască să scrieţi. Păstraţi un casetofon în bucătărie, pentru a putea înregistra, atunci când
pregătiţi mâncare, sau spălaţi vasele. Puteţi să înregistraţi la radioul creştin mari predicatori
pentru a descoperi unele materiale foarte bune. (Reportofonul mă ajută de asemenea să îmi
înregistrez gândurile întâmplătoare cu privire la mesaje, atunci când călătoresc singur.) Eu pot
să scriu la tastatură destul de repede, aşa că folosesc un reportofon pentru a transcrie
ilustraţiile de câte ori găsesc un timp convenabil.
5. Jurnale pentru lucrarea cu tineretul, reviste şi scrisori. Billy Beacham primeşte o
scrisoare pentru lucrarea cu tineretul care îi dă ilustraţii folositoare. El şi soţia sa citesc seara
materialul şi încercuiesc ilustraţiile pe care, mai târziu, secretara sa le scrie în baza se de date.
6. Ilustraţii şi cărţi de citate. Nu consult în mod regulat aceste cărţi. Însă unele sunt minunate
pentru anumite subiecte.
7. Internet. Accesez o bază de date numită „Electric Library” (mergeţi pe
http://www2.elibrary.com dacă navigaţi pe net. Pentru cinci dolari pe lună dacă plătiţi anual,
primiţi acces la sute de reviste, ziare, etc. Pot să caut informaţii despre Tom Cruise, Iertare,
sau mii de alte subiecte. Apoi pot să downloadez şi să salvez în documentele mele
informaţiile respective, sau să pun informaţia în baza mea de date pentru ilustraţii.

Prieteniile: Cum să le faci … şi cum să le păstrezi

24
 „Îmblânzirea limbii”
(Lecţia 6)

IDEEA CENTRALĂ: Controlarea cuvintelor noastre este esenţială pentru relaţii

semnificative.
SCOP: Tinerii trebuie să plece de la acest studiu cunoscând modalităţi specifice pentru a îşi
controla limbile, şi motivaţi să trăiască aceste lucruri.

INTRODUCERE
INCREDIBILA PUTERE A LIMBII

Cu ani în urmă, copiii erau adesea învăţaţi să răspundă insultelor în modul următor: „Lemnul şi
piatra îmi pot rupe oasele, însă cuvintele nu mă vor răni niciodată.” Regretabil, această zicală este
departe de adevăr. Cuvintele sunt incredibil de puternice. Uitaţi-vă la următoarele versete şi fiţi
uimiţi de puterea extraordinară a limbii (cereţi unor voluntari să citească versetele care sunt rugaţi să
le citească.):

1 – Cuvintele noastre pot aduce viaţă sau moarte.

„Moartea şi viaţa sunt în puterea limbii....”

Să citească cineva Proverbe 18:21. cum se compară învăţătura acestui verset cu zicala de mai sus,
despre pietre şi lemn? Mai mult decât să suflăm pur şi simplu aer cald atunci când vorbim, noi
aducem de fapt moarte sau viaţă. „Însă sunt doar cuvinte,” aţi putea obiecta. Lăsaţi-mă să vă dau
nişte exemple.

„Moarte” – Un tânăr a participat la serviciile bisericeşti toată

Sfat: Înainte de a preda această lecţie,
încearcă să te gândeşti la povestiriviaţa sa, până când le-a spus în final părinţilor săi că era
care să ilustreze cuvintele care aduc
destul. Problema? Ceilalţi tineri de la şcoala duminicală îl
fie moarte, fie viaţă. Ilustraţiile din
ironizau pentru că mergea la o şcoală diferită. El se simţea
viaţa ta personală sunt cele mai bune,
singur, pentru că ei vorbeau doar despre evenimentele care
pentru că ele vor fi interesante în mod
aveau loc la şcoala lor. Acum, el are în jur de 30 de ani, şi
special pentru tinerii tăi şi vor ajuta la
clădirea de relaţii cu ei, devreme ce ei
calcă rar pragul unei biserici. Cuvintele insensibile ale tinerilor
vor ajunge să te cunoască mai bine au pătruns în acest tânăr sensibil ca şi o sabie, ucigând orice
prin ilustraţiile tale personale.
interes spiritual pe care ar fi putut să îl aibă. Cuvintele lor l-a
omorât din punct de vedere spiritual.

În acelaşi mod, discursurile motivatoare ale lui Hitler au adus moarte fizică la mii de oameni. Însă,
ca şi rezultat al puterii limbii nu avem doar moartea. Ea poate să aducă şi viaţă.

„Viaţă” – într-o zi, un profesor a cerut ajutorul lui Stevie Morris, un elev orb, să găsească un
şoarece în clasă. Pentru prima dată, cineva a apreciat abilitatea neobişnuită a lui Stevie de a auzi.
Acest eveniment i-a schimbat viaţa. El a început să se concentreze asupra punctelor lui tari, mai
degrabă decât asupra handicapului, şi a devenit unul din cei mai mari cântăreţi pop şi compozitori
din anii ’70. Numele lui artistic era Stevie Wonder. Cuvintele profesorului l-au adus la viaţă.

4. Limba poate distruge relaţii (Proverbe 18:19).

25
„Fraţii nedreptăţiţi sunt mai greu de câştigat decât o cetate întărită, şi certurile lor sunt tot aşa de
greu de înlăturat ca zăvoarele unei case împărăţeşti.”

Dacă mărturia ta personală ilustrează modul în care cuvintele cuiva au adus în tine viaţă spirituală, împărtăşeşte-o.
Apoi, împarte grupul în grupe mici şi lasă-i să împărtăşească ilustraţii despre modul în care au văzut cum cuvintele
fie îi ajută, fie îi distrug pe oameni. Ei ar putea să îşi amintească modul în care cuvintele cuiva au schimbat vieţile
lor, în bine sau în rău. Ar putea să îşi amintească momente în care propriile lor cuvinte au ajutat sau au rănit pe cei
din jur. Dacă grupul tău este deschis la împărtăşire, nu împărţi tinerii în grupe mici. Condu pur şi simplu o discuţie
liberă.

3) Dumnezeu compară limba cu un foc neîmblânzit, aprins de iad, plin de otravă ucigătoare
(Iacov 3:1-12).
„Limba este şi ea un foc, este o lume de nelegiuiri. Ea este aceea dintre mădularele noastre, care
întinează tot trupul şi aprinde roata vieţii, când este aprinsă de focul gheenei.” (Iacov 3:6)

Nu poate să existe, deci, îndoială cu privire la puterea cuvintelor noastre rostite. Cum putem deci
îmblânzi partea negativă, şi să controlăm puterea pozitivă a limbii, pentru a ne putea îmbunătăţi
relaţiile?
De obicei, este uşor să observăm greşeli în comunicare, atunci când alte persoane le fac. Este mai
dificil să le vedem pe cele pe care le facem noi. Aşa că, haideţi să ne uităm la unele din lucrurile pe
care le urâm în semenii noştri, şi apoi să încercăm să ne uităm la noi înşine, pentru a vedea dacă nu
cumva facem aceleaşi lucruri. Vă garantez că dacă veţi privi în mod cinstit la viaţa voastră, câteva
din aceste adevăruri vă vor atrage atenţia. Scoateţi-le pe cele mai relevante şi puneţi-le în „Puncte de
acţiune” la sfârşitul acestui mesaj.

Nu-i aşa că nu vă place deloc când …

I. … oamenii spun un lucru greşit, în momentul greşit? (Proverbe 15:23)

„Omul are bucurie să dea un răspuns apt (trad.lit.engl.) cu gura lui…”

„… şi ce bună este o vorbă spusă la vreme potrivită!”

Discuţie cu tot grupul: Aveţi exemple umoristice despre greşeli verbale pe care le-aţi făcut, sau le-aţi auzit? Cum
credeţi că putem să evităm această problemă?

A. Gândiţi-vă înainte de a vorbi.

Întrebaţi-vă cum va răspunde persoana respectivă la lucrurile pe care doriţi să le spuneţi?

ILUSTRAŢIE: Un membru al fanfarei dintr-un liceu practica marşul cu toată fanfara, devreme
într-o dimineaţă. Văzând o mică urmă pe piciorul unei fete, el a spus repede: „Ia bucata aia
mizerabilă de iarbă de pe piciorul tău.” Însă nu era iarbă. Era un semn din naştere! Acea fată a
purtat un bandaj de atunci înainte. Şi, indiferent cât de mult şi-a cerut el scuze şi i-a spus că a glumit
doar, răul a fost făcut.

ILUSTRAŢIE: O ilustraţie pozitivă - Winston Churchill a lucrat adesea la cuvântul său, nu doar în
privinţa discursurilor, ci şi în ce privinţa remarcilor sale aparent cazuale. Cineva a spus că
Churchill şi-a petrecut cei mai buni ani din viaţă pregătindu-se pentru discursuri ad-hoc! Însă
cuvintele sale erau puternice, şi au influenţat lumea lui.

Cuvintele calculate, spuse la timp, pot să schimbe vieţi.

26
ILUSTRAŢIE: Jim Elliot, misionar la un trib primitiv, a spus odată: „Nu este nebun cel care
pierde ceea ce nu poate ţine, pentru a câştiga ceea ce nu va putea pierde.” El a fost mai târziu
martirizat pentru credinţa lui. Însă cuvintele sale pline de putere trăiesc încă, şi îi motivează pe alţii
la o slujire radicală pentru Hristos.

ILUSTRAŢIE: Un lucrător cu tinerii, atunci când cineva îi cere o favoare, răspunde: „Pentru tine,
fratele meu, orice.” Ei bine, aşa ceva te face să te simţi special.

Aşa că, gândiţi cuvintele voastre. Planificaţi-le. Ele sunt puternice.

B. Fiţi sensibili la oamenii cu care vorbiţi.

Încercaţi să vă puneţi în pielea lor şi să preziceţi răspunsul lor la propriile voastre cuvinte.

O doamnă era intrigată de faptul că trăsăturile copiilor erau bazate pe ordinea naşterii. Într-o
conversaţie cu soţia mea şi cu mine, ea a spus că copiii care sunt primii născuţi în familie tind să fie
mai deştepţi decât cei de la mijloc şi ultimii, care nu sunt aşa de inteligenţi. Ea nu a realizat faptul
că noi doi aveam mai mulţi copii!

C. Observaţi răspunsul pe care îl dau oamenii.

Nu este uimitor de câte ori puteţi să spuneţi dacă cineva este în mod evident fie plictisit, fie ofensat
de ceea ce spune altcineva, şi totuşi ofensatorul neplăcut continuă să vorbească despre acelaşi
subiect, fără să ţină seama de reacţia ascultătorului său?

II. … oamenii nu vor admite niciodată faptul că sunt greşiţi? (Proverbe 29:9)

„Când se ceartă un înţelept cu un nebun, să se tot supere sau să tot râdă, căci pace nu se face.”

ILUSTRAŢIE: Gândindu-se la viaţa sa, un lider creştin povesteşte despre unul din cele mai
groaznice momente, când a încercat să acopere o greşeală, în loc să o admită. Oamenii l-ar fi
respectat mai mult, dacă ar fi spus: „Ai dreptate. Am greşit. Cum crezi că ar fi cea mai bună cale
pentru a corecta această greşeală?”

Însă, uneori, vom trece prin certuri care nu vor putea să fie rezolvate cu uşurinţă. Care sunt unele
lucruri care ne vor putea ajuta să facem ca neînţelegerile noastre să producă lumină, mai mult decât
căldură? Idei:

1. Căutaţi un element al adevărului asupra căruia sunteţi amândoi de acord.

Exemplu: Uneori oamenii spun că nu sunt creştini pentru că sunt atât de mulţi ipocriţi. Data viitoare
când cineva aduce această obiecţie, în loc să începeţi o ceartă, alăturaţi-vă dezgustului lor. „Da,
omule, oamenii care spun un lucru şi fac altul mă supără tare. De fapt, Isus a folosit unele din cele
mai dure cuvinte pentru ipocriţii religioşi.” (Vedeţi, acum mă identific cu această persoană. Suntem
de acord asupra unui lucru!) Însă nu aşteptaţi ca toţi oamenii care pretind că sunt creştini să fie
consistenţi în acest lucru. Unul din proprii ucenici ai lui Isus a
Idee de predare: Pentru unele din
următoarele puncte, dă-le tinerilor fost un ipocrit. Ei vor fi totdeauna prezenţi. Însă Isus nu a fost
afirmaţiile bune şi rele, înainte de a le un ipocrit. El a murit pentru ceea ce a crezut. Cred că adevărata
da principiul. Cere-le să spună care problemă aici este ce vom face cu Isus.
afirmaţie este bună şi de ce. Faptul de a
se gândi ei înşişi ar trebui să îi ajute să2. Spuneţi rar „niciodată” sau „totdeauna.”
înţeleagă şi să reţină principiile.
Dacă soţia mea îmi spune „Niciodată nu faci treabă în casă!”
la ce mă gândesc? La momentul în care am lucrat ceva în casă în ultima vreme! Nu vă supăraţi când
părinţii voştri vă spun că sunteţi „întotdeauna” nemulţumitori, sau că nu vă faceţi „niciodată” curat în
27
cameră? Dacă nu vă place când alţii vă spun aşa ceva, evitaţi să faceţi acelaşi lucru în propriile
voastre conversaţii. Cuvinte mai bune – „mi se pare că nu ţi-ai făcut partea în ce priveşte făcutul
curatului în casă în ultima vreme.”

3. Confruntaţi cu „simt că” în loc de a acuza de motive rele.

Devreme ce nu ştim motivele altei persoane, este mai bine să spunem: „Atunci când vorbeşti despre
mine cu alţi oameni, simt că nu mă respecţi” în loc să spui „nu ai respect pentru mine. Pot să o văd
de fiecare dată când vorbeşti cu alţii despre mine.”

4. Rezolvaţi problemele.
Nu „trageţi” în persoana respectivă, atunci când nu este necesar.

ILUSTRAŢIE: L-am menţionat mai devreme pe Winston Churchill. Deşi el putea să îi inspire
extraordinar pe oameni prin discursurile lui, el putea, în mod aparent, să îi şi rănească. Se spune că
într-o zi o femeie l-a batjocorit, spunându-i: „Domnule, eşti beat.” El a răspuns: „Da, doamnă, şi
dumneata eşti urâtă, însă mie îmi va trece până mâine.” Dacă v-aţi gândi la o aşa replică, aţi folosi-
o, sau aţi ţine-o pentru voi?

Rău – „Trebuie să fiţi nişte idioţi să credeţi o minciună ca şi aceasta.” Mai bine – „Cred că este şi
un alt aspect al problemei pe care nimeni nu l-a discutat.”

Fiţi stăpâni pe aceste idei, şi veţi putea să vă exprimaţi dezacordul mult mai agreabil. Acum, să
mergem înapoi la „nu-i aşa că nu vă place dacă …”

III. … oamenii răspund din emoţie, în loc să răspundă din raţiune? (Proverbe 16:32)

„Cel încet la mânie preţuieşte mai mult decât un viteaz, şi cine este stăpân pe sine preţuieşte mai
mult decât cine cucereşte cetăţi.”

Ajutaţi-mă aici. Care sunt câteva idei referitoare la controlarea acceselor voastre de mânie (exemplu:
numără până la 10 înainte de a răspunde …)

IV. … oamenii vorbesc unii despre alţii pe la spate? (2 Corinteni 12:20)

„Fiindcă mă tem ca, nu cumva, la venirea mea, … să găsesc … vorbiri de rău, bârfeli…”

Întreabă „De ce credeţi că oamenii bârfesc şi vorbesc de rău?” (Răspuns posibil: fie pentru că nu le
place de persoana respectivă, fie că încearcă să îi facă pe alţii să le placă de ei, spunând informaţii
„suculente.”) „Totuşi, ce se întâmplă până la urmă cu oamenii care vorbesc de rău şi bârfesc?” (Ei
ajung să aibă necazuri şi îi fac pe oameni să se depărteze de ei. Nimeni nu vrea să împărtăşească cele
mai adânci gânduri de teama de a nu fi făcute publice într-o zi. Dacă aud de cineva care îi doboară în
mod constant pe cei din jurul lui, ştiu că, probabil, într-o zi, va face acelaşi lucru cu mine. Păstrez
distanţa. Ei ajung să fie singuri şi izolaţi.)

V. …mint oamenii (Coloseni 3:9)?

„Nu vă minţiţi unii pe alţii, întrucât v-aţi dezbrăcat de omul cel vechi, cu faptele lui…”

(Împărtăşeşte propriile tale gânduri sau ilustraţii aici.)

28
VI. …vorbesc oamenii prea mult (Proverbe 17:28, 10:19)?

„Chiar şi un prost ar trece de înţelept dacă ar tăcea, şi de priceput dacă şi-ar ţinea gura.”

Tratament pentru o gură spartă:

a. Deveniţi interesaţi cu adevărat de alţi oameni, nu doar să îi faceţi pe alţii să fie interesaţi de
voi.
b. Practicaţi regula „2/3.” Încercaţi să îi faceţi pe alţii să vorbească 2/3 din timp, punând
întrebări deschise (care nu pot avea ca şi răspuns „da” sau „nu.”)
c. Alte idei?

CONCLUZIE

Modul în care ne vom controla limbile va determina mare parte din cursul vieţilor noastre. Ar trebui
să fim dispuşi să plătim preţul cel mare de a îmbunătăţi. Totuşi, mulţi dintre noi fie că ignorăm
greşelile, fie nu dorim să depunem efortul pentru a ne schimba.

ILUSTRAŢIE: Dacă cântaţi la chitară, (sau la orice alt instrument, sau practicaţi un sport cum
este golful) vă veţi aminti cât de prost v-aţi simţit prima dată când aţi încercat să cântaţi, sau să
jucaţi. Doar efortul susţinut şi timpul v-au făcut capabili să atingeţi punctul în care să puteţi cânta
cu uşurinţă şi confort. Similar, este ciudat să încercăm să schimbăm obiceiuri de o viaţă ale
vorbitului. Ni se pare nenatural să încercăm să îi facem pe alţi oameni să vorbească, dacă obiceiul
nostru este să dominăm conversaţia. Însă, cu ajutorul lui Dumnezeu, puteţi să schimbaţi obiceiuri
care vor aduce o viaţă întreagă de răsplăţi.

Care lucruri v-au „sărit în ochi”? Luaţi-vă câteva momente pentru a transfera aceste aspecte în
Puncte de Acţiune, pentru ca să puteţi să înţelegeţi la ce anume vrea Dumnezeu să lucraţi în timpul
acestei săptămâni. Dacă vedeţi unele exemple ale acestor principii în această săptămână în
conversaţiile pe care le veţi avea (le veţi găsi, dacă vă veţi uita după ele), asiguraţi-vă că veţi putea să
împărtăşiţi din ele în săptămâna care va veni.

PREGĂTIRE PENTRU SĂPTĂMÂNA VIITOARE: Cere unui grup de tineri să pregătească o

scenetă care să ilustreze toate modalităţile greşite de comunicare. („Nu-i aşa că nu vă place atunci
când …”) Se poate include foarte mult umor, aşa că distraţi-vă! După scenetă, poţi să le ceri
spectatorilor să descrie tipurile de comunicare slabă pe care le-au văzut. (Dacă nu cumva ai o echipă
foarte puternică de scenete, tinerii foarte probabil că nu vor face această însărcinare cu excelenţă,
prin propria lor putere. Ei vor face ceea ce este inspectat, nu ceea ce se aşteaptă de la ei. Aşa că sună-
i peste câteva zile, pentru a te asigura de progresul lor, sau stabileşte un timp în care să îi urmăreşti
făcând repetiţie, înainte de următoarea întâlnire de tineret.)

29
 Formarea deprinderilor
Alegerea ilustraţiilor potrivite (care funcţionează)

Diferenţa dintre o ilustraţie decentă şi pur şi simplu ilustraţia potrivită este diferenţa dintre „fulger şi
licurici.” Care sunt calităţile unor ilustraţii minunate?

1. Ating scopul pe care vrei să îl atingi. Dacă încerci să clarifici un adevăr, vor răspunde
tinerii tăi din punct de vedere mental la această ilustraţie: „Ei bine, acum înţeleg!” Dacă
scopul meu este acela de a motiva, produce ilustraţia mea aşa ceva? Dacă nu, dă-o la o parte.
2. Interesante. Ce face ca o ilustraţie să fie interesantă? „Ispita funcţionează în ce ne priveşte
aşa cum o plantă carnivoră atrage insectele.” Desigur, această ilustraţie demonstrează modul
în care funcţionează ispita, însă cade la testul de valoare din punct de vedere al interesului.
Fiecare elev de clasa a 5-a ştie ce e aceea o plantă carnivoră. Valoarea interesului vine prin
intermediul:
a) Umorului.
b) Noii informaţii. „Fetele aleargă după Tom Cruise, însă cine ştie că el s-a luptat cu
dificultatea de a vorbi, atunci când era copil?”
c) Relevanţei. „Conform acestui raport autoritar, sunt trei paşi pentru a avea relaţii de
familie mai apropiate…” Atinge cele mai mari nevoi simţite de către tânăr, şi vei avea
un câştigător.
d) Surprizei. „Cinci din cei mai mari finanţişti ai lumii s-au întâlnit în acea zi. După 20
de ani, toţi se sinuciseseră.”
e) Şocului. „Cine s-ar fi gândit vreodată că un cetăţean model ar putea deveni un
gangster notoriu?”
f) Concretului. Fii cât mai specific poţi. Alege evenimente reale, în defavoarea
ipoteticului. Foloseşte nume şi locuri: „bogăţia nu îţi va da fericire.” Tinerii cred
acest lucru pentru exact o oră pe săptămână, ca să poată să dea din cap atunci când
sunt la studiul biblic. Însă creează o imagine vie verbală a acelei actriţe bogate care şi-
a pus capăt vieţii, a acelui mare bogătaş care suferă de depresie, sau acea faimoasă
cântăreaţă rock care verbalizează propria deziluzie cu privire la viaţă, şi vei ajunge să
atingi ceva.
g) Orientării înspre tineri. Fă cercetare în interesele primare, în eroii şi în nevoile
tinerilor. Ilustraţiile care au un interes mare pentru tine s-ar putea să nu fie interesante
pentru tineri.
h) Orientării înspre tinerii tăi. Cercetarea pe care o vei fi făcut-o mai sus în interesele
şi eroii tinerilor s-ar putea să se aplice numai parţial la tinerii tăi. Petrece timp
cunoscând interesele lor. Fă sondaje, întrebând: „Care sunt grupurile voastre
muzicale favorite?” „Care sunt sportivii voştri preferaţi?” „Domeniile voastre de
interese?” (sport, pescuit, maşini, haine, curse cu maşini, etc.) „show-urile TV
favorite?” „carierele cele mai de dorit?” Isus a luat ilustraţii din lumea oamenilor cu
care lucra. Cu cât înţelegi mai bine lumea tinerilor tăi, cu atât vei putea să ilustrezi
mai bine adevărul, folosindu-te de acea lume. Întreabă-i pe tinerii tăi, în mod franc,
ocazional: „ce feluri de ilustraţii folosesc eu, care vă plac cel mai mult, şi care vă plac
cel mai puţin?”

30
 Prieteniile: Cum să le faci … şi cum să le păstrezi
„Îmblânziţi-vă limba”
(Partea a II-a)
(Lecţia 7 din seria despre „relaţii”)

IDEEA CENTRALĂ: Controlarea cuvintelor noastre este esenţială pentru relaţii

semnificative.
SCOP: Tinerii trebuie să plece de la acest studiu cunoscând modalităţi specifice pentru a îşi
controla limbile, şi motivaţi să trăiască aceste lucruri.

INTRODUCERE
„Deprinderile relaţionale pot să fie învăţate”

Săptămâna trecută am vorbit despre importanţa cuvintelor noastre. „Viaţa şi moartea,” am aflat, „stau
în puterea limbii.” Însă, pentru ca să folosim această mare putere înspre bine şi să ne ferim de la a
cauza distrugere, trebuie să ne recunoaştem greşelile, să ne rugăm pentru ajutorul lui Dumnezeu, şi să
facem efort în această direcţie. Putem să ne schimbăm.

ILUSTRAŢIE: Abraham Lincoln rămâne unul din cei mai respectaţi foşti preşedinţi ai Statelor
Unite. Totuşi, el s-a considerat, în anii săi de tinereţe, unul care a eşuat în mod mizerabil în relaţii.
El i-a cerut lui Mary Owens să se căsătorească cu el în 1837, însă a adăugat: „Opinia mea este că
mai bine nu o făceai.” El s-a oprit şi a decis să nu se mai gândească vreodată la căsătorie. De ce? În
propriile lui cuvinte: „Nu aş fi niciodată satisfăcut cu cineva care este suficient de stupid ca să mă
aibă.” Totuşi, Lincoln a crescut şi s-a schimbat, devenind stăpân pe arta relaţiilor, ajutându-l să
devină unul din cei mai mari oameni ai tuturor timpurilor.

ILUSTRAŢIE: Într-o zi, un prieten al lui Benjamin Franklin l-a respins cu tărie. „Ben,” i-a spus
acesta, „Eşti imposibil. Opiniile tale au o palmă în ele pentru oricine care este diferit de tine. Ele au
devenit aşa de scumpe, încât nimănui nu îi mai pasă de ele. Prietenii tăi au descoperit că se bucură
mai mult atunci când tu nu eşti prin preajmă.” Franklin a luat această avertizare în serios şi a
început să lucreze la deprinderile sale relaţionale. Efortul a fost răsplătit mai târziu, când a devenit
unul din cei mai căutaţi şi mai respectaţi oameni ai timpului său.

SCENETĂ: Primul pas în a lucra la deprinderile relaţionale este acela de a recunoaşte unde eşuăm. Săptămâna
trecută ne-am gândit la nevoia de a ne îmblânzi limbile. Pe măsură ce vă veţi uita la scenetă, (cea pregătită de
săptămâna trecută), căutaţi greşeli în conversaţia actorilor. Fiţi pregătiţi să discutaţi ceea ce observaţi, după scenetă.
(Cere-le actorilor să prezinte sceneta şi, apoi, continuă cu o discuţie.)
Azi vom trece peste alte trei greşeli pe care le fac oamenii în conversaţiile lor. Uitându-ne la
următoarele principii, căutaţi domenii în care va trebui în mod personal să lucraţi în săptămâna care
va veni. Haideţi să ne rugăm ca Dumnezeu să ne dea perspectivă, şi inimi deschise:

(Condu în rugăciune, sau lasă pe alţii să se roage.)

Nu-i aşa că nu vă place atunci când …

31
VII. … Oamenii vorbesc fără încetare despre ei înşişi? (Proverbe 27:2)

„Să te laude altul, nu gura ta, un străin, nu buzele tale.”

Fără să daţi nume, câţi dintre voi cunoaşteţi pe cineva care vorbeşte doar despre el însuşi? Şi nu-i aşa
că nu vă place când cineva pune peste fiecare experienţă pe care o împărtăşiţi o experienţă mai mare
şi mai bună? Aleargă oamenii să caute prezenţa lui?

Amintiţi-vă de cheia pe care o dă Carnegie pentru relaţii:

„Poţi să faci prieteni mai mulţi în două luni devenind interesat de alţi oameni, decât ai
putea să îţi faci în doi ani încercând să îi faci pe oameni să fie interesaţi de tine.”

VIII. …Oamenii se complac în negativ? (Proverbe 15:30)

„ O privire prietenoasă înveseleşte inima, o veste bună întăreşte oasele.”

Doi oameni umblau pe lângă o clădire în care unul din ei fusese închis în perioada comunistă. Pe
neaşteptate, el a alergat la clădire şi a „îmbrăţişat-o,” mulţumindu-I lui Isus cu voce tare pentru
momentele minunate de comunicare cu Dumnezeu pe care le-a experimentat acolo.

Cât de straniu. Majoritatea oamenilor s-ar fi depărtat de clădire, gândindu-se doar la anii pierduţi şi la
tratamentul nedrept pe care l-au primit. Însă acest ins a avut abilitatea de a îşi aminti şi de a se lega
de lucrurile cele mai bune. Adeseori, noi ne preocupăm doar de lucrurile pe care le urâm la şcoală, în
familia noastră, în biserica noastră, prea de puţine ori gândindu-ne la partea pozitivă.

ILUSTRAŢIE: O tânără s-a pregătit pentru 9 luni pentru copilul pe care trebuia să îl nască. Însă,
tragic, atunci când ora a venit, copilul s-a născut mort. Ea nu şi-a văzut niciodată copilul viu. O
asistentă i-a sugerat: „Aţi vrea să fiţi dusă într-o altă încăpere, unde să nu fiţi aproape de alte
mame?” Ea a replicat: „Nu, vreau să stau aici şi să mă bucur de alte mame şi de copiii lor.” Uau!
Ce atitudine!

ILUSTRAŢIE: Aţi citit vreodată cartea Filpeni din Biblie? Bucuria extraordinară a apostolului
Pavel străluceşte în fiecare capitol. Dacă nu aţi şti mai bine, aţi crede că el scrie din Disney World.
Ştie cineva de unde a scris el această carte? (Din închisoare). Însă, el avea atât de multe lucruri
pentru care să fie mulţumitor, încât a văzut necazurile sale aşa de mici, prin comparaţie.

IX. …Oamenii nu ascultă? (Proverbe 18:13).

„Cine răspunde fără să fie ascultat, face o prostie şi îşi trage ruşinea.”

A. Importanţa ascultării.
Pentru unii oameni, ascultarea înseamnă pur şi simplu să îşi aştepte rândul să vorbească. Ei sunt mai
preocupaţi de ceea ce ei doresc să spună în continuare, mai degrabă decât de ceea ce doreşte cealaltă
persoană să spună. Puţini dintre noi părem să ne dăm seama de importanţa ascultării.

32
 B. Cum să asculţi

DISCUŢIE: Cere-le tinerilor să împărtăşească modul în care ei îşi dau seama când o persoană nu ascultă ceea ce ei
spun. Scoateţi principii de ascultare eficientă din aceste comentarii.

1. Daţi atenţia voastră nedivizată.

Fostul profesor de la Harvard, Charles W. Eliot a spus odată: „Nu este nici un secret referitor la
relaţiile de afaceri care au succes … atenţia exclusivă la persoana care îţi vorbeşte este foarte
importantă. Nimic altceva nu este mai flatant decât acest lucru.” Vă uitaţi voi la părinţii şi la
prietenii voştri atunci când aceştia vorbesc cu voi?

2. Puneţi întrebări pentru a clarifica, sau pentru a extinde ceea ce cealaltă persoană spune.
Dale Carnegie scrie: „Aşa că, dacă aspiraţi să fiţi nişte persoane care conversează bine, căutaţi să
fiţi ascultători atenţi. Pentru a fi interesanţi, fiţi interesaţi. Puneţi întrebări la care celelalte persoane
să se bucure să dea răspuns. Încurajaţi-i să vorbească despre ei înşişi şi realizările lor.”

Haideţi să practicăm această deprindere importantă. Voi spune ceva, şi altcineva va veni cu o întrebare pentru a
clarifica, sau pentru a extinde ceea ce eu spun. (Poate că vei dori să faci acest lucru cu câteva afirmaţii, sau să îi laşi
să practice în grupuri mici. Sunt şanse că ei nu vor prinde această deprindere valoroasă doar prin simplu fapt de a o
auzi.)
„Hei, nu o să credeţi ce mi s-a întâmplat ieri la muncă! Şeful m-a chemat în birou la el şi mi-a mărit salariul!”
(Răspunsuri posibile: 1 – „Veşti minunate! Ce o să faci cu toţi aceşti bani?” 2 – „Ai avut vre-o idee că se va întâmpla
aşa ceva?”

3. În mod periodic, reformulează ceea ce spune cealaltă persoană, în propriile tale cuvinte.
Cursurile de consiliere prezintă uneori această deprindere. Punând gândurile oamenilor în propriile
noastre cuvinte – „Vrei să spui că …?” – fie demonstrăm că înţelegem acea persoană, fie realizăm
faptul că nu am înţeles ce dorea să spună.

ILUSTRAŢIE: Deşi ascultarea pare să fie uşoară, ea este de fapt o artă care trebuie să fie învăţată.
Ted Koppel a găzduit mulţi ani programul TV popular „Nightline.” El e plătit cu mai mult de un
milion de dolari în fiecare an pentru a intervieva oameni importanţi, şi pentru a conduce conversaţii
interesante. Totuşi, el nu scrie niciodată întrebările lui de dinainte. Care este deci secretul
interviurilor sale? „Ascult,” spune Koppel. „Majoritatea oamenilor nu o fac. Apare ceva interesant,
şi, upssss – trece pe lângă ei.”
Însă Kopple nu consideră abilitatea sa a fi pur naturală. El spune că el şi-a ascuţit abilitatea de a
asculta, în timp ce călătorea cu Henry Kissinger, ca şi reporter pentru ABC news.

Sunt convins că, pentru mulţi dintre voi, faptul de a dezvolta deprinderile voastre de ascultare ar
putea să vă schimbe relaţiile în mod radical. Desigur, dragostea este lucrul cel mai important, însă
una din căile prin care arătăm dragostea în conversaţie este prin ascultare atentă. Daţi la o parte orice
altceva şi daţi atenţie acelei persoane care vă spune ceva. Pentru unii dintre voi, faptul de a vă
schimba deprinderile conversaţionale vă vă răsplăti mai mult decât toată Algebra şi Istoria pe care o
veţi învăţa vreodată. În timp ce sunteţi încă în grupuri mici, încercaţi încă un exerciţiu.

33
 O persoană citeşte afirmaţia. Cealaltă reformulează în propriile ei cuvinte. Apoi, schimbaţi locurile şi lăsaţi cealaltă
persoană să încerce.
„Acea glumă a fost aşa de proastă. Mi-a ajuns până peste cap cu această persoană!”
Reformulare –
„Sunt din ce în ce mai interesat în computere. Ieri am petrecut trei ore navigând pe net.”
Reformulare -

Cine ştie, dacă vă ascuţiţi deprinderile de ascultare, s-ar putea să fiţi răsplătiţi într-o zi, aşa cum s-a
întâmplat în cazul lui Ted Koppel. Sau, mai important, vă va îmbunătăţi în mod drastic relaţiile cu
prietenii şi viitorul partener de căsătorie.

CONCLUZIE

Lincoln, Franklin, şi Koppel au învăţat toţi importanţa deprinderilor relaţionale, şi au cules beneficii
extraordinare. În introducere am sugerat faptul că trebuie să scrieţi câteva lucruri în timpul acestui
mesaj, la care să puteţi lucra în timpul acestei săptămâni. Priviţi înapoi la schiţa voastră şi vedeţi dacă
este altceva ce trebuie notat acolo. Transferaţi aplicaţiile voastre principale în secţiunea pentru
Puncte de Acţiune. Când veţi vorbi cu familia şi cu prietenii voştri în această săptămână, şi, când veţi
auzi conversaţii, gândiţi-vă la aceste principii. Veniţi cu observaţii în săptămâna care va veni.

Rugaţi-vă acum individual ca să începeţi să lucraţi la punctele de acţiune pe care le aveţi pentru
această săptămână.

Formarea deprinderilor
Ilustrarea cu ajutorul biografiei voastre

Îmi plac ilustraţiile cu oameni. Şi, atunci când mă uit în reviste, sau la linia de aşteptare la casa de la
magazin, realizez faptul că nu sunt singur. Gândiţi-vă: „Revista People (oameni).” Oamenii sunt
fascinaţi de modul în care trăiesc starurile de cinema, despre modul în care lucrează Schwartzenegger
cu greutăţi, şi despre modul în care fac dietă fotomodelele.

Contemporan – Josh McDowell a citit o biografie a superstarului de baschet „Magic” Johnson,

despre propria sa copilărie, pentru a arăta rezultatul unei vieţi fără standarde sexuale. Menţionează
câteva staruri cinema, eroi sportivi, şi muzicieni, şi vei atrage atenţia lor. Dacă îţi iei timp să te
familiarizezi cu toţi idolii adolescenţilor, este în regulă. Însă încerc să mă leg de figuri care s-au
dovedit de-a lungul anilor, şi care sunt cunoscute atât de tineri, cât şi de adulţi. În acest fel, pot să
ajung mult mai departe cu ilustraţiile mele. Steven Spielberg, George Lucas, Tom Cruise, Arnold
Schwartzenegger, Bill Gates, Michael Jordan, Pat Riley. Toţi sunt respectaţi pentru succes într-un
anumit domeniu. Vieţile lor au multe de spus pentru noi. Tinerilor le place să asculte modul în care
Spielberg nu îşi găsea locul în şcoala primară, şi cum a găsit în final clubul de fotografie, pe care îl
numea „colonia sa de leproşi,” în liceu. Poţi să găseşti exemple de înţelepciune, de nebunie, de
culegere a ceea ce semeni, de relaţii (bune sau rele) şi de o multitudine de alte lucruri. Cu cât mai
familiară este persoana, cu atât mai multă introducere va cere ilustraţia. Întreabă-i ocazional pe tineri
cine sunt eroii lor. Găsiţi acele nume care probabil că vor rămâne în timp, şi citiţi despre ele.

Istoric – Deşi mulţi tineri nu iau reviste în care sunt pozele lui Lincoln sau ale lui Churchill, ei sunt
interesaţi în calităţile personale care i-au făcut pe aceşti oameni să îşi lase amprenta în lume.
34
Majoritatea tinerilor îşi doresc să aibă succes. Oameni ca şi Benjamin Franklin, Edison, şi alţii pot să
ilustreze multe principii biblice la lucru, indiferent dacă au fost sau nu creştini.

Creştini mari – „Hudson Taylor? A fost vre-unul din soţii lui Elisabeth Taylor?” Deşi nu are o
recunoaştere a numelui ca şi în cazul lui Michael Jordan, tinerii au nevoie disperată să o cunoască pe
Corrie Ten Boom, Jim Elliot, şi mulţi alţi mari creştini care şi-au dat vieţile pentru Dumnezeu şi
pentru oameni. cu cât mai puţin familiar este numele, cu atât va fi mai mare introducerea necesară.

Prieteniile: cum să le faci … şi cum să le păstrezi

„Trei deprinderi dificil de învăţat”
(Lecţia 8)

IDEEA CENTRALĂ: Dumnezeu vrea să fim ne-posesivi, dispuşi la a respinge, şi deschişi la a

primi feedback în ce privesc relaţiile noastre.

SCOP: Tinerii trebuie să plece de la acest studiu, înţelegând şi motivaţi să aplice conceptele
prezentate mai jos.

INTRODUCERE
IMPORTANŢA RELAŢIILOR

ILUSTRAŢIE: O mamă creştină, doamna Kimmel, zăcea pe moarte într-un spital din Pennsylvania.
Ea fusese o mamă bună. Puteai să spui acest lucru după preocuparea pe care i-o arăta familia.
Copiii ei care locuiau aproape veneau regulat, aproape zilnic, să o vadă. Doi fii care locuiau
departe au călătorit pentru a o vedea de câteva ori în timpul bolii sale, sunând-o în fiecare
dimineaţă şi seară, în care ei nu puteau să fie prezenţi.
În acelaşi spital stătea bolnavă şi o altă persoană, un om cu putere, cu influenţă, bogat. Însă nu l-a
vizitat nimeni de la sosirea lui acolo. Soarta sa, deşi nu aşa de serioasă ca şi a mamei care era pe
moarte, era înfruntată de unul singur, cu excepţia personalului de la spital. El avea o soţie şi copii,
însă nu au venit niciodată.
Omul a întrebat-o pe o asistentă despre doamna Kimmel, dorind să ştie totul despre familia acesteia.
Ea i-a povestit despre grija extraordinară a fraţilor care locuiau departe. Apoi, el a întrebat-o
despre condiţia de sănătate a doamnei Kimmel. Ea i-a spus că urma să moară în zilele următoare,
cel mai probabil într-o săptămână.
Cu ochii plini de lacrimi, omul acela cu mare influenţă s-a uitat la asistentă şi a răspuns: „Ştii, aş
schimba bucuros locurile cu doamna Kimmel şi să mor într-o săptămână, dacă în acea săptămână aş
avea o soţie şi copii cărora să le pese suficient de mult de mine, încât să nu mă lase să mor de unul
singur.” (Din Little House on the Freeway, de Tim Kimmel.)

Putere, influenţă, şi sănătate. Însă el ar fi dat totul pentru o relaţie decentă. Ce fel de relaţii clădim
noi? Azi vom trece peste nişte ultime trei principii referitoare la relaţii. Rugaţi-vă ca Dumnezeu să vă
dea perspectivă, pe măsură ce vă veţi uita în Cuvântul Său pentru înţelepciune.

Timp de rugăciune
35
Înainte de a începe nou nostru material, aveţi vreun lucru de împărtăşit împreună cu noi din
conversaţiile de săptămâna trecută? Aţi observat oameni care au eşuat în ascultare? Aţi încercat unele
din deprinderile de ascultare?

I. Nu fiţi posesivi (Proverbe 25:17)

„Calcă rar în casa aproapelui tău, ca să nu se sature de tine şi să te urască.”

O problemă comună în relaţiile dintre băieţi şi fete este că, de exemplu, un băiat este „mai
îndrăgostit” decât fata. Ca şi rezultat, el încearcă să petreacă mai mult timp cu ea, decât vrea ea.
Aproape întotdeauna, acest lucru o sufocă pe fată, şi o îndepărtează, mai degrabă decât să o apropie
de el. Acest lucru se poate întâmpla în orice relaţie.
Însă, uneori, faptul de a sufoca o persoană pentru a ne împlini propriile noastre nevoi nu este
dragoste. Este egoism şi arată o lipsă de credinţă în Dumnezeu, care este suficient de mare ca să
schimbe sentimentele celeilalte persoane, dacă El doreşte acest lucru.
Oamenii aleargă după aer atunci când se simt sufocaţi. O zicală veche spune foarte bine:

„Ţine o persoană pe care o iubeşti cu o palmă deschisă, ca pe un fluture. Dacă

zboară şi se întoarce, atunci este a ta. Dacă nu se întoarce niciodată, nu a fost
niciodată de fapt a ta.”

II. Iubiţi persoana mai mult decât iubiţi
relaţia. (Galateni 6:1, Proverbe 25:12,
28:23)
„Fraţilor, chiar dacă un om ar cădea deodată în
vre-o greşeală, voi, care sunteţi duhovniceşti, să-l
ridicaţi cu duhul blândeţii. Şi ia seama la tine
însuţi, ca să nu fii ispitit şi tu.”
„Ca o verigă de aur şi o podoabă din aur curat,
aşa este înţeleptul care mustră, pentru o ureche
ascultătoare.”
„Cine mustră pe alţii, găseşte mai multă
bunăvoinţă pe urmă, decât cel cu limba
linguşitoare.”
Note de studiu: Galateni 6:1 – Acest pasaj
vorbeşte probabil de cineva care a fost prins într-
o ofensă serioasă. Cuvântul grecesc pentru
„ridicaţi” înseamnă restaurare la condiţia iniţială,
punere în drepturi. Este folosit în Noul Testament
ca pe un termen chirurgical, pentru repunerea în
funcţiune a unui os sau încheietură. De asemenea,
era folosit în Noul Testament pentru repararea
mrejelor. Pentru studiu mai aprofundat, vedeţi
următoarele pasaje despre mustrare şi restaurare:
II Corinteni 3:14-15, 2 Timotei 4:2, 2
Tesaloniceni 3:14-15, Iacov 5:19-20, Matei
18:15-17.

Acest principiu vine în contradicţie cu aproape întreaga învăţătură necreştină despre prietenie.
Urmând această învăţătură, s-ar putea să ne pierdem un prieten. Însă Isus şi-a făcut adeseori inamici,
la fel cum şi-a făcut şi prieteni. În loc să le spună în mod constant oamenilor ceea ce ei doreau să
audă şi evitând conversaţia nepopulară, Isus a fost gata să rişte pierderea unei prietenii, pentru că îi
iubea pe oameni.

În alte cuvinte, dacă Isus găsea o persoană a cărei viaţă mergea pe o cărare periculoasă, El confrunta
mai degrabă persoana, decât să se implice într-o conversaţie plăcută. Oamenii nu vor să audă despre
greşelile lor, şi rezultatul unei confruntări poate să fie acela că apar relaţii dificile. Însă, uneori, dacă
dorim ce este mai bine pentru un prieten, trebuie se ne pese suficient de mult de el ca să îl
confruntăm. (Cere cuiva să citească acum Galateni 6:1 şi versetele celelalte de mai sus).

36
 DISCUŢIA 1 – Împărţiţi-vă în grupuri mici şi discutaţi următoarele întrebări: Este responsabilitatea noastră să
confruntăm pe toţi cei pe care îi vedem că fac ceva greşit? (vezi Proverbe 9:7-9, 1 Timotei 5:1. Credeţi că avem o
responsabilitate mai mare de a îi confrunta pe cei care sunt sub autoritatea noastră (copii, angajaţi)? Credeţi că Isus
şi-a confruntat ucenicii pentru orice gând sau acţiune păcătoasă a lor? Cum ştiţi când să confruntaţi şi când să nu o
faceţi?
Cere acum grupurilor să împărtăşească concluziile lor cu tot grupul de tineri.

DISCUŢIA 2 – (Brainstorm – direcţionat înspre întregul grup.) „Dacă cineva vă confruntă, cum aţi vrea să fie
făcută această confruntare? Sau, v-ar place să fie făcută?” Caută idei de la ei, şi asigură-te că următoarele sugestii
sunt incluse:

A. De către o persoană care este foarte bună în încurajare. Oamenii sunt mult mai predispuşi să
răspundă pozitiv la critică, dacă i-aţi încurajat în trecut pentru calităţile lor pozitive.
B. Unu la unu. Nu în faţa tuturor.
C. Nu într-o manieră copilărească. Atunci când glumim despre ceva ce este serios, fie că
persoana nu ne va lua în serios, fie se va supăra.
D. Nu pentru orice detaliu. Dacă arătăm în mod constant cu degetul fiecare greşeală pe care o
vedem, oamenii se vor opri din a asculta de instrucţiile noastre şi din a petrece timp cu noi.
E. Nu din mânie, ci din preocupare. (vedeţi Galateni 6:1-2: „Cu duhul blândeţii,” cu scopul
„restaurării,” nu pentru răzbunare.)
F. De către o persoană cu care aveţi o relaţie.

III: Obţineţi ajutor de la un prieten. (Proverbe 12:1, 15:22, 19:20)

„Cine iubeşte certarea, iubeşte ştiinţa, dar cine urăşte mustrarea, este prost.”
„Planurile nu izbutesc, când lipseşte o adunare care să chibzuiască, dar izbutesc când sunt mulţi
sfetnici.”
„Ascultă sfaturile, şi primeşte învăţătura, ca să fii înţelept pe viitor!”

Nu tindem să ne vedem pe noi înşine aşa cum ne văd cei din jur. Adeseori, văd greşeli mari în alţii,
care le ruinează relaţiile. Vedeţi dacă vă vine în minte imaginea cuiva, atunci când voi citi foarte rar
următoarele lucruri: are respiraţie grea … vorbeşte prea mult … se dă mare în mod constant …
încearcă fără succes să fie funny. Este uşor să arătaţi cu degetul înspre ceilalţi, nu-i aşa? Însă mă
îngrozesc atunci când mă gândesc că, la fel cum sunt alţii orbi la propriile lor greşeli, probabil că
am şi eu greşeli relaţionale pe care nu pot să le văd.

ILUSTRAŢIE: Din această cauză un tânăr creştin a decis să obţină feedback de la prietenii săi
creştini apropiaţi. În loc să aştepte ca ei să îl confrunte, el le cerea ocazional părerea despre el:
„John şi Harold, ce anume vedeţi în viaţa mea că afectează negativ lucrarea şi relaţiile mele?” Nu
era uşor să asculte comentariile lor, însă, dându-le permisiunea de a exprima onest ceea cei ei
vedeau în viaţa lui, el a obţinut o perspectivă valoroasă.

Şi de ce să nu ne întrebăm părinţii, să ne spună ce schimbări ar vrea ei să vadă în viaţa noastră? Ei

văd o parte din viaţa noastră pe care prietenii noştri nu o vor vedea niciodată.
Fiţi doar pregătiţi să leşine, atunci când le veţi pune această întrebare!
Părerea unei persoane nu va fi întotdeauna corectă. Însă punctele la care suntem noi orbi pot fi
remediate doar atunci când ştim părerea celor care ne cunosc pe noi cel mai bine.

CONCLUZIE
37
Ia în considerare încheierea cu un joc relaţional, care să ajute la accentuarea angajamentului nostru de
a lucra împreună şi de a ne îmbunătăţi relaţiile. Apoi încheie cu următoarele lucruri.
Cere-le tinerilor să discute orice principii din această lecţie care ei cred că vor fi în special
schimbătoare de vieţi. Cere-le să împărtăşească punctele lor de acţiune, ce planifică să facă pentru a
aplica aceste adevăruri. Ar putea unii din voi să îşi aleagă un partener de dare de socoteală din grup,
care să vă întrebe în fiecare săptămână despre anumite domenii la care lucraţi? (Pentru lider: am avut
tineri care mi-au cerut socoteală, şi care mi-au transmis părerea lor despre mine. Poate că unul sau
doi tineri îţi pot da sugestii despre stilul tău de învăţare şi să îţi spună despre anumite obiceiuri
enervante care îţi blochează comunicarea. Faptul de a face acest pas ar putea să fie un exemplu real
pentru tinerii tăi.)

Formarea deprinderilor
Organizarea ilustraţiilor tale

Poţi să aduni mii de ilustraţii minunate. Însă, fără un sistem de stocare şi de găsire, nu le vei mai găsi
niciodată atunci când vei avea nevoie de ele.

Cartonaş de 13x18 centimetri

Acestea pot să cuprindă date mai multe decât cele 7x12. Poţi să începi cu nişte cutii de pantofi, şi să
devii din ce în ce mai profesionist de-a lungul timpului. Foloseşte divizori (pătrăţele de plastic care se
pun pe marginea dosarului, pentru a îl face mai uşor de găsit în fişet), fiecare inscripţionat cu un
subiect diferit. Nu te limita la subiectele legate de tineret. În zece ani s-ar putea să predai la orele
pentru cupluri tinere din biserică, şi să descoperi că ai nevoie de ilustraţii cu privire la creşterea
copiilor. Gândeşte-te la aceste cartonaşe ca la un depozit de înţelepciune. Începe cu aceste divizări:

Îngeri Paşti Homosexualitate Profeţie

Mânie Anduranţă Onestitate Întrebări puse de tineri
Asigurarea mântuirii Etică Speranţă Bucurie
Autorităţi Dovezi pentru Umilinţă Relaţii
creştinism
Echilibrul vieţii Evoluţie Conducere Rolul bărbatului şi a
femeii
Biblia Eşec Singurătate Sacrificiu
Chemarea la lucrare Familie Dragoste Satan/demoni
Caracter Credinţă Dragoste de Dumnezeu Ştiinţa şi Biblia
Copii Teamă Liberalism Acceptarea de sine
Crăciun Părtăşie Căsătorie Păcat
Biserică Iertare Poluarea minţii Responsabilitate
socială
Pregătirea pentru Prieteni Lucrare Stres
colegiu
Dedicare Daruri Misiune Succes
Consimţământ Scopuri Miracole Suferinţă
Consistenţă Invidie Bani Învăţare
Creaţie Evanghelie Muzică Ispită
38
Culte şi religii Har Ascultare 10 porunci
Curtare Măreţia vieţii creştine Seara părinţilor Mărturie
Moarte Creştere Pavel (viaţa lui) Mulţumire
Depresie Vinovăţie Pace Timp (cum să scoţi cât
mai mult din)
Disciplină Obiceiuri Presiunea anturajului Limba (cum să o
controlezi)
Îndoială Fericire Rugăciune Limbi (daruri
harismatice)
Plutirea în derivă Cer Prejudiciu Instruire
Ipocrizie Iad Mândrie Încercări
Eroi Priorităţi Vocaţii
Casă Război
Voia lui Dumnezeu
Înţelepciune şi
cunoaştere
Etica muncii
Îngrijorare/depresie
Închinare
Tineri
Zel

Dosare de mărimea unei scrisori

Acesta este sistemul de îndosariere pe care îl folosesc pentru mesajele mele actuale. Aceste fişiere
sunt divizate din punct de vedere al temei. Dacă tinzi să predai cărţi ale Bibliei şi texte singulare, vei
dori să ai o secţiune divizată după cărţile Bibliei. Dacă un articol este prea mare pentru sistemul meu
cu cartonaşe, pur şi simplu pun materialul respectiv într-un dosar, în spatele dosarului cu mesaje.
Aceste dosare conţin documentaţie mai profundă, sau idei extinse cu privire la un topic.

Bază de date pe computer

Dacă scrii bine la computer, sau dacă ai o secretară, sunt avantaje în organizarea unei baze de date.
Eu folosesc Microsoft Access. Un avantaj este că pot să accesez ilustraţiile mai eficient. „La ce
subiect am pus ilustraţia cu Billy Graham?” Merg în baza mea de date pur şi simplu la „Caută” şi
tastez „Billy Graham” pentru a găsi toate ilustraţiile pe care le am despre el. pot să dau, de asemenea,
câteva titluri diferite ilustraţiilor, care ar putea să ilustreze diverse adevăruri. O ilustraţie ar putea
vorbi despre „Voia lui Dumnezeu” la fel de bine ca şi despre „Curtare.” Pun pur şi simplu ambele
subiecte la titlu, şi pot să accesez ilustraţia printr-un alt subiect.
Un alt avantaj este că pot să iau ilustraţii de pe internet (reviste, ziare, Electric Library, etc.) şi să le
copiez în baza mea de date (economisind timp de bătut la maşină). Apoi, dacă îţi pregăteşti mesajele
la computer, poţi copia direct ilustraţiile şi să le pui în mesaj. Este mai bine decât să munceşti în plus.

De-a lungul timpului, bogăţia ilustraţiilor tale se va transforma într-un depozit de înţelepciune din
care vei putea să scoţi în mod constant, nu doar pentru predare, ci şi pentru conversaţii cu copiii tăi,
pe măsură ce le vei da ceea ce Dumnezeu te-a învăţat pe tine de-a lungul anilor. Succes în adunarea
ilustraţiilor!

Schiţă
39
 Prieteniile: Cum să le faci … şi cum să le păstrezi
„Cum să faci prieteniile să dureze: Două secrete esenţiale”
(Partea 1)
(Lecţia 1)

INTRODUCERE

ILUSTRAŢIE „Chiar şi în domenii tehnice aşa cum este ingineria, doar 15% din succesul financiar
al cuiva este datorat cunoaşterii tehnice, şi 85% ____________________________ - personalităţii
şi abilităţii de a îi conduce pe oameni.”

ILUSTRAŢIE: „Abilitatea de a _________________________________ este la fel de disponibilă

ca şi zahărul sau cafeaua. Şi voi plăti mai mult pentru această abilitate decât pentru orice altceva
sub soare.” (John D. Rockefeller, filantrop şi om de afaceri faimos american)

I. FIŢI ____________________ PENTRU A IERTA.

A.Ce spune _________________? (Efeseni 4:31-32)
B.Ce __________________ să iertaţi?

O definiţie ai iertării
„Nici __________________ pe dinafară,
nici ____________________ în interior.”

C.De ce este _____________ să iertăm? (Matei 18:21-25)

D.Dar dacă _________________ refuză să ierte?

PUNCTE DE ACŢIUNE: OAMENI PE CARE TREBUIE SĂ ÎI IERT

_______________
_______________
_______________
_______________

Schiţă
Prieteniile: Cum să le faci … şi cum să le păstrezi
„Cum să faci prieteniile să dureze: Două secrete esenţiale”
(Partea a 2-a)
(Lecţia 2)

INTRODUCERE: „Diferenţa dintre o vacanţă bună şi una rea.”

I. CĂUTAŢI SĂ ÎNŢELEGEŢI PERSPECTIVA LUI _________________ (MATEI 5:21-24)

II. _________________ ÎNAINTE DE A ACŢIONA.

40
Afirmaţia 1 – „Am fost geloasă în mod secret pe Jan, aşa că va trebui să îi cer să mă ierte.”
Afirmaţia 2 – „Nu trebuie să caut reconciliere, pentru că nu am făcut nimic greşit. El doar m-a
înţeles greşit.”
Afirmaţia 3 – „Ei bine, îmi pare rău. Am greşit. M-am înfuriat. Însă dacă nu mi-ai fi spus că sunt un
idiot, nu aş fi făcut aşa ceva.”
Afirmaţia 4 – „Îi voi spune lui Pete că îmi pare rău, însă acest lucru nu va ajuta la nimic. Ştiu că nu
mă va ierta.”

III. FOLOSIŢI-VĂ DE ACESTE _________________ DE AJUTOR.

A. Încercaţi să găsiţi ______________ şi ______________ care sunt potrivite.
B. ____________________ cererea de iertare, aşa încât să demonstreze adevărata părere
de rău.
C. Evitaţi să scrieţi o _______________, dacă este posibil.
D. Faceţi din acest lucru _______________________.

„Ce anume căuta într-o fată.”

PUNCTE DE ACŢIUNE:

Prieteniile: Cum să le faci … şi cum să le păstrezi

(Lecţia 3)
„Marele secret al faptului de a îţi face prieteni”

INTRODUCERE
„Din cinci oameni care îşi pierd slujbele, 2 vor fi eşuat datorită lipsei de deprinderi. Trei vor fi eşuat
datorită inabilităţii lor de a lucra cu oamenii.”

I. _______________ PE OAMENI AŞA CUM AŢI VREA VOI SĂ FIŢI TRATAŢI.

(LUCA 6:31)
1) Ce căutaţi voi într-un prieten?
2) Ce atitudini şi acţiuni nu vă plac la oamenii care încearcă să se relaţioneze la voi?

II. IUBIŢI-I PE OAMENI, INTERESÂNDU-VĂ DE ________________ ŞI

_______________ LOR. (1 CORINTENI 13)

„Oamenii care se pot pune pe ei înşişi în locul altor oameni, care pot să înţeleagă modul în care
funcţionează minţile acestora, nu trebuie să se îngrijoreze niciodată de ceea ce are viitorul pregătit
pentru ei.” (Owen D. Young, avocat cunoscut şi lider în afaceri)

„Theodore Roosevelt şi pasărea”

„Un lider de tineret se conectează”
„Am devenit un inginer. El a devenit creştin.”

„Poţi să îţi faci mai mulţi prieteni în două luni devenind interesat în alţi oameni, decât poţi să îţi faci
în doi ani, încercând să îi faci pe alţi oameni să se intereseze de tine.” (Dale Carnegie)

41
CONCLUZIE: „Al Capone priveşte spre sine”

PUNCTE DE ACŢIUNE:

Schiţă
Prieteniile: Cum să le faci … şi cum să le păstrezi
Puterea încurajării
(Lecţia 4)

INTRODUCERE:
Importanţa relaţiilor

„Mike Tyson şi Succesul”

„Unele studii arată că printre tinerii liceeni americani, 50% din aceştia nu au o viaţă socială
semnificativă în interiorul sau în afara şcolii.”

I. ____________________ LA ÎNCURAJARE. (EVREI 10:24-25)

„Sportivii culturişti şi persoanele care îi ajută.”
II. _________________ ÎNCURAJĂRII.

Educatorul John Dewey a spus odată că cea mai mare dorinţă a naturii umane este „dorinţa de a fi
important.” Psihologul William James spune „Cel mai mare principiu al naturii umane este
______________după a fi apreciat.”

A. Vreţi să aveţi _________________ ?

B. Vreţi să aveţi un ____________ fericit?
„Neveste care îşi părăsesc partenerii de viaţă.”
C. Vreţi să aveţi succes în ____________________?
D. Doriţi să scoateţi din ceilalţi _______________?
„Motivarea copiilor la a alerga.”
„Stevie îşi găseşte locul.”

III. ________________ ÎNCURAJĂRII.

A. __________!
„The One Minute Manager”
„Un lucrător bisericesc descurajat.”
”Un compliment simplu, 25 de ani mai târziu.”

B. Scrieţi un __________________!
„Un pastor şi cartonaşele sale”
„Scrisoarea din agenda ei”

C. ______________________ de interese, nume şi evenimente speciale din

vieţile oamenilor.

42
PUNCTE DE ACŢIUNE

Schiţă
Prieteniile: Cum să le faci … şi cum să le păstrezi
„Alegeţi-vă prietenii cu atenţie”
(Lecţia 5)

_____________________________ RELAŢIILOR

„Actriţa Kate Jackson şi relaţiile.”

Sondaj: 34.000 de tineri au fost întrebaţi: „Ce căutaţi cel mai puţin la şcoală în anul care va veni?”
Răspunsul nr.1? ___________________________
Din 3000 de oameni, mai mult de _________________ au dorit o căsătorie pe viaţă.

I. IMPORTANŢA _____________________________ PRIETENII APROPIAŢI

POTRIVIŢI.
A. Vreţi să fiţi _______________________? (Proverbe 13:20a)
B. Vreţi să evitaţi ____________________? (Proverbe 13:20b)
C. Vreţi să vă păstraţi ________________? (I Corinteni 15:23)

„O prietenie răneşte sora lui”

ATENŢIE!

II. O NOUĂ _________________ ÎN A NE FACE PRIETENII.

Luaţi controlul relaţiilor voastre!

PUNCTE DE ACŢIUNE

Schiţă
Prieteniile: cum să le faci … şi cum să le păstrezi
„Îmblânziţi-vă limba”
(Lecţia 6)

INTRODUCERE
Puterea incredibilă a limbii

1. Cuvintele noastre pot aduce ______________ sau ______________. (Proverbe

18:21)
„Cuvintele lui au ucis viaţa spirituală.”
„Cuvintele lui au ucis vieţi fizice.”
43
„Cuvintele lor au adus viaţă lui Stevie.”

2. Limba poate distruge _________________.(Proverbe 18:19)

3. Dumnezeu compară limba cu un __________ neîmblânzit, aprins de
___________, plin de __________ ucigătoare. (Iacov 3:1-12)

Nu-i aşa că nu vă place când …

1. …oamenii spun lucruri greşite la _______________ greşite? (Proverbe 15:23)
A. __________ înainte de a vorbi.
„Ia-ţi chestia aia urâtă de pe picior!”
„Discursurile lui Churchill”
B. Fiţi __________________ la oamenii cu care vorbiţi.
C. Observaţi _______________ pe care îl dau oamenii.

2. …Oamenii nu vor admite niciodată când sunt _________________. (Proverbe

29:9)

Cum să nu fii de acord … într-un mod agreabil!

 Căutaţi un element al _______________ asupra căruia sunteţi amândoi de acord.

 Spuneţi rareori „_________” sau „întotdeauna.”
 Confruntaţi cu „simt că,” în loc să acuzaţi de _____________________.
 Ocupaţi-vă de _______________. Nu atacaţi oamenii.
„Churchill şi revenirile deştepte.”
 Rezolvaţi _____________.

3. … Oamenii răspund __________ în loc să răspundă din raţiune? (Proverbe

16:32)
4. …. Vorbesc oamenii despre alţii pe la _______________? (2 Corinteni 12:20)
5. … oamenii ____________________?
6. …. Vorbesc oamenii ______________?

Prescripţie pentru gurile sparte:

1. Deveniţi cu adevărat interesaţi de alţi oameni.
2. Practicaţi regula 2/3.
3. Propriile voastre idei:

CONCLUZIE
„Învăţarea unui sport şi învăţarea relaţiilor”

PUNCTE DE ACŢIUNE:

44
Schiţă
Prieteniile: Cum să le faci … şi cum să le păstrezi
„Îmblânzirea limbii” (Partea a II-a)
(Lecţia 7)

INTRODUCERE
Deprinderile relaţionale pot să fie învăţate!

„Abe Lincoln deprinde relaţiile”

„Benjamin Franklin este mustrat”

Nu-i aşa că nu vă place când …

7. … oamenii vorbesc fără încetare despre _______________? (Proverbe 27:2)

„Poţi să îţi faci mai mulţi prieteni în două luni, devenind interesat de alţi oameni, decât îţi poţi face
în doi ani ___________________________________________________________.”

8. …oamenii se bazează pe ___________________? (Proverbe 15:30)

„Îmbrăţişând închisoarea.”
”Un copil născut mort.”
”Pavel în închisoare.”

9. … oamenii nu ____________________? (Proverbe 18:13)

A. __________________ ascultării.
B. Cum ___________.
1. Daţi atenţia voastră ________________________.
2. Puneţi __________________________ pentru a clarifica sau pentru a
extinde ceea ce spune persoana cealaltă.
3. În mod periodic ______________________ ce spune cealaltă
persoană, în propriile voastre cuvinte.

„Ted Koppel învaţă să asculte”

PUNCTE DE ACŢIUNE

45
Schiţă
Prieteniile: Cum să le faci … şi cum să le păstrezi
Trei deprinderi dificil de învăţat
(Lecţia 8)

Introducere: Importanţa relaţiilor

„Aş schimba bucuros locul cu ea”

I. Nu fiţi ________________________. (Proverbe 25:17)

II. Iubiţi cealaltă persoană mai mult decât _______________________. (Galateni 6:1,
Prov. 25:12, 28:23)

Cum să corectezi cu succes pe cineva:

III. Obţineţi ajutor de la un _________________________________. (Proverbe 12:1,

15:22, 19:20)

PUNCTE DE ACŢIUNE

46
Schiţă (poate fi pusă pe retroproiector)

Prieteniile: Cum să le faci … şi cum să le păstrezi

„Cum să faci prieteniile să dureze: Două secrete esenţiale (Partea 1)

INTRODUCERE

ILUSTRAŢIE „Chiar şi în domenii tehnice aşa cum este ingineria, doar 15% din succesul financiar
al cuiva este datorat cunoaşterii tehnice, şi 85% datorită ingineriei umane - personalităţii şi
abilităţii de a îi conduce pe oameni.”

ILUSTRAŢIE: „Abilitatea de a te relaţiona la oameni este la fel de disponibilă ca şi zahărul sau

cafeaua. Şi voi plăti mai mult pentru această abilitate decât pentru orice altceva sub soare.” (John
D. Rockefeller, filantrop şi om de afaceri faimos american)

I. FIŢI SUFICIENT DE TARI PENTRU A IERTA.

1. Ce spune Dumnezeu? (Efeseni 4:31-32)
2. Ce înseamnă să iertaţi?

O definiţie ai iertării
„Nici să nu te răzbuni pe dinafară,
nici să nu păstrezi resentimente în interior.”

3. De ce este important să iertăm? (Matei 18:21-25)

4. Dar dacă inima mea refuză să ierte?

PUNCTE DE ACŢIUNE: OAMENI PE CARE TREBUIE SĂ ÎI IERT

_______________
_______________
_______________
_______________

47
Schiţă

Prieteniile: Cum să le faci … şi cum să le păstrezi

„Cum să faci prieteniile să dureze: Două secrete esenţiale”
(Partea a 2-a)
(Lecţia 2)

INTRODUCERE: „Diferenţa dintre o vacanţă bună şi una rea.”

I. CĂUTAŢI SĂ ÎNŢELEGEŢI PERSPECTIVA LUI DUMNEZEU. (MATEI 5:21-24)

II. GÂNDIŢI-VĂ ÎNAINTE DE A ACŢIONA.

Afirmaţia 1 – „Am fost geloasă în mod secret pe Jan, aşa că va trebui să îi cer să mă ierte.”
Afirmaţia 2 – „Nu trebuie să caut reconciliere, pentru că nu am făcut nimic greşit. El doar m-a
înţeles greşit.”
Afirmaţia 3 – „Ei bine, îmi pare rău. Am greşit. M-am înfuriat. Însă dacă nu mi-ai fi spus că sunt
un idiot, nu aş fi făcut aşa ceva.”
Afirmaţia 4 – „Îi voi spune lui Pete că îmi pare rău, însă acest lucru nu va ajuta la nimic. Ştiu că
nu mă va ierta.”

III. FOLOSIŢI-VĂ DE ACESTE SFATURI DE AJUTOR.

5. Încercaţi să găsiţi un timp şi un loc care sunt potrivite.
6. Verbalizaţi-vă cererea de iertare astfel încât să demonstreze adevărata părere de rău.
7. Evitaţi să scrieţi o _______________ dacă este posibil.
8. Faceţi din acest lucru un mod de viaţă.

„Ce anume căuta într-o fată.”

PUNCTE DE ACŢIUNE:

Schiţă
Prieteniile: cum să le faci … şi cum să le păstrezi
(Lecţia 3)
„Marele secret al faptului de a îţi face prieteni”

INTRODUCERE

48
„Din cinci oameni care îşi pierd slujbele, 2 vor fi eşuat datorită lipsei de deprinderi. Trei vor fi eşuat
datorită inabilităţii lor de a lucra cu oamenii.”

I. TRATAŢI-I PE OAMENI AŞA CUM AŢI VREA VOI SĂ FIŢI TRATAŢI (LUCA
6:31)
3) Ce căutaţi voi într-un prieten?
4) Ce atitudini şi acţiuni nu vă plac la oamenii care încearcă să se relaţioneze la voi?

II. IUBIŢI-I PE OAMENI INTERESÂNDU-VĂ DE INTERESELE ŞI ACŢIUNILE

LOR. (1 CORINTENI 13)

„Oamenii care se pun pe ei înşişi în locul altor oameni, care pot să înţeleagă modul în care
funcţionează mintea lor, nu trebuie să se îngrijoreze niciodată de ceea ce le va rezerva viitorul.”
(Owen D. Young, avocat cunoscut şi lider în afaceri)

„Theodore Roosevelt şi pasărea”

„Un lider de tineret se conectează”
„Am devenit un inginer. El a devenit creştin.”

„Poţi să îţi faci mai mulţi prieteni în două luni devenind interesat în alţi oameni, decât poţi să îţi faci
în doi ani, încercând să îi faci pe alţi oameni să se intereseze de tine.” (Dale Carnegie)

CONCLUZIE: „Al Capone priveşte spre sine”

PUNCTE DE ACŢIUNE:

Schiţă
Prieteniile: Cum să le faci … şi cum să le păstrezi
Puterea încurajării
(Lecţia 4)

INTRODUCERE:
Importanţa relaţiilor

„Mike Tyson şi Succesul”

„Unele studii arată că printre tinerii liceeni americani, 50% din aceştia nu au o viaţă socială
semnificativă în interiorul sau în afara şcolii.”

I. PROVOCAREA LA ÎNCURAJARE. (EVREI 10:24-25)

„Sportivii culturişti şi persoanele care îi ajută.”
II. RĂSPLĂŢILE ÎNCURAJĂRII.
Educatorul John Dewey a spus odată că cea mai mare dorinţă a naturii umane este „dorinţa de a fi
important.” Psihologul William James spune „Cel mai mare principiu al naturii umane este dorinţa
după a fi apreciat.”

A. Vreţi să aveţi prieteni?

B. Vreţi un partener de viaţă fericit?
„Neveste care îşi părăsesc partenerii de viaţă”

49
 C. Vreţi să aveţi succes în muncă?
„De ce îl plătesc pe Charles Schwab un milion de dolari pe an?”
D. Vreţi să scoateţi din ceilalţi tot ce este mai bun?
„Motivarea copiilor la a alerga”
„Stevie îşi găseşte locul”

III. CALEA ÎNCURAJĂRII

A. Verbalizaţi!
„The One Minute Manager”
„Un lucrător bisericesc descurajat.”
”Un compliment simplu, 25 de ani mai târziu.”

B. Scrieţi un bilet!
„Un pastor şi cartonaşele sale”
„Scrisoarea din agenda ei”

C. Amintiţi-vă de interese, nume şi evenimente speciale din vieţile

oamenilor.

PUNCTE DE ACŢIUNE

Schiţă
Prieteniile: Cum să le faci … şi cum să le păstrezi
„Alegeţi-vă prietenii cu atenţie”
(Lecţia 5)

INTRODUCERE
Importanţa relaţiilor
„Actriţa Kate Jackson şi relaţiile.”

Sondaj: 34.000 de tineri au fost întrebaţi: „Ce căutaţi cel mai puţin la şcoală în anul care va veni?”
Răspunsul nr.1? Singurătatea.
Din 3000 de oameni, mai mult de 85% au dorit o căsătorie pe viaţă.

I. IMPORTANŢA FAPTULUI DE A ALEGE PRIETENII APROPIAŢI POTRIVIŢI

A. Vreţi să fiţi înţelepţi? (Proverbe 13:20a)
B. Vreţi să evitaţi suferinţa? (Proverbe 13:20b)
C. Vreţi să vă păstraţi nişte moravuri bune? (I Corinteni 15:23)

„O prietenie răneşte sora lui”

ATENŢIE!
III. O NOUĂ ABORDARE ÎN A NE FACE PRIETENI.
Luaţi controlul relaţiilor voastre!

PUNCTE DE ACŢIUNE

50
Schiţă
PRIETENIILE: CUM SĂ LE FACI … ŞI CUM SĂ LE PĂSTREZI
„ÎMBLÂNZIŢI-VĂ LIMBA”
(LECŢIA 6)

INTRODUCERE
Puterea incredibilă a limbii

1. Cuvintele noastre pot aduce viaţa sau moartea.(Proverbe 18:21)

„Cuvintele lui-au ucis viaţa spirituală”
„Cuvintele lui au ucis vieţi fizice”
„cuvintele lor au adus viaţă lui Stevie”

2. Limba poate distruge relaţiile. (Proverbe 18:19)

3. Dumnezeu compară limba cu un foc neîmblânzit, aprins de iad, plin de otravă
ucigătoare. (Iacov 3:1-12)

Nu-i aşa că nu vă place când …

1. …oamenii spun lucruri greşite la momente greşite? (Proverbe 15:23)
A. Gândiţi-vă înainte să vorbiţi.
„Ia-ţi chestia aia urâtă de pe picior!”
„Discursurile lui Churchill”
B. Fiţi sensibili la oamenii cu care vorbiţi.
C. Observaţi răspunsul pe care îl dau oamenii.

2. … oamenii nu vor admite niciodată când sunt greşiţi. (Proverbe 29:9)

Cum să nu fii de acord … într-un mod agreabil!

 Caută un element de adevăr asupra căruia sunteţi amândoi de acord.

 Spuneţi rareori „niciodată” sau „întotdeauna.”
 Confruntaţi cu „simt că,” în loc să acuzaţi de motive greşite.
 Ocupaţi-vă de probleme. Nu-i atacaţi pe oameni.
„Churchill şi revenirile deştepte.”

3. … Oamenii răspund emoţional, în loc să răspundă din raţiune? (Proverbe 16:32)

4. …. Vorbesc oamenii despre alţii pe la spatele lor? (2 Corinteni 12:20)
5. … oamenii mint?
6. …. Vorbesc oamenii prea mult?

Prescripţie pentru gurile sparte:

1. Deveniţi cu adevărat interesaţi în alţi oameni.
2. practicaţi regula 2/3.
3. Propriile voastre idei:

51
CONCLUZIE
„Învăţarea unui sport şi învăţarea relaţiilor”

PUNCTE DE ACŢIUNE:

Schiţă
Prieteniile: Cum să le faci … şi cum să le păstrezi
„Îmblânzirea limbii” (Partea a II-a)
(Lecţia 7)

INTRODUCERE
Deprinderile relaţionale pot să fie învăţate!

„Abe Lincoln deprinde relaţiile”

„Benjamin Franklin este mustrat”

Nu-i aşa că nu vă place când …

7. … oamenii vorbesc fără încetare despre ei înşişi? (Proverbe 27:2)

„Poţi să îţi faci mai mulţi prieteni în două luni, devenind interesat de alţi oameni, decât îţi poţi face
în doi ani căutând să îi faci pe alţii să fie interesaţi de tine.”

8. …oamenii se bazează pe negativ? (Proverbe 15:30)

„Îmbrăţişând închisoarea.”
”Un copil născut mort.”
”Pavel în închisoare.”

9. … oamenii nu ascultă? (Proverbe 18:13)

A. Importanţa ascultării.
B. Cum să asculţi.
1. Daţi atenţia voastră nedivizată.
2. Puneţi întrebări pentru a clarifica sau pentru a extinde ceea ce spune
persoana cealaltă.
3. În mod periodic, reformulaţi ce spune cealaltă persoană, în propriile
voastre cuvinte.
„Ted Koppel învaţă să asculte”

PUNCTE DE ACŢIUNE

Schiţă
Prieteniile: Cum să le faci … şi cum să le păstrezi
Trei deprinderi dificil de învăţat
(Lecţia 8)
52
 Introducere: Importanţa relaţiilor

„Aş schimba bucuros locul cu ea”

I. Nu fiţi posesivi. (Proverbe 25:17)

II. Iubiţi cealaltă persoană mai mult decât relaţiile. (Galateni 6:1,
Prov. 25:12, 28:23)

Cum să corectezi cu succes pe cineva:

III. Obţineţi ajutor de la un prieten. (Proverbe 12:1, 15:22, 19:20)

PUNCTE DE ACŢIUNE

Material tradus şi folosit cu permisiunea autorului.

53