Kinetoterapia în afecțiunile TEME ABORDATE:

cardio-respiratorii Evaluarea pacientului cu afecţiuni cardio-respiratorii

Principalele semne şi simptome clinice

Curs 2

Definiția și scopul evaluării

• Un proces continuu în care starea pacientului este
monitorizată, evaluată și reevaluată prin orice Arii ale evaluării
interacțiune.

• Permite terapeutului să determine problema

pacientului. Culegerea  Evaluarea  Evaluarea 
• Obținerea unei baze de date precise, care poate fi de informații subiectivă obiectivă
apoi folosită ca o bază de date pentru referințele
viitoare.

• Asigură comunicarea și înțelegerea dintre

terapeut și pacient, în vederea stabilirii unei liste
precise a problemelor acestuia, precum și a
prioritizării lor.

Culegerea informațiilor
• Însemnările medicale și rezultatele testelor diagnostice
 Informații despre statusul curent al sănătății
pacientului, severitatea manifestărilor și factorii care ar
putea influența managementul clinic al bolii.
• Datele demografice ale pacientului ar trebui trecute,
de asemenea și în fișele de tratament fizioterapeutic.
• Trebuie notate informațiile relevante și orice detaliu
despre situația pacientului (de exemplu, istoricul bolii,
examenul clinic, rezultatele testelor paraclinice).
• O atenție specială ar trebui acordată tulburărilor
cardiovasculare, deoarece acestea pot influența starea
și managementul general al pacientului.
• Afecțiunile musculo‐scheletale și neurologice trebuie
consemnate deoarece pot avea un impact asupra
evoluției și abordării terapeutice a bolilor cardio‐
respiratorii.
Investigații/Teste de 
diagnostic
• Analiza gazelor sanguine și HCO₃⁻ sau echilibrul acido‐bazic 
Informații esențiale despre statusul respirator al pacientului, care
permit terapeutului să determine severitatea afectării și urgența
intervențiilor necesare.
• Presiunea parțială a oxigenului (PaO₂) și saturația oxigenului în
sângele arterial (SaO₃)  Sunt indicatori ai nivelului oxigenului în
sânge. Reducerea nivelului de O₂  funcționarea întregului
organism poate fi afectată și natura intervențiilor trebuie analizată
cu atenție deoarece majoritatea intervențiilor fizioterapeutice
conduc la o creștere a consumului de oxigen.
• Radiografiile din prezent și din trecut la nivelul cutiei toracice pot
evidenția progresia modificărilor pe o anumită perioadă de timp. 1
 Analiza gazelor respiratorii sangvine și a echilibrului acido‐bazic 
în tulburările respiratorii
Valori normale Tulburare acută  Mai târziu,  Boala cronică 
timpurie/  tulburările  poate duce la 
hiperventilația  acute pot  acidoză 
poate duce la  duce la  respiratorie 
alcaloză  acidoză compensată
respiratorie respiratorie
pH 7.35 – 7.45 → ↑ ↓ →

PaO₂ 12 – 14 kPa/ ↓ ↓ ↓ ↓
90 – 105 mmHg
PaCO₂ 4.5 – 6.5 kPa/ → ↓ ↑ ↑
33.8 – 48.8 mmHg
HCO₃⁻ 22 – 26 mmol/l → → → ↑
Exces bazic ‐2  – +2 → → → ↑
Saturație 97 – 98% ↓ ↓ ↓ ↓
→ = În limite normale
↑ = Creștere peste limitele normale
↓ = Scădere sub limitele normale

Evaluarea subiectivă Care sunt întrebările inițiale??
• Cunoașterea perspectivei pacientului cu privire la boala sa, confirmarea și Cum sunt ordonate??
elaborarea datelor existente.
• Se recomandă folosirea formularelor pentru conversație structurată și nu un
interviu formal. Astfel, informațiile sunt obținute într‐o manieră relaxată. • Poziția pacientului – Acesta se așează în poziția care îi
• Se folosesc întrebări deschise pentru încurajarea conversației  sunt mult este cea mai confortabilă .
mai eficiente în obținerea unei imagini complete și a informațiilor
suplimentare relevante. • Istoricul simptomelor prezente, istoricul medicamentelor
• Și întrebările închise pot fi folosite  dacă se pot preta răspunsuri de tip utilizate, antecedente personale patologice, fizioterapie,
da/nu. antecedente familiale patologice, istoricul ocupațional,
• Întrebările inițiale  caută să obțină informații de fond, informații despre alergii, istoricul social și istoricul obiceiului de a fuma.
pacient și stilul său de viață; mai departe se merge cu întrebări specifice
despre simptomele pacientului. De exemplu, putem începe cu ”Care este • *mnemonic în engleză: How Do People Pay For Only A
principala dumneavoastră acuză/problemă?”
Small Smoke
• Întrebările nu trebuie adresate într‐o ordine anume (Se urmărește stabilirea
unei progresii ușoare, logice de la o arie la alta).

Întrebări inițiale
• Fizioterapia  A beneficiat de fizioterapie în trecut? (dacă da
când și pentru ce) Ce tratament a urmat și cât de eficient a fost?

• Istoricul simptomelor prezente  Clarificarea succesiunii  • Istoricul familial  Vreo altă rudă suferă de aceeași boală? Există 

evenimentelor  care au condus la spitalizare  sau la recomandarea de  boli prevalente în rândul membrilor familiei și al rudelor 
tratament. imediate?
• Istoricul medicamentelor  Medicamentele luate de pacient (în 
prezent și la momentul admiterii în clinică/spital, doză, durata de  • Istoricul ocupațional  Este relevant dacă pacientul are ocupații 
timp și modul de administrare).  Este important ca pacientul să  care l‐ar predispune la afecțiuni respiratorii sau cardiovasculare.
înțeleagă de ce trebuie să ia anumite medicamente, precum și  • Alergii  Pacientul știe dacă are alergii la mâncare, 
eventualele efecte secundare, pentru a asigura o eficacitate crescută  medicamente sau agenți externi precum polenul/alergenii/praful 
a acestora.  din casă? Ar putea fi acestea evitate??
• Istoricul medical cuprinde toate aspectele relevante cu privire la 
bolile anterioare ale pacientului, intervențiile chirurgicale pe care le‐a 
avut, spitalizările anterioare și gestionarea anterioară a bolii sale. 2
 Initial Questions

• Istoricul social Condițiile de locuit (de ex.: există un singur nivel 
sau trebuie să urce scările? Locuiește singur? sau are suport din 
partea familiei, prietenilor, vecinilor sau a altui agent extern?);

• Abilitatea pacientului de a menține o viață independentă (mulți  • Istoricul obiceiului de a fuma Pacientul lucrează sau locuiește 

pacienți cu afecțiuni respiratorii cronice sunt subnutriți ca urmare a  cu persoane care fumează, sau el însuși obișnuia să 
aportului alimentar deficitar sau a hipermetabolismului) și nu în  fumeze[frecvența, ce formă (pipă, țigări cu filtru/fără filtru), 
ultimul rând o impresie clară și de ansamblu a modului în care boala 
durata, conținutul de gudron al țigărilor folosite, s‐a lăsat de 
afectează stilul de viață al pacientului (de ex.: rugați pacientul să vă 
descrie o zi obișnuită din viața sa de  dimineața, până seara, când se 
fumat pacientul?].
culcă). 

• Cum îi afectează boala interacțiunile sociale?

Întrebări specifice legate de simptomele  Tusea și sputa
respiratorii
• Tusea  Întrebări referitoare la natura și productivitatea tusei
• Tusea și sputa, Durerea în piept, Wheezing,  (Pacientul tușește? Dacă da este aceasta eficace? Tusea poate fi
afectată de durere, anemie sau medicamente/substanțe.
Dispnee și Alte simptome. 
• *mnemonic (engleză): Chronic Chest Will Behave  • De când s‐a instalat tusea și când este cea mai supărătoare? Și‐a
modificat natura de curând sau a devenit mai persistentă? Este
Oddly. productivă? Dacă da, ce culoare are sputa și care este cantitatea
expectorată pe zi?)

• Sputa  Culoarea sputei oferă informații prețioase cu privire la

natura bolii.

Sputa Ce indică Durerea toracică

Verde Staphylococcus aureus
• Variază ca intensitate și origine.
Mucopurulentă/  Infecții respiratorii
purulentă(Conține puroi) • Este nevoie de suport psihologic alături de medicație sau 
Mucoidă Iritații ale căilor respiratorii management fizical.

Pătată cu negru La fumători • Întrebări  Localizarea, distribuția (iradierea) și tipul durerii.

Hemoptizie (sânge în spută) – Ruptura vaselor mici de sânge • Sisteme care pot accelera durerea sistemul cardiovascular, 
– Ulcerație a mucoasei
sistemul pulmonar, digestiv și musculoscheletal.
– Carcinomul bronhiilor (L)
– Embolie pulmonară (L)
– Contuzia plămânilor(L)
Frotiu de spută albă,  Edem pulmonar

uneori roz
Spută groasă Deshidratarea pacientului 3
 Cauze comune ale durerii în piept Wheezingul
Regiune Exemplu Manifestări • Afluxul de aer care trece prin bronhiile îngustate  crește
Cardiacă Angina Pectorală Durere constrictivă, care radiază de obicei  lucrul mecanic al respirației.
la nivelui maxilarului și brațului stâng.
Determinată de ischemia cardiacă. • Apare în prezența bronhospasmului sau ca urmare a inhalării
Pericardita Durere retrostrnală, de obicei exacerbată  unui corp străin.
prin respirație.
• Poate fi identificat atât la nivelul gurii, cît și prin ascultație
Pulmonară Pleurală Ca un junghi ascuțit, durere agravată de 
respirația profundă, dar nu și la palpare.
pulmonară.
Se poate asocia cu infecția pulmonară,  • Respirație zgomotoasă asociată cu secreții reținute; Adevărata
pneumotoraxul sau embolismul pulmonar. 
respiratie suieratoare, de multe ori muzicală.
Traheală Dureri brute centrale agravate de tuse
Digestivă Refluxul esofagian Arsură retrosternală
• Dacă respirația șuierătoare este prezentă, se recomandă 
Se agravează în decubit dorsal și la  depistarea oricăror factori precipitanți cum ar fi 
aplecarea înainte
praful și polenul (astm).
Musculoskeletal Întinderea musculară Durere surda in jurul rebordul costal
Poate fi din cauza tusei excesive • Prezenta wheezingului instirator și expirator indică o îngustare 
Fractura costală Durere ascuțită localizată în cel mai rău  severă a căilor respiratorii, cum ar fi cele cauzate de secreții 
caz  la respirația profundă și extrem de 
ușor la palpare. abundente, tenace.

Dispneea
Ortopneea
• Experiența personală a pacientului  Dispneea trebuie • Slaba funcționare a ventricului stâng duce la punerea în comun 
diferențiată de tahipnee, hiperpnee sau hiperventilație. de sânge în circuitul pulmonar.
• Întrebări cu privire la factorii de ameliorare, modul de apariție
• În poziția culcat crește întoarcerea venoasă și redistribuția 
și progresia dispneei  natura dispneei *severitatea
sângelui periferic la nivelul patului vascular pulmonar  crește 
manifestărilor limitări funcționale și în timpul sesiunilor de
hipertensiunea pulmonară  se produce edem pulmonar care 
reabilitare.
interferă cu schimbul gazos.
• Pacientul trebuie întrebat cu privire la dispneea nocturnă(ie.
Pe câte perne doarme?)  ortopneea și dispneea paroxistică
nocturnă.
• Dispneea nocturnă poate apărea în poziția culcat facial ca
urmare a reducerii capacității funcționale reziduale
(conținutul abdominal ridică diafragmul și determina
prăbușirea bazei pulmonare); oboseala diafragmului conduce
la reducerea schimbului gazos.

Dispneea nocturnă paroxistică Alte simptome

• Apare în cazul pacienților cu ortopnee care, de obicei, dorm

proptiți (mai multe perne, stând în pantă etc.) alunecă într‐o
poziție mai înclinată și curbată.
• Pacienții care prezintă doar ortopnee sau dispnee paroxistică
nocturnă cauzate de tulburări cardiovasculare inițial, pot avea,
de asemenea și tulburări respiratorii.
• Dureri de cap, scăderea greutății corporale, transpirații nocturne.
• Durerile de cap matinale pot indica retenția dioxidului de carbon 
(creșterea presiunii dioxidului de crabon duce la vasodilatație 
cerebrală  crește presiunea intracraniană  dureri de cap).
• Scăderea rapidă a greutății corporale (fără a avea această intenție) 
se asociază cu carcinom avansat (cancer pulmonar)
• Transpirațiile nocturne sunt tipice pentru TBC. Se va verifica dacă 
pacintul este imunodeficient? A dezvoltat noi tulpini rezistente la 
medicația anti TBC? 

4
 Obiectivele evaluării Poziționarea pacientului

• Examenul fizic al pacientului.
• Determinarea gradului de tulburare respiratorie și / sau tulburări 
ale altor sisteme care afectează funcționarea normală. • Pacientul dezbrăcat de la bust în sus este poziționat așezat, cu
toracele la un unghi de 45⁰ față de coapse. Cu toate acestea
• Pași de urmat:
pacientului îi este permis să își aleagă o poziție mai confortabilă,
1. Notați procentul oricărei administrări suplimentare de oxigen. dacă dorește.
2. Urmărirea temperaturii corpului, a frecvenței cardiace  • Din poziția aleasă se face evaluarea, care cuprinde: observarea,
precum și a frecvenței respiratorii. palparea și testarea fizică sau examenul clinic.
3. Creșterea temperaturii sugerează infecție; orice instabilitatea  • Se începe cu observația generală și apoi se continuă cu o
a sistemului cardiovascular afectează intervenția  examinare detaliată începând de la extremitățile inferioare
fizioterapeutică. (Aceasta îi permite pacientului să se obișnuiască cu atingerea
kinetoterapeutului).

Inspecția generală / facială
• Observați expresia facială înainte de a lua contact cu
pacientul pentru evaluare (comportamentul se modifică
odată ce acesta devine conștient de faptul că este observat)
 nivelul vigilenței, starea psihologică (gradul de anxietate
sau stres).
• Semne ale cianozei de tip central (buze, gura, mucoasele și
limba) și încrețirea buzelor la respirație. Dacă aceste semne
sunt prezente, se verifică presiunea și saturația O₂.
• Strângerea buzelor în timpul respirației menține căile
respiratorii deschise, dar reprezintă un efort crescut pentru
respirație.
Extremitățile superioare și inferioare
• Atenție asupra evaluării sistemelor cardiovascular și musculoscheletal.
• Sistemul CV culoarea pielii, textura, temperatura, prezența pulsului și a 
reflexului de înghițire.
• Cianoza periferică, extremitățile reci și pulsul periferic slab sau absent 
obstrucție arterială parțială sau presiune sanguină scăzută (placă de 
aterom/debit cardiac scăzut).
• Observați eventuala îngroșare a falangelor distale de la mâini și picioare 
(accentuarea curburii și ștergerea unghiului patului unghial) [debutul 
brusc se asociază cu cancerul; un debut mai lent se asociază cu infecție 
respiratorie cronică sau boală cardiacă].
• Observarea și palparea masei musculare și a tonusului muscular trebuie 
corelată cu nivelul activității fizice. 

Tumefiere
Frecvența respiratorie
Unilaterală Bilaterală
• Ritm normal  12 ‐ 18 respirații/min

Obstrucție Infarct  Alterarea  • > 40 respirații/min = tahipnee

Traumă ventricular  funcției 
Venoasă – Se asociază cu creșterea lucrului mecanic în respirație și 
stâng renale
poate să nu conducă la scăderea presiunii CO₂
Edem periferic  Hipoxemie și  • Reducerea frecvenței respiratorii= hipopnee / bradipnee
Fermitate la  asociat cu  hipercapnie
palpare se  ascită  care afectează  – Se acosiază cu creșterea presiunii CO₂.
asociază cu  hepatomegali rinichiul 
e și creșterea  provocând 
echimoze retenția de 
presiunii la 
nivelul venei  lichide. 
jugulare
5
 Patternul respirator

• Rata inspir:expir = 1:2

• Devierea de la această rată este mai puțin eficientă și duce la ↑ 
efortului respirator și la alterarea schimbului gazos.

• De obicei la pacienții cu obstrucție respiratorie, rata este de 1:3 
sau 1:4.

• De asemenea, se verifică activitatea musculaturii accesoare a 
respirației.