Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Dumitru Popescu, Iisus Hristos Pantocrator - 94

    Uploaded by

    MARCEL-MUGUREL POPA
    15 views3 pages

    Original Title

    1. Dumitru Popescu, Iisus Hristos Pantocrator_94

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    15 views3 pages

    Dumitru Popescu, Iisus Hristos Pantocrator - 94

    Uploaded by

    MARCEL-MUGUREL POPA

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 3
    wy HRISTOLOGIA PERSOANA LUI IISUS HRISTOS I, PROBLEMATICA HRISTOLOGICA ‘CONTEMPORANA ‘Teologia contemporani interpreteazi atat de difert Persoana Mintuitorului lisus Hristos, incit pare cl rimdne lipsita de iden- titate propric, Astfel, Robert McAfee Brown, luénd cuvantul la ‘Adunarea Generali de la Nairobi a Consiliului Ecumenic al Bisericilor, in 1975, se intreba la inceputul expuneri sale: Cine este Hristos? .Dacd incerclm si rispundem la aceasta intrebare, spune el, atunei suntem confruntafi cu o varietate uluitoare de. ispunsuri Iisus este consubstantial cu Tata, fisus este un com- batant pentru libortate, Iisus este profet, Iisus este o prezentl sacramental, Iisus este un visdtor idealist, Tisus este negra, lisus, ‘este om pentru semenii Sti, lisus este Mantuitor personal”. Near ‘yea nici un rost s8 ne ingrijorim pentra faptul e& rispunsurile noastre pun accentul pe puncte de vedere atit de diferite daca ar fi identice. Ar trebui si ne nelinisteased, cdci acesta ar insemna ‘e&-L transformim pe Hristos in prizonierul unei singure for- ule”. ,Pluralitatea formulelor hristologice ne ajuti sit vedem Iumea mu numai eu ochit nostri, ci $i cu ockil altora, Nimic mu este mai diundtor decdt si ramai prizonierul unei singure for ‘mule, etc’ asifel nu mai poti vedea, de pilda, sardcia, opresiunea si swferinga lumil a treia”| 1. Robert Medfee Brown, Qu ex Jésus gu nous libereet now ni ans sBriser les barieres, IDOC, France, Paris, 1976, p. 7-8. HRisTOLOGIA: 187 Intenfiile vorbitorului erau ct de poate de oneste, dat fiind= ‘eq are in vedere siricia si suferinfele semenilor nostri de pe faiasul planetei pe care o locuim, Dar diverstatea acestor for- Ale hristologice Ia care se referd cl nu este altceva decd rezul- Mul interpretrii subiectiviste a omenitfii Mantuitorului, care pierce Jegstura el interioara cu divinitatea Sa, Din aceasté cauzi, Prcaitatea Méntuitorului nu moi este interpreta in mod unitar Gr functie de divinitatea Sa, potrivit afirmajiet Sfintilor Patingi (é ,Dumnezeu -a facut om pentru ca omul si se indumne- Geiased’, ci in functie de opinile subiective ale oamenilor, in hip pluralist, dupa cum se vede din textul citat mai sus. Acesta fxie motivul pentru care Robert McAfee Brown cere si vedem jumea cut ochii altora, au numai cu ochii nostri, dar eviti si pri- ‘eased lumea eu ochii sau gandul lui Hristo, cum spune Apos- {olul (1 Corinteni 2, 16). Sinoadele ecumenice ale Bisericit ne- ‘spartite, din primul mileniu de istorie erestind, eunosc o sin- {gud formula dogmatica fundamentals eu privire la Persoana lui [iss Hristos, care ara c8 fea Sa omeneasca este uniti cu firea tiuinnezeiascd fara separate si ira confuzie in Persoana Fiului [uj Dumnezeu intrupat pentru méntuirea noastr8. Aceastt for- uli are caracter intogrativ si paradoxal, fiindet tine impreund fmenitatea cu divinitalea Méntuitorului gi scoate in evident ca- racterul unitar si obicetiv al hristologiei bibice si patristice. Cac Fiul ui Dumnezeu n-a venit si Se divizeze dupii opiniile subiec- tiviste ale oamenilor, ci si uneased si si ridice oamenii la ase- ‘mnerea eu Dumnezeu prin earacterul unitar si obiectiv al Per- ‘panei gi luctiri Sale eandrice, ApostolukPavel ne cere si avem ‘indul lui Hristos (1 Corinteni 2, 16), inde Cuvantul intrupat riveste pe Dumnezen cu ochit omului, si pe om cu ochii lui Dunnezeu, Plaralismul histologic contemporan are caracter an- itopocentrie,fiindea desparte omul de Dumnezeu in lisus Hristos las prada unor interpretiri subiectiviste, care au dus la fi imigarea crestinismului Dezintegrarea until divino-umane a chipului lui Hristos nu constituie insa un fenomen nou. In secolul al 1V-lea gi-a facut yr 183 SUS HRISTOS PANTOCRATOR apartiaarianismul, care considera 2 Tisus Hristos nu este Dum. nezeu, ci 0 simpli creaturd, cea mai desivarsiti creatura, dae {otusi numai creaturd, Intemeindu-se pe Sflnta Scriptura si pe ‘Tradifia apostolicd Sfinfi PSrinii au injeles, cu lumina Dubulu 8 la baza arianismului se afla dualismul gindirii antice dintte Jumea inteigibild si lumea sensibis, pe care aceasta gindire n-a reusit si-l depageasci niciodatt, cu foate cf a ficutapel la rata. nile seminale din filosofia stoica. Cici lumea inteligibilé a fost ‘identifica cu Binele suprem, in timp ce lumea sensibila a fost ‘aut ca un fel de lume a picatului, care constituia un obstacol de netrecut in intruparea Fiului lui Dumnezeu. Pos ‘rearea lumii din nimic, prin Logosul eter al Tatslui, Sfint, Sfintul Atansie cel Mare si mai tarziu Maxim Marturis- torul au depasit opozifiaireductibila dintre lumea intligibila si lumea sensibla sau ardtat pentru prima dati din punct de vedere ceosmologic, of aceste doul lumi, diferiteintreele, sunt totus unite prin aceeasi ordine rajionala si armonioasi a creatic, care igvorul in Logosul Tatalui, prin Duhul Sfint. Sfintul Atenasie spune c& Logosul divin, prin Care toate au fost create, fi extinde puterile pretutindeni gi nu las nimic gol de prezenta Sa, cdci Jumineaza toate cele vizute si nevizute gi le ine pe toate impre: lund gi pe fiecare in parte, alcatuind o singurd i unick ordine ar- ‘monioasi a intregit creaji, El insusi raménind nemigeat, dar migedndu-le pe toate dupa buntvoinga Tatalui. Datorita acestei ordini, prin care imbrajigeaza toath creatia, in lumina Dubului ‘Sint, dupa vrerea Tatdlui, Logosul poate veni intra ale Sale (loan 1, 9), ca si Se thtrupeze si s8 transfigureze intreage fire i 2uld si nevazut, finde raul nu fine de fifa create ei de voin- omului. Aceasti ordine armonioas& a ereajei,eare fine impre- lund lumen naturald cu cea supranaturall, intemeiata pe existent si Iucrarea Logosului - pe eare hristologia contemporant il ig- 2, SE. Atanse ce! Mare, Cid etre ein, PSB, vol. 15, EIBMO, Bucuresti, 1987, p. 7, HRISTOLOGIA 189 or delibera, din preina unor interese piintogi ~ a permis Bieri risrtene st piteze intact chip i Hrstos en Dum sez om, peste Vac ga cum ra pimit dea Sfinfi Apostali Po aes temei bili si patristic, perintle Dumitru Stniloae a ps in evident concept de centralitate alu Hristo, la Con- ferinja pentru Misione si Evanghelizare « Consiliului Eeumenic aiBisevcilo, cae s- int la Manfstrea Camica in 1974, unde au paticipat N. Nissiotis iJ. Mayendorfl. Cu acest pile, ias- trl nos dase artat of rei sunt forele personal ale Tat car lcresz In ereatie pentru unificarea ei, Prima este Logosul divin, prezent in simfoniaratinilr leruriloe gn simfonia vir- falta rajunilor umane, A dova este Logosulintupat, prezent, ap un model mai intim, fra s8 fie deplin‘actualiat, n smal vumanit3tii, ca Ipostas divino-uman central, A treia forta de spi sivalizae i unificae este Duhal Sfint, Care ne renast spirita- alin Hrstos, ca Unul ee nu Se desparte de Hristos sine condice pe toi cite HestosS,Acest factor ai centraliti Iu Hrists fst pfsesecoezivnea atin lumina SfinteiTreimi, din teria, eit $n ordinea rajionala sau rajionalitten ereatii, care ip are iz- Yoru central de gravitas Prsoana lui isu Hristos ea Pan- teerator, a Cru ieoana oft in locasuile de cut oxtodone Mule din ioanele ortodoxe se regisese i in alte Bisrici eres. tne, dar numsi in Bisericar@sditeand exist icoana Pantocra- iui, ca simbol al uniait pe care creata gi Biserica le au in Persoana Sa, dups bunévoin Tali 9ihurarea Duhuli Sint, La flecare Stina Liturghie pe care o sivirgest, episcopal in Yoct de fccare daté pe Hristo ea Pantocrator, en 88 privesscd spre lume pe care a zidi-odreapta Sagi so desavirgensc prin rit, fn aceast lumin8 vom prezenta in cele ce urmeaca in ‘titra ortodoxd despre Persoana si opera Méntuitorul iss 3. Pr Prof: Ds Dunit Stilo, "La centaie du Chis dans a tholo- ss dans la piiualc et dans la mission de Ealise, tn Contact, Pais nr 31975, p. 448, | = 190 SUS HRISTOS PANTOCRATOR Heistos, pe temeiul Revelatiei divine a Vechiului si Noului Ts. tament, ca si pe temeiul teologiei dogmatice, dupa ce vor vor {in prealabil despre pregitirea omenirit pentru primirea Fiuluj intrupat al lui Dumnezeu. 11. PREGATIREA LUMIL PENTRU PRIMIREA LUI HRISTOS Sfatul cel din veci al lui Durmnezeu cu privire la méntuites lumii a fost realizat de Fiul si Cuvantul lui Dumnezeu, Care Sa intrupat la .plinirea vremii", afunci cind omenirea era pregitii de providenta divint pentru primirea Lui. Accasta pregiire sa realizat prin legen moralé naturala manifestats tn congtinj, despre care ne vorbeste Sfantul Apostol Pavel (Romani 1, 19; 2 15). Cd prin Dubul Sfint, Care ,miged ratiunea natural din flccare, spune Sfintul Maxim Marturisitoral, sunt sila barbar s rnomaai mulfi care duc o viaja de fapte bune $i resping legile sil- batice care stipénean odatd la ci", Mantuitorul insusi afl la ppigini credingd care nu era nici in Israel (Matei 8, 40). Caci si intre pagdni, Dumnozeu, ,ca un Factor de bine, nu S-a lsat rt mirurie” (Fapte 14, 27). Apoi, rAspandirea crestinistmului in lumea pgdna destal de ropede, prin propovaduirea Apostalilor, aratd cf gi acestia erau pregititi pentru primirea Evanghilie li Hristos, Faptul e& Orientul antic. astepta un Mantuitor gi cunos- tea chiar timpul gi locul apatite! Lui il dovedeste venires ma silor la Nasterea Domnului. ,{conomul mantuirii noastre nu ne-2 intradus in lumina cea mare a adevarului mai tnainte de a ne regi replat, pentru ef El este fgiditr cu slbiciunen nea wa, Providenta diving a pregatit neamurile lumil vechi, pe 4. SE Maxim Mirtrstrul, Raspunsuri cre Tease, n Filocli, vol 1, Sibi, 1948, p48 S.N. Chiese, [Petrus I Tadoran, Manual de Teolgie Dogmaticas ‘Simboied, Bucuresti, 1958, vol. il, p. 573 risToLoGiA. 191

    You might also like