Tulburarea de sires posttraumatic Grier de diagnostic — SUS.BT ALTO) ‘Tulbuvarsa de stres positreumaile ‘Moti: Urmataarele crite se aplica adulfilor, adolescentior gi copilor cu varste mai mari de 6 ani. Pentru copii sub 6 ani, vezi rteile corespunzatoare de mal jos. ‘A.Expunere la 0 stuatie conetetd sau la ameninfarea cu moartea, viiimarea sever’ sau Violonja sexual, Int-unul (sau mai multe) din urmétoarele modur: |. individu tritesto direct ovenimentullevenimentele traumatit®) 2. Incividulasista, ca martor, la eveniment{e) prin care trec alle persoane. 1. individu! afl cB evenimentul(le) af) afectat un prieten aproplat sau un membru ‘propia al far Th caz de doces sau de risc de deces al unui membru apropiat al familial, evenimentaltrobuie sdf fost violent sau sa fi survenit accidental 4. Incividul este expus in mod repetat Sau la 0 intensitate extrema ia-detallrespingioare care je de evenimentul traumatic (.¢., ochipe de descarcerare care acund resturi umane, ‘offer pole cara eur expu in mod repotat detalforpivind abuzurile asupra copilr). oti: Crterui Ad nu se aplicd expunerilor prin intermediul mijeaceior media electonice, felevizini, fimolor sau imaginilor, decal daca aceasta expunere se petrace la locul de munca, B.Prezenfa unula (eau mei multe) dintre urméioarele simptome intruze esociate cu ‘everimentulfele) iraumatie(e), cu debut dupé ce ovenimentu(ele) traumatioe aly) ava loc: ‘.Amintiri neplacute recurente, jnyoluntare sInttuzive ale evenimentulu traumatic. ‘Notas La copii cu varsta peste 6 ani, poate apliren jooul repetiv in care sunt exprimate ‘aspects sail tere ale evenimentil traumatic. 2.Visuri nepldcule racurente in cafe confinutul g/sau afectul visulul au feg&turd ex everimentul(ee) traumatic(e). Nota: La cops poate l vorba de cogmarur fr conju recognosc 3, Reacti dleociative (e.9., ret [Rashback}) In cafe indvidul simie sau actioneaza ca gi ‘cum evenimentul traumatic s-ar sepeta. (Astfel de react pot epdrea sub forma unul gontranm, woe ems conand iro pierders totalé a conslittizérii mediulul tr). ‘Noid: La copii, reconstituree elementeior speciice traumel poate ii apard In contextul joculul4. Discoritort psitic intens sau prolungit ca raspuns la expunerea la stimuli intorni sau: ‘extern care simbolizedza sau seamand cu tun aspect cin evenimentul taureatic. 5. Reag{i fiziologice semnificalive la stimuli interni sau extemi care. simbolzeazé sau ‘seemdnd cu un aspect cin evenimantul traumatic. ©. Evitarea persistenta a stimullor asociati cu evenimentul traumatic, cu debut dupa oe ‘evenimeniul aumatic 6 avut loc, evden}. prin unul sau ambele elernente de mai jos: “LEvitarea sau eforturle do evita amintle, gandurle sau sontimentele neplécute despre ‘evenimontul traumatic sau caro sunt strane legale de acesta. 2.Evitarea sau eforturie de a evita elementale externe (oameni, Yoour, convorsafi, ‘activi, obiecte, sHuafi) caro ar dectanga amintir, g&ndufi sau sentimente duroroace despre everimentl traumatic sau care sunt strains logato de aceste. D. Aller aie cognije! gi dispozitie! asociate cu evenimertul traumatic, cu debut sa agravare ‘dup co evenimentul traumatic @ avit-loc, evidentiate prin doug (sau mai multe) din ‘urmatcarele “LIncapacitatea de 2-si amint! un aspect important al evenimentuul traumatic. (tn mod caracteristic din cauza amneziei disociatve, gl nu a eltor factor precum traumiatismul cranian, alcool Sau drogusie) 22 ‘Tulburdri asociate traumei gi factonior de stres 2.Convingeri gi asteptari nagative persisiente gi exagerate despre sine, despre alti sf despre lume (2.g., "Sunt um om rau; "Nu pot avea incredere in niment: “Lumea este ie tolalitale periculoasa; “Intregul meu sistem nervos este distrus pentru foldeauna’), 3. Interpretiri persistente, distorslonate despre cauza sau consecinjele evenimentului4. Stare emojionsti nogatva persistenta (29. trie8, groaz&, ure, sentiment de vinovatie ‘sau ruse). 5. Sciidore marcaté a interesulul pentru sau participa activi importante, 6. Sentimonte de cetngare sau instrainare de ali Z incapacitate persistent de a resimyi emf poztive (e.g. incapacitatoa de a resim|i ‘bucurle, satisiacfle sau sentiment ce ixbire). E. Alectirl semnicetive aie exctabiltilgi reactviti avociate cu evenimentultreumatio, Cobut sau agrevare dupa ce everimenti traumatic @ av oe, evidentiate prin doua (sau ‘mai multe) din urmatoareie 1.Comportament init gt rabulnin de manie (Ia urma provocarl minimae sau téré provecare}, exprimate la modu! pic prin agresiune izicd sau verbala crectionata catre ‘ameni sau oblecte 2. Compertament nechibzuit gl auiodistructiv, 3 Hipervigient. 4, Rspuns exagerat de tesa. 5. Probleme de concertrare. 16 Tuburdti alo somauul (e.g, ficult dea adormi sau do a ranine adormit, or somn agit), F. Durala perturba (Citerilo B, ©, D ¢1E) este mal mare de o hina G. Perturbarea cauzeaza dlsconfort sau deficit somnifcatiy clinic i stra social, profesional, 321) ate derneni importante de functionare H.Perluraiea nus poate f atibutd ofectelor faiologice induso do o substania (0.9, rmecicamente sau aloo) sas ale afeciuni medicsle. A se specilica pul Cu simpiome disonadva: Simptomele individull Intrunsse ctrile pantry tuburerea de sites posttraumatic sn plus, ca raspuns la factorl de stres, individu prezint& unl dine urmétoarole simplome, in mod persistent sau recurent 4. Dopersonaligaro: Titi porsistento sau recurente in care Indvidut se simte detasat, ¢1 ca $1 cum ar fun observa din exterios al proprilorprocese menialo sau el propria corp (2.0, £@ site ca gicum arf intun vs; simte 0 Senzatie de ireattate a sine sau ‘a corpull, sau senzaja ca timpul irece Tncet), 2. Derealizere: Trai persletante sau recurente Ge ireaitate a mediuulinconjurtor (6.0. indvvidul percepe lumea din jurul siu ca find trealé, ca Tn vis, Indepdriat® sau distorsionata). até: Pentru a folosl acest subtip, smptomele disociative nu ar trobul s& pat atribuite ‘tector fiziologice ale substantelor(e.g., amnezil ecurte (blackout). comportamentul cinDebut si evelutie ‘TSPT poate apacea la orice virsta. dup& primal on de via. Simptomele debuteazs de obicei in decurs de 3 luni de la evenimental raumatic, desi poate exista o intarziere de funi sau chiar ani inainte de 9 & inicunite cnterile de diagnostic, Exist numeroase dovezt pentra ceea ce DSM-IV numea “debut intarziat”, dar pentry cate acum se utilizeaza termenul manifestaze intaraiata”, cu recuoasictes faptulai ci unele simptome apar in mod tipic ‘Tulburarea Ge stres posttraumatic aT imediat dups traum, iar Indizierea fine de intrunttea setului complet de exter, Trecvent, eacfia imu individ lo traumA indoplineste inifia eter pentru tulburarea act de stres, rezaltatimadiat al traumel.Simpromele de TSPT oi predosninanfa relativd a diferitelor simptome pot varia {n timp. De asemenes, variazA af durata simptomelor, 0 Tecuperare complets survenind la aproximati jumtate din adult tn decurs de 3 luni, in {imp ce and indivizi rnin simptomati’ mat snufe de 12 kari, iar uncor! chiar peste SOde an Recurenta i exacerbarea simptomelor pot aparea ca rScpuns la elementelecare amintese di trauma inal, In factor de sts din viata de 2c 2, sau Ta noite evenimente rausnatice. Un cazul indivizilor cu varsta inaintatd, deteriorarea starii de sndtate, alterarea functici cogntive sl olaea sald pot exacera simptomede de 13 pxpresia clini a retrain poate varia de.aTongul evolutie: Copii miei pot raporta aparia une par infteositesre HA conpinat epedtic enenimentuoi faumatic Inte de vraia Be 6 ani (vezi cxterlle pentru subtipul pregcokse) este mai probabil pentru copii mici si ‘exprime retebiceatraume pein intermedi ocului cae se refer dest sau simbolic a trauma.Factori pretreumatici Facto ce tance, wind probes emonale in oli de pnt § ani (eg, expunere traumatic’ anterioara, probleme legate de exterocizare sau de arxietate) situlburdri ‘anterioare (eg. tulbutorea de panics, tulburarea depresivé, TPSD. sau fulburarea obsesiy-compulsiva (TOC). Factori de medi. Acestia includ statuful socio-economic precat nivelut educafional reds, expunerea Ja o traum3 anterioars (mai ales in copilarie); greuidl in copilarie (.,,lipeuri ecanomice, distuncfi familial, separarea sau moariea parintilor);caracteristici culturale (eg, strategiide adaptare de tip fatalist sau de auto-invinovatire) nivel scdut de inteligenti; 278 Tulburdri asociate traumei gi factoriior de stres “statuiul Ge minoritaterasialetnic; i istonc familia psihiatric. Sustineneo socialé anterioar’ cexpunetii la eveninient esie an factor de protectie Factor genett gi fiziologici, Aceytia includ genul feminin si varsta tinted fa mosnentul expuneri lo trauma (penteu adult). Anumite genotipuri pot fie si ofere protectie, fle sa creasci riscul de TSPT dupa expunerea la evenimentele traumatic. Factori peritraumatic! Factori de mediv. Acestia includ severitatea (dozajull teaume! (cu eit magnitudinea traumel ‘este mai mare, cu atat riscul de TSPT este mai evescu), percepiia de ameninfare asupra vieti,Factori peritraumaticl Factor de media. Acestia includ severitaten (dozajul traume' (eu cit magnitudinea traumet este mai mare, cu att riscu! de TSPT este mai cescut), percepiia de ameninfare asupra viet vvatimares personals, violenta interpersonala (le eopii, in med special trauma provocall de ‘a persoand de ingnijire sau in care asisa Ia oameninfare asupra acesteia); pentru personal illitar -a fin possura de agresor, af martor la atroctsi sana ueide inamical. De asemenea, isocierea ce are loc in timmpul craumel si care persist ulterfor teprezintd un factor de rise. Factort posttraumatici Factori do temperament. Acestia includ aprecierile negative, stralegille de adaptace Inadecrale gi dervallarea {weburasii acute de stres. Factori de medi, Acegtia includ expunerea ulterioard la etemente repetate, supécaioare gt ‘care provoacé rememors ale traumel, [a evenimente de viala adverse ulterioare, precunt fi plrder fnanclare 9 alte perder cordate eu trauma Susfimeres socials (nclusiy tabilitaten famitio[s. in ea7ul copiilor) reprezinia un factor de protectic care alenueart consecingele posttraumatice, Elemente de diagnostic dependente de mediul cultural Riscul privind debutul i severitatea TSPT poate sk difere de fa un grup cultural ia altal ca rezutlal atuinnitoavelor, variagiiale ipului de expurere traamtied (9, genocid), impactal pe eare il are semnificatia atribuits evenimentului. traumotic asupra severthti tulburdii (eg. incepacitatea de a organiza servieti hunerare dup tcidere in mast}, contextul socio- cultural actual (eg, a lecul printte agresori nepedepoit in zone post-conflict) si ati factori ‘ulterali (ey, strovul neintegrdriicullurale la imigranti) Riscul relafiv ca anumite expunesi sé duc la TSPT (e.g, persecutie -wigioasé) poste varia de la un grup cultural la altel. Expresia clinics a simptomevor sou grupetor de simptome caracteristice TSPT poate varia intercultural, mai ales in ceea ce priveste simptomele de evitare si de aplavizare aectiva, visunle neplicute i simptomele somatice (eg, ameleals, dispave, sonzafin de cildurs. Sindroamele cultural gi idiomurile privind stresul influenfear3 expresia TSPT si gama de tulburir comorbide in cadraldifertviorcaltur, fumizand modele comportamentale gi cogmitive care asociazs expunerile traumatic: cu difeit simptome, De exempli simptomele ataculii de panica pot fi predominante in TSPT lz combodgieni si latinu-american’ din cauza asociert “pxpuneni traumatic ca atacuri kyl de tip panic’ iat de ners. Investigarea comprehensiva a manifessrilor locale ale TSPT ax trebul si incnda evalarea conceptelor euiturale ale isconfortubu {vezi capitolul “Formudarea bazat ud cultural” in Partea WD.Tullourarea acuta de stres Criteri de diagnostic ‘A. Expunere la 0 sitvatie actualé sav ta ameninjarea cu mosstea, vatamarea soverd sau violut, intr-unal (sau mai multe) din urmatoarele moduri: 1. Individut traiegte direct evenimentul(ele) treumati(e). 2 Individui asist&, ca martor, la cveriment(e) prin caro tree alte percoane. ‘3 Individul aflé e& everimentui(ele) a(u) afectal un prieten apropiat sau un membru al familie’ sau pristan. Noid: in caz de deces sau de risc de deoes al unui membru apropiat al familiei, evenimientut trebule 8a f fost violent sau sd fi fost reprazentat do un accident. 4. Indivicul este expus in mod repetat sau la o intensitate extrama la detall respingitoare pptivind evenimentul traumatic (e.g.. echipe de descarcerare care intervin in primul Tulburarea acut de stres 281 moment gi adund resturi umane, offer! de pote potat Sotalilorprvind abueurle supra coon, fe Sanh eioegl non otf: Aceste erlteril nu se aplica expuneriior prin intermediul mijoacelor media electron televuni,fimelor sau imagiilor, decal daca aceasta exounro so pottove la obul Se munca, B, Prezenfa a noua (sau mai multe) dintre urmatoerele simptome ce apartin oricérala dintreoxrreserna a vua yoow ia sunt) amTY urramareS simprome ce aparyn oncarera dinkre ‘ele cinct categori: caracter intruziy, dispozitie negativa, disociers, evitare gi axcitatio. Aceste simptome debuteazi sau se agraveaza dupa producarss evenimentulul traumatic: Simptome intruzive 1. Amini nepcute recurents, involuntare gt intruzive ale evenimentulu! traumatic. atl {La copii poate apiirea jocul repelity In'eare sunt exprimate aspecte sau teme alo evenimentului raumatc. 2.Visuri_neplécute recurente In care conjinutul g/sau afectul visulul sunt asociate evenimentulvi, Nota: La copii poate fl vorba de copmarur fird corfinut racognoscibi. 9, Reacfi disociatve (e.g,,retrir [ashback)) Mn care individul simte sau acfioneaza ca gi ‘eum evenimentul traumatic s-ar ropeta, (Astfel de reachil pot apérea sub forma unui Continuum de intansliata, expresia Cea mai gravé find prerderea tolalé a congilentiziri ‘eciulul tnoonjurétor). Rots: La copli, reconstituiraa cu elements epecficn traumel Boalo sé aparé In contaxtuljoculs. 4. Disconfort peinologicintons sau prolungtori react fziologice marcate, ca réspuns la simi inter sas exerni care smbolizaaza sav seaman cu un aspect din eveniment traumatic. Dispozij!e negativé 5. ncepacitate persistent de a resimt! emofii pozitive (e.g. icapactatea de a resimsi ‘duouie, satistacie sau santimenie de iubire). Slmnpioms disociative 6.0 parceporealloratl a realtiji medulu inconjuitor sav a propel persaane (e.g. incu ce vede din perspectiva altula, este dozorientat, are sanzztia cA tmpul treo incet) 7 Ancapecitatea de a rememora un aspect important al everimentulul traumatic (pic, din ‘cauza amneziel disocatve, ginu din cauza altorfactori cum ar‘ un traumatsm cranian, ‘cansumul de aicoo) sau de croguri. Simptome de evitare 8: Elontut pentru a evita amintinle, gandurilo ‘sau sentimentele nepticuts despre venimentul traumatic sau stréns asociate ou acesta, 9. Efortur pentru a evita factorl exter ce reamintesc evenimentul traumatic (persoane, locun, conversa, ctv, obiecte, sits), caro stdrase amiati, gard sai ‘sentimente neplacute despre evenimentut traumatic sou strdns legate de acesta, Simpiome de exciiajia 10, Tulburdr ale eomnuiui (0.9. thculta de a adormi sau de a ramane adormit, somn agi) ‘11. Comportament irtabil s! bufnir de furio (dectangat de provacari minime sau tn absenfa rovocdti), exprimate in mod tiple prin agresiune fizica sau verbal® drectionala cétre ‘oameni sau obiecte. 12. Hiperviailenta.Simpiome ce exciiajia 1G. Tulburéiri ale somnului (@.9., dificultaji de a adormi sau de a rimne adormit, somn agitat). Tt. Comportament iritabil gi rabutniri de furie (declangat de provocari minime.say in absenja provoctil), exprimate in mod tipic prin agresiune fizicd sau verbal directionata cétre ameni sau obiecte. 42. Hipervigilenta. 13. Probleme de concentrare, 14. Rspuns exagerat de tresarire, C. Durata perturbarilor (simptomete de fa Criteriul B) este de minimum 3 zie ‘gi maximum o lund dupa expunerea la trauma. oii: in mod tipic, simptomele anar imediat dupa trauma, dar osie necasard persistena Jor timp de ce! pulirt 3 zile gi cel mult o lund pentny a intruni criteriite tulburatit , Pertutbarea-cauzsazd disconiort sau deficit semnificativ clinic In sfera sociala, profesionala sau fn alte domenil importante de functionare, E. Perturbarea nu poate fi atribuitd efectelor fizioiogice ate unei substante (e.g., medicamente sau alcool) sau altel afectiuni medicale (e.9., traumatism cerebral ugor } si au poate ff explicata mai bine prin tulburarea psihoticd de scurtd durata. cent eente aatt tasetTulburavile de adaptare Gite: de diagnostic ‘A Dezvottarea uno’ simptome emorjansle sau comporiamentale ca rAspuns a unl su ra ‘pu faci ds ares erica. simptome surverte in deours a3 lund do la apcriga fnctortor ao sree BB. Acocte simptcme sau comportamente sunt semnilicativa clinic aga cum reiese din unl ‘sa ambels ener eats urea’ Tuburiile de acaptare 287 1. Disconfort maze disproporyotat fafé de ebvartatea 9 intneiiatoa factonui do stras, wand in consicerare cortex exetior ¢ factor cultural care ar putea infvenja tabioul clinic g severtata simptomeio. 2, Defic semnificativ tn sfera socilé, ocupationala sau fn alte dameni importante de tunctionare. ©. Perturbarea indusdi de stes nu indeplineste criteria pantry at tulburare psinic gi nu reprezinta 9 exacerbate & une! bof psihice preesiterte, 18. Simpomele nu sunt consecinta colului normal (necomplict), EE. Odat ce factorul do stres eau consecinals li au at sfargt, cimptomoto nu goréisté maituncjonare. . Perturbarea ics de stes nu indeplinogte cere pent ata tuburare piri gn repvazinil 0 exacorbare a une bol pohice proexictote {9, Simptomete nu sunt conseeinta colli normal . E. Odatd oo factor do ores ea consecinjto lu au ust Arpt, smpternele nu pore mal mult do 8 un Ase spoctice tipu ‘308.0 (F43.21) Cu dispozitis depresivé: Predomind dispoziia depresivd, pldnsul gi “sentiment do ips de spore 300,24 (F89.22) Cu anxleiate: Predomind starea de nervoztae, ingriorare, ipsa de ‘asldmpar gi aretalo de soperare. 300.28 (49.23) Cu diepoaiiio mix, anxioa gl depresiv&: Predomini 0 combinaio Se anette ol depres. 309.3 (F 42.24) Cu perturare ¢ condutel Prodomind porturbaroa conduit 309.4 (F43.25) CU periurbiri mixte ale emoflior 9 condullel: Prodomind tit Smprmateamojondo (og. depron), a patbare condo, 308.9 (F43.20) Nespeci de inadaplare care nu sunt clasitcabe ca Grud ce subepure spectos ale tuba Se ade, Elemanie de dlagnestic Se IO: cect ape Ra Sree se rope anna fe Hea pen cue cei ete cna Sn Per vorba de mai multi factori de stres (e.g, dificultaji marcate in afaceri gi probleme maritale), see ee le eo ah ne neg pres el). Eee pte aed roe me ae mae ney a ae ce cece ek ae Sabb ey cir tcl cece asta eu te regen ome gg peut aennteteecteeen ere oe oicre opacity Se ee aa an pment cece eins fanpop ng din: ide wesene cular scligine te concopnneniot vasete Lin geep foal de Se ee ee ae ne Provatenys ‘bre de apa mut een de preven gi as einai ds popula still Ge miodle & cvaaare fake, Prose air St P Sinai pcp rere de dpa ae pres oaament nae torti de sandtate mintala variazd de la aproximativ 3% pani la 20%, In spitalele de