Cee eo eee Aid 2, Clase de numerale Numeralele cardinale pot fi: (a) simple unu/una, doi/doud, trei, patra, cinci, sase, sapte, opt, noua, zece (b) compuse (avand la baza o relatie sintactica de subordonare) « prin sudare (contopire) ~ numeral simplu de la J la 9 + prepozitia spre + numeralul zece unsprexece, doixprezece/doudsprexece, treispreece, paisprezece, cincisprexece, saisprenece, saptesprexece, optiprexece, noulisprezece ~ numeral simplu de ka 2 la 9 + substantivul zeci dondzeci, treizeci, patruxeci, cincizeci, saizeci, saptexeci, optreci, nowdzeci * prin alaturare fur cratima a sutd, doud sute o mie, dowd mii, doudsprenece mii un milion, doud milioane, dowdsprezece milioane un miliard, doud miliarde, douasprezece miliarde osutd unu, doud sute unsprezece, cinci sude noudzeci doudzeci si unu, treizeci si patru, noudzeci si cinct saptezeci de milioane trei sute de mii Numeralele ordinale pot fi: {a) simple primul/prima, intainllintaia (b) formate din numeralul cardinal + componentele a/... -/ea (la masculin)/a... -a (la feminin) al doilea, a douaal treilea, a treia al doudzeci si unulea, a doutzeci i una Uneori, forma de bazi a numeralului cardinal suferi modificdri: doud — a doug patra ~ a patra cinci~ a cincea opt~ al optulea treizect— a treizecea o sutd - a (a) suta drei suie- a irei suta trei mii a trei mig un milion - al (un) milionulea Exercij 2, Care dintre urmitoarele cuvinte sunt numerale ordinale? a doua, doi, doime, a rea, a doudsprenecea, dowdxeci 3. Extrageti din textul de mai jos dowi numerale cardinale simple si doui numerale cardinale compuse. Copitul a mers pind in capatul strézti, Ja numdral 16, a intrat intr-o librarie $i a vdzut pe rafturi nenumarate carpi cu coperte viu celorate, A luat-o pe cea dintai si a deschic-o cu sfiald. In cele 240 de pagini, cartea ascundea tustrapii eu thle. Doud vanzétoare il priveau curioase, Nu stian cd el era laa ecea carte citita din colecfia cu ilustrazii, Ultimele trei fuseserd niste atlase, Coot 3. Forma numeralelor fo raport cu alte clase de cuvinte, flexiunea numeralului este mai redusa. {a) Categoria numirului Spre deosebire de substantiv sau de pronume, numeralul cardinal include informatia numeric& in confinutul siu semantic; de aceea, chiar dac& exprima un numir (un copiunw doi copii/da), numeralul nu are, proptiu-zis, categoria gramaticali a numarului. Toate numeralele ordinale sunt singulare inerente: Biletele de tren sunt la clasa a doua,,. Al treilea,, din stanga este prictenul meu,(b) Categoria genului Majoritatea numeralelor cardinale sunt invariabile (nu igi schimba forma) dupa gen: noud baiefi/noua fete treizeci de cdini/treizect de pisici osutd trei pomi/o sutd trei fiori Numai numeralele x2;, doi si compusele acestora variaz4 in gen: wt, — UMD, $i doi ge — Potting, ? treizeci si unu de baiepiftreizeci si una de fete patruzeci si doi de baiep/patruxeci si doud de fete osuté unu lei/a suté una lire doud mii doisprezece lei/doud mii dondsprexece lire Numeralele ordinale variaz4 dup4 gen (masculine si feminine): al doilea clev/a doua eleva " al treilea candidat/a treia candidata (c) Categoria cazului Variatia de caz apare numai la numeralul cardinal unw/ena (nominativ si acuzativ), unui(a/funei{a) (genitiv gi dativ) si la numeralele ordinale primul/prima, intdiul/ intéia (nominativ gi acuzativ), primului/primei(a}, intdiuduil mraii (genitiv gi dativ): Din doud buchete de flori, am cumpdrat dear unu, Din cauza unui singur minut, am pierdut trend, AIntiia xi de scoalé ta emotionat. S-a bucurat de aparitia intdiului ghiocel. Pentru redarea valorilor cazuale de genitiv si de dativ ale celorlalte numerale se folosese doua prepozifii: —a, pentru valoarea echivalenta de genitiv Mi-au plicut lucravile a trei studente/dintre studente. — /a, pentru valoarea echivalenta de dativ Le-am dat céirti la trei colegi ai mei/dintre colegii mei. Intre prepozitiile care cer cazul genitiv sau dativ si numeralul invariabil se adauga prepozitia a Are de féteut referate asupra a trei lucravi. (genitiv) Am reusit datorité a trei prieteni care m-au ajutat. (dativ) In situatia in care numeralul este precedat de articolul demonstrativ ce/or, acesta preia mircile de caz: Are de fiicut referate asupra celor trei tucréri. (genitiv) Am veusit datorita celor trei prieteni care m-au ajutat, (dativ)forF-T I/F) ei 4, Posibilitati combinatorii ale numeralului Numeralul poate avea valoare: - adjectivala: Trei eleve au venit ia timp. A patra eleva a intarziat, - pronominali: Treé au venit la timp. A patra a intarziat, —substantivala: Este ora trei. / 2+3 @ In ucriti mai vechi se spune ci numerslele au valoare adjectivala si substantivalit, comportamentul unora dintre numeralele considerate ,substantivale” este insi pronominal. De altfel, in gramaticile descriptive ale altor limbi, curn ar fi franceza, numeralele nu sunt tratate ca o clas4 aparte, ci sunt incadrate la pronume: se vorheste despre pronume- numerale $i adjective (pronominale}-numerake (GBLR, p. 182). (a) Valoarea adjectivala * Numeralul cardinal are valoare adjectival atunci cand calificd din punct de vedere numeric (= cuantificd) un substantiv pe care il insofeste: Daoud pisici alearga prin curte. Textul are dontzeci de pagini. Numeralele cardinale cu valoare adjectivala se acorda in gen si caz cu substantivul regent pe care il preceda, indiferent daca sunt asociate sau nu cu prepozitia de. = in fucririle mai vechi, se considera ci numai in constructiile formate cu numerale intre iene si noudiprezzce substantival este regent, iar numeralul este subordonat si are valoare adjectival. In schimb, in constructiile formate din numerale incepand cu douazeci, care au forma [numeral + de + substantiv], numeralul este interpretat drept element regent, iar substantivul cu prepozitie ti este subordonat. in lucritile mai recente (GALR, p. 297; GBLR, p. 187) se arati ci, de fapt, in structurile de tipal [numeral + de + substantiv], cuvantul de este o prepozitie speciala care nu impune caz substantivului urmitor: in constructia prefed acestor doudzeci si una de carpi, substantivul <érff este in cazul genitiv, cazul fiind marcat numai la primul component al grupului (demonstrativul acestor). Cuvantul de este un simph: conector, ,cerut” de anumite numeral pentru a s¢ lega de substantivul urmator. De aceea, elementul regent este, si in aceste structuri, tot substantivul, deoarece el impune numeralului genul si cazul, prin acord, ca si in situatia numeralelor care se atayeaza direct substantivului: Am primit dondzeci si una\ de| narcise. Am primit doudzeci si unu[de| trandafir. Am primit dowd narcise. Am primit doi trandafiri. Acest tipar, in care prepozitia a’ se analizeazd impreun’ cu termenul precedent nu apare numai fa numeral, ci si in construcfii cu adjectiv: Aim primit o carte destul de/deasebit de interesanta. Cuvantul ce’ se analizeazi diferit in structurile cu numerale; atunci cand substantivul este prezent in structura, cr/este articol demonstrativ (Cet dai privteni au plecat, Povestea celuide-al patratea copit m-a impresicnad, jar atunci cand substantivul lipseste, ee/este pronume semiindependent (Cei dai au plecat, Povestee celui deal patrulea m-a impresional). In arnbele structuri, numeralal are valoare adjectival. * Numeralut ordinal cu valoare adjectivalé poate fi asezat inainte sau dupi substantivul regent cu care se acorda in gen gi caz: Al doilea elev a fost premiat. (gen masculin, caz nominativ) El vine din clasa a cincea. (gen feminin, caz acuzativ) (b) Valoarea pronominala Atat numeralul cardinal, cat si numeralul ordinal se utilizeazi cu valoare prono- minal (de substitut), atunci cand inlocuiesc un substantiv la care adaugi sensul lor numeric: Numai doud (= dow& surori) dintre cefe trei surori ale lui sunt blonde. Al doilea (= al doilea concurent) dintre concurenfi este Ion. Cu valoare pronominal, numeralul: " — poate avea gen propriu (preluat de la substantiv); El are trei copii; unu (= un copil) e profesor si doi(= doi copii) sunt medici. Dintre toate colegele mele de liceu, numai prima (= prima colega) a venit. — poate fi regent pentru alte cuvinte subordonate: Doi dintre ef au plecat. Al doilea de acolo este Ton. — poate avea functiile sintactice caracteristice pronumelui: * subiect: Treiy dintre ei merg in excursie. Au sosit topi concurentii; al doileay pare obasit. Concurentii sunt treiy, La concursul de matematica, Andrei a fost al doileay. * nume predicativ: * complement direct: Adora filmele, ieri a vaxut dond,. L-am vizut pe al deilea,. * complement indirect: F-am oferit numai unuia, cadouri, M-am advesat primului,. * complement prepozitional: Ma gandeam la trei, dintre ei. Dintre competitori, ma tem de al doilea,. * circumstantial de loc: Eu invaja in trei, dintre cladiri, Am mers la al doilea,. * circumstantial de mod: El se camportd ca doi, dintre cei mai aroganti colegi. E] procedeaza ca al treilea, din grup. * circumstantial de timp: Av asteptat trei zile, dar el a ajuns dupé alte trei,. Am stat numai doud zile, iar ina treia, am plecat. * atribut: Discutia despre doi, dintre ei m-a indispus Intéinirea cu al treilea, a fost interesanta. Cartile celor doi, ora noi. Rucsacul celei de-a patra, s-a pierdut.Exercitii: 4, Precizati valoarea numeralelor din enunqurile de mai jos: Am viteut doud filme interesante. Nutnai doud dintre filme au fost interesante, Pentru al treilea nu mai erau bilete. Regizorul celui de~al doilea film este roman. 5, Precizati cazul si functia sintactici pentru numeralele din textul de mai jos: Discufiile erau despre doi dintre ei. A doua zi au disparet dovexile. Le-am oferit celor patru candidate aceeasi sansa. Sportiva a renunjat la cursa de 400 de metri. (c) Valoarea substantivala Numai numeralul cardinal poate avea valoare substantivalé in doua situatii: — in texte de matematica Doudzeci si unu minus doi fac noudsprezece. (nu doudzeci si una minus doudy —in tiparul [substantiv + numeral] Accidentul s-a produs la kilometrul 12. Locuiesc in sectorul 6. Am ajuns la etajul 2. Calatorese cu antobuzul 302. Ea poarta masura 42. In aceste structuri, numeralul functioneaza cu valoare substantivala, deoarece nu se mai acorda in gen cu substantivul pe care il insoteste, ci are gen fix, ca orice substantiy, si anume genul masculin (chiar dac& apare in contextul unui substantiv feminin): Meriti nota 1. (citit unu) Citatul este de la pagina 122. (citit 0 suta douazeci si doi) Biroul ei ¢ in camera 2. (citit dot) Fanctia sintacticd a acestor numerale din tiparul [substantiv + numeral] este de atribut. A® Numeralele cu valoare substantivalaé nu trebuie sf fie confundate cu substantivele provenite din numerale prin conversiune (schimbarea clasei lexico-pramaticale), de tipul: Am luat un zece. Unsprexecele nostra meritat victoria, Substantivele provenite prin conversiune din numerale au nu numai gen fix (masculin, neutru sau feminin), ci gi toate caracreristicile substantivului: au dou’ numere (singular gi plural), pot primi articol, intra in contextcle spccifice substantivului. (b) Numeralele cu valoare substantivala nu reprezint& apozifii, pentru eX sunt cuvinte restrictive care determina un regent (relagie sintactic’ de subordonare) si nu intri in relatie de echivalenta cu acesta (relatie specific’ structurilor apozitive), Vezi exemplele de mai jos:— numeral cu functia de atribur: Am ajuns la otajul dak, — numeral cu functia de apozitie: Dintre cei doi, Andrei, al doilea din dreapta, a plecat Exercigii: = 6. Identificati numeralele cu valoare substantivala din textul de mai jos: veri la ora sase S-a copt o cireasa. Azi-noapte la trei, A venit pe lume un ardei. Pentru maine, la ora sapte, Caisele au anuntat cd vor fi coapte, Putin mai tarziu, pe la ora opt, Un piersic intreg va fi copt.” (Ana Blandiana, Tare sani ocupata)lorry B mi oe) 5. Alte expresii cu numere In afari de numeralul cardinal side numeralul ordinal, se cunose gi alte cuvinte sau constructii asociate ideii de numéar. In lucrarile de gramatica tradigionala, acestea figureazi ca numerale speciale (multiplicative, fractionare, adverbiale, distributive si colective). In lucririle recente, constructiile sunt interpretate diferit (GBLR, p. 180-181) si apartin altor parti de vorbire, dupa cum urmeaza: ° Multiplicativele (indoit, intreit, impdtrit, incincit, insesit, inzecit, tnsutit, inmiit) sunt, de fapt, adjective (provenite, majoritatea, din participiile verbelor corespunzitoare): fort intreita ne ap N an Putere intreitil,. 9 a— Sforturi/puteri intreite,. a xa Tot adjective sunt si sinonimele lor neo logice: dublu, criplu, cvadruplin cuintupli, * Fractionarele (doime, ireime, zecime, jaisprezecime) sunt, de fapt, substantive feminine (derivate de la numerale cardinale cu sufixul -ie), pentru cé au forme diferite de numér gi pot primi adjective pe langi ele: 0 patrime - dowd patrimi ctncimed, sutined, aceastd/alta treime ‘Tot substantive sunt si cuvintele sferd, jumdtate (sfertul, a doua jumatate}. + Adverbialele caxdinale (0 dara, de trei ori, de o mie de ori) si ordinale (prima/ intéia(si) data, a dona card, a xecea cara) sunt, de fapt, locutiuni adverbiale, pentru c& nu au nicio categorie gramaticala nominald (gen, numér, caz) si apar numai in context verbal sau adverbial, cu functie de circumstantiale: Ti-am spas de doud ovi, de trei ori, si nu-fi mai spun si a patra oara!© Distributivele (cite unu, doud cate doud) $i colectivele (tofi/toate rrei) veprezinta construcfii speciale in care intra adverbul ca#e sau adjectivul /ofi, toate + numerale cardinale. Colectivele amandoifamandoud, tustrei/tustrele, cdtesitrei/catesttrele, ambii/ améele sunt interpretate ca pronume (gi adjective pronominale) nehotarate. Din punct de vedere semantic, cuvintele indica multimi formate din doud sau mai multe elemente privite global. Din punct de vedere gramatical, se comporta precum pronumele nehotirat.Clasele a 6. Aspecte normative. Ortografie si ortoepie {a) Probleme de acord Numeralul cardinal 72 si cel ordinal corespunzitor trebuic folosite la forma de feminin atunci cand se refer4 1a substantive feminine: doudsprexece mii de lei clasa a doudsprezecea Daca substantivul regent este de genul neutru, iar numeralul cu-valoare adjectivali este compus gi are pe ultimul loc numeralul vw, regula de acord cere sa se selecteze forma de masculin a numeralului; Jn expoxipie sunt doudzect $i unu de tablouri /o sutd unu tablouri. (b) Exprimarea orei In formulele de exprimare a orei, numeralele cardinale se scriu cu cifre arabe: ora 1/11/21 (citit [ora unu/unsprezece/douazeci si unu]) ora 2/12/22 (citit [ora dou%/doudsprezece/douazeci si doua]) Jn limba vorbiti, se intélneste foarte frecvent citirea [ora duisprezece], considerati, incorecti; nu se inregistreaz’ ins’ decat regional [ora doi] sau [ora douxzeci si doi]. (c) Exprimarea datei in formulele de exprimare a datei, numeralele se scriu cu cifre arabe si/sau romane. Pentru indicarea lunii se foloseste numeralul ordinal, iar pentru an, numeralul cardinal; pentru indicarea zilei, insi, se folosesc ambele tipuri de numerale: — numeralul ordinal masculin pentru prima zi a lunii (7 Z/7 2018 sau 01.03.2018 se citeste [intdé a treia doud mii optsprexece), si nu [nau a treia]); — numeralul cardinal pentru toate celelalte zile ale lunii (7 £/f 2018 sau 07.03.2018 se citeste [japre a treia doua mii optsprezece]).Pentru zilele de 21 si 31 ale lunilor, traditia limbii literare recomanda forma de masculin a numerahului, adicd 21 aprilie $i 3.1 iufie se citesc [douazeci si unu aprilie], respectiv [treizeci si unu iulie]. Pentru zilele de 2, 12 sau 22 ale lunilor, se pot folosi fie formele de masculin ale numeralelor, fie cele de feminin (DOOM?): doil doud februariz doisprexecel douasprezece mai douazeci si doil doudzeci si doud iunie (d) Greseli de scriere (si de pronuntare) Se scriu si se pronunta corect: al zecelea, nu al zecilea (format de la xece) alo sutélea, nu alo sutelea (format de la o sued) al doudzecileal a doudzecea (format de la doudzeci) al doud suteleal a doud sura (format de la dod sute) alo mieleal a doud mia (format de la o mie) al dowd miilea (format de la dowd mii) In limba vorbiti se pot auzi forme prescurtate precum [ungpe}, [cingpe]} [saptispe], Lopraspel, [dowxgunul, in loc de anspreece, cincisprenece, saptesprexece, optiprezece, douaxect ji ura, formele acceptate in limba literari. Singurele forme prescurtate din limba literard sunt faisprezece, saisprezzce $i saizeci.a in limba romana actual, numeralul ordinal postpus substantivului regent este frecvent inlocuit de numeralul cardinal cu valoare substantival3, cu aceeagi semmnificayie: seve/? 20 {in loc de secoiud al XX-Leu), nindul 2, etajud 3 (in loc de nindul al deilea, etajul al LLf-lea). ‘tii: 8. Scricti cu litere: al XXVII-lea = aCV-a= aXLIV-a= al MMXVI-lea = 7. Vocabular * Numeralele intra in constructii de aproximatie; limitele numerice se redau fie prin structuri cu prepozitii, fie, in scris, prin alaturarea numeralelor despartite de linie de pauza (DOOM?). Combinarea celor doua procedee este gresita: Deschis intre 10 si 18. f Deschis 10 - 18, dar nu gi Desehis intre 10 — 18. Exprimirile /a sud si procené sunt echivalente, deci nu trebuie folosite impreuna: 2%) doi la sutitdoud procente, dar nu gi doud procente la suta. * Conversiunea (schimbarea valorii gramaticale) priveste situatii precum: 7 zero, treiul, opturile, in care numeralul a devenit substantiv. Nu reprezinta tipuri de conversiune utilizirile numeralelor cu valoare diferita (adjectivali vs pronominali vs substantivala). “ 8. Aspecte ale variatici numeralului Istoric, unele numerale au iesit din uz, numeralul cardinalul cu valoare adjectivala una apirea frecvent in textele din secolul al XTX-lea: una mie odii, una grija sa poarte (SILR, p. 174). De asemenea, in textele vechi, pentru numeralele ordinale sunt consemnate dou serii de forme, cu si fara -a final: a/ doileal doilea; al treilelal treilea etc. Sincronic (din punctul de vedere al limbii actuale), variatia poate fi stilistic’. De exemplu, in documentele comercial-administrative, pentru securizarea sumelor inscrise, se admite scrierea continua a numeralelor ,in litere”: 234 (dlowdsutetrei- xecisipatru).9. Numeralul si alte parti de vorbire, ,Capcane” in recunoastere (a) Cuvantul ux poate fi: — numeral cardinal cu valoare adjectival Un copil serie, dei citese. . A asteplat un minut. A parcurs un km. Péinea costa un leu. El are un singur frate. —adjectiv pronominal nehotarat Un copil serie, altull celatalt citeste. —articol nehotarat Trecea un om pe strada. (b) Cuvantul » poate fi: | . — numeral cardinal cu valoare adjectival O eleva lipseste, doud sunt prezente. Mai staio secunda. Marfa cantareste 0 tond. Fiecare candidat va primi cate o ciorna. El are o singuré sora. —adjectiv pronominal nehotarit O eleva lipseste, altal cealalta este prezenta. —articol nehotarat Fata locuia intr-o casi mica. — pronume personal, forma neaccentuata Am véxut-o pe Toana, — formant invariabil al viitorului popular O s& asteptam trenul. — interjectie O! ce surpriza! (©) Unuvs unul Numeralul care desemneazi numarul / are, conform DOOM®, forma unx Ia masculin (si nu 21/, care este forma pronumelui nehotirat): N-aui fost alesi doi premiangi, ci numai unu (numeral), Unul a edstigat, celalalt a pierdut(pronume), e Totasi, prin tradific, se accept si forma unn/ pentru acest numeral, dar numai i imbiniri ca wneud si anal, de unul singur, tofi para ka unit (GBLR, p. 182).(d) Zece vs zeci; 0 sutd V8 site; 0 mie Vs mii Cuvintele zece, ¢ surd, 9 mie sunt numerale pentru ci exprima un numir inureg (= 10, 100, 1000) din sirul numerelor naturale, sunt cuvinte invariabile in functie de gen $i caz si incorporeaza lexical numéarul (plural): zece bdiezi, o surd de fete, 0 mie de pomi. Cuvintele zeci, sued — site, nvie — mii sunt substantive pentru cé exprim’ ,o multime”, si nu un numar, sunt cuvinte variabile, se pot articula, au gen fix (feminin) gi doua forme de numéar (singular si plural): zecile, suta — sutele, mia — miile. Sunt corecte constructiile céteva xeci de metri, cele eéteva zect de carneni, aceste zeci de dolari, ultimele 2eci dp lei, cittewa sute de metri, cele edteva sute de oatneni, aceste site de delari, ultimele sute de ici. Sunt gresite constructiile edgiva zeei de neeiri, cei edgiva zeci de cameni, acesti xeri de dolari, ultimié xeci de Jei (insegistrate in exprimarea curent’, neingrijit’), in care nu se face acordul cu regentul, care este substantivul zeci/crte.