D-L GOE

de ION LUCA CARAGIALE

( PROCES LITERAR )

SCENARIU 
REGIE 

PERSONAJELE:

Preşedintele
Grefiera
Avocatul apărării
Avocatul acuzării
Goe
Mam’mare
Mamiţa
Tanti Miţa
Urâtul
Conductorul
Primul elev
Al doilea elev

PREŞEDINTELE: Astăzi are loc şedinţa de judecare a dosarului civil nr.13,privind

cauza de natură comportamentală antisocială şi anticivilă a numi-
tului domn Goe. Întreaga procedură se desfăşoară sub auspiciile
democratice şi flexibile ale unui…Proces literar.
( se întoarce către grefieră) Domnişoară, dosarul cu nr. 13!
GREFIERA ( îi înmânează dosarul cu pricina, apoi anunţă) Să intre avocatul apărării!
AVOCATUL APĂRĂRII: Domnule preşedinte, sunt X-ulescu, avocatul apărării! Rog
să permiteţi prezentarea inculpatului! ( cei trei de la prezidiu răs-
foiesc dosarul, râd. Preşedintele îngăduie să intre inculpatul).
GREFIERA: Să intre numitul Goe! ( intră Goe, ţinut de mână de mam’mare).
GOE: Nu vreau aici! Vreau afară, vreau ciucalată, proasto! N-auzi!
( joc de scenă: Goe se eliberează, fuge, mam’mare aleargă după
el,calcă nesigur din cauza pantofilor cui, se împiedică).
MAM’MARE: Ai răbdare puişor, că-ţi dă mam’mare!
GOE: Vreau să vie şi mamiţa, şi tanti Miţa! ( scânceşte, se zbate ).
PREŞEDINTELE: Linişte, vă rog! (avocatul apărării solicită la unison cu Goe pre-
zenţa celor două dame. Preşedintele admite. Intră cele două.)
MAMIŢA: Băiatul! Unde e băiatul? Ţaţo, mor! ( sar toate şi o susţin).
GOE: Aici sunt! (urlă şi aleargă spre cele două. Rumoare în sală. Preşe-
dintele înceacă să facă linişte).
GREFIERA: Să intre avocatul acuzării!
AVOCATUL ACUZĂRII: Onorată instanţă, stimat auditoriu îl acuz pe acest…tânăr
că este LENEŞ! Probele stau mărturie. După cum scriam: „ Ca să
nu mai rămâie repetent şi anul acesta, mam’mare, mamiţa şi tanti
Miţa – aceste trei dame (arată spre ele ameninţător ) au promis
tânărului să-l ducă-n Bucureşti de 10 mai”. Cu trenul…
MAM’MARE: Păi, dacă n-avurăm bamporiu…Că marinerii merg cu…

TANTI MIŢA: Taci, soro, că nu se zice mariner! Se zice marinal! Şi lasă-l pe do-
mnu’ Preşedinte să…
GOE: Vedeţi că sunteţi proaste amândouă? Că nu se zice nici mariner,
nici marinal…
DAMELE: Dar cum , procopsitule?
GOE (cu îngâmfare): Marinel!
PREŞEDINTELE: Linişte! Nu despre mijlocul de transport este vorba aici, ci despre
meritele tânărului care…
MAM’MARE: E lucru mare, cât e de deştept!
TANTI MIŢA: E ceva de speriat, parol!
AVOCATUL ACUZĂRII: E…repetent..şi pe deasupra nerăbdător, irascibil, învăţat să
comande de parcă ar fi pe moşia tătâne-său…
MAM’MARE: Cum aşa, păcatele noastre!?
AVOCATUL ACUZĂRII: Păi, chestia cu întârzierea trenului…pe peron…când strigă:
„Mam’mare, de ce nu mai vine? Eu vreau să vie!” Şi când şi-a
pierdut pălăria: „Să oprească! Mi-a zburat pălăria! Să opreascăăă!
(îl imită caraghios pe Goe)
MAM’MARE: Păi, el e de vină dacă conductorul trinului când nu vine, când nu
opreşte? Ce, fieşcare face de capul lui, ca la balamuc?
AVOCATUL ACUZĂRII (râzând copios):Şi e…analfabet! Pronunţă greşit când vă
corectează şi vă face proaste…
MAM’MARE: Păi, dacă suntem…(revelator) în comparaţie cu dânsul…
MAMIŢA: Apoi, de! N-a învăţat toată lumea carte ca dumnealui! Dă să-l să-
rute şi mamiţa, şi să-i potrivesc beretul!
AVOCATUL ACUZĂRII: Şi este fudul, face pe bărbatul! N-a intrat în cupeu, a şezut
pe coridorul vagonului cu bărbaţii…
MAMIŢA (îl ia de mână şi îl arată asistenţei cu încântare): Dar uitaţi-vă ce bărbat e!
(Goe se împăunează, lumea râde).
AVOCATUL ACUZĂRII: N-are educaţie, cucoană! Le vorbeşte urât celor din jur,mai
în vârstă şi…

DAMELE (apropiindu-se ameninţător de avocat) De unde ştii, dumneata? Ai, de unde?

(râsete în sală)
PREŞEDINTELE: Linişte! Să intre martorul acuzării! (Grefiera anunţă)
URÂTUL (ducându-se glonţ spre Goe): El e! El e, d-le Preşedinte! Ne-ci- vi- li-zatul!
Ba-ga-bon-tul! Când i-am zis: „Nu, nu e voie să scoţi capul pe
fereastră, mititelule!” şi l-am tras înapoi, ştiţi ce mi-a răspuns,
onorată instanţă? (revoltat)
DAMELE: Hei, ce?
MAM’MARE: Te pomeni că ai fi vrut să-ţi mulţumească după ce l-ai zgâlţâit
atâta? … Mânca-l-ar mam’mare de puişor!
URÂTUL (neluându-le în seamă): Mi-a răspuns, auziţi şi dumneavoastră (către sală)
„ Ce treabă ai tu , urâtule?”
MAM’MARE: Ce-ai fi vrut, nepricopsâtule? Să te facă Făt-Frumos din poveste?
Nu vezi că arăţi ca Muma-Pădurii?!
URÂTUL: Muma-Pădurii eşti dumneata! Onorată instanţă! Protestez!
Pro-tes-tez! Asta-i calomnie! Nu permit ca nişte…
DAMELE (apropiindu-se ameninţător cu umbrelele îndreptate spre el) Nişte...ce, mă?
Nişte ce? Nişte dame care-ţi scoate ochii cu umbrela…
(râsete în sală, rumoare)
PREŞEDINTELE: Linişte! Că evacuez sala! Să intre următorul martor al acuzării!
(grefiera anunţă, intră controlorul)
CONTROLORUL (încercând să convingă): Eu ştiu clar Regulamentul! (când ajunge
în faţa prezidiului) : Scuzaţi doamnelor, domnilor din stânga şi
dreapta stimabilului prezident, dar foncţia e foncţie şi
Regulamentul…
DAMELE: Halal, regulament! (râd)
CONTROLORUL: Exact, Regulamentul! Unde dracu e! (caută înfrigurat paragra-
ful cu pricina; îşi pune ochelarii pe nas; damele îşi pierd răbda-
rea; rumoare în sală)
PREŞEDINTELE (se adresează damelor): Aveţi răbdare, stimabilelor!
CONTROLORUL: Da, aveţi…uite, am găsit! (scuipă pe deget şi citeşte silsbisind):
„ Dacă un pasager n-are bilet şi nu declară că n-are bilet i se ia o
amendă de 7 lei şi 50 de bani şi-l dă jos la orice staţie.
Dumnealui n-a avut bilet, aşa că…
URÂTUL: Eu i-am spus să nu scoată capul pe fereastră! (jubilează) Ba mai
mult, s-a „spânzurat” iarăşi pe fereastră…

DAMELE: Nu-i treaba dumitale! Ce te-amesteci dumneata? (Goe scoate

limba la Urâtul)
CONTROLORUL (imperturbabil):Deci trebuie să plătiţi un bilet…
MAM’MARE: Păi nu mai plătitărăm o dată?
CONTROLORUL: …şi o amendă de 7 lei şi 50 de bani, adicătelea pe deasupra un
leu şi 50 de bani.
MAM’MARE: Şi pe deasupra? Omul acesta ia şpagă, ia mită, vrea să…
CONTROLORUL: Domnule prezident, sunt cetăţean onorabil, nu permit să fiu in-
sultat cu insinuări în public…
URÂTUL: Da, da, nu permitem ca dumnealor, nişte…
PREŞEDINTELE: Linişte, vă rog! (către grefieră): Să intre următorul martor.
Mai e vreunul? (apar doi elevi în pas de titirez)
PRIMUL ELEV: Eu, d-le Preşedinte, onorată instanţă, cred că Goe este un copil
lipsit de sentimente. Când mam’mare a lui l-a întrebat:
„Să moară mam’mare?”, el a răspuns: „Să moară!” (către dame
bătând din palme) Aşa vă trebuie că prea-i cântaţi între corniţe!
AL DOILEA ELEV: Este alintat. După ce pierde pălăria, damele îi dau un beret şi-l
copleşesc cu laude că-i stă bine, îl scuipă să nu-l deoache şi-l
sărută dulce, pe rând, cu toate.Ce mamă de bătaie i-aş fi dat eu!
MAM’MARE: Fugiţi de-aici, mucoşilor! Ce ştiţi voi?..Mânca-l-ar mam’mare
 de băiat frumos şi deştept! Să-ţi dea mam’mare o ciucalată?
PRIMUL ELEV: E boţogaş şi năvleg.În timp ce noi stam cuminţi în compartiment
el s-a blocat în toaletă…
AL DOILEA ELEV: …şi fără caracter. Mam’mare îl păzeşte, stând pe un geamantan
străin, să nu i se întâmple ceva puişorului. Halal, domn Goe!
PRIMUL ELEV: Habar n-are pe ce lume se află!Să nu ştie el că semnalul de alarmă
opreşte trenul! (ambii elevi fac haz)

AL DOILEA ELEV: Taci, tu! Poate a vrut să-l oprească intenţionat să-şi caute pălăria
cu biletul…(râd)
DAMELE (îi ameninţă, se împiedică): Aţi fi vrut să ni se prăpădească băiatul, hai?
(avocatul le calmează). Să-ţi dea mam’mare şi o caramelă?
(în sală, lumea râde în hohote)
PREŞEDINTELE: Linişte, că…Cu drept la replică, cf. Legii şi Constituţiei, are cu-
vântul Apărarea!
(intră Avocatul apărării)
AVOCATUL APĂRĂRII: (declamativ şi linguşitor) Domnule Preşedinte,
Onorată instanţă, Stimat auditoriu!
Îl vedeţi pe acest tânăr? Nu-i decât un copil nevinovat! Îl con-
damnaţi că-i leneş şi a rămas repetent. N-a rămas! Chiar d-l
Caragiale scrie negru pe alb: „Ca să nu rămâie repetent şi anul
acesta…” deci nu e totuna cu a rămas. Şi-apoi…(revelator) ce-i
trebuie lui carte dacă are de toate?
Că e analfabet? Dar la vârsta lui de…
MAM’MARE: …doar 12 anişori…
AV. APĂRĂRII: … ştie destule. Cine le corectează, vă întreb, pe cele trei dame?
Cine le face cultură?
(priveşte triumfător audienţa; damele sunt încântate)
MAM’MARE: E lucru mare cât e de deştept!
TANTI MIŢA: E ceva de speriat, parol!
AV: ACUZĂRII (într-o parte):Cât e de incult!
(joc de scenă: fiecare face un pas înainte şi se retrage după
 rostirea replicii, însoţită de gesturi largi, comice)
AV. APĂRĂRII: Şi nu tot mam’mare, care are experienţă nu glumă, îl încurajează
îi recunoaşte meritele…
MAM’MARE: Apoi, de! N-a învăţat toată lumea carte ca dumnealui…
AV: APĂRĂRII: Şi dacă i-a zburat pălăria…
TANTI MIŢA: Vântul, curentul e de vină! Dacă nu-i lua pălăria…
AV: APĂRĂRII: Că s-a blocat în toaleta trenului…
MAM’MARE (ridicând umbrela ameninţător):Chefereul e de vină, de ce nu repară
uşile?
AV: APĂRĂRII: Sau că stă pe coridor cu bărbaţii…
MAMIŢA: …păi, nu vă uitaţi la el ce chipeş e? Mânca-l-ar mamiţa de
bărbat!
AV: APĂRĂRII: Sau că a tras semnalul de alarmă?…e copil, e năzdrăvan… aţi
văzut dv. babă frumoasă şi copil cuminte?
DAMELE(îl aprobă pe avocat, trag toate de Goe, îl alintă, îi dau dulciuri,fac gălăgie)
ACUZAREA: Analfabet, leneş, alintat, arogant, năvleg…
PREŞEDINTELE: Linişte, vă rog! Aveţi puţintică răbdare…
AV: APĂRĂRII: Ce deosebire este, vă întreb pe toţi, între D-l Goe de acum 100
de ani şi cel de astăzi?
(intră Goe actual, cu ţigara în gură, celularul în mână, şapca
aşezată pe cap şmechereşte şi un casetofon în cealaltă mână)
Doar marca ţigărilor diferă, nu mai are trâmbiţă, tobă – are
celular; nu mai are beret, are cipilică…şi ascultă la fel muzică
de proastă calitate!
(se dă muzica tare, toţi dansează, acuzarea şi lumea din sală
huiduie; damele schimbă ţigări cu ambii Goe)
PREŞEDINTELE (disperat):Linişteee, că evacuez sala!!! (se dă muzica încet, cele
două tabere îşi reiau locurile ; completul se sfătuieşte pentru
deliberare)
(grefiera anunţă că se va da citire sentinţei; audienţa se
ridică în picioare; mam’mare ascultă cu mâna pâlnie la
ureche)
PREŞEDINTELE: Pe rol fiind soluţionarea acţiunii unui Proces literar (în care
Acuzarea şi-a prezentat învinuirile, privind pe inculpatul Goe,
iar Apărarea s-a opus obiecţiilor formulate), în conformitate cu
Codul civil, privind normele sociale şi democratice în spaţiul
european, INSTANŢA

DECIDE:
 Admite, în principiu şi pe fond, probele prezentate de Acuzare ca întemeiate, autorul
I. L. Caragiale, fiind un vizionar prin mileniu al comportamentului D-lui Goe;
Omologhează rapoartele de expertiză psiho-motorie care duc la concluzia că educaţia
familială de acum 100 de ani corespunde cu cea de acum, evoluţia fiind doar de natură
tehnico-ştiinţifico-computerizată, şi

HOTĂRĂŞTE:

(la fiecare punct al hotărârii acuzarea jubilează, vociferând :”Aşa trebuie!” iar damele
se închină, neînţelegând).

Până la vârsta majoratului, împricinatul Goe va lua lecţii în particular cu o

meditatoare şi cu o doică, de bune maniere, ambele trecute de vârsta de 60 de ani,
educaţia fiind garantată;
La vârsta majoratului va candida, de facto şi de inre , la un post în ierarhia politică,
la guvernare sau în Parlament;
Începând cu primul secol al mileniului trei, D-l Goe este obligat să călătorească în
spaţiul Shengen pentru cristalizarea unor relaţii de bună vecinătate cu toate ţările
dezvoltate,în vederea promovării intereselor României în UE;
Va memora săptămânal trei poezii moderne şi va rezolva zilnic o pagină cu
probleme româneşti pentru a-i pune pe gânduri şi a le da bătaie de cap politicienilor
occidentali…
Pe toată durata vieţii, personajul va consuma o cantitate redusă de dulciuri, mai
cu seamă ciocolată, preîntâmpinând astfel diabetul sau alte boli ale secolului ce
afectează inteligenţa în stare pură;
De asemenea, învinuitul este obligat să asculte, oriunde merge, muzică dance şi
hip-hap, în toate variantele de manele, până când va vedea în faţa ochilor, ca nălucire,
pe Adrian Copilu’ Minune;
Şi, în sfârşit, inculpatul va plăti daune morale după cum urmează: cetăţeanului,
numit de el „Urâtu”, pentru denigrare şi cădere din ierarhie estetică, în baza articolului
201, alineatul 5, suma de un euro;
- iar Controlorului, amenda de 7 lei şi 50 de bani vechi, adică la
preţul pieţei, după un secol, suma de o para chioară.
Hotărârea este definitivă şi irevocabilă. (bate cu ciocanul în masă; totul se
termină pe muzică; lumea dansează şi completul se retrage)