3. MODELAREA SISTEMELOR FIZICE. 3 Introducere Observarea i mAsurarea au constituit principalele mijloace prin care s-au ‘desfgurat activi de cunoastere. Prin aparitia teoriei sistemelor s-au deschis cdile aparitei si dezvoltrii model. Tn etapa de analiza a sistemului, constructia modelului se incadreaza intr-o suevesiune de etape rezultand in final modelul matematic asociat sistemului fiz. > Definirea “granifelor” sistemului. Toate sistemele fizice Ivereazi in interactiume cu alte sisteme, Din acest motiv este necesar si se defineasea aceste granite. > Definirea ipotezelor simplificatoare /a aproximarittor admise, Modetul trebuie sit includ ce este esengial din sistemul fzie. Daca sistemul este prea complicat tilitatea sa devine discutabila > Stabitirea ecuatiilor de echilibru / bilan pentru sistemul ssubsistemele componente) si definirea conditilor suplimentare. Modul de abordare trebuie s8 aibi in vedere insa si specificul flecdrui tip de sistem in parte. De exemplu, echilibrul energetic ~ energy balance ~ poate avea 0 interpretare fizied si una filozofica, Interpretarea fizicd a echilibrului are semnificatii specifice domeniului de aplicatie:fizied, biologie, inginerie, economie, et. (sau pentru 3.2. Legi, modele si teorii fizice Caracteristica fundamentalii a sistemelor fizice o reprezinti materialitatea lor. Aceasta implied migearea si existenja obiectiva in spatiu si timp a sistemelor fizice. Studiul sistemelor si a proceselor fizice are la baza prineipiul cauzalitayi: din lumea obiectiva este efectul unor cauze care determina univoc starea respectiva. Sistemele fizice prezint& proprietati mecanice, termice, electrice, magnetice, ete., ‘care pot fi analizate prin etape suecesive: observatie si masurare, Concluzile objinute in cadrul experimentelor permit generalizari referitoare la legiturile obiective intre fenomenele fizice si a relatilor existente intre marimile fizice. Aceste legituri gi relatii se exprimd prin propozigi, textual. Unele dintre acestea au un3.2 Legi, modele si teori fizice ‘caracter fundamental si constituie enunfuri axiomatice: legi, principii, postulate. Alte ‘enunfuri au un caracter derivat din primele si constituie teoreme. Pomind de la cele precizate, legilefizicii (in sens larg, mecanic, electric, termic, ‘etc,) se pot clasifica im # Legi de stare ~ care exprima relaiile dintre marimile de stare si conexiuni dintre evenimente de stare simultane. Acestea se exprima prin ecuatii de stare: legea lui Ohm, ecuatia de stare a gazelor, ete. * Legi de evolurie ~ care exprima legiturifntre evenimente care nu sunt simultane, Ele se exprima prin ecuatii de evolutie sub forma unor ecuafi cu derivate tn raport cu timpul: legea a TI-aa lui Newton, ete. # Legi de conservare ~ care exprima conservarea unor marimi fizice pe parcursul lunor transformari si in anumite conditi: legea conservarii sarcinii electrice, Jegea conserva energiei, etc in expresiile matematice ale legilor gi teoremelor intervin gi constante fizice de proportionalitate: * Constante de material ~ depind de natura fizied a sistemului iar legile care le contin se numese legi de material; + Constante universale — nu depind de natura fizici a sistemului iar legile care te contin se numese lexi fizice generale Starile si fenomenele fizice se caracterizeaza cantitativ eu ajutorul marimilor fizice. Din punctul de vedere al felului cum se introdue in fizied, marimile fizice se Smpart in: + marimi_ primitive, care se introduc direct pe cale experimentalé: lungimea, tempreatura, masa, ete: * mirimi derivative, care se pot defini cu ajutorul altora presupuse cunoscute: viteza, acceleratia ete. Experimental se constati ci intre marimile primitive ale unui domeniu de cercetare exist relatii care exprima raporturile obiective existente intre fenomenele ‘corespunzitoare acelui domenit Fiecare domeniu— mecanic, electric, termic, ete. — este caracterizat de un anumit nnumar de legi,teoreme ete. Mecanica clasicd se bazeazi pe un numar de legi (postulate, principii fundamentale) denumite si axiomele Mecanicii clasice: © principiul inertei ~ enunfat de Galilei si reformulat de Newton care il si denumeste Legea I: * prineipiul independentei actiunii forfelor ~ indicat de Galilei este formulat de Newton care il denumeste Legea If; * principinl actiumi si reactiunii ~ este formulat de Newton care il denumeste Legea lit, ‘Un numar de enunturi sunt recunoscute in literatura sub) denumirea de teoreme: teorema ariilor, teorema celor trei centre instananee de rotatie, teorema conservirit ‘energici, eorema impulsului, teorema miscdrii centrului de greutate, teorema variatiet cenergici cinetice, ete. Teoria macroscopic @ fenomenelor elect ce si magnetice are 12 legiMODELAREA SISTEMELOR FIZICE - 3 59) importante: 9 sunt legi generale si 3 sunt legi de material (fig.3.1) LEGI Legile teoriei macroscopic I fenomenelor fizice Legi generale Legi de material = legea polarizat temporare + legea magnetizajiei temporare - Iegea conductieielectrive (Ohm) “legea induct electromagnetice legea circuitului magnetic legea fluxului electric ~legea fluxului magnetic legea legiturit dintre inductie,intensitate si polarizate (in cdmpul electric) = Iegea legiturii dintre inductie, intensitate si magnetizatie (in cmpul magnetic) “legea conservitii sarcinii electrice = legea transformarié de energie in ccompurite parcurse de curent electric Goule-Lentz) = legea eleetrolizei Fig. 31 Legis teoria macrocopicia fenomenelorelectrice si magnetice 3.3. Modelarea sistemelor 3.3.1, Introducere in modelare © notiune importants, similara cu cea de sistem, o reprezintd notiunea de model. Formularea unei teorii se poate echivala eu “construirea modclului” iar teoria ar putea defini “modelul” realitati analizate. Modelul va reprezenta sub 0 forma utilizabila, aspeciele esentiale ale sistemului existent. In domeniul tehnic modelul este intalnit utilizat printre altele $i in seopul proiectari, Semnificajia notiunii de simulare este corelati cu cea de model / modelare si dlifera in funefie de contextul domeniului in care se ulilizeazi. Din multitudinea de definifii, am ales doua care le consideram c& exprima cel mai bine continutul cconceptuluiz © Un proces de imitare a unui fenomen real pe baza unui set de formule ‘matematice [3.18], [3.26] ‘¢ Funetionarea / operarea unui model in aceeasi mani acesta este caracterizat de un set de intrari [3.27]. Experimentatorul, in multe cazuri, a dobandit apriori unele cunostinte print intelegere fizicd a procesului ce se examineaz’. Acestea pot da informatii asupra structurii unui model conceptual pentru acel proces si probabil chiar o cunoastere ‘aproximativi a parametrilor acestui model. cca un sistem dat cénd60 3.3 - Modelarea sistemelor Avem nevoie de un model pentru comportare staticd sau comportare dinamic’, a ‘unui model complet neliniar sau liniarizat ? Rispunsul la intrebare poate si implice critetii privind precizia dorité, abordarea dinamica sau statica cte. Modelul trebuie realizat separat de proces — cu hitia si creionul ~ plecfind de la legi fundamentale i cexperimente izolate, sau se poate lucra in cadrul procesului efind ni se permite efectuim experienge cu procesul existent ? Ce considerafii economico-financiare trebuie avute in vedere ? Din acest moment numirul de intrebiri creste exponential si problema se ‘complica, laté citeva dintre alte intrebari posibile: ‘© Cum se va aprecia calitatea modelului ? ‘© Cum se vor folosi in model toate cunostinjele pertinente ? ‘© Care este strategia optima pentru a objine cunostingele eare lipsese ? ‘© Cum se vor trata neliniavtayile ? ‘© Cum se poate exprima un sistem complex prints-unul simplu ? 3.3.2. Categorii de modele matematice Clasificarea modelelor poate fi abordata pe baza mai multor criteri repartizate in oud categorii, functie de ponderea reprezentati: ponderea de model sau cea de sistem .18}, in prima categorie se pot include aspectul de esen{i (configuratie geometri sau comportament), materialitatea (abstract, ideal sau material, fizic), natura (conceptual, informational, similar, analog) si structura(sintetic, structurat). Din a doua ‘categorie se pot mentiona: variatia in timp ca semnal (continu, discret, discontimum), mod de descriere (orientat pe ecuati, orientat pe blocuri). predictibilitate (stohastc, determinist), variatia in timp @ parametrilor (static, dinamic), liniaritatea operatorilor (linear, netinia). Analizm in continuare edteva categorii de modele: © Modele liniare si neliniare. Distinetia dintre cele dou’ categorii este dati de principiul suprapunerii efectelor. Acesta este valabil numai in primul eaz si se roferd la relia dintre variablele dependente de timp. + Modele parametrice si neparametrice. Prima varianta are in vedere 0 presupusd descriete matematicd a dinamicii procesului in “ spatial parametrilor™. Coordonatele acestui spatiu sunt valorile numerice ale parametrilor modelului, considerati ca iesiri ale acetuia. A doua varianta are in vedere modul de definire a sistemului astfel ed problema modelirii consti in a gisi transformarea de la spatiul functilor de intrare 1a spajiul functilor de iegire i care caracterizeazii sistemul. In acest caz nu se foloseste nici o informatie despre natura fizicd a sistemului iar modetul se numeste model neparametrc, ‘+ Modele intrare — iesire si modele de stare. Reprezentarea functionalitatii unui sistem_se poate realiza pe baza conceptului marimii de intrare u(t), a marimii de icsire y(0) gi a mirimii de stare x(). Reprezentaree intrare ~ iesire este avantajoast in eazul sistemelor dinamice liniare pentru eare se pot aplica transformatile Laplace si Fourier. Reprezentarea pe baza de starea prezinti facilitii in analiza si sinteza sistemelor automate in domeniul timpuluiMODELAREA SISTEMELOR FIZICE - 3 a ‘+ Modele invariante si variante in timp. Modelele invariante sunt eele construite pe baza unor parametri constant ‘+ Modele continue si modele discrete in timp + Modele in domeniul timp lin domeniul frecventetor Modele deterministe si modele stohastice. Posibilitatea determinarii cu exactitate a mirimii de iesire pe baza unei marimi de intrare cunoscute sau un ‘model care nu confine elemente aleatoare si care determina fn mod cert starea sau evolufia fenomenului studiat in functie de variabilele luate in considerare definese un model determinist. Modelul in care intervin, pe langa variabilele Imasurabile sau observabile, una sau mai multe variabile aleatoare, corespunzitor efectului posibil al factorilor necontrolati prin variabilele specifieate in model defineste um modet stohastc. ‘+ Modele eu parametri concentrati si modele cu parametri distribuiti. Demumirea de parametri distribuiti este opusa celei de parametrii concentrati si are in vedere modul in care structura sistemulni este luata in considerare. Mecar teoreticd admite studiul unui corp ea fiind redus la examinarea migedrii unui ppunct material atunci end nu ne intereseazi forma corpului si dimensiunite acestuia, Masa corpului se considers concentrati. in. punctul material. Un exemplu edificator este prezentat in figura 3.2 in care masa autoturismului se considera concentrata in centrul de masa. Mg area parametrulu concentrat ‘Adeseoriinsi, in calculul de mecanic masa unui corp nu se poate considera ca fiind concentrati fiind necesara admiterea unei distribufi a acesteia pe o suprafata sau ‘peo lungime. Exemple similare se pot da si pentru sistemele hidrautice, termice etc. Domeniului electric ii sunt specifice circuite formate din diverse componente: reristoare, bobine, condensatoare, diode, tranzistoare, amplificatoare operationale, baterii, motoare sam.d. Unui circuit fizie format din astfel de componente i se asociaz’ circutul electric aledtuit din modele idealizate denumite clemente de circuit pentru care se considerl un parametru concentat fiecarei componcate fa pari in alte ‘cazuri este necesara © abordare spatialé a modului de reprezentare @ paramettilor unor ‘componente si in acest caz avem un model eu parametrii distribuit # Modete cu o singuri intrare, o singuri iesire si modele multivariabile. Functie de sistemul analizat se pot realiza modele o intrare — 0 singuri iesire (SISO), rmodele cu mai multe intriri ~o singura iegire (MISO) sau mai multe inteici — ‘mai multe iegti (MIMO). Un model matematie se poate ineadra in mai multe astfel de categorii. Urmeazat a utilizatorul / proiectantul s decid asupra acelui model care si permita atingerea scopului urmati