MODELAREA SISTEMELOR FIZICE -3 or de intrare Q, si debitul de iesire Qe sunt variabilele de inrare in sistem iar inllimea h a lichidului este variabila de iesire. Mr. Fig. 36 Delimitareasstemulu On h ——*|__rezervor- Q LICHID ™ Fig 3.7 Rererntve stemih a rezrvora de Heid Constructia modelelor matematice are in vedere: atoare ea pa lulu este constant > Lichidul este incompresii > Rezervrul ese portions vertical > Secfunes tansyersali a reaervorulai ete circular, constants + Parametri din sistem: > Debitul volumic de intrare Q;[m'/s] si a celui de iesire Qs{m's] > ifm) — nivel lchiduli tn rezervor > m [kg] masa de lichid ; > A [mm] ~ aria transversalii ; > V [m’] — volumul de lichid. Beuata de bilan (3.3) aplicatd pent masa un sistem poarts de numinea de ehiliral mise i are forma anf LW (323) unde m{kg] este masa, Q,, [kg/s] este debitul masic iar t{s] este parametrul timp. Particularizata pentru cazul echilibrul masic de lichid din rezervor, ecuatia anterioar’a mio dm) el) «(0 0.) as parametrul modelului, Exist o conditie suplimentara pentru ecuatia anterioara, m 2 0. Pan cola a su nae eee 23) sc oe Se alia68 3.3 - Modelarea sistemelor masei de lich in timp, Inte parumetri geometrci ai rezervorului si masa de lichid din rezervor exist relia simpli m(r)= pV (0)= pah(r) (325) Ecuatia diferentiala (3.24) se poate transforma, pe baza relatiei (3.25): #01 (o()-2.0) (236 dd ‘cu conditia suplimentari 20. Eeuatia diferentiali (3.26) este 0 até forma de cexprimare a modelului matematic penta sistemul analiza. ‘Admifind ci variabila Qs depinde de nivelul lichidului din rezervor ~ nu ma ‘este 0 variabild independent se poate serie: ovpehte) Gan astfel cd bilanjul masie poate fi exprimat prin ecuatia diferential ame an ait PAK) eK Vee it Ecuatia diferentiala (3.28) se constituie int-wt now model matematic al revervorli de lichid Observatie. Modclul constuit poste prezenta si alte dezvoltri daca se ia in consierare gi in luenta rezistenje de eurgere a lchidului asupra debitulu reaizat (a8) 3.352. Exemplul de calcul Se consider un rezervor aflat intr-un proces dinamic de alimentare eu lichid (fig.3.8), Debitul masie de intrare i respectiviesire sunt gy (hg -5) si ge [Ag-s'] siise serie ceusja de echilibru care caracterizeaz sistemul. Ecuafia cave descr aw, din He (329 tunde m [Ag] este masa totala din rezervor, — Gin M Ie => Fig. 3.8 Rezervor ew 0 inguri componentMODELAREA SISTEMELOR FIZICE -3 09 33.53. Exemplul de eateul Se consider sistemul din figura 3.9 prevazut eu o supapi de alimentare F; dou rezervoare si dou puncte de masurare Rj $i Ro. Semnificatile notatilor sunt identice ‘eu cele prezentate anterior. Se cere determinarea modelului matematic al acestui sistem. Ay Ro qs Fig. 3.9 Sistem eu dowd rezervoare Sistemul include o singura masa (lichid) de transferat. Pe durata de timp dt, ‘echilibrul masei de lichid are la bazai urmitoarele ecuafii qidt—qzdt = acumulare primul rezervor (30) gzdt — q30t = acumulare rezervorul doi 3p Acumularea corespunde variatiei volumului de lichid din fiecare rezervor: * primul rezervor: 4d, + al doilea rezervor: AydL.y unde A; si As reprezintaariile transversale ale celor doui rezervoare Din ceuatille anterioare se pot serie relaile: a 42 = AE (332) dl ny ax» od In acord cu legea lui Bernoulli, referitor la debitul de iesire a unui lichid din rezervor, se pot serie relatile: ahh 339) 43~had la (3s)70 3.3 - Modelarea sistemelor In final se obfn reat at aby = 4 (239) tbo oe (Gan Model matematic este neliniar gi impune liniarizarea, 3354. Exemplul de ealeul Se consider un rezervor cu lichid in amestee eu o concentratie C[kgm™>] ‘transferata. Se core exprimarea matematicd a echilibrului masic a componentei (ig.3.10). Considerind volumul de lichid V’, se poate exprima masa total a componentei din rezervor: awe) =qQ-4c (338) ain Daca volumul este constant, relatia anterioarii se poate serie sub forma: (339) Fig, 3.10 Dinamica concentrate de lchidintr-un rezervor Notand, intr-o analogie cu un circuit electric R-L, constanta de timp cu se poate sore soli cua’ iferenial (3.38) cW=G, {ie ) (my 3.355. Exemplul de calcul Se considera sistemul din figura 3.14. Acesta este compus din doud rezervoare care ‘comunica intre ele. Fiecare rezervor are posibilitatea controlului debitelor de intrare qr si qzale Mluidului, Sectiunea transversald a celor doud rezervoare se considera constant si exala cu Alm]. Se admite cd debitul de iesire qs este un factor perturbator care actionea7i asupra sistemului, Schema bloc a. sistemului este prezentati in figura 3.11 Acest sistem este caracterizat prin doud variable de intrare, doud variable de iesire si ‘irimea perturbatoare g5.(fig.3.12),MODELAREA SISTEMELOR FIZICE -3 1 Fig. 3.11 Doua rerervoare comunicante ie w SISTEM DIN DOUA we REZERVOARE 4 Fig. 3.12 Schema bloc asistemutul Pentru stabilirea modelului este necesard analiza echilibrului masei acumulate in fiecare rezervor in intervalul de timp di Variatia volumului de lichid confinut in primul rezervor este egald cu diferenta plus volumul schimbat cu primul rezervor si volumul de lichid eliminat q; (atq-a2)-at saviatia volumului de lichid din al doilea rezervor (32) Avid in vedere cele precizate anterior, relatia lui Bernoulli (pentru dependenta debitului de Muid care se scurge dintr-un rezervor si inaljimea Muidului in rezervor) si stabilind sensul de schimb al fluidului dintre rezervorul 1 si 2 prin semnul diferengei [L)(Q~La (Ase stabileste sistemul de ecuatii care descrie dinamiea sistemului analiza enlL (0-204, -VIGO-LO! Ga) an + sen[Ly(0)— Lo) -y[L) - 0] -ko - [2-0] 3.3.6, Bilantul energetic intr-un sistem termic 33.6.1, Introducere Legea bilanjului (3.3) aplicabila sistemelor termice devine ecuafia bilantului